Page 75 - 1964-08
P. 75
Intr-o atmosferă de puternic entu numeroase uzine şi fabrici au fost com care se acordă alocaţia de Stat pentru
ziasm ţi însufleţire, Cu inimile pline de plet reutilate şi modernizate. copii. Sporul de venituri al salariaţilor Vineri a avut loc la Bucureşti inau alte pavilioane şi platlomu în aer liber. l.contin Sălâjan, Ştefan Voitcc, Miliai Miniştri; R.S. Cehoslovacă, în fr mie
bucurie, întregul nostru popor sărbăto Un avînt fără precedent a cunoscut la nivelul unui an întreg, creşte, prin gurarea ,,Expoziţiei realizărilor econo Pe aleea ce duce spic pavilionul cen L>aica, vjitcorgne Gaston Marin, Gogu cu Dtakar Simunek, membru al Prezi
reşte împlinire,i a două decenii de în anii puicrii populare Şr agricultura aplicarea acestei hotărîri, cu 6,S miliar mici naţionale a R.P. Romînc“ . Orga tral erau arborate drapele tricolore ţi KÎumcscu, Constantul Tuzu, membri ai diului C.C. al P.C. din Cehoslovacia,
)a istorica zi de 23 August 1944 — ziua ţăriî noastre, care, în timpul regimuri de lei. s nizată cu prilejul celei de-a XX-a ani roşii, ce se profilau pe siluetele argintii C.C. al l'.M.R,, ai Consiliului de Stat vicepreşedinte al guvernului; R.P. Chi
eliberării patriei, de sub jugul fascist, cea lor burghezo-moşîercţti, se afla in'r-o In cel douăzeci de anî caic au trecut versări a eliberării patriei, expoziţia ale instalaţiilor de foraj înălţate in apro şi ai guvernului, conducători ai unor neză în frunte cu Li Sicn-nicn, mem
mai nurc sărbătoare naţională a po stare de cruntă înapoiere. de la eliberarea patriei, o dată cu cele ilustrează sugestiv, nvîntul economici piere. instituţii centrale şi organizaţi- obşteşti. bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.
porului romîn. Justeţea liniei politice a partidului lalte regiuni ale ţării, o dezvoltare con romîneşti, înfăptuirile oamenilor muncii festivitatea inaugurării s-a desfăşurat A^j aSiSWtt delegaţiile de pârtia şi da Chinez, viceprcmicr al Consiliului de
Prin insurecţia armată victorioasă de ilustru în transformarea socialistă a agri tinuă a cunoscut şi regiunea Hunedoa în diferite domenii in ‘ cele două în pavilionul central. stat din: R.P. Albania în frunte cu Mâ Stat; R.P.D. Coreeană, in frunte cu Rin»
la 23 August 1944, inspirată, organiza culturii a fost confirmată *în mod stră ra. In anul 1963, producţia globală a re decenii de viaţă liberă ale poporului ro Au participat tovarăşii Gheorgbc nuşii Myltiu, membru al Biroului Po Ir, membru al Biroului Politic, vi
tă ţi condusă de Partidul Comunist, a lucit în primăvara anului 1962 cînd, giunii a fost de 5,4 ori mai marc dccît mîn. Ghcorgliiu-Dc], Gheorghe Apostol, E- litic al C.C. al Partidului Muncii din cepreşedinte al C.C. al Partidului Mun
fost răsturnată dictatura militnro-fas- cu patru ani mai devreme dccît stabi în 1950, înrcgismnd un ritm mediu Amenajată în apropierea Casei Scîn- mil Bodnâraş, Petre Rorilă, Ni- Albania, prim-vicepreşcdiute al Consiliu cii din Coreea, prim-viccprcşedimc al
cistă, Romînia a fost scoasă din războiul lise Congresul al lll-lea al partidului, anual de creştere în ultimii patru ani, colae Ccauşescu. Cliîvu Stoica, Ale lui de Miniştri; R.P. Bulgaria, în frunte Cabinetului de Miniştri; Republica Cu
aniisovictic ţi a întors armele împotri Sesiunea extraordinară a Marii Adunări de 14,7 la sută. Creşterea continuă a tcii. expoziţia reprezintă un marc an xandru Drighici, Ion Gheorghe Maurcr, cu general de armată Ivan Mîhailov, ba, în frunte cu Secundino Guerra,
va Germanici hitlcnstc. Această mărea Naţionale a consfinţit încheierea colec producţiei industriale este ilustrată şi de samblu, care cuprinde pavilionul circu Alexandru Moghtoroş, Alexandra Bîr- membru a! Biroului Politic al C.C. al membru al Secretariatului organizatoric
ţă zi a marcat începutul unei noi epoci tivizării agriculturii, eveniment de în (aptul că anul trecut, regiunea noastră, lar, pavilionul din Parcul Herăstrău şi lâdeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, P.C.B., vicepreşedinte al Consiliului de
în istoria ţării — începutul revoluţiei semnătate istorică deosebită, caic a mar a produs 67,7 la sută din cantitatea de (Continuare în pag. a 6-a)
populare, ţi a deschis calea unor adinei cat victoria dciinitivă a socialismului la fontă, 62,9 la sută din oţel, 4$,8 la sută
transformări revoluţionare Oamenii oraşe şi sate. de laminate finite pline, 65,6 la sută de
muncii de !a o raţe şi sate conduşi de încheierea procesului de colectivizare minereu de fier, 8$,9 la sută de cocs
partid, au lichidat regimul burghczo-mo- a creat condiţii ţi mai favorabile dez metalurgic, 53,2 la sută de cărbune brui
jicrcsc, au doborît monarhia, au instau voltării unei agriculturi intensive şi şi 14,S la sută de energic electrică dîn
rai puterea populară, au schimbat din multilaterale, bazată pe folosirea trac producţia întregii ţâri.
temelii întreaga înfăţişare a ţării, au toarelor şî maşinilor agricole, a îngră O pondere însemnată în economia re
făurit socialismul în p.uria noastră. şămintelor naturale şi chimice, a celor giunii o arc bazinul carbonifer al Văii
mai nni cuceriri alo ştiinţei agroteh Jiului — unul dintre cele mai mari ccn-
In anii regimului dcmocrat-popular, tre industriale ale ţârii. Prin grija parti
poporul romîn, muncind cu abnegaţie nice. dului şi guvernului, Valea Jiului, care In sala cinematografului „Arta" din de invitaţi — oameni ai muncii din Mircca Ramba, vicepreşedinţi ai Comi adresat Comitetului Central al P.M.R,,
ţi eroism, cu încredere ţi entuziasm, sub In cei douăzeci de ani caic au trecut oraşul Deva, a avut loc, în cursul zilei oraşele şi satele regiunii Hunedoara. tetului executiv al Sfatului popular re Consiliului de Stat şi Consiliului de Mi
de la eliberarea patriei, succese însem în trecut purta tristul renume de „Vale de ieri. sesiunea festivă a Sfatului popu
conducerea înţeleaptă a partidului său a plîngcriî44 a cunoscut în anii puterii In prezidiu iau loc tovarăşii Dumitrii gional. loan Roş, secretar al Comite niştri, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-
marxist-lcninist, a obţinut victorii de nate s-au înregistrat ţi în domeniul şti populare o înflorire continuă. lai" al regiunii Hunedoara, consacrată Popa. prim-secretar al Comitetului re tului executiv nl Sfatului popular re Dej personal, o telegramă prin care
însemnătate istorică pe calea înfăptuirii inţei, culturii şi artei. Analfabetismul a celei de a XX-a aniversări a eliberării gional Hunedoara al P.M.R., Dumitru gional. Gheorghe Stâncii, comisar mi oamenii muncii din regiunea Hune
unei vieţi noi. Cucerirea cea mai mă fost lichidat încă dîn primii ani ai pu Pentru a ne da scama şi mai mult de patriei de sub jugul fascist. Dejeu, preşedintele Comitetului execu litar al regiunii- Hunedoara, Octavian doara îşi exprimă profunda recunoş
reaţă din anii aceştia o constituie vic terii populare, s-a înfiinţat învăţămîn- înnoirile care au transformat radical Pe fundalul scenei se află tabloul to tiv al Sfatului popular regional. Gheor Floca, prcşcdinrcle Comitetului regio tinţă faţă de politica înţeleaptă a parti
tnl general obligatoriu, se realizează în- munca şi viaţa minerilor din Valea Jiu varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. De ghe Vuşdea, Nicolac Constantul, Aurel nal pentru cultură şi ană, Moisc Peter, dului, faţă de succesele dobfnditc în
toria definitivă a socialismului la oraşe
văţăniuuul general de 8 ani. Cultura şi lui este suficient să amintim că statul o parte si de alta sînt înscrise datele Nîstor, secretari ai Comitetului re mîncr la E.M. Pctrila, Trnian Homotă, măreaţa opera de construire a socia
ţi sate, victorie prin care s-a lichidat 23 August 1944 — 23 August 1964,
pentru totdeauna exploatarea ţi asupri arta au devenit cu adevărat bunuri alt nostru a alocat pentru lucrări de inves gional Hunedoara al P.M.R., loachim oţclar la C.S. Hunedoara, Ana Danciu, lismului, hotărîrca fermă de a munci
oamenilor muncii. tiţii şi utilaje, între anii 1951-1964, pes date care marchează cei 20 de ani de Moga, loan Pipoş, membri ai biroului
rea omului de către om, iar dreptul ce muncă liberă în care poporul nostru colectivistă din Gcoagiu-Orâştic. şi pe mai departe cu forţe sporite pen
lor ce muncesc de a-şi construi o viaţă Ca urmare a dezvoltării impetuoase te 3,6 miliarde Ici. Comitetului regional Hunedoara al In cadrul sesiunii festive a Sfatului
a întregii economii, a sporit de la un condus de partid a ridicat ţara pe cul tru realizarea sarcinilor trasate de Con
nouă, fericită, de a fi singurii stăpîni 'TrPcelc două decenii care au trecut de mile socialismului. P.M.R., Mtrcca Lucaci, prirmsccrctar popular regional, a luac cuvîntul tov, gresul al Ilf-lca al P.M.R. privind desa-
ai bogăţiilor şi destinelor ţării, a deve an la a!tu) venitul naţional, a crescut la clibcrjica patriei, la Hunedoara, în In sală sînt prezenţi deputaţii Sfa al Comitetului regional Hunedoara al
nit o realitate vie. continuu nivelul de trai nl celor ce mun locul vechii uzine de fier, rudimentar Dumitru Popa. vîrşîrca construcţiei socialiste în scumpa
cesc. Următoarele date sînt edificatoare tului popular regional, un marc număr UT.M., Sabin Botici, Cornel Stoica, Participanţii la sesiunea festivi au noastră patrie.
Realizările epocale obţinute de po în această privinţă. Anul trecut, veni înzestrată şi în care munca manuală era
porul nostru în cele două decenii care prezentă la tot pasul, s-a dezvoltat un
tul naţional a fost de 3,4 ori mai marc puternic centru siderurgie, cel mai mare
au trecut de la eliberarea ţârii, sînt o decît în anul 1938, iar salariul real a
mărturie vie a caracterului ştiinţific, fost în 1963 de 2 oii mai marc dccît dîn ţară, adevărată temelie a industriei
profund creator şi realist al politic'.'» în 1950. metalurgice..
partidului de industrializare socialistă Grija permanenta a partidului şi gu Datorită politicii înţelepte a partidu
a ţării. La sfirşitul celui dc-al patrulea vernului pentru ridicarea continuă a ni lui de industrializare socialistă a ţârii,
an al planului He şase ani, producţia velului de trai al oamenilor muncii este către Hunedoara au fost îndreptate im
mijloacelor de producţie a întrecut de ilustrată ţi de recenta hotărîrc a C.C. portante resurse materiale şi umane. Aici
zece ori nivelul anului 1938, înr cea a al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri cu iu fost construite baterii de cocsificare,
bunurilor de consuni de peste 4,S orî. privire l.i majorarea salariilor tuturor dot’.ă noi fabrici de aglomerare a mine
In primii patru ani ai şcscnalului au fost categoriilor de salariaţi, reducerea unor reului, furnalele nr. 5, 6 şi 7, noua oţc-
construite şi puse în funcţiune aproape cote ale impozitului pe salariu ţi creş lârie electrică şi noua oţclăric Martin
80 -je noi întreprinderi şi 170 secţii, iar terea plafonului de salarii in funcţie de cu cuptoare de 185 şi 400 tone pe şarjă,
marele laminor bluming, laminoarelc de
sîrmă, profilo uşoare, mijlocii şi benzi.
U n ită ţile in d u s tr ia le din re g iu n e a H )>edoara au în registra t Marile construcţii industriale hunedore-
o d e p ă şire a p la n u lu i la p r o d u c ţia g lo b a lă de la în ce p u tu l nc sînt agregate moderne, în întregime
a n u lu i si p iu ă in p r e z e n t d e 16a.225.000 lei cu 2S.219.000 lei -.mecanizate şi în parte automatizate.
m a i m u lt d ecit p r e v e d e a n g a ja m e n tu l. L a a ceastă sum ă. au O dată cu dezvoltarea fără precedent
c o n t r i b u i t ;
a industriei extractive şî siderurgice, s-au
dezvoltat şi celelalte ramuri ale indus
triei grele a regiunii. IPrin punerea în
S 7 V -; v î
funcţiune a termocentralei <Je la Paro-
şeni de 300 MW, precum şi a termo
centralelor de la Hunedoara şi Câlan,
■<£j J producţia de energic electrică a regiunii
a crescut de la 98 milioane KWh în 1944
■n ' ' - i w W i î '
la peste 2 miliarde KWh în 1964. S-au
dezvoltat de asemenea, profîlindu-îc pe
producţia de maşini de rectificat, frezat
3.000 000 I gi I , şi altele, cchipanirm de schimb pentru
i m industria textilă, lanţuri articulate şi
1,1 tăietoare, maşini de cusut şi de spălat
rufe, şi cele două uzina metalurgice din
Cngir.
Şi industria chimică cunoaşte în re-
giunea noastră un progres continuu. La
Hunedoara s-a dezvoltat sectorul chi
mic, bazat pe prelucrarea gazului de
! 17.700.000 ten ţg cocs şi a gudioanelor, la Orâştic pro D o u a
ducţia de oxizi de fier şî de obiecte de
mase plastice.
Un sector important al economici re
T E X T
giunii îl reprezintă bogăţiile forestiere.
Datorită mecanizării principalelor lu întregul popor sărbătoreşte Ia 23 23 August a devenit cea mai marc tru Popa a subliniat că insurecţia ar vigoarea dîn marile bătălii revoluţio
crări în parchete şi a transportului, pre August împlinirea a douăzeci de ani sărbătoare naţională a poporului nostru. mată reprezintă un moment de cotitură nare şi lupta dirză împotriva exploa
cum ţi măsurilor luate pentru o ex
de la eliberarea patriei de sub jugul Cu acest prilej, tovarăşul Dumitru radicală în istoria Romînicî. Iniţiato tării burghezo-moşicrcşti, a rcacţiunîî
ploatare cit mai raţională şi fără pier fascist. Popa a felicitat călduros, în numele rul, organizatorul, conducătorul acestui şi fascismului, desfăşurată în decurs de
deri, valoarea producţiei globale în sec Comitetului regional de partid şi al act de uriaşă însemnătate pentru des mulţi ani de masele populare, sub con
torul forestier a crescut faţă de anul 23 August 1944, ziua insurecţiei ar Comitetului executiv al Sfatului popu tinele poporului romîn a fost eroicul ducerea comuniştilor şi a altor forţe
mate victorioase, s-a înscris în istoric
1944, de 4,5 orî, iar indicele de utilizare ca un eveniment de cotitură în viaţa lar regional, pe participanţii Ia sesiu nostru partid, partidul comuniştilor, democratice, progresiste.
ij4.465.000 Le! a masei lemnoase a crescut la 64 la sută. statului şi a poporului romîn. Ea a nea festivă şi pe toţi oamenii muncii sufletul rezistenţei antifasciste. Pe baza unei analize multilaterale a
In cei douăzeci de ani caic au tre din regiune — pentru succesele obţi situaţiei interne şi internaţionale pe
marcat începutul revoluţiei populare, Evenimentele petrecute cu două de
cut de la eliberarea patriei, au cunos nute în îndeplinirea sarcinilor trasate plai» politic şi militar, a arătat vorbi
. cut o dezvoltare simţitoare ţi între al unei epoci de adinei transformări cenii în urmă, au avut profunde ră torul, cadrele de bază ale partidului, în
* ^ ■ S a e . - ’ * b M h revoluţionare, a dat posibilitate celor de partid privind dcsăvîrşirca construc- dăcini Istorice în frămîntările sociale
prinderile industriei uşoare ţi alimen ce muncesc să instaureze regimul de- ţîci_socîaliste în patria noastră. din perioada premergătoare războiului frunte cu tovarăşul Cheorghe Gltcor-
tare, în care s-au construit noi spaţii ghiu-Dej, care se aflau deţiaute ia la-
mocrat-popular şi să treacă la construi Vorbind despic istoricul evenimente aniisovictic. Forţele politice care au ac
ti^ A e o -o p G Leii! (C o n tin u a re in p a g in a 2-a) re^ socialismului, lor de la 23 August 1944, tov. Dumi ţionat în august 1944, şi-au tras seva, (C o n t in u a r e in pag. a 6-a)