Page 70 - 1964-08
P. 70
Drumul socialismului Nr. 2999
Raportul asupra Sesiunii
Consiliului Economic şi Social
al O.N.U.
GENEVA 19 (Agerpres). — ţionale care să îa în dezbatere proble *
La Geneva a fost dat publicităţii ma numelor geografice, precum şi un
raportul asupra recentei sesiuni a Con proiect dc unificare pe plan mondial a
siliului Economic şi Social al O.N.U. semnalizărilor rutiere şi o campanie de
Intensificare a înfrăţirii oraşelor.
Potrivit acestui raport, Organizaţia Na
Manifestări cu prilejul celei de-a XX-a Turneul ansamblului „Perini|a“ în U.R.S.S. vast program dc supunere a forţelor O.N.U. stipulează crearea unui fond de
ţiunilor Unite studiază în prezent un
Consiliul
al
Social
şi
Economic
M O S C O V A 19 C o r e s p o n d e n tu l A - F u rţe v a , m in is tr u l cu ltu rii al naturii, ctiprînzind între altele, desali ajutorare a ţărilor caic suferă de pe
g e rp re s , S. P o d i n â tr a n s m ite : U.R.S.S., A . N. K u z n e ţ o v , m in istru nizarea apei marine, irigarea unor re urni* calamităţilor naturale $i procla
marea anului 196S ca „An internaţio
In sea ra zilei d e 19 august, A n -
aniversări a eliberării Romîniei s a m b lu l d e c in te c e si d a n s u r i „ P e - a d ju n c t al cu ltu rii, N. P. F ir iu b in , giuni lipsite dc apa, precum şi folo- nal al drepturilor omului".
losirea energiei solare, dc caic se va
m in is tru a d ju n c t al a ja c e r i lo r e x t e r
rinifa\ condus de m a e s tru l I. D u d iş-
n e a l U .R .S S ., n u m e r o ş i r e p r e z e n
Aceste diferite proiecte, vor fî su
ger. Sc prevede, de asemenea, convoca
tcan u , artist al p o p o r u lu i, şi-a în c e tan ţi ai v ie ţii c u ltu r a le şi a rtistice ocupa un centru experimental din Ni puse aprobării Ia viitoarea Adunare
turismului. Ziarul „Viesnik" publică ar pu t tu rn e u l i>i U n iu n e a S o v ie t ic ă cu d in c a p ita la U n iu n ii Sovietice rea în 1967 a unei conferinţe interna generală a O.N.U.
M O S C O V A ticole în care relevă realizările cu care PRAGA A p a rticip a t, d c a s e m e n e a , N ic o la c
întîmpini scriitorii şi artiştii plastici din un s p e c t a c o l de ga lă da t la T e a tru l C u in ă , a m b a s a d o r u l R P R o m i n e la
MOSCOVA 19 Corespondentul A- ţara noastră cea de-a XX-a aniversare PRAGA 19 (Agerpres). — d in K r e m lin . M o s c o v a , şi c o la b o r a t o r i ai a m b a s a
gcrpres S. Podină transmite : a eliberării patriei. Cu prilejul apropiatei sărbători a eli L a s p e c t a c o l au luat p a rte E. A. dei.
In seara zilei de 18 august, Ia Casa berării Romîniei, presa din R.S. Ceho Cortfennfa organizatei • v-
„Prieteniei popoarelor- a avut loc o BUDAPESTA slovacă publică articole şi informaţii t
şedinţă închinată celei de-a 20-a ani consacrate ţării noastre. In sprijinul Cubei
versări a eliberării Romîniei de sub BUDAPESTA 19 (Agcrprei). - „Internaţionala adversarilor
jugul fascist. Şedinţa a fost organiza Ziarul „Rude Pravo- a început să
In preajma celei de-a XX-a aniversări publice un ciclu de reportaje consacrate
tă de Institutul de Istoric al Acade a eliberării Romîniei de sub jugul fas ţării noastre, semnate dc Josef Dolezal. Mitingul de masă de la Montevideo
mici de Ştiinţe a U.R.S.S, şi Asocia cist, presa centrală din Republica Popu serviciului militar”
ţia de prietenie sovicto-romînă. Tot în paginile acestui ziar se publica
lară Ungară a publicat articole despre un reportaj despre litoralul romîncsc al terne ai ţărilor O S.A., menite să izo
In sala pavoazată cu drapelele dc stat MONTEVIDEO 19 (Agerpres). — BONN 19 (Agerpres). — militare, creării foitelor nucleare mul
succesele obţinute de poporul nostru în
sovietic şi romîn au luat loc în prezidiu domeniul economic. Sub titlul „Cinci Mării Negre. La Montevideo, a avut Ioc un mare leze Cuba. La Offcnbach pc Main a avut Ioc tilaterale ale N.A.T.O. 5( sâ afirme spri
L J. Atanascnko, ministrul învăţămân Ziarele cehoslovace au publicat cro In rezoluţiile adoptate, participanţii conferinţa organizaţiei pacifiste „Inter jinul faţă dc propunerile privind demi
zeci dc noi întreprinderi chimice în miting în sprijinul Cubei, organizat de la miting au cerut ca^ guvernul ţarii sş
tului al R.S.F.S.R. şi preşedintele Aso nici despre expoziţia pictorului Alexan naţionala adversarilor Serviciului mili litarizarea şi dcnuclcarizarca Europei,
ciaţiei dc prietenie sovicto-romîne, N. Romînia", Istvan Vig semnează în zia dru Cîucurcncu şi a sculptorului Geza Partidul „Frontul de stîuga dc elibe nu se supună Imtărîrilor O.S.A., să tar- în cursul căreia au fost examinate
rul „Magyar Nemzct- un reportaj des Vida, deschisă la Praga. Ele au subli promoveze cu stricteţe politica de ne retragerea tuturor trupelor străine din
Guină, ambasadorul R.P. Romînc în rare". Vorbitorii au protestat împo probleme legate dc situaţia poli'icâ din
pre realizările ţării noastre în domeniul
U. R.S.S,. acad. V. M. Hvostov, direc niat cu acest prilej succesele obţinute triva sancţiunilor adoptate de recenta amestec în treburile interne ale altor Europa şi, în primul rînd, problema Europa Centrală ctc.
torul Institutului de istorie al Acade industriei chimice. Acelaşi ziar a publi în R.P. Romînă în domeniul revoluţiei ţări şi si respecte dreptul popoarelor germană. Organizaţia a adresat un apel In comunicatul final al conferinţei
mici dc Ştiinţe a U.R.S.S., mareşalul cat o corespondenţă despre activitatea culturale în decurs dc două decenii. conferinţă a miniştrilor afacerilor cx- la autodeterminare. tuturor organizaţiilor obşteşti şi parti sc subliniază că „asigurarea păcii în Eu
V. I. Golikov, I. A. Kocetkov, consi constructorilor de pe marile şantiere ale
zanilor pâciî dîn diferite ţări ale Euro ropa Centrală constituie una din prin
lier în Ministerul dc Externe al patriei noastre.
U.R.S.S., membri ai conducerii Asocia pei, chcniîndu-lc să organizeze campanii cipalele premize a lichidării pericolului
ţiei de prietenie sovicto-romîne şi co TIRANA largi dc protest împotriva blocurilor dc război între Est }i Vest".
laboratori ai Institutului de istorie al
Academici dc Ştiinţe a U.R S.S. TIRANA 19 (A?.crpres). —
Cu ocazia celei de-a XX-a aniversari
La şedinţă au luat parte cercetători
a eliberării Romîniei, la 18 august a.c„
în domeniul istorici, cadre didactice,
studenţi, reprezentanţi ai vieţii ştiin ambasadorul R.P.R. la Tirana Gheorghe
ţifice şi culturale din Moscova. Acad. Vclcescu a organizat o gală cu filmul S cu rte ştiri
I. M. Maiski, doctor în ştiinţe istoric» „Pisica de mare" la care au participat
N. M. Minasian şî candidat în ştiinţo Vasil Nathanaîli, prim locţiitor al mi
istorice A. A. lazîkova, au rostit cu- nistrului afacerilor externe, Mişto Trcs-
vîntări, ka, preşedintele Comitetului pentru re SPANIA Pe o ACCRA. — Refcrindu-sc la ştirea MEXICO. — Autorităţile mexicane
laţii culturale şi prieteneşti cu străină stradă din Pam- că în prezent au loc tratative între şe au făcut cunoscut că ele vor continua
BELGRAD tatea, Hasan Alimerko, secretar al Con plona, oraş in ful guvernului Republicii Sud-Africa- şi pe viitor să ia măsuri împotriva cul
siliului Central al Sindicatelor din provincia Navarra, ue şi guvernul englez cu privire la tivării, producerii, şi traficului ilegal
BELGRAD 19 (Agerpres). Albania, alte personalităţi oficiale, oa unde in fiecare livrări dc rachete, ziarul „Daily Gra dc stupefiante. In acelaşi timp, ele
Cu prilejul celei de-a XX-a aniver meni dc artă şi cultură. dimineaţa sînt a- fic- cere guvernului englez să pună au anunţat că nu vor permite ca agen
sări a eliberării Romîniei de sub jugul Au fost prezenţi şefii misiunilor di duşi spre arena, capăt imediat acestor tratative, pe ţii vreunui organism administrativ in
iascist, presa din R S.F. Iugoslavia pu plomatice şi alţi membri ai corpului taurii care vor lua caic Ic consideră drept o măsură pri ternaţional să întreprindă investigaţii
blică articole şi informaţii despic suc diplomatic mejdioasă pentru cauza păcii în în în acest sens, în ţară.
cesele obţinute de poporul romîn în do pane la lupte, treaga lume. Procuratura generală a Republicii a
meniul vieţii economice, sociale şi cul ACCRA seara. Ziarul aminteşte Angliei că orice declarat că Mexicul nu a semnat nici
turale în cei 20 de ani dc la eliberare. livrări dc armament către Republica un acord internaţional care să-i fi
Săpiimînalul „Komunist- , organul U- ACCRA 19 (Agerpres), — Sud-Africauă constituie o încălcare a impus asemenea obligaţii, deoarece
niunii Comuniştilor din Iugoslavia pu Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări rezoluţiilor Consiliului de Securitate aceasta ar fi lezat „ prevederile consti
blică sub titlul „Schiţa a economiei ro- a eliberării Romîniei în clădirea Clubu al O.N.U. ; tuţionale şi principiile autodetermină
SAL1SBURY. - Poliţia sud-rhode- rii".
mîneşti" articole despre realizările ob lui internaţional din oraşul Sunyanl
ţinute de poporul romîn pe calea con fGhana centrală) s-a deschis o expozi «iană a arestat în ultimele două zile NEW YORK. — Senatorul rcpublî-
strucţiei socialismului în domeniul in alţi 22 dc africani la Salisbury, dintre can Kcnncth Kcating, din statul New
ţie dc fotografii înfăţişînd aspecte din care patru au fost trimişi într-uu la
dustriei, scoţînd în evidenţă, îndeosebi, i K'WfM York, a anunţat marţi că s-a dcc'u
succesele industriei chimice, ale agricul Republica Populară Romînă. găr de concentrare din apropierea gra să candideze în alegerile senatorial»
turii şi în domeniul ridicării nivelului Luînd cuvîntul la deschiderea expozi 2mm . W u S niţei cu Moznmbicul. Un purtător dc ce voi avea loc în luna noiembrie.
dc trai al oamenilor muncii. cuvînt al poliţie! a declarat cu cinism
ţiei, Ion Dumitru, însărcinat cu afaceri cH „ci au fost expediaţi ca să sc ală Senatorul Kcatîng nu şi*a făcut cu
Ziarul „Borba- publică corespondenţe a. i. al R.P. Romînc în Gluna a su ture lui Josluia Nkomo". După cum noscută pînă în prezent intenţia dc a
dîn Bucureşti, în care informează des candida în alegerile senatoriale, co
bliniat ca schimburile culturale consti sc ştîc, acest lider al populaţiei afri
pre construcţia hidrocentralei de pe Declaraţia lui Roberf Kennedy Creste criminalitatea cane din Rhodesia dc sud are domici mentează agenţia France Pressc, de
Argeş şi despre rezultatele obţinute dc tuie o punte spre o mai bună înţele liu obligatoriu şi autorităţile rasiste oarece el nu s-a declarat de acord cu
R.P, Roinînă în domeniul dezvoltării gere între naţiuni. în rindurile tineretului refuză să-l elibereze. poziţia lui Barry Goldwatcr, candida
privind legea drepturilor civile tul republican pentru alegerile pre
TLGUCIGALPA. — ICO de
femei
canadian mante din Honduras au dat publici zidenţiale.
Situaţia din Congo (Brazzaville) WASHINGTON 19 (Agerpres). — trul justiţiei, Robeit Kennedy, a de OTTAWA 19 (Agerpres). — tăţii, o declaraţie în legătură cu si DLLHI. — Şcîcul Abdullah din Kaş-
Vorbind în faţa Comitetului naţional
clarat că în ciuda cazurilor izolate de
tuaţia deţinuţilor politici din această mir, care a dus tratative la Deliii cu
Presa canadiană îşi exprimă neliniştea
cetăţenesc pentru relaţiile între comu
nităţi (înfiinţat pe baza legii drepturilor rezistenţă faţă dc noua lege a dreptu în legătură cu creşterea criminalităţii ţară. In declaraţie se arată că un nu înalte autorităţi ale guvernului indian
rilor civile, „sute şi chiar mii dc co
măr de 37 dc deţinuţi politici sc află în problema rezolvării conflictului in-
BRAZZAVILLE 19 (Agerpres). — „Le Monde" remarcă apoi activitatea civile şi menit să contribuie la soluţio munităţi şi întreprinderi acceptă legea". juvenile în ţară. Potrivit relatărilor zia în închisoarea din San Pcdro. fără să do-pakistanez în legătură cu Kaşmîrul,
La un an după înlăturarea lui Ful- diplomatică activă a guvernului şi pre narea problemelor şi disputelor în le „Observatorii trimişi la - faţa locului rului „Citizen", numărul crimelor co fi fost judecaţi, fiind supuşi unui tra
a declarat ci acestea s-au desfăşurat
bert Youlou şi instaurarea în Republi şedintelui Masscmba-Dcbat pentru în gătură cu discriminarea rasială), mi?* au constatat pretutindeni o remarcabilă mise în Toronto a crescut în ultimii tament inuman. Documentul conţine într-o atmosferă de prietenie şi înţe
ca Congo (Brazzaville) a preşedintelui tărirea relaţiilor cu ţările africane ve schimbare dc atitudine în problema ra anj aproape dc patru ori. Un tablou si un protest energic împotriva măsurilor legere. El a spus că partea indiană ma
Masscmba-Debat, ,.Lc Monde* a publi cine. îndeosebi cu statele membre ale sială cu excepţia unor regiuni limitate milar, arată ziarul, sc observă şi în ca arbitrare ale guvernului militarist şi a nifestă interes în rezolvarea paşnică
cat un articol consacrat situaţiei exis Organizaţiei unităţii africane, precum din sud", a spus ministrul justiţiei pitala ţării.
tente în prezent în această ţară. Deşi şi cu alte state. 0 declaraţie Chiar şi în regiunile unde prejudecă represiunilor gontra elementelor pa -a conflictului dintre cele doua ţări.
Refcrindu-sc la cauzele care determi
au fost înregistrate succese evidenţe, Cu toate acestea, subliniază „Le Mon ţile rasiale sînt cele mai puternice, a nă creşterea criminalităţii, judecătorul triotice. In declaraţie sc arată că fa Potrivit declaraţiei făcute dc şcîcul
scrie ziarul, noul regim trebuie să facă de", „preşedintele Massemba-Dcbat tre a reprezentantelor afirmat el, „în zidul segregaţiei stricte provinciei Ontario, James McRcwcr, a miliile deţinuţilor politici se adresea Abdullah sc prevede într-un viitor i-
faţă încă unor serioase dificultăţi. Dacă buie să facă faţa unei duble presiuni încep să apară fisuri. Robcrt Kennedy ză organismelor internaţionale compe propiat o întrevedere între primul mi
insurecţia africană, care a dus la înlă interne : aceea a unor elemente adepte organizaţiei „Femei a precizat însă că „vor mai exista difi relevat influenţa nefastă pc caic o exer tente pentru a Ic atrage atenţia asu nistru indian, Lai Bahadur Shastrî, şi
turarea unui şef de stat reprezentant al ale rep «ului înlăturat cu un au în cită asupra tinerilor uncie emisiuni dc pra situaţiei din ţară. preşedintele Pakistanului, Ayub Khan.
cultăţi" în aplicarea legii". televiziune şi anumite publicaţii.
colonialismului a putut evita anarhia şi urmă cea a extremiştilor- . Ziarul luptaţi pentru pace!"
nu a cedat în faţa represiunilor, ea nu subtilii:!‘ă existenţa unei presiuni din
a putut înlătura definitiv greutăţile. partea populaţiei care, după ce a impus
WASHINGTON 19 (Agerpres). -
Pe plan economic, „guvernul dm stabilirea partidului unic, a cerut crea Reprezentante ale organizaţiei ame
Brazzaville s-a străduit să găsească mij rea miliţiei populare pe întregul teri ricane de masă „Fentei luptaţi pentru DE PRETUTSNDEN
loace proprii pentru a lichida măcar toriu, stabilirea unui control riguros al pace !" a remis comisiei dc redactare a
parţial datoriile financiare moştenite de serviciilor publice dc către acest partid, proiectului platformei electorale a par
la regimul precedent". Deşi datoriile plecarea imediata a trnuelor franceze. tidului democrat o declaraţie în caic
financiare lăsate dc Youlou au fost „Cei mai intransigenţi lideri ai partidu relevă hotărîrea femeilor americane dc © FESTIVALUL INTERNATIONAL o s p e c ie rară d e peşte — ştiu ca
mari, la Brazzaville s-a anunţat că lui unic dîn Congo (Brazzaville) con a lupta pentru alegerea unor astfel de AL MUZICII Şl TEATRULUI n eagră. A ce s t p eşte p o a te să tră
următorul buget va fi echilibrat. Ex sideră că guvernul actual mi este in conducători politici, care să fie gata ia scă 10 lu n i p e a n în stare d e h i
portul de diamante a crescut, produc stalat dccît cu titlu tranzitoriu". Ast L a K d in b u r g s-a d e s ch is ce l d c -a l b ern are. In scurta v a r ă p o la ră ,
ţia agricola a progresat. Oficiul naţio fel, subliniază „Le Monde", în echipa să ducă tratative asupra tuturor pro X V J J I-lc a F e stiv a l in te r n a ţio n a l al ştiu ca n e a g ră a p a r e in a p e le din
blemelor nerczolvatc care ameninţă
nal pentru comercializarea produselor guvernamentală congolezi există serioa m u z ic ii şi teatrului, c a r e va d u ra a p r o p ie r e a p e n in s u le i C iu k o lk a .
pacea pe pămîni, să acorde sprijin efi
agricole, creat recent, va pune capăt se disensiuni", care ar putea deveni mai trei s ă p t ă m în i şi la c a r e v o r lua
speculei. Au fost naţionalizate, după profunde dacă Masscmba-Dcbat nu va cient O.N.U. şi să respingă politica dc p a rte p este 1.000 de artişti din A n & INCENDIILE FORESTIERE
cum se ştie, în luna martie, compania obţine în continuare o redresare eco înarmare. glia şi din alte ţări. P resa e n g le ză DIN NEVADA
de transport aeriană „Air Congo", com nomică si nu va rezolva în mod pozi In declaraţie femeile americane sa scrie c ă p o tr iv it c a lc u le lo r o r g a
paniile pentru distribuirea electricităţii, tiv o scrie de probleme importante pri lută încheierea Tratatului cu privire la n iza to rilo r, s c a ştea p tă ca la F e s
apei şi societăţile dc transport urbane. vind relaţiile ţării cu alte state. interzicerea experienţelor nucleare în tival să s o s e a s că a p r o x im a t iv 90.000 In p a rte a de n o r d -e s t a sta lu lu i
cele trei medii şi cer încheierea unui N e v a d a c o n tin u ă d e p a tru zile in
d e vizita tori. L a fe stiv a l p a rticip ă
nou acord care să interzică toate ge p r in tre altele, o r c h e s tr a şi c o r u l r a c e n d iile fo re s tie re . U n r e p r e z e n ta n t
nurile de experienţe. Ele cer, dc aseme al a u to rită ţilo r lo c a le a d e c la r a i că
d io d if u z iu n ii f r a n c e z e , s u b c o n d u
nea, să fie redusă producţia de arme in n o a p te a d c lu ni s p re m arţi, in
In legătură cu schimbul de vizite nucleare şi de mijlor.ee de transportare a ce r e a d ir ijo r u lu i C h a r le s M u n c h şi u n e le lo c u r i s u p r a fa ţa p ă d u r ilo r
O p e r a N a ţio n a lă d in P rag a.
lor la ţint-w:. Organizaţia „Femei luptaţi In p r o g r a m u l F e s tiv a lu lu i f i g u in c e n d ia te s-a du b la t.
ale unor nave militare intre U.R.S.S. şi R.P.R, pentru pace !" se pronunţă în favoarea O ra ş u l E lk o cu o p o p u la ţ ie d e
promovării unei politici dc renunţare re a ză 180 s p e c t a c o le şi d ife rite m a 6.200 lo c u ito r i este în c o n ju r a t d in
nifestări.
Intre guvernele Uniunii Sovietice şi vizite prieteneşti ale unor nave mili- Ia înarmare si la planurile de consti trei pă rţi d e p ă d u r ile in ce n d ia te .
Rcpublicii Populare Romînc £-a reali- rare. tuire a forţelor nucleare multilaterale © PAGUBE DE PE URMA A s u p r a o r a ş u lu i p lu te ş te u u n o r
zat o înţelegere privind un schimb dc (Agerpres) ale N.A.T.O. g ro s de fu m . P o triv it u n o r d a le
PLOILOR TORENŢIALE
in c o m p le t e , in c e n d iile d in stalu l
N e v a d a au c u p r in s o s u p r a fa ţă de
P lo ile to r e n ţia le c o n ţin ă să p r o
te şi Ic-a vorbit proaspeţilor comba d u c ă m a ri p a g u b e in Pa k istan . P o 900 k ilo m e tr i pătraţi.
TUNKU ABDUL RAHMAN tanţi despic „misiunea" lor Paralel, la trivit a g e n ţie i R e u tc r , n u m a i in u l ® CERCETĂRI ARHEOLOGICE
Ministerul de Externe al Federaţiei Ma-
tim e le 21 d c o r e 78 d c c lă d ir i d in
lavczc s-a anunţat o schimbare de po ora ş u l L a h o r c au fo st d â r im a te de IN AFGANISTAN Şl IRAN
CAUTÂ SPRIJIN... ziţie faţă dc pror-uncrca făcută dc pre p lo ile şi v in tu l pu tern ic. 15 p e r U n g ru p d e a r h e o lo g i ita lien i )a c
şedintele Filipînelor, Maca paga I, în iu-
s o a n e d in o ra ş şi-au găsit m o a r te a
l ’C, la o conferinţă dc presă, Ia Manila, c e r c e t ă r i in A fg a n is t a n şi in Iran.
su b d ă r i m ă l m i , iar alte 20 au fo st
dc a se reînnoda firul tratativelor fi In c u rs u l c e r c e t ă r ilo r ei au f ă c u i o
Solicitat de reporteri «5-şi expună in nant în relaţiile mai strînsc cu Mala- ii pino-malayezo-îndonczicne. întrerupte g r a v rănite. R e ţe a u a d e a p r o v i z i o s crie d e d e s c o p e r ir i c a r e au p e r m is
tenţiile sale politice, după încheierea yezia, care pînă acum. erau, in dome în luna iunie, la Tokio; după ce. ini n a r e cu c u re n t e le ctric a fost to să se c u n o a s c ă a n u m it e p e r io a d e
vizitei la Londra, premierul Federaţiei niu) militar, de competenţa exclusivă a ţial. la Kuala Lumpur. noua iniţiativă tal în tre ru p tă , iar că ile d c c o m u n i fo a r te v e c h i din istoria a c e s to r ţări.
ca ţie s c o a s e din uz. P lo i le c o n tin u ă
Mahayeziei, Tunku Abdul Rahman, s-a Commomvcalth-ului". După convorbi filipineză fusese respinsă în termeni as
mulţumit să declare, la plecarea dc pe rile dc la Washington s-a anunţat că pri (la Djakarta, ca a fost salutată din S -a sta b ilit că v a le a U a z a r S u m
aeroport, că abia aşteaptă să se înapo S.U.A. vor instrui un lot dc ofiţeri ma- primul moment), un purtător dc cuvînt Q POLIGONUL DE LA CAPE ( Afganistan) ce n tr u m a i v e c h i, ca r e
ieze la Kua!a Lumpur, deoarece este layczi şi vor vinde federaţiei clicoprcrc oficial malayez a declarat că ar fi dc KENNEDY LOVIT DE TRÂZNET a c u n o s c u t o o a r e c a r e p r o s p e r ita te
peste măsură dc ostenit după îndelun şi avioane. Premierul malaycz a decla dorit organizarea unei întîlniri rrîpnr- d a torită d r u m u r ilo r de c a r a v a n e , u
gata călătorie întreprinsă peste hotare, rai, la încheierea vizitei, ziariştilor : litc. dar, la „nivel subminîsterîal". Ul A d m in is t r a ţia n a ţio n a lă pen tru fo st lo c u ită in p a le o litic.
la Conferinţa primilor miniştri ai ţă terior, la Manila, la Djakarta şi la Kua p r o b l e m e l e a e r o n a u tic ii şi c e r c e t a A r h e o lo g ii au d e s c o p e r it aici
rilor membre ale Commonwealth-ului, la Lumpur, s-n vorbit despic perspec rea s p a ţiu lu i c o s m i c — N A S A — patru tipu ri de c o n s t r u c ţ i i : m e g a -
în Statele Unite, în Canada şi, din nou. tiva întrunirii celor trei miniştri dc a an u n ţat cii o v io le n tă fu rtu n ă , liţii, cei m a i m u lţi de f o r m ă c ir
în Anglia. Observatorii au încercat să COMENTARIUL ZILEI externe. Paralel însă, din sursă ntaia- in so lită d e d e s c ă r c ă r i electrice, s-a cu la ră , lo c u in ţe d e p ia tră c a r e c u
descifreze, în această „oboseală diplo yeză. s-a anunţat, zilele acestea, că s-au ab ă tu t a su p ra p o li g o n u lu i d c la p r in d e a u s u p r a fe ţ e în tin se, g ro te
matică'4. o oarecare linsă dc satisfacţie produs ii o! ciocniri, ceea ce, evident, C a p e K e n n e d y A n s a m b lu l d c sis — d is p u s e d u p ă p la n u r i „ a r h ite c
faţă dc rezultatele stăruinţelor depuse „Sînt satisfăcut", adăugind, pe dată, nu înlesneşte o apropiere de Indone te m e p e n tr u p r o ie c tu l „ G e m h n ^, t o n i c e “ r ig u r o a s e şi a d ă p o s t u r i din J A P O N I A . A u to s tr a d a o l im p ic ă recen t co n stru ită şi in a u g u r a lă ca r e
pentru sporirea sprijinului necesar su însă. acru : „Dacă ar fi fost după mine, zia. p r iv ito r la la n s a re a a d o i o a m e n i p ie tre m a r i n e p r e lu c r a te , c a r a c t e le a g ă a e r o p o r tu l in te r n a ţio n a l al o r a ş u l u i T o k i o d e ce n tr u l m e t r o p o l e i
pravieţuirii federaţiei. Intr-adevăr, re aş fi preferat să am S.U.A. mai a- Evoluţia situaţiei este imprevizibilă in spaţiu a fost lo v it d c ir ă z n c t s u ristice p e r io a d e i isla m ice . $[ d c a lte linii o lim p ic e , v a r e d u c e în m o d s im ţito r te n s iu n e a c ir c u la -
ticenţa s-a reliefat chiar dc Ia confe proapc". în lumina diferitelor curbe înregistrate fe r in d a va rii. A fost. d c a s e m e n e a , In h a n s-au fă c u t s ă p ă tu ri în ţici pe a r te r e le de c o m u n ic a ţ ii a le u n u ia d in tr e c e le m a i m a r i o r a ş e
a le lum ii.
rinţa premierilor din Commonwealth. în relaţiile inalayczo-indonezicnc, ilar, a v a ria tă o r a ch e tă de tip „T ita n - re g iu n e a G ila n In z o n a n is ip u r i
Prudenţa redactării comunicatului fi După popasul in Canada, unde spri* după cum nota însăşi J. A. Mackic, pro 2 “ d estin a tă p la să rii p e o r b it ă a lor, în a p r o p ie r e d e Z a b u l, s-a d e s IN F O T O V e d e r e pa rţia lă (din a v io n ) a o r a ş u lu i T o k io , cu a u t o
nal s-a vădit în condiţionarea sprijinu jimii în favoarea Federaţiei Malayczc fesor la Universitatea din Mclbournc, u n ei c a p s u le fă r ă o cu p a n ţi. Ca u r strada de c u r ln d con stru ită .
lui de promovarea unei politicii rezo n-a depăşit limitele pui declarative, într-un studiu publicat în revista en m a r e a a c e s tu i a ccid e n t, p r o ie c tu l co p e r it u n ce n tru locu it in v e c h i
nabile si în lipsa oricărei referiri la Tunku Abdul Rahman a căutat apoi gleză ,.Thc World Today", „în ultimă m e, co n stru it d u p ă un p la n fo a r te
eventualitatea trimiterii dc unităţi sau la Londra să-i convingă pe interlocu instanţă, trebuie sa se găsească o for „ G e m i n i “ ca re u r m a să fie pu s în rig u ros în to c m it S -a d e s c o p e r it şi
armament. torii săi englezi să sporească contribu mulă dc aranjament politic între Indo a p lic a r e în lu n a d e c e m b r i e a a c e s nn te m p lu c o n stru it p e un plan P R O N O E X P R E S
In S.U.A., Tunku Abdul Rahman a ţia dc ordin militar, pe lingă unităţile nezia şi Malavczîa, cu participarea Fili- tui au va tr e b u i să fie p r o b a b il pătrat, d in p ia tră n e p r e l u c r a l ă , cu
dobîndit, ceea ce presa americană a Gurchas, destinată Federaţiei Malayczc. pînclor ; pe lingă un .armistiţiu ime a m in a t p e n tr u an u l viitor. patru p o r tic e c a r e dau s p re o c u rte Rezultatele concursului special PRONOEXPRES, din 19 august
denumit „un sprijin moderat". Ziarul In timp ce premierul călătorea în diat în Bornco dc nord, reglementarea ce n tra lă . 196-1 :
„Washington Post" scria ca „guvernul lume, la Kuala Lumpur erau prezen pe termen lung va trebui să ţină sca G ŞTIUCA NEAGRA R e zu lta te le a ce s to r c e r c e tă r i î m Extragerea obişnuită 46, 4, 26. 12, 47, 37, 4- 39, 36
Statelor Unite este înclinat să considere tate ostentativ şi alternativ tăişul să ma de preponderenţa indoneziana in In a p e le a r c tic e s o v ie tic e şi pe li b o g ă ţe s c d a te le d e s p r e p e r io a d a Cele două extrageri suplimentare I 10, 12, 20, 22, 13, 14, 15
vizita Iui Tunku ca un început şi nu biei şi ramura de măslin. Viccprcmic- regiune". to r a lu l A la s k ă i a fo st d e s c o p e r ită p r c is la m ic ă din aceste ţări. II 1 3, 41. 28, 17, 5, 22, 25
în mod necesar, ca un punct culmi- rul Razak a inspectat unităţi nou crca- 2ÂNLL FLOREA
Redacţia şi administraţia ziarului: slr. Dr, Petru Groza nr. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R nr 263 328 din 6 noiembrie 1041) - Tiparul :lnUeprindeiea Poligrafică Hunedoara Deva
41>.0bfc