Page 76 - 1964-08

Pag. 2 Nr. 3001
Drumul socialismului

A
* * ,
•
f ' “1 tfţ a (* * * '. J *=? viei, T r a ia n M o r ta n , — o ţe la r i ce -ş i c e r u lu i de r a r ă . d ir ije a z ă acum ela­
borarea u lt im e lo r ş a r je p e c a r e Ic
V.____ j I i 1 a testă m ă ie stria m u n c ii la c e le m a i
<kZ2L*5- tu m s r ia e a ia C â ^ W «r^i? n o i c u p to a r e , tin u r c a r e c o b o a r ă d e în c h in ă s ă r b ă to r ii d e m îiu c . V'a d e s ­
la lu m in a jo c u lu i şi se a p le a c ă a s u ­ c ă r c a a 250-a to n ă d e o ţe l in plu s in
p r a lu m in ii m a n u a l e l o r d e cla s a a a ce a s tă lună. C u ea va c o m p l e t a ce le
X l - a , tinu r a c ă r u i s u c c e s e d e pc 3.300 to n e d c o ţe l p e c a r e le -a d ă ­
p l a t f o r m ă îşi d a u m in a c u c e le de ruit p a trie i în a n u l X X . C u a lte c u ­ l'm ilia n R işcitţa işi în tr e r u p s e f i ­ tatei. V o i a m să în vă ţ, să m e r g m a i s o b ă sau să r e p a r e cosa s ă r ă c ă c io a s ă
p e te r e n u l de sport, o ţe la r u l in al v in te îşi în d e p lin e ş te a n g a ja m e n t u l rul a m in tirilo r. Işi tr e ce m in a p r in d e p a r te , să a ju n g în v ă ţă to r . T a tii i-a in c a r e era „in s ta la tă " şco a la . „ I n
Ifcăsj et.iV« c ă r u i c ă m in , de c iir in d în firip a t, f e ­ a n u a l, re in o it de d o u ă ori. M iin e , la pă ru l a lb it d c a n i şi p r iv e ş te u n d e ­ p lă c u t v is u l m e u . Pdi-a zin ib it şi T iu lc ş ti a m scris m a i b in e d e j u m ă ­
r ic ir e a a p ă tru n s p e uşi largi. m a r e a d e m o n s tr a ţie , cl va lipsi. V a m - a m în g iia t p e creştet. A p o i s-a p o ­ tate d e a n p e u şa u n ei fo s te c ir c iu m i
A s e m e n e a oţeluri, a s e m e n e a o a ­ fi la post in fa ţ a c u p t o r u lu i cu f l ă ­ s o m o r i t şi n -a m a i s co s o v o r b ă ...". u n d e s-a d e s c h is şco a la p în ă c e a m
m e n i c a r e Se rid ică in fr u n te a c e lo r c ă r ile v e ş n ic vii. A c c s t u c in că u n „ D e u n d e b a n i p e n t r u în v ă ţă tu r ă ?". reuşit să a d u n b a n i ca să c u m p ă r
C in tc c u l l-a auzit d u a r d e la o r ­ vid, f a c e p a rte din g e n e ra ţia care.
m a i b u n i d i n h c c e i m a i bun i. m e ­ o m a g iu p e ca r e p r im - t o p it o r u l l o a n An to a m n ă tata m - a în soţit Ia ta b lă ". S in t f a p t e c a r e a c u z ă o r in -
tacii m o i virstiiici, ca o şuaj)lă c e i c ­ tr e c in d p r a g u l a d o le s c e n ţe i in p r im ii B ra d. A m in tra t la lice u l d e băieţi. tiu irca c e n -a v e a n e v o ie d e ştiu to ri
n ea să ateste g re u l im e n s al m u n c ii ani d e d u p ă E lib e ra re , s-a m a tu riza t rită să stea a lă tu ri de c o m u n iş ti. Şi J-'rodau, H uăriil d in g e n e ra ţia a ju n ­ N ici azi nu ştiu d e u n d e a fă c u t rost d e carte.
de i e r i : In s o cie ta te a m a r ilo r tr a n s fo r m ă r i de l o a n P r o d a n a re a ce a s tă cin ste să la vî-rsta îm p lin ir ilo r , îl d e p u n e in lata de bani. I n tr -o zi, te r m in a s e m „ . . C u t r c c r şi azi sa tele d in r a io ­
„In mină truda c cu noi p e p ă m in t u l ţării, f iin d m a r t o r şi B ă ia tu l a ce la înalt, cu p ă ru l b ru n . b u c h e t u l im e n s al s u c c e s e lo r p a ­ cla s a a V - a şi v e n is e m in sat la R iş- n u l B ra d. D a r azi fm i v ă d v isu l î m ­
Alură grijă şi nevoi...". p a rticip a n t la c o n s t r u ir e a vieţii şi a Iu o c h ii că ru ia se s c a ld ă lot se n in u l triei. cu liţa in v a c a n ţă , tata m - a lu at d e - o plinit. L a R işcu liţa , liu lz e ş ti şi T i u -
„Ciiul plini de peni' cu paşi trudiţi a s p ir a ţ iilo r noi. D e s p r e cl. m in e r u l, p a rte : „Ş tii E m ilia n , ţ i -a m gă sit o Ieşti s -a u în ălţat ş c o li noi, lu m in orv-
leşini din mină obosiţi nu se m a i v o r b e ş t e in ş o a p tă , ca s lu jb ă d e g r e f ie r a ici, la p r im ă r ie in sc, o a m e n ii d in D o b r o t, O b ir ş a , Leamp
Ne doare eă-n lumina sa ieri. N u m e le lui p o a r tă azi p e c e te a LU .tîU BQ R iş c u liţ a ...". A m în ţe le s c e - m i s p u ­ şi d in ce le la lt e sate, n ici n u -ş i may.
Pămintul ţine o lume ren...". m i n d r ie i de om . O r ta c ii l-a>i trim is •------* eti r ? / aafth n ea tata. N u m a i a v e a p o s ib ilită ţi p ot în c h ip u i v ia ţa fă r ă ş c o a lă , f u r '
D e la o r ta c i n auzit l o a n D a v id să-i r e p r e z in te p este h o ta r e în că la v a i JM iBOJ^n romi să m ă ţin ă m a i d e p a r t e la ş c o a la în v ă ţă to r i, fă r ă p r o fe s o r i.
T r e c i n d p r in m a r i g reu tă ţi, a m r e u ­
im n u l m i n e r ilo r d e o d in io a r ă El u-a cel d e -a l i V - l c a F e s tiv a l m o n d ia l al In v a ra a ce s tu i an, d e Z iu a î n v ă ­
şit să o t e r m in totu şi p e s te cîţiv a ţă to ru lu i, E m ilia n R işcitţa a f o s t
m a i p rin s să -l c i u ­ tin e re tu lu i, cl a
te. A c u n o s c u t a- ^ v \ e x p e r im e n t a t in a n i A m a ju n s în v ă ţă to r . D in n o u c h e m a t la B u cu re ş ti. In m a r e a s a lă
d in e u r ile m in e i in X a n d in cu ri c e le m a i - s « a lte şi a lte greu tă ţi. M u t ă r ile se ţ i­ d e m a r m u r ă a C o n s iliu lu i d c Stat
o n n l c in d ţara işi / I V r ^ j N > cu t tineri, a m o ­ c l © ir u jc o / u js e c i n e a u lanţ. D e la L e a u ţ a m for.t m u ­ s -a u in tiln it în v ă ţă to r i şi p r o fe s o r i
n o i m e t o d e , a c r e s ­
lu ase un n u m e tat la T iu lcş ti, d e la Ţ in te ş ti la B u l- d in toa te c o lţ u r ile ţării. Şi n u m e l e
d r a g : R e p u b lic ă ([>; d e la t c a r a c t e r e d u ­ zesti. d e lo B u lz c ş li la O b ir ş a , d e la lui, al fiu lu i d e ţă ra n d in R iş c u liţa ,
pă tipul m i n e r u ­ O b ir ş a la R iş c u liţa P e s te tot ş c o ­ a fo st citit p r in tre a le în v ă ţ ă t o r ilo r
P o p u la r ă P o m in ă , c ă r o r a le -a fo st c o n fe r i t în a ltu l titlu
f 1 lui co m u n is t. lile a v e a u u n n u m ito r c o m u n : lip să
c in d p r iv ir ile n o i­ In pragul, a c e s ­ N c - a m o b iş n u it să v e d e m c u m , d e reşte c u m s tro p ii de v o p s e a p u l v e ­ d e „ î n v ă ţ ă t o r e m e r it al R e p u b lic ii
» I d u p ă d a n te lă ria d e o ţe l a s c h e l e lo r va. d i n c o l o de fe re a stră , spre p o m ii d e in te re s d in p a rte a s lă p in ilo r , c o p i i
lo r stă p in i na p ă ­ i | tui an, o i n v i t a f i c - rizaţi d e ş p riţu l „ V e r m o r e l " , a c o p ă r c a r e a b s e n ta u a p r o a p e o ju m ă t a t e d e P o p u l a r e R o m in e " , s e m n al în a lte i \
1 f | se în a lţă lin iile e le g a n te a le n o ilo r m i lim e t r u cu m ilim e t r u te n cu ia la d c la m a r g in e a d r u m u lu i. „ În că d c p r e ţu iri a m u n c ii a c e lo r a c a r e in -l
tru n s şi in stră ­
J i p r o g r a m a n u n ţ a în co n stru cţii. N e - a m o b iş n u it cu z g o ­ ce n u şie . D e p c b u z e le lui se d e s - c in d era m . in ş c o a la e le m e n t a r ă a m an, învăţători ce-şi im p ă r ţe a u s a la ­ d r e a p tă cu g r ijă p a şii c o p i i l o r p e
fu n d u r ile u n d e p a ­ r V a le a J iu lu i o s e ­ m o tu l a u t o c a m io a n e lo r , cu ro ş u l a - jirin d e un. cin tcc . C in d ciu tă , lui a v u t u n vis al m e u . 1 l- a m s p u s şi riul. şi aşa m ic. ca să c u m p e r e o c a le a ştiin ţei d c c a ile .
tro n ii n -a u p r iv ii / s iu n e t e h n ic o -ş t iin - p r in s al c ă r ă m iz ilo r , cu m ir o s u l C o v a c i i se p a r e că f r u m o s u l p c c a -
n ic io d a tă ca să A p r o a s p ă t de var. Şi c u b u le v a r d e le r c -l fă u r e ş te este m a i fr u m o s , a lb u l A
i \ V ^ ţificu. D e la tri­ largi, cu c o v o a r e l e d e v e r d e a ţă şi
v a d ă p a lm e le m a ri V b u n a a cestei s e ­ flo r i, cu jo c u l tresei al c o p iilo r n e - a m p a r c ă p r im e ş te m a i m u lt ă s tr ă lu c i­
re, ia r c u lo a r e a m a g a z in u lu i este m a i
cu bătături, p i e p ­ V \
siuni. m in e r u l şef o b iş n u it F a c p a rte toa te d in viaţa pastelată. D e la el o a m e n ii d in b r i ­
tul cu b r o b o a n e ne- V *^i co tid ia n ă . Fură ele via ţa o ra ş u lu i nu
d e b rig a d ă , lo a n g a d ă au în v ă ţa t nu n u m a i c e este i tviHi i m'msmnirKHYcu
gre, fata d e lu ciu - f f ** n. D a v id . şi-a î m p ă r ­ p o a te fi c o n c e p u tă . f r u m o s u l si c u m se cre e a ză , d a r au
\ < Î A Ca şi în u zin ă sau in m ină, d i n c o ­ în v ă ţa t să şi ciu le . C in lc c u l este
n e a „ s o b o l i l o r pă- \ V
tăşit e x p e r ie n ţ a lo d c s c h e le le de p r e z e n t in fie c a r e Pe b a z a r C h e o r g h e îl c u n o s c b in e tă in co rt sau in v r e o v ă g ă u n ă . D i­ şi a c u m la băi. Şi eu şi ce ila lţi p lu ­
m in t u lu i" c a r e U J] W ' p r iv in d o r g a n iz a ­ o ţe l ce în s o ţe s c n i­ c e lu lă a fa g u r e lu i o a m e n ii d in to a te sa tele de pe V a ­ m in e a ţa o lu a m d c la în ce p u t. N ici taşi c u a iila n e - a m ales...".
s p o r e a u a v e r e a rea m u n c ii în v e le le în a lte d c d e b e to n stră ju it lea S e b e ş u lu i, d e la Ş u g a g şi p iu ă n -a v e a u t im p h a in e le să se d e z g h e ­
L a z ă r p r iv e ş te s p re n işte
v e d e r i
I o n D a v id a v en it la mfmă o dată cu a b a ta ju l f r o n t a l 13— 10 din A n i - n o ilo r n o a s tre c o n ­ în că d e b ra ţe le in ­ su b c r e a s ta s e m e a ţ ă a Şurianu liti, ţe. L e lu a m în g h e ţa te os p c n oi D in d e pe lito ra l a ş e za te cu g r ijă s u b
p e r fo r a t o a r e le p n e u m a tic e , cu c i o ­ iionsa, p en tru re a liz a r e a u n ei a v a n ­ stru cţii, c r e s c o a ­ d u s e a le s c h e le lo r , în c ă d c p e v r e m e a c in d era tinur- sticlă, p c masă „Sint d e la Z b u -
c a n e le de abataj, cu s c o c u r ile o s c i ­ sări d e d o u ă fişii p e zi 30 de in - m e n i a căror atri­ in fie c a r e a p a r t a ­ P c a tu n c i L a z ă r era plutaş. A b i a aş­
lante, cu n o u l ce p o r n is e s p re ndni- h e b ă r i i-a u pu s m in e r u lu i, in g in e r ii, buie sînt h ă rn icia , m e n t al n o u lu i tep ta u f e te le d in sat să c o b o a r e î m ­ c h e a , d e la N ic u la e , şi d e la B o d c a .
c u r i să d e s c ă tu ş e z e truda, să şte a r­ te h n icie n ii şi m in e r ii participanţi la p r ic e p e r e a , d r a ­ b loc. Z g o m o t u l p r e u n ă cu alţi flăcăi d u m in ic a la de la lo a n , is la o d ih n ă pe m a lu l
gă s u d o a re a , să rid ice m u n c a m i n e ­ se s iu n e R ă s p u n s u r ile cu fost da te g ostea p e n tr u f r u ­ c o m p r e s o r u l u i ceri h oră, la C ă p iln a P o r n e a u din z o r i m ării. S e î n t o a r c e s p r e uşă :
r ilo r la a ctiv ita te umană. A prins p r o m p t, cu d e z in v o ltu r ă , cu s ig u r a n ­ m os. FA î m b i n ă o- a ju tă să p u l v e r i ­ fcciojee şi ba tea u c a lc d e zeci d c „L ă s a ţi, m ă, r a d io u l m a i in c e t ."
N u -l a u d e n im e n i. Se d u c e s in g u r.
m u n c a m in e r ilo r d in v r e m u r i le noi. ţă d c specialist.. (olu l cu b e to n u l şi U t o m e t r i p c jos. J u c a u cilei>a j o ­
z e z e v o p s e a u a d iu d /u c a m e r a a lă tu ra tă p a tu rile p r o a s ­
Şi n u m a i la d o i ani. cin d m u n c i t o ­ A c e s t a - i m in e ru l de azi, aşa sînt s f i d a , du rin d f r u ­ cu ri. îşi luau m e r in d e p e n tr u c ile
1a[ă n o n ă to c u lu i păt a ş te r n u t e U îm b i e la şezu t la
ri se în tre ce a u p e n tr u re a liz a re a o a m e n ii Văii J iu lu i din v r e m u r ile m o s u l c ita d in ca re 2-3 s ă p t ă m iu i şi zc în to r c e a u iar, pe
d e p e m asă. din te a n c u l d e z ia r e
p r im u lu i pla n d e stat, D a v id îşi săi'- n oi I m n u l trist al m u n c ii lo r d e u d e v e n it alit d e d c la g ea m - sau p o te c i îngu.stc, p in ă a c o lo n u d e p r o a s p e t e u n u l şi citeşte. D a r d e o d a ­
b ă to r e a titlul de m in e r. A t u n c i i s-a o d in io a r ă a r ă m a s d o a r a m in tire. uşii, a în lă tu ra t
o b iş n u it. N ic o la e a p a S e b e ş u lu i p r in d e a in îm b r ă ţ iş ă ­ tă ii tr e c prin m in t e a lte g in d u ri.
în c r e d in ţa i c o n d u c e r e a u n u i s c h im b , M in e rii şi-au scris nu c i n t c c nou
C o v a c i este im ul m ig a la tru d e i cu rile ei re ci c a ta r g e le b r a z ilo r d o b o - „O a r e c e - o fi f u c in d M a r io a r a ? T r e ­
ia r m a i tn z iu . a miei b rig ă zi Şi d e Pe s c e n ic din V a le a J iu lu i ră su n a
d in tr e a ceşti f ă u ­ p c msula riţi D e a ici în so ţe a u b u ş te n ii c a lc b u ie să tre a că a d m i t e r e a .1 E p r im a
a lu n e i cl a m ers tu paşi sigu ri pe azi din m ii d c p ie p tu ri ;
rari d c fr u m u s e ţi d e s ă p t ă m iu i p rin a p a re ce d c m u n ­
tr e p te le s u c c e s e lo r C r a te r e p u te r n i­ $ i p e v r e m e a c in d d in ca s ă c a r e d ă a d m ite r e a la fa­
„Ciufuţi mineri, cîntr.ţi cu 600 d e a p a r t a m e n ­ te, în că lţa ţi d o a r c u o p in ci. U n ii işi cultate. D e - a ş a v e a a n ii ci...".
ce, l o c o m o t i v e e le c tr ic e , m a ş in i d e ţnra-ntrcagă te din D e l a ii p o a r ­ C o v a c i era u c e n ic
în că rca t, m e t o d e n oi d e e x p lo a t a r e Cîn in ţi mineri să sune Vulcn ciu t au zu g ra v ii. în fă şu raţi p ic io a r e le în p ie i d e c a ­ L u i L a z ă r G h c o r g h e . fo stu l p lu ta ş,
i-au v en it iu a ju to r In m ie z u l de tă a m p r e n ta . î m ­ piu . „ P l u t ă r c a m şi ia rn a — s p u n e a azi m a is tru de e x p lo a t a r e la G U ce a g .
fo c al a n u lu i 1959, c in d p o p o r u l s ă r ­ Inrgă- p r e u n ă cu tov a ră şii 11 a u z is e şt p c Lazăr. P a t r o n u l zice a că p in ă la m i ­ ii. ‘tr e c p r in m in t e în n o ir il e c a r e au
Daţi ţării noastre tot mai mult lui d in b rig a d ă a d ă ru it f r u m u s e ţ e şi tatăl lui cin tin d . D a r a lu n e i c in l c c u l n us 10 g r a d e n u -i n ici u n b a i d a că
b ă to re a 15 c n i d e lib erta te, pe p i e p ­ cărbune e le g a n ţă z e c i lo r de m a g a z in e m o ­ era m u r m u r a t p r in tre b u z e . era c in - s c h im b a t v ia ţa tă ie t o r ilo r d c p ă d u r e ,
tul m in e r u lu i D a v id a fost prinsă. S-aprindem jarul anilor ce vin dern e. S -a u b u c u ra t îm p r e u n ă cin d , tec d e jale. A zi c in te c e le o a m e n i l o r te b a g i în a pă . T e u stu ră p u ţin g le z ­ a în tr e g u lu i n o stru p o p o r , d e a tu n c i
( ’.ăfnri de M e d a lia M u n cii, o n o u ă Nc-a dat partidul steay de la recep ţii, toa te c e le 600 d c a p a r ­ c e î m b r a c ă n o ile c o n s tr u c ţii în h a i­ n e le la în ce p u t, d a r pe u r m ă nu d in A u g u s t ’941. d in ziu a c in d p a r t i­
d is tin c ţie : „ O r d in u l M u n c ii cla s a luptători in mi ini t a m e n t e z u g r ă v it e de ei au fost na e le g a n tă a c u l o r i l o r vii. n u m a i m a i s im ţ i........L a z ă r G h c o r g h e z im - d u l n e -a d e s c h is d r u m s p r e b u c u r iile
a I ll- a " . Căci acuma, noi sîntem stăpini a p r e c ia t e ca lu cru ri b u n e şi fo a r te sint c in te c e triste. S în t e in l c c e noi, h este a m a r a v e a d r c jit a le p a t r o ­ p c c a r e le trăim , s p re îm p lin ir ile n ă ­
M in e r u l din A n in o a s a , lo a n D a ­ Sinlem stăpini ! b u n e. Iu ce i 11 ani d c c in d l u c r e a ­ ca şi f r u m o s u l p e c a r c - l f ă u r e s c , f r u ­ nul. S e a ra c ă d e a m ru p ţi d e oboseală, anii d e p lu lă rit n u m - a m a les d ceit z u in ţ e lo r d c ieri. d in d o m u lu i a d e ­
în g h e ţa ţi d c frig. p c fr u n z a a ş te r n u ­
ză p e şa n tieru l d c lo c u in ţ e din D e v a , m o s u l ]>e c a r e n e -a m o b iş n u it să -l in - eu un r e u m a ti s m p c c a r e îl tratez v ă ra ta p r e ţu ir e d c om .
e» b r ig a d a lui C o v a c i u -a p r im it n ici tiln im la fie c a r e p a s FI p o a rtă p a r ­
O m a g i u un „s u fic ie n t ". A ş a a in v ă ţa t de la că a r m o n ia a ce s tu i c i n i c e n ou . iar li­ « 1 u n tm m u i i i in
sa
n iile lui în d r ă z n e ţe ce u r c ă d in c o lo
talul său, tot z u g r a v şi cl. Să p u n ă
V .■> P in im a în m u n c a lui, să i se d ă r u ia s ­ d c d a n te lă ria s c h e l e lo r sînt p a r c ă c r a n u i. î b a . \ / v i a w c l w H i U
n ă s c u te din ritm u l tr e p id a n t al m u n ­
că fr u m o s u lu i p e c a r e este c h e m a t cii c e dă o r a ş e lo r n o a s tre a d e v ă r a ta
lo a n P r o d a n fa c e p a rte din g e n e ­ lo a n P r o d a n păşea prag u l m a j o r a ­ să-l fă u r e a s c ă . U rca t p e s ca ră u r m ă ­ tinereţe.
raţia c r e s c u tă su b b i c o l o r u l cu s te ­ tului. fa p te le şi h ă r n icia l-au rid ica t C h e m a r e a a c e e a lă u n tr ică de s lu ­ M e d i c u l - d i r c c l o r al sp ita lu lu i din „ I n a n u l 1929 a m în ch iriat, d in s a ­
m ă , d in rin d u l a c e lo r tin eri pe ca r e tu ran gu l d c p r im - t o p ilo r . ji r e a vieţii, d e d ă r u ir e c h ia r p e n ­ C u g ir, d o c t o r u l Ion D o b o c a n v o r ­ la riu l m e u , o c a s ă c a să p o l f u n c ­
istoriciil A u g u st i-a găsit a b ia gin - Of clar, p r im -to p iL o r la ÎS a n i E H D f c tru salt-ar ca u n u i o m . e şi azi la fe l b eşte d e s p r e c e a fo st $i-i p a r e n e ­ ţio n a ca m e d i c d e c ir c u m s c r ip ţ ie ru ­
CjUiind m a m ă . piin c. S -a născut in S tă pin al c u p t o a r e lo r d c f o c d e 200 d e vie, la fe l d e p u te r n ic ă c a şi in v e r o s im il a ce s t h iat d in tr e trecu t şi ra lă ". C u v in t e le m c d i c u l u i - d i r c c t o r
v a c a r m u l r ă z b o iu lu i in şu ier a c to n e iar m a i ajiui 300, d e 400 tone. O Hlra ffiSS arsa u r m ă cu 39 d e ani. p r e z e n t Ieri u n m e d ic , azi 26, ieri al s p ita lu lu i sint plin e' d c a m ă r ă ­
g lo a n ţe , in ro p o t la tă p r e ţu ire a D e pa tru d e c e n ii a ce a s tă c h e m a r e u n o fic ia n t san itar, a zi 78 d c c a d r e ciu n e.
de ciz m ă , d a r, c in d (h iă r u lu i d c azi; l-a în soţit p r e tu tin d e n i p c d o c t o r u l cu p r e g ă tir e m e d ie . 18 de in firm ie ri, l-a f o s t g re u d o c t o r u lu i D o b o c a n .
a p r in s să ru pă r P ------- ^ rată în c r e d e r e a ce D o b o c a n . Ea i-a d ă ru it n o p ţ i a lb e, u n total d c 175 d c c a d r e stau d c D a r in c iu d a tu tu r o r g r e u tă ţ ilo r şi-a
v o r b e le , a rostii ->> t se dă şi că re ia n o p ţi d e v e g h e şi n elin işte, l-a dus d ă ru it p r ic e p e r e a , p a s iu n e a , lin iştea ,
u n c u v h it n ou : W p e p l o a i e . p e g e r şi arşiţă, z e c i d c tin e re ţe a p e n tr u a o c r o t i v ia ţa o a m e ­
el ştie să -i r ă s p u n ­
P a ce. $i l-a rostit /V . _ -r k ilo m e tr i p r in in im a m u n ţilo r , l-a n ilo r
fu g u ra m a r c , aşa dă p r in fa p te d e m ­ u rca t p e cr e s t e le lor, l-a c h e m a t d e A zi, c in d a r e totu l la în d e n iîn ă
9
c u m ll a u zise de m W * * ne d e a n ii c c - i la tea tru , l-a trezit d in s o m n . ea l-a să-i a ju te , n u ţin e s e a m ă d e v ir s la
fS f ă c u t să fie azi p reţu it, iu b it şi sti­ c a r e i-a da t d c m u lt d r e p t u l să se
la p ă rin ţii c e stri­ trăieşte, de a n ii in U n p o e m s -a r p u te a s crie d e s p r e C lic , p ă m in t a tre ia ". E x p re s ia e
m a t d c toţi o a m e n ii C iigiru lu i. L -a o d ih n e a s c ă . D im p o t r i v ă , ia a ce a s tă
gau eu o c h ii în lă ­ c a r e a crescu t. ţă ra n u l d e azi. d e s p r e d r u m u l lui b in e cunoscută in sat. A ş a işi c u l e ­ lega t d e a ceşti oameni cu fir e p u ­ v irstă a p le c a t la c u r s u r i d c s p e c i a ­
V , s p re b u n ă s ta r e şi lu m in ă . F. alit d e g e a b o ie r u l A d o l f Filip, G lie c u m
c r im a ţi d c b u c u ­ r i < l o a n P r o d a n . te r n ic e c a r e nu s c pot d e stră m a . lizare. ÎL p r e o c u p ă m u lt ig ie n a i n ­
I scu rtă , şi totuşi, p a i e lu n g ă ca le a d e ii s p u n e a u o a m e n i, r o a d e le d e p c
rie, ~ z r u p r im - t o p it o r u l dc la v ig a n u l a s p ru d in c in e p ă , d e la m o ş ii D o u ă pă rţi lui. iar o p a rte — C h e m a r e a a c e e a n e d o m o li t ă ii p u l ­ d u s tria lă S tă o r e in şir in c a b i n e ­
P a ce a i-a în soţit z i la c u p t o r u l I al c e ­ a n a lfa b e t, d e la slu g a d in c o lib a cu a treia — c e l o r c e tru d ea u . Şi tru ­ se a ză şi azi in toa tă fiinţa. tele d c m e d ic in ă a m u n c ii, u r m ă ­
4\ M rin d e fo r tu l n o ilo r şi v e c h i l o r a n ­
p a ş ii, ea l-a c o n ­ V lei m a i m a ri o ţ c la ­ c u ş m ă d e paie, la m ă ta se n a tu ra lă , d e a u d in greu. D e 39 d c ani. d o c t o r u l Io n D o b o ­ ga ja ţi, f a c e p r o b e f u n c ţ i o n a l e d e
IM I c a n stă d c v e g h e vieţii. C o m o a r a
d u s p e d r u m u l î m ­ rii din ţară, a n iv e r ­ la in sig n a d e „P r ie t e n al c ă r ţii", la — V ia ţa n o a s t r ă aşa a fost, c u m s p ir o m c t r ic , e l e c t r o c a r d io g r a f ie . (Ic
■ v 1 V f a p t e l o r a a d u n a t -o cu p a s iu n e şi
p lin irilo r. In 1958 I / V sea ză in m ie z u l a- c o le c t iv is t u l d in ^ ca s a d u r a tă d in c ă ­ a s e r is -o I o n al n ostru , (Io n c a u ­ risc, eu te a m ă şi în c r e d e r e , cu d u ­ efort, cu a p a r a te c o m p l e x e , u r m ă r e ş ­
\ \ y r ă m id ă tr a in ică p c a c o p e r iş u l că r e ia to r u l „ C o r d v v a n i l o r " ) , eă d o a r D u n ­ te. ig ie n a in d u s tria lă p r in d e t e r m i n ă ­
mînd a a b s o lv it c c s lc i lu n i 6 ani d e re re şi b u cu rie . A b ă tu t 20 d e k i­
se în a lţă s p r e s e n in u l c e r u lu i c a ­ ga de Jos c satul nostru. rile t o x i c o l o g i c e c e se f a c la lo c u l
Ş c o a la p r o f e s i o n a ­ muncă pc plai for- ta rg e : a n te n a r a d io u lu i sau a te le ­ R a f ila L ă n c r ă n ja n , c o le c tiv is ta , nu lo m e tr i d r u m u l p r in m u n ţi p in ă in d c m u n c ă , cu s c o p u l d e a c u n o a ş t e
\ m a i v r e a să in siste p c tr e cu t V o r ­ x icţi. U n a c a r e se s tin g e a p e n tr u a
lă din H u n e d o a r a , m a in fie r b h ita t ă a v iz o ru lu i. c ă tu n u l M u je ş l i să s a lv e z e d o u ă a c tiv ita te a p s i h o f i z io lo g ic ă a m u n ­
tin ă ru l clujean a c u p t o a r e lo r , 6 a n i — D e la slugă a m plecat. E ra m b e ş te d e s p r e „ş tiin ţe e c o n o m i c e " , f a ­ d a v ia ţă a lte ia c e n u a v e a pu tere. c i t o r ilo r fa ţă d e p r o c e s u l m u n c ii, a -
fo s t pu s fa ţ ă in fa ţă cu p r im u l c u p to r d c s u cc e se , de m in d r ic , de bucurii. c in ci fra ţi iar p ă m in t, o p a lm ă . R a - cu lta te a la c a r e u r m e a z ă D o m n tea. A c o l o , in v i r f de m u n te , la lu m in a d a p ta b ilit a t c a n o ilo r a n g a ja ţi. Şi
M a r t in d e m a r c ca p a cita te din ţară. P aşii fă c u ţi d c cl sint paşii s u le lo r fila L ă n c r ă n ja n d in O a r d a de J os f iic a c e a m a r c . d e s p r e v o l u m e l e d c lă m p a şu lu i, fă r ă c e le m a i n e c e s a r e to a te a ce s te a le f a c e p e n tr u a s lu ji
Î m p r e u n ă şi-au p rim it b o te z u l d e d e o ţe la ri ca el T în ă r c a r e la d o - v o r b e ş t e d e s p r e trecu t cu s tr in g e r e lite ra tu ră c e tr e b u ie să i le p r o ­ lu c r u r i — a pă . c e a r c e a f — d o c t o r u l şi p e m a i d e p a r te o m u l.
fo c. Î m p r e u n ă au dat p r im e le ş a r ­ g o o r e a c o lo ş ilo r de f o c a cre s cu t alţi d e in im ă , cu d u re re . C h ia r şi a m in ­ c u r e A n e i, f iic a c a r e a tre cu t p c c l a ­ D o b o c a n a a p lic a t f o r c e p s u l. Cu Cu d r a g o s t e d c p ă r in te , d o c t o r u l
je. Şi n u m a i la u n an, c in d fmărul t i n e r i : T e o d o r B ă lă şcl, l o a n P o p o - tirea c grea. „ L i l c r a m la b o ie r u l sa a X - a la ş c o a la m e d ic , d e s p r e p a s iu n e şi risc, c u d u r e r e şi b u c u r ie v e g h e să n ă tăţii o a m e n i l o r din C u gir. D o b o c a n , şi a lă tu ri d e el 174 d e c a ­
u n if o r m e l e n o i a le c e l o r d o i b ă ieţi a s a lv a t d o u ă vieţi. S p ita l cu J35 p a tu ri co n s tr u it d in d r e d in C u g ir v e g h e a z ă să n ă tăţii.
d e la ş c o a la g e n e r a lă d e 8 a n i . . In te m e lii, p o li c lin i c ă n o u ă c u 11 s e r ­ I o n D o b o c a n , m e d i c u l al c ă r u i p ă r
U n f a p t în tiln it la M u je ş li şi alte v ic i i d o ta te cu c e a m a i m o d e r n ă a -
g ra iu l în tin e rit al I la file i in tiln e ş ti a a lb it a p le c a t d e a s u p r a c ă p ă t iiu -
su te la C ă le n i şi B u c u r n l, la B o c ş i- p a ra tu ră , d is p e n s a r e , c ir c u m s c r ip ţ ii lui s u fe r in z ilo r , d o c t o r u l s tim a t şi
in m o d c u r e n t te r m e n i noi, te r m e n i
tu ra si C o a s e le , c u lu n c a r u n c a t e p c u r b a n e , creşe, c ă m i n e — in a s e m e ­ iu bit, c u n u l d in tr e m iile d c in te ­
v ir f d e d e a l sau in in tm a m u n te lu i. n ea c o n d iţ ii isi d e s f ă ş o a r ă a c ti v ita ­ le ctu a li ai patriei, o a m e n i c u s u fle t
16.000 d e o a m e n i şi u n s in g u r m e - tea p e r s o n a lu l m e d ie o - s a n it a r d in f r u m o s şi te m e ra r, e x e m p l e d e slu-
d i c : Ian D o b o c a n . C u g ir.
« B A. j i r c d e v o ta tă a să n ă tăţii, a vtcf.ti.
15 ® 51 v O
W l&rw j w - « ? f i a Ia lo c u l e f o r tu lu i fizic. A a b s o lv it
■ K / f B1 4 » «X i n Ka^i
• i j s ş c o a la c a „ş e f d e p r o m o ţ i e " , ce l m a i
Li t i ksOTai « L i b u n d in tr e c o le g ii Ini. „ A c u m m e c a ­
n icu l de lo c o m o t i v ă e c o n s i d e r a t cu
(U rm ate din pag l-a ) Gospodăriile colective au primit un gîunea Hunedoara numărul căminelor a d e v ă r a t om . L a c a p ă t d e d r u m n e
ajutor preţios dîn partea statului şi prin culturale s-a ridicat la 504, dintre care A * a şte a p tă c a m e r e cu ra te , u n d e t i m p
dc producţie, au fost insialaic noî ma­ măsurile dc reorganizare a conducerii 158 funcţionează în localuri noi, al ca­ d e e ite v a o r c , p in ă la p l e c a r e a in
şini moderne dc marc producLÎvitaie, agriculturii. Crearea Consiliului Superior selor de citit la 98, al cinematografe­ — M a m i c o ! V in e t a t a ! P r in tre iau în S ă v îr ş jn a p r o a p e d e staţie. cu rsa, n e p u te m o d ih n i, p u t e m citi
s-au construit fabrici de prelucrare a al Agriculturii, a consiliilor agricole lor la 278, al bibliotecilor comunale, ~ / v rr şip cile g a r d u lu i c o p ilu l zări p e n tr u T r e s ă r e a d e f i e c a r e d a tă c in d a u z e a o carte. C in d n e î n t o a r c e m a ca s ă
regionale şi raionale, nu legat mai strîns săteşti şî şcolare l.a 517. In toate cen­ e ît c v a c lip e L ocom otiva , a p o i şirul flu ie r u l lo c o m o t i v e i d e m a n e v r ă p e
laptelui h Simerin şi Livcr.eni. comple­ v o r b e l e nu tr e b u ie să a m u ţe a s c ă şi
xul dc t.ăicre si prelucrare a cărnii de activitatea de cercetare ştiinţifică cu trele raionale au luat fiinţa case de cul­ lu n g (le v a g o a n e . Şi ca o c o n fir m a r e , c a r e lu cra tatăl lui. „ C i n d s c î n t o r ­ n ici j o a c a să s c stingă. O c h ii n u
la Hatep, fabricile dc pline dc la Pe­ practica agricolă, iar prin redistribuirea tură, în localităţile muncitoreşti 19 d in s p r e gară, ţişn i s p r e în altu l al­ c e a tata de la lu c r u ii ie ş e a m în c a le m a i p o a rtă p e c e te a o b o s e l i i d e c a r e
troşani, Hunedoara, Simeria. Prad, Lu- cadrelor dc specialişti, toate gospodă­ cluburi, iar în întreprinderi 240 săli dc n i # i n bastru incă un şu ierat scu rt d c lo ­ îm p r e u n ă eu fr a ţii m ei. „ V i n e 1 V in e lata şi toţi m e c a n ic ii a u a v u t p a r ­
peni, Cupir, Deva. riile colective din regiunea noastră au cultură. S-a dezvoltat continuu mişca­ c o m o tiv ă . t a t a ! " Î m i a d u c a m in t e d e z i m b e - te a tiţia a n i la rin d. A t e n ţ ia n e e
O dată cu dezvoltarea industriei, o fost încadrate cu ingineri agronomi rea artistică dc amatori, care în prezent M ir c e a R e d e ş ştie că flu ie r a t u l lo - tul c a r e -i în f lo r e a p e fa ţ ă şi in p r i- m a i tr e o z ă c a o rie în d . F ie c a r e m e ­
înflorire continuă a cunoscut şi agri­ sau zootehnişii. A căpătat în ultimii ani cuprinde pcîte 30.000 dc oameni ai v i r i lc -i o b o s ite . C u r în d z im b e t u l p ie ­ c a n ic de l o c o m o t i v ă a r e în fa ţă u n
cultura regiunii. După încheierea pro­ o însemnătate lot mai marc învăţămîn- mur.cii, în peste 1.800 formaţii. im p u ş i d c in săşi via ţa ce s-a sta tor­ rea. D u p ă ce se s p ă la , tata î m b u c a vis, să s tă p in e a s c ă f o r ţa s u t e lo r d e
cesului dc colectivizare, în regiune tni agrozootehnic de masă, care în re­ Iniîmpinînd ziua dc 23 August, oa­ n icit in sat. c e v a in g r a b ă şi se cu lca . A m u ţ e a ca i p u te r e al D ie s e lu lu i- e le c t r ic ro-
avem 200 *;0*P0(h:’ r'n colective, cuprin­ giunea noastră cuprinde peste 20.OD0 menii muncii din regiunea noastră luptă P c c îm p , la cu ltu r a m a r c . a c o lo în tr e a g a c a s ă P ie r e a u c u v in t e le , se m î n c s c " .
zând 67.700 familii cu 172.J65 ha teren dc ţărani colectivişti, muncitori din cu însufleţire pentru a aduce Datriei. u n d e R a fila c ş e jă d c e ch ip ă , f e m e i ­ stin g e a jo c u l . „T a ta a o b o s it — s p u ­ C in d tr e c e p r in fa ţa ca s e i M ir c e a
agricol. Colectivizarea a deschis laigî G.A.S. şi S.M.T. în cel de-al douăzecilea an al eliberării le im p lctcr.c m u n c a nouă cu cin te ­ n ea m a m a — tr e b u ie să d o a r m ă “ . R e d e ş m a i tr a g e o da tă , scu r t, p ir -
posibilităţi de dezvoltare a tuturor ra­ “ O Jezvnltare fpră precedent au cu­ sale, cel mai dc preţ dar — rodul bo­ cul, f a c e x e r c iţii p e n tr u c o n c u r s u l A ş a se în t im p la in f ie c a r e zi. N u - m i gh ia flu ieru lu i.
murilor agriculturii, dc sporire a uro- noscut cultura şi arta. Iu prezent. în gat al muncii lor spornice şi avîntatc. „C in e ştie ciş t ig ă " ce va a v e a lo c in a d u c a m in t e c a la ta să n u fi v e n it — M ă m i c o ! V in e t a t a ! a u d e el d e
ducţici agricole, de ridicare a nivelului regiune, cvîsră 185 şcoli rrcncralc dc 8 Dcsfăcurlnd larg întrecerea socialistă, c u r în d la că m in . îşi la u d ă p r e c o c i ­ v r e o d a tă a ca s ă o b o s it. M a i tî.rziu a m d e p a r t e , in d r u m s p r e ra să . g la s u l
de trai al oamenilor muncii, dc înflo­ ani. faţă dc numai 21 scoli de 7 ani în mobibzîndii-şi toate forţele creatoare, tatea c o p iilo r , se în tre c in p r o n o s ­ înţeles de c e era o b o s it tata N e -a p o ­ c o p ilu lu i c a r e nu i-a citit n ic io d a t ă
rire a satului. 1938. iar numărul şcolilor medii a cres­ minerii, siilerurgistiî, constructorii, toţî ticu ri p r iv in d m e s e ria ee şi-o v o r vestit, d u p ă c e o m m a i cre s cu t. O r e ­ in p r iv ir i o b o s e a la 11 a ş te a p tă în
S-a întărit într-un ritm din ce în ce cut fată de aceeaşi perioadă de. peste oamenii muncii dîn regiune, au dat pa­ a le g e , a d u c v o r b a d e s p r e n o u l c e le le n e sfirş ite d e lu cru , în b ă ta ia v i n - prag. ii fu g e în a in te :
mai marc br:za letinico-matcrială a agri­ trei ori. S-au construit în ultimii trei nici noastre socialiste, peste plan. v a u m p l e casa. o da tă <■'• îm p ă rţire a tu lu i şi a p lo ii, f ă r ă o c lip ă d c r ă ­ — N ii- i aşa tă tic u le c ă azi im .i c i ­
culturii regiunii. Datorită creşterii ani 67 şcoli no» cu 275 săli de clasă. 78.000 tone cărbune, 5.500 tone cocs re co lte i. V o r b e s c d e s p re ziu a de gaz, f ă r ă c o n d iţ ii d e o d ih n ă la c a ­ teşti d in c a r te a c u p o z e p e re*o
Intre anii 1959— 196-1, numărul elevilor metalurgic, 4S.000 tone fontă, 71.200 azi c u b u c u r ia ră sfă ţa tă in o c h i şi păt d e d m m . o b o s e s c o m u l...". m i-a i a d u s -o ieri ? $ i - a p o i tă ticu le,
numărului de tractoare în S.MT. şi p e faţă. L u i M ir e e a Ile d e ş i-a fo st d r a g ă
G./V.S., gradul de mecanizare a lucră­ a crescut de asemenea de la 6-1.700 la tone otel. 85.400 tone laminate finite — A d u c m u lţ u m ir e z ile lo r noi. lo c o m o t i v a D r a g i-a fost şi d r u m u l s tă m cu m ă m ic a la t e le v iz o r ?
rilor agricole a ajuns în 1%3 la i’ă'iTt 94.3C0, iar ai cadrelor didacLÎce de la si blumuri dc relaminarc. 15.900 m.c. p a rtid u lu i, d in fa m ilia c ă r u ia am c e i se aştern ea în ain te. D a r acest — D a tă ticu le
2.950, ta 3.RC0. buşteni, 7.200 m.c. cherestea.
dc circa 85 la sulă, iar la porumb la c in s te a să f a c eu pa rte, c ă c i n u ­ d r u m nu era ea al ta tă lu i săli A n ii — Ei m i in e m e r g e m in p a r c ?
In anii noştri. In Petroşani a luat — Da tă t ic u le ...
70 la suta. Statul nostru livrează gos­ Păşind în cel de-al treilea deceniu de m a i lui îi d a t o r e z b u c u r ia d in casa lib e rtă ţii au a d u s lu m in ă şi b u c u r ie
podăriilor colective din regiune însem­ fiinţă Institutul de mine. cmc a pre­ viaţă liberă, poporul nostru priveşte n o a s tră A lt fe l c u m p u te a m fi in în via ţa o a m e n ilo r . D u p ă c e a b s o l ­ — Ş i- m i m a i c u m p e r i o ca r te eu
gătit pînă acum peste 1.100 de specia­ cu încredere nestrămutată şi optimism p o z e ?
nate cantităţi de îngrăşăminte chimice, lişti în domeniul industriei extractive, viitorul său tot mai luminos. Strîns r in d cu o a m e n ii d c azi, cum p u ­ vi ş c o o la p r o f e s io n a l ă şi sta giu l d e
substanţe inscctofungicidc, materiale dc t e a m s ă -m i trim it c o p iii la f a c u l t a ­ c.o m o tiv ci lui a d u c e la fie c a r e c a ­ fo c h is t a fo st trim is la ş c o o la de — D a t ă t ic u le ...
Iar alţi 1.500 studenţi î;i dcsăvîrşcsc uniţi *n îurul Partidului Muncitoresc
construcţie, precum şi seminţe din so­ în prezent practica. Roinîu. în frunte cu Comitetul său te ? ! FA, d c - o r m a i s crie Ion o ca rte păt d e d r u m b u c u r ie in ca sa d e lin.- m e c a n ic i A ic i a v e a la in d e m i u ă tot
iurile cele mai valoroase. Volumul cre­ Despre o bază materială a culturii de Central, oamenii muncii dc la oraşe şi d e s p r e zilele astea n o i.. C ite (apte. <;ă g a ra S im e ria . Ştie că d i n c o l o d e c c - i tr e b u ia Jiatoria. lui era să în ­ Reportai dc :
ditelor acordate dc stat, pc termen lung. masă în .anii întunecaţi ai regimurilor sale, merg înainte cu hotărîrc şi fer­ n -a r a v e a .. g a rd o c h i a g e ri d e c o p il u r m ă r e s c v e ţe Şi M irc e a R e d e ş a în v ă ţa t Ţ i ­ MCIU LUCIA şi
gospodăriilor colective din regiune pen­ hurghczo-moşieicşti nici nu putea fi S în t fa p te (lin istoria n o u ă a sa/u- s t i n g e r e a tim p u lu i. n u m ă r in d cu n e a m in t e o c h ii o b o s iţi ai tatălui, SI ivi ION POP
tru cumpărări dc animale şi construc­ mitate, pc calea deschisă dc 23 August lui d e s p i c ca re, fă r ă în d o ia lă , s-a r b ă tă ile iuţi a le in im ii b u c u r ia r e ­ o r e le tă cu te a le ca s e i c in d c u v in t e le Ilustraţie : V. M1HÂILLSCU
ţii se ridică numai între anii 1961 — vorba. In cele două decenii caic au — calea bunăstării şi progresului, ca­ p u tea s crie un p o e m , u n p o e m al v e d e rii. a m u ţe a u şi jo a c a se s tin g e a De a-
fi063 la 105 milioane lei. , trec ut de l.a eliberarea patriei, în rc- lea socialismului şi comunismului, ^ bunăstării, al bufuriei împlinite. Şi tatăl lui fusese mecanic. Locu­ ccea învăţa pentru ca priceperea să