Page 78 - 1964-08

Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 3001
■ ■ u n

MINDRIA INDUSTRIEI Producţia Hunedoarei HUNEDOARA

în economia naţională
NOASTRE CARBONIFERE $ Printre obiectivele noi, In­ PUTERNIC CENTRU

dustriale, apărute pe Iurta re­
giunii noastre se numără şi oţe-
23 August 19-14, ziua eliberării patriei 1964 a scăzut cu 24 m.c. pe 1 000 tone lăria Martin nr. 2 de la C. S. SIDERURGIC AL ŢÂRII
noastre de sub jugul tascist, a găsit in­ cărbune extras.
jug. SUDLR \XTUAM Hunedoara, cu cuptoare dc marc
dustria carbonileră din Valea Jiului în- Concomitent cu extinderea procede­ capacitate, care a dus Ia creşte­
tr-o situaţie grea, caracterizată prin ex­ director general al C.C.V.J, elor moderne de lucru au fost îmbună­ rea simţitoare a producţiei dc Pe bună dreptate Hunedoarei i sc ind baza de metal pentru sectorul cons­
ploatarea prădalnică a zăcămintelor, tăţite continuu măsurile de protecţia oţel. Datorită acestui fapt, 62,8 spune oraşul flăcărilor, oraşul metalului. NICOLAE AGACHI trucţii dc maşini. Cţclul produs mi Hu­
condiţii inumane de muncă în subteran muncii. Aerajul minelor a fost îmbună­ b sută din producţia dc oţel a Marele combinat huncdorcan — creaţi; director general al nedoara este trimis în peste 1.700 de în­
şi la suprafaţă. In cei 20 de ani care ternn: tăierea şi încărcarea cărbunelui tăţit radical prin crearea de noi guri de ţării sc produce în regiunea a regimului de democraţie populară — Combinatului siderurgic Hunedoara treprinderi din ţară.
au trecui dc atunci minele noastre au în abataje, încărcarea sterilului în pu­ intrare a aerului în mine, prin constru­ noastră. este astăzi cel mai puternic centru si­ O marc creştere cunoaşte şi producţia
cunoscut o dezvoltare nemaiîntilnită. furi ţi galerii, transportul în abataje ţî irea unor staţii noi do ventilaţie şi mă­ *> In anii noştri furnalele derurgic al ţării. dc laminate. In anul 1963, la Hunedoara
’Joate au fost modernizate ţi dotate cu pc galerii. In atest stop s-au introdus rirea debitului staţiilor principale de af- vechi, moştenite dc la regimul Ceva ce a fost Hunedoara acum două­ furnal de 1000 m.c., o nouă fabrică de s-a produs dc 24 dc ori n»ai multe la­
maşini ţi utilaje de marc productivita­ in producţie utilaje din cele mai moder­ raj existente. S-au introdus metode mo­ burghczo-ntoşicresc, au fost mo­ zeci de ani şi ceea ce este astăzi c dc aglomerare, noi linii dc laminoare. Şi minate dc cît s-a realizat în anul 195C.
te. S-au săpat puţuri noi, moderne, s-an ne cum sînt: plugul de cărbune, com ­ derne dc prevenire a exploziilor dc praf dernizate. Iii plus, Ia Hunedoara necomparat. La 23 August 1944, Ziua construcţiile Hunedoarei — inima dc Sporirea producţiei dc metal în toate
pus în funcţiune puternice staţii de bine cu tamburi tăietori de mare capa­ de cărbune, aparauje moderne de con­ şi Călan s-au construit altele noi, eliberării patriei, exista aici o veche uzi­ oţel a ţării — continuă... sectoarele a impus creşterea unor noi
compresoare ţi aeraj, s-a generalizat per­ citate, havezr, locomotive electrice şi trol al metanului şi explozivi antigri- moderne, de mare productivitate, nă dc fier cu furnale mici, cu o oţelă- Puternica dezvoltare a combinatului, cadre dc siderurgicii care să poată stă-
foratul umed, au fost redate muncii mi­ Diesel ţi altele. zuioţi fabricaţi dc industria noastră ceea ce a făcut ca în prezent ric şi un laminor, o uzină caracterizată ca iod al colaborării între proiectanţi, pîni noile agregate, cu înaltul lor grad
nele închise de capitalişti în perioada Pentru realizarea volumului Sporit de chimică. producţia de fontă a regiunii să prin procese tehnologice rudimentare, cercetători, constructori, oameni de ex­ de mecanizare şi automatizare. In com­
crizei economice din 1929-1933; s-a pus lucrări de investiţii o atenţie deosebită Toate acestea au făcut ca producţia reprezinte 67,7 la sută din pro­ muncă istovitoare şi utilizare extrem dc ploatare caic au depus o muncă neobo­ paraţie cu anul 1948, cînd la Hunedoara
în exploatare cin'.pul minier de la Uri- s-a acordat creşterii vitezelor de avansa­ de cărbune a Văii Jiului să cunoască o ducţia de fontă a ţării. redusă a capacităţii de producţie. sită pentru a traduce în viaţă sarcinile lucrau 33 Ingineri, astăzi numărul lor
cani ţi sini în curs de deschidere mi­ re in galerii prin extinderea încărcării creştere continuă, ca an dc an să Se în­ ^ Uzina cocso-chimicâ dc la In anii cc-au urmat dc la eliberare, trasate de partid, a făcut ca Hunedoa­ este dc peste 360.
nele D/!ja ţi Paroţein. In anul 1963 s-n mecanizate ţi a susţinerii moderne. Vo­ deplinească şi depăşească sarcinile de Hunedoara, construită în anii de mlăptuimlu-sc neabătut politica parti­ ra să realizeze astăzi in 12 zile întreaga Transformarea vechii uzine intr-un
dat în luncţiune prima linie tehnologi­ lumul de steril încărcai cu maşina a plan. In anul 1963 producţia dc huilă democraţie populară, livrează dului de industrializare socialistă a ţă­ producţie de fontă, obţinută dc vechea puternic combinat a dus la dezvoltarea
că a Prepara ţ iei moderne de la Coro- lost în anul 1963 de 2,5 oiî nuî mare hrută înregistrează o creştere cu 38,77 furnalelor din ţară 89 la suta rii. Hunedoara a cunoscut o continuă uzină în lot anul 1944. Furnalul dc 700 întregii vieţi economice, sociale şi cul­
ieşli, s-au construit, moderniv.at ţi rcu- ilrcît cel realizat în 1959. Lungimea ga­ D sută faţă de anul 1959. eu un ritm din producţia de cocs. dezvoltate, o mate înflorire. Intr-o pri­ m.c., dc exemplu, produce intr-o singură turale a oraşului H»tnedoara. In locul
tilat o scrie tic unităţi cum sini; Uzina leriilor susţinute metalic a crescut în mediu de creştete de 8,5 la sută. Pro­ ^ Exploatările dc minereu dc mă etapă s-au reînnoit şi modernizat lună cu 5 la sută mai n»uli dccît în­ micului tîrgusoi* care în anul 1948 avea
de reparat utilaj minier dm Petroşani, aceiaşi perioadă, de la 8 400 m.l„ la duct ivitatca muncii, iu lei pe salariaţi, fier din regiunea noastră dau pa­ vechile agregate. Apoi s-a trecut pe sca­ treaga producţie dc fontă a vechii uzi- doar 7.018 locuitori, s-a ridicat un ort*
fabrica de oxigen, secţia de reparaţii 52.394 m.I., reuşîndu-sc astlel ca peste a crescut în aceeaşi perioadă Cu 37,7 la triei 65,6 la sulă din producţia ră largă la construirea unor importante i'.c in anul 1938. Producţia de fontă se modern care numără astăzi peste 86 000
electrice, unitatea de transport ţi altele. 80 la sută din totalul lucrărilor miniere sută. iar în tone pe muncitor cu 38,6 la dc minereu dc fier a ţarii. obiective industriale bazează pc noi procedee tehnologice de locuitori. In Huncdojra au fost constru­
Numai în perioada 1935-1963 şutul a să aibă o susţinere moderna. sută. <J> Producţia dc cărbune brut in lumina Directivelor celui dc-al III- lucru îi» domeniul pregătirii materiilor ite peste 6 000 apartamente, 5 şcoli me­
acordat investiţii de pcsie 2.700 milioa­ In vederea concentrării producţiei ţi Astăzi în Valea Jiului noul te întim- extras în regiune a crescut an de lea Congres al P.M.R , Hunedoara a cu­ prime şi a conducerii agregatelor dc dii şi dc 8 ani, un grup şcolar profe­
ne Ici pentru dezvoltarea ţi moderniza­ reducerii consumului specific de lemn pină la tot pasul. Pretutindeni domneş­ an. In momentul de faţă 53,2 la noscut în anii şcscnalului o dezvoltare bază. sional siderurgic, spitale, teatru, cinema­
rea C-C.V.J. In această perioadă a lost de mină s-au extins tot mai mult meto­ te atmosfera muncii însufleţite. Alături sută din producţia de cărbune a şt mai rapidă. An fost construite noi ba­ La oţelării, producţia a crescut dc tografe, un stadion sportiv, s-au amena­
dele de exploatare cu abataje frontale de toţi cei ce muncesc, minerii desfă­ ţării este extrasă în exploatările terii d: cocs, s-a dezvoltat noua oţelă-
înfăptuită în linii generale mecanizarea carbonifere din regiunea Hune­ peste 80 dc ori. Numai cuptoarele Mar­ jat zone verzi şi parcuri pc o suprafaţă
completă a transportului în subteran ţi susţinute metalic. In anul 1963 bună­ şoară o întrecere entuziastă pentru de­ doara. ric Martin, construnulu-se aici 3 cuptoa­ tin din noua secţie de oţclărie produc dc peste 500.000 n».p. etc.
la suprafaţa minelor, s-a mecanizat în oară, aproape 1.400.000 tone cărbune păşirea sarcinilor de plan şi a angaja­ re dc 400 tone, a intrat în producţie un în cinci zile o cantitate dc metal mai Toate aceste profunde transformări
proporţie de 89 la sută transportul în s-au extras din abataje cu susţinere me­ mentelor luate în cinstea celei de a marc ileeit producţii lunară de oţel a ce au avut loc în anii ce s-au seim dc
abataje, au fost modernizate cele două talică, de II ori mai mult dccît în XX-a aniversări a eliberării patriei. Suc­ ţării în 1938. Succese remarcabile au ob­
1959. la eliberarea patriei noastre dc sub ju­
preparaţii de cărbune existente, cores­ cesele cu care ei înlîmpînă matca săr­ ţinut oţelării hunedoreni şi pe linia lăr­ gul fascist, sînt o expresie vie a consec­
punzător cu creşterea cerinţelor de căr­ Extinderea susţinerii metalice a con­ bătoare a eliberării sînt dovadă grăitoa­ girii gamcî sortimentelor. Numai în ul­ venţei cu care partidul nostru ne a în­
tribuit nu numai la realizarea şi depă­ re a dragostei ţi ataşamentului lor faţă Calendarul <
bune cocsificab!) şî altele. timii cîţiva .mi s-au asimilat peste 35 drumat şi condus pc linia dezvoltării in­
şirea sarcinilor de plan în fiecare an, ci de partid, a hotărîrîi dc a contribui tot noi măi ci ilc oţeluri. Astăzi producţia
Un accent deosebit s-a pus pe me­ ţi la reducerea esenţială a consumului mai mult la înflorirea patriei noastre dc oţel a combinatului reprezintă 62,8 dustriei grele, a grijii ce Ic-o poartă oa­
siderurmee
canizarea operaţiunilor grele din sub­ de lemn de mină, care în perioada 1954- tliagî. la sută din producţii ţării, constitu­ menilor muncii.
“ DINAMICA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII De la un capăt la Constructorii au dat
Ift U P IO A T A H U i4|NIB( OtM ___ altul al ţării, oame­ ERANCISC EOLTICSKA în folosinţă la
VAL O'ULU» nii muncii, conduşi director general al I.C.S. Hunedoara C.S.H. două cuptoa-
dc partidul comu­ — re electrice pentru
niştilor înscriu în- istoria patriei fap­ o;el special dc cîtc 20 tone fiecare. Dc
te uimitoare, de o deosebită importanţă. asemenea la Călan, prima baterie cirbo-
Pentru noi, constructorii de la fluidă, de la uzina dc semicocs a înce­
I.C.S.H, filele calendarului au măsurat put să producă.
o dată cu timpul şi lapte, realizări care Şi iată anii cci mai prodigioşi: 1958-
au făcut să înflorească unul din cele 1963. 1 it aceşti ani s-au construit şi dat
mai mari combinate siderurgice ale ţă­ în folosinţă cele mai importante obiecti­
rii, combinatul huncdorcan. Răsfoim ve ale Hunedoarei socialiste. 30 aprilie,
agenda anilor şi citim principalele rea­ 22 august şi 6 noiembrie 1958 au fost
lizări. datele la care s-au elaborat primele şarje
Anul 1950, luna iunie. O hotărtre a dc oţel Ia cuptoarele Martin dc 185
Consiliului de Miniştri consemna tone fiecare — primele cuptoare cu o
înfiinţarea Întreprinderii de construc­ asemenea capacitate in siderurgia noas­
4955 _____ 49 59 4964- ţii siderurgice clin Hunedoara. La înce­ tră.
-*■ a m
put totul s-a rezumat la un grup res- La 1 august în acelaşi an, prin ca-
trîns de oameni caic au pornit la muncă jclc laminorului bluming dc 1 000 n»m.
titanică. Prima sarcină a fost reconstruc­ au trecut primele lingouri.
ţia vechii uzine de fier din Hunedoara.
In anii amintiţi, la noua oţelăric Mar­ BOGĂŢIE
Dar dc la actul de naştere a .I.C.S.H. tin s-au pus în funcţiune încă trei cup- 0
Treaptă nouă în energetica regiunii nuri virane s-a.u dat primele lovituri dc toarc dc 400 tpne frecare. Constructo­ 'K T
trecuse doar o lună sie zile şi, pc tere­
rii au înscris fapte dc eroism. In timp
Ele niarcau începutul cons­
rîrnăcop.
trucţiei unuia din coloşii dc metal ai ce la cuptorul nr. I dc 185 tone au r
Una dintre ramurile principale ale tră în trecut, reprezintă astăzi una slin patriei — furnalul de 450 m.c. lost necesare 320 zile, la cel dc 400 lonc
economiei naţionale care a cunoscut o direcţiile principale dc dezvoltare a Timpul măsura faptele, iar faptele în­ s-au consumat pentru construcţie 240
dezvoltare rapidă în anii puterii popu­ RUSAN IERUNIM energeticii romîneştî. Din centralele de treceau timpul. O bătălie aprigă cu tim­ zile. S-au întrecut unii pc alţii, timpul In economia regi­ exploatării unui vo­
lare o reprezintă energetica. In regiu­ activist al Comitetului regional termoficare din regiunea noastră, nu­ pul care avea drept ţel punerea în func­ s-a măsurat cu secundele, cu tonele dc unii noastre, secto­ GHLORGHL CARPINLŢ lum sporit dc ntasi
nea Hunedoara, ca şi în alte regiuni ale de partid mai in Hunedoara, Brad şi Vulcan sînt ţiune înainte de termen a celui mai construcţii metalice ridicate, rul forestier ocupă director al D.R.L.F. Huncdoara-Dcva lemnoasă, dar mai
ţării au fost alocate însemnate fonduri pînâ în prezent alimentate cu călduri mare furnal de atunci al ţării. Dc Ia Pe vechea vale a Ccrnci, un nou un rol important. ales pc scama creş­
dc investiţii pentru dezvoltarea bazei peste 6.500 apartamente. Numărul aces­ prima lovitură de tîrnăcop trecuseră 843 obiectiv a prins viaţă — laminorul dc Anual, întreprinderile forestiere dc pc terii proporţiei sortimentelor dc Icntn
energetice. La Paioţcni a fost construită tora creşte în I ic rare an. 650 mm. In acelaşi timp. la uzina dc
şi prin reducerea timpului de staţiona­ dc zile ŞÎ pc jghiabu! furnalului a por­ raza D.R.EE. produc peste un milion dc lucru. Faţă dc anul 1944, numărul
una dintre cele mai mari ţi moderne nit prima şarjă dc fontă. Succesul ur­ semicocs din Călan s-au pus in luncţiu- metri cuhi dc masă lemnoasă, pc caic sortimentelor dc lucru este acum dc
termocentrale din ţară, a cărei puteic re în reparaţie. Pe această bază, numai Rezultate frumoase s-au obţinut în nc două cuptoare carbofluidc.
in ultimii 3 ani (1961-1963) s-au produs regiune şi în domeniul electrificărilor mase unui altuia. Cu şase luni mai îna­ o livrează întreprinderilor dc industria­ 3 ori mai marc. In prezent valoarea
instalată anul acesta s-a dublai, ajun- Au urmat zîlc dc muncă intensă.
peste plan în regiunea noastră, 1S3 mi­ rurale, l ată de numai 49 de sate citc inte, în luna iunie Ia Călan a intrat în lizare a lemnului, fabricilor de celu­ unui metru cub de masă lemnoasă ex­
gînd Ia 300 MW, iar la Hunedoara ţi lioane KWh. energie Cu care un agre­ erau electrificate în 1944. în acest an se producţie cel dc-al Il-lca furnal. Constructorii I.C.S.H., la chemarea loză şi mobilă, exploatărilor miniere, ploatată şi dată în proilucţic este mai
Călan au fost construite alic două ter- partidului, au pornit sn facă din Hune­ şantierelor Hc construcţii ş.a.in.d. mate cu 160 Ici, faţă dc 1944. Indicele
gat cum este laminorul bluming de la v.v ajunge U un număr dc 376 de sale, Acesta a fost începutul. Snptămînilc.
ntoccntralc electrice. Prin grupurile C. S. Hunedoara ar putea să funcţio­ ceea ce reprezintă 47,7 Ia cută din nu­ doara ccl mai nurc centru siderurgic al In anii puterii populare, sectorul fo­ dc utilizare al masei lemnoase a cres­
montate în aceste, centrale noi, cît şi lunile, anii care au urmat au cunoscut noi ţării. Noi obiective sc înălţau, intrau restier a cunoscut o puternică dezvol­ cut de la 50 la sută cit era în anul
neze fără întrerupere un număr însem­ mărul total al satelor din regiune. succese. )n agendă au lost înscrise noi
prin extinderea unor centrale vechi, nat de zile. in producţie. Amintim doar cuptorul tare. Capitaliştii, în goana după profit, 1944, pc total specii răşîno.asc şi foioase,
puterea electrică totală instalată pe re­ In raionul Haţeg şi în raza oraşelor şî noi fapte, s-au dat in folosinţă noi Martin nr. 6 de 400 tone. care a mar­ au tăiat suprafeţe mari de păduri, dez­ la 64 la sută (la fag a crescut cu 21.5
giune este în prezent, de 3S5 MW adi­ O atenţie deosebită s-a acordat în anii Hunedoara şi Deva, aveam în 1944 abia obiective industriale. In anul 1953 la cat atingerea capacităţii iniţial proiec­ golind munţi întregi, fără a sc preo­ la s»ttă). Pierderile dc masă lemnoasa
că de 7 ori mai nurc dccît în anul noştri şi dezvoltării reţelelor de trans­ cîtc 2 sate electrificate, in raionul llia Te'îuc s-a dat în exploatare staţia dc tată a noii oţelării. I-an urmat furnalul cupa dc regenerarea suprafeţelor ex­ prin fasonare şi manipulare s-au redus
1944. port ţi de distribuţie a energiei electri­ — un sîngur sat, iar în raîonull Orăş- sortare a minereului de fier. In anul dc 10C0 m c., fabrica dc aglomerate a ploatate. In anul naţionalizării, supra­ in perioada amintită cu peste 11 la sură.
ce. In 1944 nu existau în regiune decîI tie — niciuiuil. Iu prezent, situaţia este 1955 de Ia noua centrală termoelectrică
Corespunzător cu creşterea puterii 270 km. de reţele cu o tensiune de 6 ţi cu totul alta. Cele 21 de sate aparţină­ au pornit spre agregatele siderurgice mii minereului, linia fină. linia de semifa­ faţa terenurilor despâdurite şi incen­ La toate acestea au contribuit din plin
instalate şi a necesităţilor dc consum, a peste 6 kv. toare oraşului regional Deva, sînt toate dc cai putere. Tot în acelaşi an, in cins­ bricate, benzi şi profite mijlocii dc la diate era dc 40 651 ha. Din cele 12 sor­ introducerea şi extinderea pc scară lar­
crescut an de an şi producţia tle ener­ electrificate, in raionul Haţeg au fost complexul de laminoare şi multe alte timente cîtc se exploatau in anul 1944, gă a mecanizării lucrărilor grele cum
gie electrică. Astfel, dacă în anul 1944 In prezent, sistemul energetic regio­ tea sărbătorii dc la 23 August, la Hu­ obiective industriale, de o deosebită im­ ccl mai important, care dc altfel ocupa sînt : (lohoritul. secţionând, scosul, a-
nal cuprinde 2 092 km. de reţele şi 663 electrificate un număr de 58 sate. pe ponderea, era lemnul Hc foc. Aproape
în regiunea Hunedoara s-au produs doar raza oraşului Hunedoara 45, în raionul nedoara s-a produs prima şarjă de cocs. portanţa pentru C.S.H., obiective caic prnpîatul, încălcatul şi transportul lem­
98 milioane KWh, în acest an, produc­ de staţii şt posturi dc transformare de 6 llia 37, iar în raionul Orâşt* unde nu Şi o dală cu prima baterie Hc cocs a in­ au făcut din Hunedoara o adevărată toate operaţiile Hc lucru sc executau nului. Întreprinderile forestiere au fost
ţia dc energic electrică va ajunge la 2.2 ţi peste 6 kv. Pentru reducerea pierde­ Inimă dc metal a patriei noastre socia­ manual. Din această cauză, pierderile inzcstlatc cu 413 fierăstraie mecanice,
rilor de energie în reţele de transport, exista niciunul, sînt electrificate în pre­ trat în funcţiune şi secţia de pregătire He masă lemnoasă au ajuns la 20 la
miliarde KWh., adică de peste 22 ori zent 17 sate. liste. 126 fmiieularc. 7,8 tractoare, peste 1C0
mai mult. Pentru a ilustra mai bine ce au fost construite linii de 1IG şî 220 a cărbunelui. Şi la acestea s-au adăugat cele SCO sută din lemnul exploatat, indicele de mecanisme pentru încărcat, 9 cojitoa-
înseamnă această producţie dc energic kv caic leagă între ele centralele elec­ In anii care urmează, energetica în Anul 1956 a fost şî mai rodnic. I lai­ apartamente construite în medic în fie­ utilizare fiind dc 40 la sută Condiţiile rc mecanice, maî mnlr dc 300 autoca­
electrică, se poate arăta că ea reprezin­ trice ale ţării şi marii consumatori, lor- regiunea Hunedoara sc va dezvolta în nicii constructori ai I.C.S.H au dat în care au Ia Hunedoara între anii I95S- de viaţă şi de muncă ale forestierilor mioane şi alte maşini. Au fost con­
tă 15 la sută din întreaga producţie de mînd coloana vertebrală a sistemului continuare prîn construcţia sie noi obiec­ folosinţă furnalul dc 700 m.c., (unul 1963 erau foarte grele. F.i munceau din zori struite, apoi, câî dc acces, drumuri fo­
energic a ţârii din acest an şi este de 2 tive — centrale şi linii sic transport şi Realizări una mai importantă dccît şi pînă noaptea tir/.iu. cu unelte rudi­ restiere. linii C.F.F.. depozite şi rampe.
piotccţîe a
mentare, lipsiţi dc orice
ori mai marc dccît întreaga producţie nostru elcctroenergetic naţional. Pe cu­ distribuţie — caic vor face să crească care singur produce dc cîtcva crj m,v cealaltă, realizări caic au contribuit la muncii. In decursul ultimilor 20 de ani s-a con­
realizată în Romînîa bui ghezo-moşic- prinsul regiunii există în prezent 532 şi mai mult ponderea regiunii noastre multă fontă dccît sc jiroducca in R<’ struit o reţea dc transport lungă de
rească în anul 1938. km. dc linii de transport dc 110, şi 220 minia anului 1938. In acelaşi an salba inllorirca întregii noastre economii na­ Toai.; acestea r.u rămas însă de do­ peste S00 kilometri. Acest lucru a fost
în balanţa energetică a ţării. ţionale. meniul trecutului. Pe baza indicaţiilor posibil ca urmare a acordării an de an
Colectivele dc muncitori, tehnicieni kv, Aplicind în viaţă sarcinile stabilite dc construcţiilor siderurgice s-a îmbogăţi» date dc partid şi guvern s-a început dc către partidul şî guvernul nostru a
şi ingineri, care lucrează in sectorul pro­ O realizare importantă în domeniul prin darea în exploatare a primei benzi In pragul nurii sărbători a poporului şî în regiunea noastră o vastă acţiune unor importante .fonduri dc investirii.
ducţiei dc energie electrică s-au preocu­ partid, colectivele dc muncă din aceas­ nostru — a XX-a aniversare a elibe­
energeticii în regiunea noastră o consti­ •i labricii dc aglomerare a minereului rării patriei -— constructorii I.C.S.H dc refacere a patrimoniului forestier. Pentru anul 1964, planul de investiţii
pat în permanenţă dc asigurarea unei tă importantă ramură a economici na­ In perioada 1943— 1964 s-au împădurit atinge cifra dc 77.000.000 Ici.
funcţionări continue a centralelor elec­ tuie şi extinderea neîncetată a termofi- ţionale îţi aduc contribuţia lor la dez­ La slîrşitul anului, a Intrat în produc­ au raportat un nou succes: intrarea în in total 56.065 ba, din care 41.661 ha
In anii puterii populare s-au îmbu­
trice, în vederea creşterii producţiei de călii industriale şi urbane. Tcrmoficarc» voltarea şi înflorirea continui a scum­ ţie cea »lo a II-a baterie de cocs. funcţiune a cuptorului Martin nr. S cu răşinoasc şi 14.404 ha cu foioase, nătăţit şî condiţiile dc muncă şi de
energic prin supraîncărcarea agregatelor urbani care era inexistentă în ţara noas­ pei noastre patrii. Anul următor a marcat noi succese. dc 400 toi'.c dîi» cadrul D.S.M. 11. Bă­ hchidîndu-se toate terenurile despădu­ viată ale muncitorilor. Oamenii au de­
tălia cu timpul a dat cîştig dc cauză rire. Pcr.ic 33.000 ha din zona de munte venit stăpînii muncii lor. Pentru ei s-au
au fost împădurite cu arbori din specii
constructorilor. Cuptorul Martin nr. S construit cabane spaţioase a căror su­
repede crescătoare, cu marc valoare c- prafaţă este în prezent de peste 14.200
a fost dat în funcţiune cu 45 zile îna­ conomîcâ. S-au înfiinţat 186 pepiniere m p., 6 dispensare medicale, magazine,
statului, a eforturilor depuse ilc între­
LÂ NIVELUL TEHNICII MONDIALE gul colectiv, organiza rea judicioasă a astfel cu mult depăşii. De reţinut că cu o suprafaţă dc 155 ha şi s-au întoc­ cantine, băi eu duşuri etc.
inte de tei nten. Angajamentul luat a fost
mit studii dc cartate scminologieă.
procesului dc producţie, punerea în va­
Răspun7Înd grijii pc care !e*a poartă
loare a rezervelor interne şi folosirea lucrările la cuptorul nr. 7, şi el dat în Puternica dezvoltare a sectorului fo­ partidul şi guvernul, lucrătorii fores­
restier este demonstrată şi dc valoarea
Dezvoltarea complexă şi multilatera­ nice şi funcţionale superioare, la nive­ chibzuită a fondurilor dc investiţii s-a funcţiune în acest an şi cuptorul nr. 8 tieri îşi depăşesc lună dc lună sarcinile
lă a economici regiunii, este reprezen­ Ing NICODIM ROŞCA lul produselor similare dc pe piaţa mon­ ajuns Ia o creştete importantă a pro­ cu toate anexele a durat numai 10 luni producţiei globale, care a crescut in de plan, trimit beneficiarilor lemn ntult
tată ţi sie industria construcţiilor dc «.Iirec lor general al U. M. Cugir diali cum sînt: maşina dc frezat verti­ ducţiei globale şi marfă şi a producti­ dc zile. «nul 1964 dc 4.5 ori, faţă de anul 1944.
maşini. cală cu program, maşina dc frezat prin vităţii muticii, aşa cum reiese şi din gra­ Această creştere s-a obţinut pc scama şi de calitate tot mai bună.
Dricnrînd eforturile spre făurirea unei copiere, maşina universală’ de ascuţit ficul dc mai jos.
industrii proprii producătoaie de maşini, vmd mecanizarea şi automatizarea în scule, maşina de frezat universală cu
construcţia de maşini, la care şi-au dat
partidul a pus în faţa muncitorilor, in­ program, maşina de rectificat interior, DE 12 ORI MAI MULT
concursul cadrele didactice dc la Insti­
ginerilor şi tehnicienilor din această ra­ maşina de danturat roti dinţate şi al­
mură sarcina dc a produce maşini ţî tutul politehnic din -Cluj Toţi maiştrii tele. De asemenea, au fost proiectate şi Creşterea Vorbind despic dezvoltarea extrac­
utilaje la nivelul tehnicii mondiale şi dc au urmat cursuri dc îmbogăţire a cu­ au intrat în fabricaţie de seric maşinile ţici tic minereuri ţie fier în regiunea Ing. APOSTOL GHLORGHL oii. La L.M. Tcliuc, prin aplicarea me­
a-şi aduce propria contribuţie la per­ noştinţelor. dc cusut ,,Ileana", „Rodie,»*1 şi maşina producţiei globale todei dc exploatare cu fîşii suprapuse
Compartimentul dc concepţie prin­ Hunedoara, respectiv la exploatările directorul T.M. Deva şi rantblccrca spaţiului excavat şi prin
fecţionarea continuă a tehnicii, de a în­ de cusut industrială. Procesul dc pro­ 228! miniere din Gltclar şi Tcliuc, în anii mecanizarea operaţiunilor dc încărcare
suşi documentaţiile tehnice şi licenţele şi cipala forţă tehnică a uzinei, chemat să ducţie, ^ fost organizat pe principii noi, (*n p rocen iej puterii populare chiar şi 0 singură re­
proiecteze noile maşini prevăzute în trice şi peste 300 dc perforatoare. Or, şi ramhlccre s-a obţinut în cursul tri­
a realiza produse la nivelul modelelor moderne. Uzinarea pieselor sc face pc marcă este dc natură să convingă : in cu două decenii în urmă, la antbcle mestrului II o productivitate medie de
de referinţă, coniinuînd în acelaşi timp pianul tehnic şi să modernizez; pe cele linie de flux" >i grupe de maşini echi­ anul 1964 la aceste două exploatări sc exploatări sc găseau doar 4 locomo­ abataj tic 6,64 tone pc post, faţă de
acţiunea de modernizare a produselor aliate în fabricaţie, a fo«t întărit cu ca- pate cu S.D.V,-urile necesare fiecărei extrage de circa 12 ori mai mult mi­ tive şi 3 ventilatoare. 3,3—4,05 tone pc post cit sc obţin-'»
aflate deja în fabricaţie. dic cu experienţă îndelungată în pro­ operaţii. Montajul produselor se face la nereu dccît în anul 1938 şi dc aproape Pentru a ne da scama dc volumul înainte. La L.M. Gltclar, in abatajele
Pentru a îndeplini cu cinste sarcinile ducţie. capabile să promoveze progre­ maşina de cusut pe banda, iar la maşi­ 9 ori producţia întregii Romînii bur- cheltuielilor investite dc statul nostru unde se aplică metoda exploatării cu
puse de partid în faţa noastră, colecti­ sul tehnic şi să iacă faţă sarcinilor ac­ nile unelte pe grupe staţionare. In pe­ / gltezo-tttoşiereşti in anul respectiv. pentru creşterea înzestrării tehnice a înmagazinarc a minereului s-au obţinut
vul dc conducere al uzinei, sub îndru­ tuale de producţie ce stau in faţa uzi­ rioada 1960-1964 au fost însuşite şi puse Partidul şi stalul nostru au acordat celor două unităţi miniere este sufi­ productivităţi în jurul a 16 tone pe
marea comitetului dc partid, a hiat mă­ nei. Inginerii şi tehnicienii trecuţi din în fabricaţie 12 tipuri dc maşini unelte o atenţie deosebită înzestrării accstoi cient să arătăm că numai în perioada post şî aproape 14 tone pc post unde
suri corespunzătoare. O mare atenţie s-a secţiile de producţie în compartimentul şi 3 tipuri dc maşini dc cusut. Cu ma­ 474 întreprinderi cu maşini şi utilaje mo­ anilor 1958— 1964 s-au investit pentru sc aplică metoda combinată.
dc concepţie, împreună cu cadrele exis­
acordat calificării dc noi cadre si îm­ şinile produse la U. M. Cugir au fost derne, de marc capacitate, menite să utilajele independente aproape 79.000.00C
tente, au reuşit să elaboreze procese teii In localităţile Gltclar şi Tcliuc s-au
bogăţirii cunoştinţelor lor tehnico-pro- înzestrate numeroase întreprinderi din facă munca minerilor tot ntai uşoară leî.
Icsionalc. Numai în perioada 1960-196-1 nologice noi cum sînt : executarea şuru­ iară. In acelaşi timp, un număr înseni­ şl mai productivă. Astăzi, la F..M. Tc- Sub conducerea organizaţiilor de construit cluburi şi cinematografe, ma­
.au fost pregătiţi prin cursurile de ca- burilor <i a unor piese prin metoda re­ nat dc maşini unelte au fost exportate hue există 14 excavatoare. 10 foreze partid, muncitorii, inginerii şi tehni­ gazine noi, blocuri cu sute dc apar­
fulării la rece. extinderea aşchicrii rapi­ / tamente. Tot aici au început să func­
Elicare 707 muncitori, iar prîn şcoala în alte ţâri. De exemplu. în cursul anu­ mecanice, 76 autobasculante, 8 scrcpc- cienii de atei s-au străduit să folo­ ţioneze şcoli generale de S ani. iar in
profesională, tehnică m tehnică de maiş­ de la operaţiile de strungirc şi freza re lui trecut maşinile noastre s-au expor­ re, peşte 300 perforatoare pneumatice sească maşinile şl utilajele cît ntai din
executarea condurilor la roţile dinţate Gltclar şî o şcoală medie. Volumul
tri. 805 muncitori. 44 tehnicieni şi 24 şi alte utilaje. Transportul şi încărcarea plin. Pe această bază, precum şi prin
prin broşarc, utilizarea cuplajelor elec­ tat în 14 ţări printre care: Polonia, cheltuielilor investite pentru construc­
maiştri Totodată, prîn cursurile de îm­ minereului în carieră sc execută com­ organizarea ntai buită a muncii şi apli­
tromagnetice şi a lagărelor hidrostati­ Cehoslovacia, Ungaria, Brazilia, India, ţii dc locuinţe şi social-cuhuralc în ui­
bogăţirea cunoştirtrlor şi de specializa­ plet mecanizat. Pe galerii vagonctclc carea celor mai judicioase metode de miţii 7 ani sc ridică la peste 31.000.003
re au fost trecuţi aproape 3.CC0 de ce, executarea unor repere din mase Indonezia şi altele. Dc asemenea, maşi­ 431 sînt trase dc locomotive. In multe aba­ exploatare, au reuşit să obţină o creş­ lei. Acestei griji pe caic Ic-o poartă
muncitori de foaie profesiile. Dc ase­ plastice şi a unor piese dm materiale nile He cusut se bucură de multă apre­ taje, atît încărcarea, cît şi transportul tere continuă a productivităţii muncii. partidul şi statul nostru, muncitorii, in­
menea. pentru însuşirea dc către cadre­ sinterizatc etc. ciere, atît pe piaţa internă cit şi pc cea • Jl A A [( minereului şi materialului pentru ram- In anul 1964, faţă de 1938, spre exem­
le inginereşti a celor mai noi cuceriri 3 4960 1382 blcerc, se execută complet mecanizat plu, productivitatea fizică pc cele două ginerii şi tehnicienii din Tcliuc şi Ghc-
ale ştiinţei şî tehnicii, s-au organizat In uzină au fose proiectate maşini din internaţională. laaMMUMBlV L.M. Gltclar are în dotare, printre al­ exploatări este dc aproape 4 ori ntai lar îi răspund prin miile dc tone do
tenuri dc specializare în probleme pri- cele mai moderne, cu caracteristici teh­ Datorită ajutorului primit din partea tele, 16 scrcpcre, 26 locomotive clec- ntarc, iar faţă dc 1950 dc pcsic două minereu ce le dau patriei peste plan.