Page 73 - 1964-08
P. 73
Nr. 3000 Drumul socialismului Pag. 3
PREGĂTIRI PENTRU mine din P’&ir&swm
DESCHIDEREA NOULUI 3
Blocuri semeţe, cu apartamente con era întruchipat, apăsînd greu pe ume după măsurile luate de partidul şi gu sitar 1956— 1957, la 113 în accsi an. munci de răspundere în ministerul de
le a plîngcrii", o vale în caic tot răul
Institutul dispune acum de două fa
resort, alţii în cadrul direcţiei gene
vernul nostru privind reforma învăţă-
fortabile, instituţii de cultură şi artă,
AN ŞCOLAR magazine frumoase şi bine aprovizio rii celor cc munceau. mîntului. evoluţia lui. In cultăţi: Facultatea de mine, cu secţiile Şi de stat. undc-şi îndeplinesc cu cin
rale a C.C.V.J., în activitatea de partid
Să urmărim puţin
exploatări miniere, prepararea cărbuni
nate, clădiri moderne în care se gă
Simplu şi poate cu o oarecare siîn-
sesc instalaţii puternice producătoare găcic, dar din inimă spuse, nevoile şi primul an universitar, efectivul stu lor şi minereurilor, topografie minie ste sarcinile încredinţate. De numele
de energic electrică sau pentru pre neajunsurile populaţiei de atunci erau denţilor era mic: 127 persoane. Şi ră şi facultatea de electromecanică mi multor ingineri, ieşiţi de pe băncile
Paralel cu preocupările pentru orga* iar. pentru anul 1965 s-au făcut deja co parare a cărbunelui, utilaje de mare fidel exprimate în versurile popu tot mic era şi numărul profesorilor; nieră. Dispune de asemenea de labora Institutului din Petroşani, prezenţi în
nizarca şi desfăşurarea vacanţei de vară menzi de material didactic în valoare productivitate care se găsesc în lare: majoritatea lor fiind ocupaţi şi în toare moderne: chimie generală şi ana mijlocul minerilor în toate ocaziile,
a pionierilor şi şcolarilor, în raionul de 250.000 lei. adîncuri — tovarăş nedespărţit al mi „Du-ţi apele Jiufe, alte munci — la Direcţia generală a litică, exploatări miniere, acraj. niinc- snu legate kaptc deosebite: inovaţii,
nostru se desfăşoară o intensă activi O dată cu repartizarea noului ma nerilor — şoselele asfaltate care leagă Pină-n Dunărea cea marc minelor, sau la alte întreprinderi şi ralogic-geologic-zăcămintc. fizică gene raţionalizări şi invenţii, lucrări va
tate pentru pregătirea deschiderii nou terial didactic, învăţătorii şi profesorii, aşezările minereşti între ele, şcoli noi Si spune pe und’ te duci instituţii. Nici localul nu era cores rală, electrotehnică generală, maşini de loroase de deschideri şi cercetări mi
lui an şcolar. Astfel, sub îndrumarea împreună cu elevii, se ocupa şi de re- în care tinerii învaţă în condiţii deo Spune clar, cu voce tare punzător. Nevoile de cadre însă au transport, mecanica rocilor ctc., niere, probleme de mecanizare şi mul
Comitetului raional de partid, s-au ini* cartarea, repararea şi sistematizarea ma sebite şi multe altele formează noul Că (a noi c chin şi jale.,.“ cerut dezvoltarea institutului. Parti precum şi de o bibliotecă dotată te altele.
ţiat o serie de acţiuni care urmăresc terialului didactic mai vechi. Alăturj de cadrele cu experienţă mai
tablou al Văii Jiului. Acest tablou —
îmbunătăţirea bazei materiale a şcoli O altă măsură în vederea desfăşură caracteristic de altfel întregii ţări — mare, tinerii absolvenţi rămaşi la ca
lor. rii în bune condiţiuni a învăţămîntului se dezvoltă neîncetat, se completează tedrele institutului, ca asistenţi, lectori
O atenţie deosebită se acordă termi în anul şcolar o constituie aprovizio Realităţi contemporane ctc. participă la lucrări ştiinţifice, stu
nării şi dării în folosinţă a noilor lo narea cu combustibilul necesar. Pînă zi de zi cu cîtc ceva nou; el vine şi dii şi cercetări privind dezvoltarea mi
caluri de şcoli din satele Ţebea, co în prezent a fost distribuită unităţi contrastează trecutul întunecat, nc- neritului în ţara noastră, a mecaniză
gîndu-1. Cîtc însă nu s-ar putea spune
muna Baia de Criş, Grosuri-Dcal şi lor întreaga cantitate de combustibil Ziua de 23 August 1944, cu eveni dul şi statul nostru au răspuns aces cu cărţi şi manuale corespunzătoare. rii, introducerii de no» metode de
Reţi din comuna Criş şi Gura Ruzii, repartizată, cerîndu-se suplimentarea şi despre acel ticcut mizer şi chinui mentele ei istorice şi cu soarelc-i cald tor nevoi cu investiţii din ce în cc !n apropiere, studenţii au abatajele
aparţinătoare oraşului Brad, precum şi pentru noile unităţi. Au fost luate de tor. Cei mai tineri îl cunosc din au a pus capăt acelor vremuri, deschi- mai mari. Mai întîi pentru construc undc-ji fac practica în condiţii irepro exploatare şi valorificării superioare .1
cărbunelui.
a localurilor pentru şcolile de 8 ani asemenea, măsuri ca în satele de mun zite, sau din cărţile în care s-a scris zînd un nou drum patriei noastre. ţia clădirii centrale a institutului, apoi, şabile. Şi acesta c un criteriu edilica-
din Bucureşci, Tomeşti, Ribiţa, Rişcu- te sa se asigure combustibilul nece despre el. Cei mai vîrstnici, care l-au De atunci Valea Jiului s-a schimbat, rînd pe rînd, a celorlalte clădiri: că tOr în cc priveşte orientarea justă pri E bine ca cititorii noştri să cu
liţa şi Luncoiul de Jos, totalizînd un sar dîn parchetele comunale locale. In trăit, îl mai păstrează încă în memo devenind o vale a fericirii şi bunei min, cantină, sală de sport ctc. Sume vind alegerea locului de amplasare a noască şi faptul că I.M Petroşani se
număr de 19 săli de clasă plus 8 săli de nccastă privinţă amintim sfaturile popu rie. Nu vor uita niciodată acele vre stări, un colţ minunat de (ară unde mari au fost alocate pentru amenaja institutului. nlirniă tot mai mult şi peste hotarele
clasă de la şcoala medic Gurabarza. lare comunale din Rişculiţa, Buceş şi muri minerii, care trudeau în adîncuri noul şi-a pus amprenta peste tot. rea laboratoarelor şi a altor servicii E bine să fie cunoscut şi laptul că ţării; întreţine relaţii şi colaborează
Toate cele 19 săli de cla a planificate Criş care au fasonat combustibilul ne cu unelte rudimentare, muncind cu necesare bunei desfăşurări a învăţă- pe băncile acestei înalte Şcoli se pre cu institute similare din mai multe
vor fi terminate cu mult înainte de cesar urmînd ca el sâ fie transportat preţul vieţii lor pentru a-şi asigura In mijlocul actualelor realităţi din mîntului. gătesc tineri din cîteva ţări prietene: ! ţări, îşi trimite reprezentanţi la di
începerea noului an şcolar. la şcoli pînâ la data de 1 septembrie. o bucată de pîinc amară, văduvele a Valea Jiului, intr-un loc ales, ceva O simplă enunţare de cifre ar fi, R.P. Chineză, R.D. Vietnam şi Cuba. ferite congrese şi alte întîlniri inter
Paralel cu lucrările pentru termina In atenţia secţiei de învăţămînt pen căror soţi s-au dus în mină şi 1111 s-au mai sus de aşezarea oraşului Petroşani, intr-un fel, suficientă pentru a ne da Ospitalitatea şi atenţia de care ci se naţionale.
rea sălilor de clasa respective, s-a în tru noul an şcolar a fost şi procurarea mai întors, au rămas acolo striviţi de străjuiesc cîteva corpuri de clădiri ce scama de dezvoltarea institutului Anul bucură le dau posibilitatea să trăiască Institutul din Petroşani se înscrie în
ceput şi construirea unor localuri noi manualelor şcolare. In acest scop s-au povara grea a rocilor prăvălite peste atrag atenţia, impresionează. Aici 194S — 127 studenţi; anul 1954 — şi să studieze în cele mai bune con paginile istorici celor 20 de ani a
sau mărirea capacităţilor actualelor difuzat din timp notele de comandă )a ci. sau văduvele şi copiii orfani, a că funcţionează institutul de mine, crea 640; anul 1960 — 926;... anul univer diţii. Văii Jiului, a patriei noastre sociali
scoli de 8 ani în comunele Baia do şcoli iar, pe baza graficului întocmit, so ror soţi şi taţi au căzut eroic în mă ţie a regimului nostru, pentru asigu sitar 1963-1964 — 1.587 studenţi. Cil rele enunţate ar fi incomplete ste. In acelaşi timp arc şi el. filele
Criş, Băiţa, şi pregătirea materialelor vor trimite manualele la şcoli pentru a celul din august 1929... rarea abatajelor şi a altor servicii mi Creşterea c izbitoare. După min ai dacă n-am sublinia că, pînă acum, In istorici sale proprii. Le deschidem şi
în vederea unor construcţii la Hărţâ- fi distribuite gratuit elevilor din cla Era suficient să priveşti doar — de niere cu cadre inginereşti. 16 ani de existenţă, numărul studen stitutul de mine din Petroşani a dat citim în ele drumul parcurs de insti
gări. Valea Brad şi Vălişoara. sele I—VIII, în ziua deschiderii anului undeva de pe o colină — înfăţişarea Era greu şi poate imposibil să te fi ţilor a crescut mai mulr de 12 ori. patriei peste 1000 de inginer» mineri tut de la existenţa sa pînă în prezent,
In vederea terminării la timp şi în şcolar. Pentru clasele IX—XI s-a sta veche a Văii Jiului ca sa-ţi dai scama gîndit măcar, în urmă cu 20 de ani, Sînt şi alte aspecte care atrag atenţia. şi electromecanici mineri. Ei se găsesc încercaţi de un puternic sentiment de
bune condiţiuni a acestor con.vucţii, bilit necesarul de manuale şi, înccpînd de mizeria şi sărăcia care domneau, că în Valea Jiului se va realiza aşa Astfel, dacă în anul 1959— 1960 numă în prezent în abatajele Văi; Jiului, mindric pentru to; ceea cc partidul
cetăţenii satelor, mobilizaţi de organele cu ziua de 1 august, acestea au fost puse de viaţa amară şi de obscurantismul ceva. rul studenţilor bursieri era de 373, Ghclar, Tcliuc, Barza, Săcărîmb sau în şi guvernul nostru au creat şi creează
de partid şi de stat şi-au achitat la timp în vînzare prin librării. Pînă în pre existent atunci. Valea aceasta, care ...„Data naşterii" institutului nu c în prezent a ajuns pînă la 1.040. A alte regiuni ale ţării, în calitate de pentru oamenii muncii, pentru binele
contribuţiile băneşti, au efectuat un zent avem deja asigurate în depozitul ascunde în pîntecele ei bogăţii imen prea îndepărtată. O găsim în eviden crescut considerabil şi numărul cadre şefi de exploatări, ingineri şefi, şefi şi fericirea lor, pentru prosperitatea
marc număr de orc de muncă patriotică Brad marca majoritate a manualelor se, era pe drept cuvînt numită o „Va- ţele întocmite în toamna anului 194S, lor didactice: de la 56, în anul univer de sectoare sau cercetători. Unii ocupă patriei şi a poporului nostru.
şi au valorificat la maximum posibili şcolare.
tăţile locale în vederea folosirii tuturor Pentru asîr.prarca condiţiilor optime
resurselor de materiale de construcţie de trai şi de învăţătură elevilor din
★ internate, au fost încheiate contracte Rezultatele concursului literar
Şi în ce priveşte reparaţiile şi cură de aprovizionare prin U.R.C.C. Se vor
ţenia localurilor de şcoli se manifes folosi, de a'.emenca, produsele de pe
ta interes. Pînă în prezent s-au terminat loturile şcolare pentru îmbunătăţirea
şi sînt gata de funcţionare şcolile din hranei elevilor. Prin serviciul buget, se „Pe umul luminos
raza comunei Vaţa de Jos, Baia de va asigura completarea cazarmamcnîu-
Criş, Valea Brad, Criş, Blăjeni, satele lui şi inventarului gospodăresc la fie
comunei Buceş. Şcolile din oraşul Brad care şcoală.
sînt pe terminate iar în curs de lucru O sarcină deosebit de importantă în al so'*
se află localurile din comunele Crişcior, vederea deschiderii noului an şcolar o
Gurabarza, Rişculiţa şi din satele co constituie cuprinderea în clasele I— VIII
munei Tomeşti etc. a tuturor copiilor de vîr.rră şcolară, In urma încheierii concursului lite „Azi poporul c stăpîn", „Azi c satul
In raion, exista însă cîteva şcoli unde precum şi menţinerea elevilor înscrişi rar „Pe drumul luminos al socialismu luminat" ; LOCUL II : Maria Drago-
lucrările sînt rămase în urmă. Astfel, din anii precedenţi. In acest scop au lui", organizat de Casa regională a sin — „Dragu-mi. acest pămînt",
nu s-au efectuat lucrările în comuna fost organizate la scoli şedinţe cu pă creaţiei populare, cele mai bune re „Fruntaşlt-n gospodărie", „Bădiţa-al
Baiţa, Ia Vălişoara şi în unele sate al» rinţii elevilor. Profesorii şi învăţătorii zultate au fost obţinute Ia : meu" ; LOCUL III : Romulus Bunca —
comunei Ribiţa. De asemenea, în raza se preocupă cu grijă şi simţ de răs P O E Z I E „Mult mi-c drag în sat Ia noi" şi „M u
comunei Bucureşci, deşi există preocu pundere pentru ca nici un elev de vîrs- LOCUL I : Traian Filimon — pen reş, apă curgătoare".
pare pentru noile construcţii, nu se tă şcolară să nu rămînă în afara şcolii. tru poeziile: „încredere", „Căldura Hu
acorda suficient interes pentru micile Avînd în vedere măsurile de pregă nedoarei", „Patriei" ; LOCUL II : Vic FRAGMENTE DE TEXTE
reparaţii şi curăţenia generală. tire luate din timp în vederea deschi tor Niţă — pentru poeziile : „Furna- PENTRU BRIGĂZILE ARTISTICE
O preocupare deosebită s-a manifes derii noului an şcolar, sîntem convinşi liştii" şi „Cînccc pentru Hunedoara" ; DE AGITAŢIE
tat şi pentru asigurarea mobilierului ne că la data de 15 septembrie în raionul Traian Miiler — pentru poeziile „Arhi LOCUL I : Banu Rădulcscu — pen
cesar noilor săli de clasă, cît şi pen nostru îşi vor putea deschide cursurile tectură" şi „Cîntcc" ; LOCUL III : Va- tru scenetele : „întreţinerea semănătu
tru înlocuirea celui uzat, precum şl în bune condiţiuni toate unităţile de silc Pop — pentru poeziile „Partidului" rilor de toamnă". „Semănătoarea" ;
pentru pregătirea materialului didactic învăţămînt. ş< „Cîntec pe schele" ; Dan Constan- LOCUL III : Ion Popa — pentru bu
necesar procesului de învăţămînt. In EM1LIAN RIŞCUŢA linescu — pentru poeziile : „Fîntîna- cata „Periniţa" (variantă).
acest scop pentru anul şcolar 1964- inspector metodist la i u I bătrîn" şi Biruinţă". Lucrările de mai sus au fost achi
1965 va fi distribuit şcolilor mate secţia de învăţămînt a Sfatului P R O Z A ziţionate şi urmează a fi publicate în
rial didactic în valoare de 246.000 lei, popular raional Brad LOCUL 1 : Mircca Tuţă — pentru culegere.» literară intitulată „încrede
schiţa „Şoferul" şi povestirea „Copiii" ; re", care se afl5 îi» curs de apariţie.
LOCUL II : losif Lupulescu — pentru
Î N D R U M EŢI E schiţa „Nouă minute" ; LOCUL 111 :
Mircca Neagu — pcncru povestirea
Noul club „ Siderurgistula din Hunedoara cunoaşte zilnic o mare afluenţa de vizitatori. In timpul lor
Numeroşi oameni ai muncii din luat parte 2350 oameni ai muncii „Drum prin ani“ . De la subredacfia noasfrâ
Valea Jiului au îndrăgit turismul şi -r- din Valea Jiului. La sfîrşit de săptă- liber lurnaliştii, oţelarii 5i laminalorii, desfăşoară, aici, un bogat program de activităţi culturale Clubul, a CREATORI Şl CULEGĂTORI
drumeţiile. In orele lor libere vizi mînă, sute de mineri împreună ‘ cu devenit pentru mulţi-cea de a doua casă — »— DE FOLCLOR voluntară Hafeg
tează locuri pitoreşti şi istorice, noi familiile lor fac excursii la cabanele IN FOTOGRAFIE : Vedere exterioară a clubului „Siderurgistul* din Hunedoara. LOCUL I : Ion Marincscu — pentru
le obiective industriale apărute pe din împrejurimi. Statisticile arată că , ; Foto : VICTOR ONESCU bucăţile „Zi-i măi ceecraş din strune",
harta regiunii şi ţării noastre. în cele 7 luni cabanele din jurul ora Acţiuni patriotice
Cea mai bună dovadă este faptul şului Petroşani au găzduit peste 6000
că de la începutul anului şi pînă în Buna gospodărire şi înfrumuseţarea
turişti.
prezent filiala O.N.T. „Carpaţi" din ruc o autobiografic simplă, însă cu continuă a oraşului, este o acţiune ia
Petroşani a organizat 75 de excursii IOAN CHIRAŞ TREPTE ALE VIEŢII Japte importante. care tinerii din cadrul organizaţiei
pe diferite itinerarii, la care au corespondent Prima satisfacţie a unui gînd împli U.T.M. din Haţeg îşi aduc un substan
nit, ne-a spus tov. Mclniccanu, a fost ţial aport. Numai in ultima perioadă
terminarea şcolii profesionale, faptul de timp, membrii organizaţiilor U.T.M.
S-nu născut o dată cu eliberarea. mea, m-au primit în rîmlurilc can bun inginer în uzina în care am crcs-
că an» intrat‘ in nudul celor care în de la fabrica de conserve, I.R.I.L., coo
didaţilor de partid.
Sînt tineri care au împlinit douăzeci
cut.
■Cfaif tfafă de âm de primăveri. N-au cunoscut dccît bu ducţie rezultate cît mai bure, astfel secţia mecanic şef. Originară, dintr-un partid. Aici, în secţia unde lucrez sînt Şantierul de construcţii şi Banca de Stat,
perativa de consum „Ţara Haţegului",
uzmă dau viaţă sarcinilor
trasate de
MARIA GRAMA. Este strungar (a
să obţin în pro
Pe viitor doresc
curii. Pentru ci trecutul înnegurat al
poporului romîn începe cu... „a fost îneît Să mă număr şi cu prinirc pur sat din apropierea oraşului Blaj. mulţi tovarăşi cu experienţă, care ob au efectuat peste 12.000 orc de muncă
patriotică la amenajarea de noi spaţii
o dată". Sînt copiii eliberării, genera tătorii insignei de fruntaş în întrece Din Şcoala primară, ne-a declarat ţin succese deosebite la locul de mun
Peste tot, în industrie sau în agricul ranţa locului de muncă. Astăzi însă zeci ţie care măsoară cu vîrsta lor, vîrsta rea socialistă, iar la şcoală să fiu prin verzi, la curăţarea păşunii pe zeci ilc
tovarăşa Grama, gîndul de a învăţa o
tură, pe tărîmul învăţămîntului şi cul şi sute de mii de oameni îşi petrec con celei mai mari sărbători a poporului tre elevii buni. meserie, de a deveni un muncitor de că, sînt purtători ai insignei de frun hectare şi la colectarea unei cantităţi
turii, construcţii ctc., ritmul de dezvol cediile în staţiunile de la munte sau de nostru — 23 August, ziua eliberării nădejde mă obseda. Numic însă mai taşi în întrecere. de 21.000 lig fier vechi.
NICOLAE RADU.
Este desenator
tare sporeşte de la un an la altul. Pe la marc. de sub jugul fascist. tehnic, la biroul tehnic al U. M. Cu- simplu pentru un tînăr al zilelor noas Gîndurilc de v iitor?! In primul
drumul luminos trasat de partid, oa Din regiunea noastră, în pqrioada Am cunoscut la U. M. Cugir cîţîvj gir. Aplecat asupra planşetei execută tre. La Şcoala profesională din Blaj rînd să ajung şi eu la nivelul celor mai
menii, făurarii vieţii noi, înscriu noi 1 ianuarie — 15 august, au plecat la din aceşti tineri, născuţi în anul 1944. cu migală desenul tehnic al unei pie am reuşit să mă calific în meseria de buni muncitori din secţie, să mă nu Construcţii de scoli
»
*
victorii în măreaţa operă de desăvîrşire odihnă şi tratament aproape 15.000 de l-am vizitat la locurile de muncă şi se. L-am întrerupt pentru a ne răs strungar. După terminarea şcolii am măr printro fruntaşi. Apoi să termin
a construcţiei socialiste. oameni ai muncii, cu bilete puse Ia dis îc-am adresat întrebări despre ceea cc punde la cîteva întrebări. fost repartizată la U. M. Cugir. Am şcoala medie (în prezent sînt elev în Pentru asigurarea unor condiţii cît
Acum, în preajma marii sărbători a poziţie prin comitetele sindicatelor. au marcat cei douăzeci de ani de viaţă — An» urmat şcoala profesională aici, clasa a X-a) şi în viitor sâ urmez un mai bune de învăţătură copiilor lor,
celei de a XX-.-» aniversări a eliberării Această cifră reprezintă nu mai puţin pentru ci, cc gînduri au, cc idealuri la Cugir. M-am străduit să răsplătesc simţit o bucurie deosebită, pentru că institut politehnic. Sînt gînduri pen cetăţenii dîn satul Rîu de Mori, mobi
lizaţi de dcputa|ii sfatului popular, lu
patriei noastre de sub jugul fascist, bi dccît dublul întregii populaţii a oraşului îşi făuresc. prin fapte grija statului pentr;: crearea U. M. Cugir este o uzină bine utila tru care în statul nostru partidul şi crează la construcţia unui nou local de
lanţul realizărilor în cei 20 de ani, um Hunedoara de acum două decenii. tă, cu muncitori de nădejde, bine pre şcoală. La această activitate tinerii din
ple de bucurie inimile tuturor celor cc AUREL CARGOL. Este turnător în gătiţi profesional. guvernul au creat toate condiţiile.
Din minele Văii Jiului, din marele sal participă alături de cetăţenii vîrst-
muncesc de pe întinsul patriei. Aseme brigada de corp de la maşina de cu La douăzeci de ani Mă preocupă mult teatru], filmul. Entuziasm, optimism, gînduri în nicj la efectuarea lucrărilor.
combinat huncdorcan, şantierele de
nea bucurii trăiesc şi oamenii muncii sut, condusă de comunistul llic Lun- Fac parte din brigada artistică de agi drăzneţe care au toată siguranţa că se
construcţii, din oricare alt loc de mun Pînă în prezent, un număr de 20 de
din regiunea noastră ale căror succese gu. Lucrează la Uzina metalurgică din vor îndeplini. Fată cc caracterizează membri ai organizaţiei U.T.M. au trans
că, cei aproape Î5.CC0 de oameni ai taţie a secţiei.
în munca de zi cu zi constituie un aport Cugir de doi ani. condiţiilor optime de învăţătură. tinerii noştri, tineri care s-au născut portat prin muncă patriotică 10.000
muncii s-au bucurat de binemeritata Ce mă preocupă în viitor ? î Să-mi
preţios la realizările întregului popor Ce a realizat în cei douăzeci de ani Fiecare an l-am absolvii numai cu o dată cu eliberarea patriei. Pentru ci bucăţi ţiglă, 30 m.c. nisip şi balast, pre
odihnă, în staţiunile de pe litoral sau ridic continuu nivelul pregătirii pro
muncitor. cîţi are ? note de 9 şi 10. La terminarea şcolii cum şi alte materiale.
în cele de la munte, unde natura, în fesionale, să devîn fruntaşă în între ca şi pentru întregul popor, cei două
Faţă de aceşti minunaţi oameni, mi tregită de fantezia şi mîna omului, for In primul rînd, ne-a spus tov. Car- am fost repartizai într-unul dîn sec cerea socialistă. zeci de ani au marcat treptele spre o Fruntaşi în această acţiune sînt tine
neri, siderurgişti, constructori, foresti mează o ambianţă deosebit de plăcută. gol, visul de a deveni un muncitor de toarele importante ale uzinei — la bi VASILE MELNICEANU. Este fre viaţă mai bună, mai fericită, mai îm rii Victoria Henţ, Silviu Cioarcă, Ionel
eri, colectivişti, medici, cadre didactice, Cei plecaţi la tratament s-au bucurat nădejde mi l-an» realizat. Sînt mîndru roul tehnic. Dorinţa mea este să-mi belşugată, o viaţă plină de bucurii. Dumbravă, Dorina Iacoboni şi alţii.
lucrători din comerţ sau din alte do şt se bucură de o asistenţă medicală că alături de ceilalţi tovarăşi de mun îmbogăţesc cunoştinţele profesionale zor la secţia sculăric. Ca şi ceilalţi ti v. r. A. ANCA
neri care împlinesc
douăzeci de ani,
menii de activiiaic grija partidului şi competentă, reîntorcîndu-sc cu noi forţe în aşa fel îneît să mă ridic la nivelul N. SBUCHEA
statului democrat popular re manifest., la locurile de munca. că îmi aduc aportul la îndeplinirea şi tovarăşilor cu experienţă. Acest lucru
în permanenţă. depăşirea sarcinilor de plan.
Pentru aceste binefaceri, gîndurilc tu m-a îndemnat să mă înscriu şi la şcoa
Printre multiplele manifestări 2te gri Anul trecut am absolvit clasa a
turora se îndreaptă cu recunoştinţă spre VHI-a a şcolii medii serale. la medic serală, unde sînt elev în cla
jii cu caic sînt înconjuraţi oamenii Se o specie valoroasă
partidul nostru drag care Cu înţelep sa a X-a. Nucul —
r.umără şi concediile pentru odihna şi Dar, evenimentul cel mai important
ciune îndrumă paşii tuturor spre tot
tratament. înainte de 2J August 1944, din viaţă s-a petrecut la 11 august. Dar, nu mă voi opri aici. După ter
mai multa fericire.
despre aşa ceva nici nu Se putea vorbi, Comuniştii din secţie, aprcciindu-mi minarea şcolii medii sînt hotărît să ur
muncitorii avind mereu în faţă nesigu M. RUGINESCU strădaniile în producţie, activitatea mez o facultate pentru a deveni un
VJti&emiiăel pe margineaunei e&mfâttiiri
Sarcinile trasate de partid unităţilor crate în diferite produse de cofetărie. torii arătînd că există condiţii pentru
agricole socialiste cu privire la dez Un kg dc miez de nucă arc o valoare ca numărul actual al nucilor să spo
voltarea pomiculturii impun orienta echivalentă cu 6.450 calorii, precum şi rească în următorii 15 ani dc încă 5
rea producţiei pomicole spic sporirea multe vitamine, avînd totodată şi un ori. Au fost discutate apoi probleme re
procentului speciilor valoroase. Printre rol dietetic. Din miez se poate extrage feritoare la importanţa culturii, la ca
acestea se numără şi nucul. Condiţiile ulei ce se utilizează în alimentaţie, in racteristicile dc creştere şi rodire *
pedoclimatice din ţara noastră, dar mai dustria vopselelor ctc. Nucile se păs nucului, la înmulţirea şi extinderea ce
ales din regiunea Hunedoara, sînt deose trează foarte bine şi se pot transporta lor mai productive soiuri de nuci etc.
bit de favorabile dezvoltării acestei specii. fără pierderi. Nucile tinere se folosesc Un loc important în discuţii l-a ocu
Nucul este una din cele mai valoroase la prepararea diferitelor dulceţuri, li pat problema altoirii nucului, insis-
specii pomicole cultivare la noi în ţară chioruri ctc. Pe lingă toate acestea, tîndu-se asupra celor mai avantajoase
şi pentru faptul că arc o marc răspân lemnul de nuc este folosit pe scară lar procedee şi a tehnicii dc execuţie. S-j
dire (pînă la altitudinea de 700— 800 gă în industria mobilei şi în confecţio arătat că cea mai reuşită altoire este
metri), cu posibilităţi mr.rî dc adaptare narea diferitelor obiecte dc artă. cea cu ramură detaşată — metodă ex
Datorită acestui fapt. el a ocunat tot Nucul este puţin pretenţios şi se perimentată la Staţiunea din Geoagiu.
deauna la noi în ţară locul III între poate planta pe terenuri în pantă, în O bună parte a discuţiilor au fost
speciile pomicole, după prun şi măr. In pocni, pe marginea apelor, şoselelor ctc. rezervate înfiinţării plantaţiilor dc nuc.
cultură se găsesc un număr foarte mare De asemenea, el este puţin atacat de S-a vorbit apoi despre epoca scoaterii
de varietăţi. Multe din acestea nu sînt boli şi dăunători şi deci nu necesită din pepinieră şi tehnica plantatului
însă corespunzătoare din punct dc ve tratamente speciale de protecţie, lată despre tăierile de formare a coroanei,
dere al calităţii fructelor şi producti pentru cc acest pon» prezintă nume lucrări de întreţinere şi combatere a
vităţii pomilor. In ritmul actual de roase avantaje atunci cînd este culti bolilor şi dăunătorilor. Atenţie deose
dezvoltare a economiei naţionale, cul vat. In scopul cunoaşterii şi mai pro bită s-a acordat şi culturii nucului pen
tura nucului în sistemul tradiţional nu funde a cîştigurilor cc se pot obţine tru producţia dc lemn şi altor pro
mai este corespunzătoare. Pentru ex de pe urma nucului, a agrotehnicii lui bleme.
tinderea plantaţiilor şi sporirea pro ctc, din iniţiativa Consiliului agricol Participanţii la consfătuire au vizi
ducţiei dc nuci s-a stabilit că este ne regional s-a organizat la Staţiunea ex tat apoi cîinpurile cxocrimcntalc, plan
perimentală din Geoagiu o consfătuire taţiile intensive dc măr din anii doi şi
cesar să se aleagă tipurile cele mai va
privind extinderea culturii nucului fici, precum şi plantaţiile de nuci po
loroase din populaţiile existente pro terenuri tcrasalc.
Cu prilciul acesteia, specialişti dc la
ductive, cu fructe dc calitate, rezistente
Staţiunea experimentală din Geoagiu au Consfătuirea a fost utilă deoarece ea
la ger şi Ia atacul dc arsură bactcri.v expus în faţa participanţilor, ingineri a scos la iveală faptul că există con
nă. care să fie înmulţite prii» altoire. din G.A.C., agrotehnica culturii nucu diţii prielnice ca în următorii ani în
Cultura nucului prezintă importanţă lui. S-au stabilit apoi cc măsuri se vor cadrul regiunii noastre nucul să cape
lua pentru identificarea terenurilor co- te o extindere tot mai mare, coniribu-
Pe harta economică a regiunii noastre au apărut in anii de democraţie populară numeroase obiective industriale moderne. Prin în primul rînd pentru valoarea alimen rcspunzătoarc pentru plantarea nucu indu-sc pe această calc la întărirea pa
tre acestea se număra şi Uzina de preparare a minereurilor de la Te line, care este înzestrată cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate tară a fructelor sale caic se consumă lui etc. Pe marginea expunerilor făcute trimoniului pomicol.
IN FOTOGRAFIE ; Vedere parţiala a Uzinei de preparare de la Teliuc. foto *• V. ONOIU atît în stare proaspătă, cît şi prelu S-au purtat discuţii interesante, vorbi ing. A. POTOPEA
