Page 79 - 1964-08
P. 79
Nr. 3001 Dramul socialismului
i
7 \
M J k L %
Se dezvoltă oaza t f s ) • /
0 { ' l i z e
L /i «L > C a f a c n B V l i f a p t e
tehnico-materia © Fondul tle bază al gospodăriilor
agricole colective din regiunea noastră acest an să ocupe 73,2 la sută tlin tota
lii] seminţei destinată însămînţării griu
Datorita înfăptuirii politicii partîdu- ţul dc cost pc hreuruj dc arătură nor a crescut dc la 63.3C6.000 lei cît era î;t lui. De asemenea h porumb cantitatea
lui nostru, de industrializare socialistă mală. ■4 v 1960 la 200.543.000 Ici la 1 iulie 1964. tle dublu hibridă generaţia întîia, a
a ţârii, a fost posibilă dotarea agricul s Paralel Cu aceasta a crescut conside
Astfel, în 1963 cheltuielile pe bantiu crescut tic la 12,5 la sută în 1960 la 72.2
turii cu un număr sporit tic tractoare au fost cu peste 42 la sută mai mici a f e t •'-S5C-?— rabil şi averea obştească a gospodăriilor la sută în acest an
$i maşini agricole moderne. Progresul i v* agricole colective. Dacă în anul 1960
înregistrat în această direcţie este evi laţă tic cclc realizate in 1959, ceea cc aceasta reprezenta numai 120077.000 0 Priit dcliişăti şi prin eliminarea
dent. dovedeşte că sarcinile stabilite sc înfăp lei, la 1 iulie 1964 ca a ajuns să fie dc unor drumuri inutile s-a reuşit ca nu
tuiesc cu succes. mai în anul 1963 să sc redea circuitului
In anul 1938 în ţara noastră existau Creşterea răspunderii mecanizatorilor m 555.585.000 Ici. agricol o suprafaţă dc 1.300 hectare te
doar 4049 tractoare, revenind pentru pentru soarta producţiei se vede în re - - ren arabil.
fiecare tractor cîtc 2600 ha teren arabi). coltele tot mai bogate pe care le rea O Pentru atlâ.postirca animalelor pro
In anul trecut, pe ogoarele patriei au . prietate obştească se construiesc mereu 0 Creşterea producţiei a lăcui po
lucrat circa 65.C0O de tractoare, reve lizează gospodăriile colective. Produc : noi grajduri. In 1960, numărul grajdu sibil ca tle ia un an la altul să sporeas
ţiile ridicate şi constante obţinute
dc
nind 150 ha pe fiecare tractor. rilor pentru bovine era dc 214 cu o c ă şi contribuţia gospodăriilor agricole
către gospodăriile colective din Gîrbova, capacitate dc 9.823 capete. La 1 iulie
Dotarea continuă a agriculturii cu noi Lăpuşnic, Calda, Gcoagiu şa. se dato 1964, numărul grajdurilor a ajuns la 571 colective la crearea lonilolui centralizat
tiactoare va face ca Îq anul 1965 su rase în bună măsură strădaniei depuse cu o capacitate tic 45.498 capete. tle produse agricole al stalului. Astfel,
prafaţa arabilă ce revine pe un tractor tic mecanizatorii permanentizaţi în ca tlacă în 1960 gospodăriile agricole colec
să scadă la 100 ha. Pe această calc va drul acestor unităţi. O contribuţie tic In agricultura ţării noastre, gospodă ducţici în gojpodăriilc de stat. Asupra tive rcalizîndu-se peste 50 la sută din O Pentru sporirea continua'a pro tive din regiunea noastră au contribuit
creşte neîncetat rolul staţiunilor tic ma scamă la ridicarea nivelului agricultu riile dc stat, reprezintă o formă supe înfăptuirii acestui obiectiv au influen volumul producţiei lor globale şi marfa. ducţiei dc cereale gospodăriile agricole la fondul centraliza; cu 2.590 tone dc
şini şi tractoare, ca pîrghic importantă rii şi-au atlus-o, cei 57 specialişti cu rioară dc organizare a producţiei agri ţat pozitiv mai mulţi factori între care Pentru a ne da seanu dc importanţa cc colective primesc dc la un an la altul giîu în acest an clc an livrat statului pc
în lupta pentru dezvoltarea şi consoli studii superioare şi medii care lucrează cole. Datorită politicii partidului şi un loc important l-au ocupat mărirea sc acordă dezvoltării sectorului zooteh cantităţi însemnate dc îngrăşăminte chi bază tle contract 8.000 tic tone grîu.
darea gospodăriilor colective, pentru ri în staţiunile tic maşini şi tractoare. Tre guvernului dc întărire continuă a suprafeţelor dc teren ale G.A.S., creşte nic, este suficient să arătăm că la în mice. In anul 1960 gospodăriile colective
dicarea pe o treaptă mai superioară a buie arătat că pentru calificarea cadre G.A.S., aceste unităţi au devenit mari rea cadrelor tic specialişti şi a capaci ceputul acestei luni în G.A.S. efectivele au primit 1.291 tone tic îngrăşăminte O Lxtinzîtttl mereu suprafeţele des
nivelului producţiei agricole. lor necesare care să deservească maşinile producătoare dc cereale, carne, lapte, tăţii lor organizatorice, perfecţionarea dc bovine erau Je peste trei ori mai chimice ca superfosf.it, azotat dc amo tinate grădinăritului, gospodăriile co
In anii democraţiei populare s-a dez agricole moderne cu care este înzestra lină etc., participîod într-o măsură tot tehnicii agricole şi altele. Pe această mari, cele de ovine dc două ori, cele niu ş. a. In acest an cantitatea tic în lective au livrat statului prin unităţile
voltat simţitor şi baza tchnico-m.ncri.i- tă agricultura regiunii noastre, la Alba mai însemnată la lormarcj fondului bază s-a creat posibilitatea ca fiecare tic pasări dc aproape 9 ori, iar numă grăşăminte chimice repartizată gospodă cooperaţiei tle consum, cantităţi însem
lă a agriculturii regiunii noastre. In Inlia funcţionează o şcoală profesională centralizat a! statului. gospodărie de stat să pună mai bine rul porcinelor a crescut cu 12.200 ca riilor colective este de 6.976 tone. nate tle legume şi zarzavaturi. In 1960
ultimii 5 ani staţiunile de maşini şi de mecanici agricoli care în acest an In anii parcurşi pc calea reorganiză în valoare condiţiile de producţie dc pete, laţă dc anul 1959. Datorită aces nu lost livrate 1.722 tone, iar în 1963
tractoare au fost dotate cu 631 tractoa a calificat 299 tractorişti. rii socialiste a agriculturii, G.A.S. din care dispune, ceea cc permite să sc ob tui fapt a sporit simţitor volumul pro 0 (ii cultura plantelor d? cîmp îşi
re, 966 semănători mecanice. 292 com Important este şi faptul că pentru legiunea noastră au fost dotate cu o ţină cantităţi sporite dc produse «agri ducţiei marfă livrată din sectorul zoo lac loc tot mai mult soiuri de înaltă cantitatea dc legume ŞÎ zarzavaturi li
bine şi alte maşini. O dată cu înzestra îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale puternică şi perfecţionată bază tehni cole ia 100 ha teren, cu un consum tot tehnic. La lapte, dc pildă, în 7 luni din productivitate. La grîu, tic pildă, în vrată pe bază tle contract a ajuns la
rea S.M.T. cu un număr sporit tic trac ale mecanizatorilor, în cadrul fiecărui că, crc-ndu-se astfel condiţii pentru mai redus dc mijloace şi dc muncă pe acest an s-au predat c:i 7.800 hi. mai anul 1961 soiurile dc înaltă producti 8.226 loncj pentru acest an este pre
toare şi maşini agricole a crescut sim S.M.T. în perioada reparaţiilor tic iar sporirea continuă a producţiei vegetale unitatea tic produse. Aplicînd în prac mult dccît întreaga producţie livrată în vitate ocupau in ansamblul cultu văzut a sc livra comcrţulji socialist
ţitor şi volumul lucrărilor agricole efec nă sc organizează cursuri tic masă, unde şi animale. Comparativ cu anul 1957, tică metodele agrozootehnice înaintate, anul 1960.
tuate mecanizat. In anul trecut, s-au sc pune un accent deosebit pe aplica în amil trecut gospodăriile dc stat a- in anul t tecul, unele gospodării tic stat Dcsljştmnd larg întrecerea pentru rii numai 4,6 la sută pentru ca in 12.0C0 tone tic legume şî zarzavaturi.
realizat cu peste 285.000 luntri mai ţiile practice privind modul dc îngriji veau în.Jotaţic tic 3,7 ori mai multe cum sini cele tlin Alba iulia, Apoldnl realizarea unor producţii sporite la hec
mult dccît în 1959. re şi folosire raţională a tractoarelor şi tractoare. In acelaşi timp a sporit sim dc Sus şi altele au realizat peste 3.200 tar şi pc cap dc animal, pentru redu
Ca să ne dăm mai bine seanu de fe maşinilor agricole. In vederea utilizării ţitor numărul semănătorilor mecanice, kg porumb boabe şi 16.000 kg cartofi cerea preţuiţii Jc cost al produselor, lu ZootelaBnua—sectoa* a d u c ă to r
la hectar, iar la G.A.S. Gelmar s-au crătorii din gospodăriile dc stat rapor
lul cum a crescut gradul de mecanizare cu maximum dc randament r. utilajelor, al combinelor pentru cereale şi siloz,
obţinui 3.700 litri lapte dc la Iiccr.rc _ tează că piuă !.i începutul acestei luni
a lucrărilor agricole este suficient să tic mare însemnătate s-au dovedit a fi al cultivatoarelor, preselor dc balotat
arătăm că numai în campania din pri măsurile luate cu privire la permanenti etc. Creşterea parcului tic maşini şi vacă Inrajată. au dobîudit o serie de iczuitate pozitive (UC - v e n S t o r î
măvara acestui an s-au executat cu zarea uimi număr cit mai marc dc trac tractoare şi utilizarea acestor mijloace Făptui că activitatea economică şi de înh.ipvmndu-şi în bună măsură uncie
21.S50 luntri mai mult dccît în în toare şi brigăzi în cadrul gospodăriilor cu randament ridicat, au făcut posibilă producţie a G.A.S. s-a îmbunătăţit per din angajamentele luate în cinstea celei Datorită faptului că păşunile şi (ine du! tle Sus s-a obţinut în anul trecut,
treg anul 1959. In legătură cu aceasta colective. Pe această calc sc asigură o mecanizarea lucrărilor de arături, semă manent rezultă din aceea că s-n mărit de-a 20-a aniversări a eliberării patriei.. lele naturale ocupă peste 57 ia sută din de la 1)1 vaci furajate, o protlucţie
trebuie remarcat laplul că s-a pus ac colaborare strînsă între mecanizatori şi nat şi recoltat în proporţie tic 95— simţitor, an dc an, volumul producţiei Astfel, l.i cerealele păroase s-au de supralaţa agricolă a regiunii, iar d»n medic dc peste 2.700 litri lapte. In cin
centul pe mecanizarea principalelor lu colectivişti, ceea ce creează condiţii pen 100 la sută Că Ijaza tchircâ este folo agricole globale. Aceasta a permis gos păşit prevederile la producţia marfă cu suprafaţa arabilă circa 16 la sulă se stea zilei tic 23 August colectiviştii tlin
crări agricole. La arături, volumul rea tru sporirea continuă a producţiei agri sită tot mai complet şi raţional a do podăriilor de stat tlin regiunea noastră 285 tone, la cerne dc bovine cu 195 cultivă anual cu plante de nutreţ, s-a Ciiuîe au livrat peste prevederile pla
lizărilor a fost în anul 1963 mai maic cole pc unitatea dc suprafaţă. vedeşte următorul exemplu. Pe primul Ca în anul trecut să livre/.c la fondul tone, la carne dc pasăre cu 47 tone pus un mare accent pe creşterea efecti nului o cantitate tic 15.000 litri lapte.
de 3 ori fată de 1960, iar la întreţi Ridicindu-şi necontenit calificarea semestru al acestui ai:, s-au realizat mai central de stat cu peste 42 la sulă clc. Urmărind în continuare generali velor dc animale. In prezent. în regiu Ingt ijitorul-mulgător Simion Uskat a
mai multe produse faţă de anu! 1960.
nerea culturilor şi recoltat tic peste 2 profesională, mecanizatorii vor asigura mult de 5.000 orc tractor peste sarci Concomitent cu aceasta s-a redus sim zarea experienţei pozitive a unităţilor ne sc cresc peste 162.000 taurine, tlin ob;inut în medic dc la fiecare din cele
şi respectiv 5 ori. folosirea tot mai raţională a tractoare na planificată, în acelaşi timp rrducin- ţitor preţul tle cosi al produselor. F.î- fruntaşe, realizarea lună de lună a bu care circa 82 000 vaci tic lapte şi ju- 9 vact, tic la începutul anului şi pînă
An dc an s-a înregistrat o sporire lor şi a maşinilor, contribuind pe acea cînd un calcul rezultă că în ultimii doi getelor tle venituri şi cheltuieli, aplicarea niiici, 442.000 ovine, din caic peste în prezent cîtc 2.442 litri lapte. Ast
simţitoare a productivităţii muncii. Faţă stă calc la reducerea preţului dc cost al du-Se cheltuielile prevăzute cu 711.000 ani, cheltuielile efectuate pentru obţi în practică pc scară tot mai largă a 87.C00 cu lină fină şi semifină, 119.000 fel dc rezultate au fost obţinute şi in
Ici.
măsurilor agrozootehnice înaintate, lu
dc anul 1960, în 1963 productivitatea lucrărilor agricole şi la dezvoltarea in nerea a 1.C00 lei producţie marfă ati crătorii din gospodăriile dc stat vor porcine şi peste un milion dc păsări. alte gospodării colective ea cele din Tc-
pe tractor fizic a crescut cu peste 55 Pentru dezvoltarea intensiva a agri Stih îndrumarea organelor şi organi inş, Drâştie, Miercurea etc. Ca urmare
tensivă şi multilaterală a agriculturii. scăzut cu peste 7,5 !a Sltlă. obţine noi şi importante succese, afir-
!a sută. In acelaşi timp mecanizatorii, culturii, deosebit dc importantă s-a d o In vederea valorificării cit mai de mindu -sc tot mai mult ca centre înain zaţiilor dc partid, unităţile agricole so a sporiţii producţiei în toate ramurile
inginerii şi tehnicienii tlin cadrul S.M.T. Ing. A. jURJ vedit a fi orientarea dată dc partid cu pline a condiţiilor economice şi natu tate ale progresului tehnic în agricul cialiste au fost orientate spre a creşte veniturile colectiviştilor cresc dc la un
au reuşit să reducă în bună măsură pre dc la Serviciul regional S.M.T. privire la concentrarea şi profilarea pro- rale dc caic dispun gospodăriile dc stat, tură. numai animale cu o valoare zootehni an la altul.
o parte din acestea au fost profilate Ing. GEORGE RAICAN că ridicată ecca cc, a dt:s la obţinerea In vederea sporirii continue a efec
şi spcciali/.jte pentru creşterea animale directorul Trustului regional unor cantităţi sporite dc came, lapte, tivelor dc animale şi a producţiilor
lor, din acest sector la unităţile respec Gostat Dc\a-1 luncdoara îîitâ, onă ele. acestora conducerile gospodăriilor colec
tive, avînd sprijinul şi îndrumarea or
Iii ultimii ani în gospodăriile colec
tive s-a pus nu mare accent: pt_spo ganizaţiilor dc partid, au fost orienta
r/ E‘Ti /A rirea numărului de animale priit reţi te să sc preocupe îndeaproape tic asi
ID £ J J y u j j —i nerea tineretului femei din prisilă pro gurarea uncî baze furajere îndestulă
\B n 3 /f \
... J prie. Dacă în anul 1961, la specia bo toare şi de crearea unor condiţii cît mai
An dc an s-a mă 11 FIICA bune tle adăpostite pentru bovine, ovi
rit numărul dc trac fi vine, trecerile la turma tle bază din ne, porcine şi păsări. In ceea cc priveş
toare care lucrează prăsilă proprie reprezenta doar 35,9 la te asigurare.» bazei furajere, colectiviş
pc ogoarele gospo In anii puterii populare, prin grija rificarc a rezultatelor obţinute în sută di:i totalul intrărilor, în 1963 a- tii s-au ocupat cu grijă dc recoltarea,
dăriilor colective. partidului, cercetările în domeniul agri munca dc cercetare. In acelaşi timp na ccastă proporţie a ajuns la 40 la sută. suîiigcre.» şj depozitarea fînurilor, iar
Considcrînd parcul culturii s-au dezvoltat mult. Au fost ţiunii îi revine sarcina tle a produce Ga urmare, efectivul de bovine, proprie
create institute şi staţiuni experimen acum atenţia lor este îndreptată spre
existent în 1952 ca anual pc o suprafaţă dc 700 ha, canti tate obştească a gospodăriilor agricole realizarea celor 158.000 tone nutreţ
fiind sută la sută, tale, care au obţinut o seric dc rezul tăţi înseninate dc seminţe selecţionate
tate importante pentru ştiinţa şi practica colective a ajuns în prezent la 58.000 murat planificate. Unele rezultate dc
în anul acesta nu tic cereale, plante tehnico, legume, pre
mărul tractoarelor agricolă. cum şi material saditor pomicol nece capete, faţă tle 14.703 capele cîtc erau scamă s-an înregistrat şi în direcţia
a sporit faţă dc a- .Staţiunea experimentală din Gcoagiu sar pentru gospodăriile agricole colec în anul 1961. creării unor condiţii corespunzătoare dc
nul luat ca bază dc a luat fiinţa în anul 1957, ca o nece tive. Paralel cu sporirea efectivelor a avut adăpostite pentru animale. Astfel, cn
6,S2 or;. sitate a introducerii tehnicii noi in Verificarea şi generalizarea în produc
producţia agricolă. ţie a rezultatelor ştiinţifice constituie o loc şi o creştete simţitoare a producţii sprijinul acordat dc către 6tat şi valori-
Activitatea pe care o desfăşoară sta preocupare centrală a lucrătorilor sta lor animaliere. Colectiviştii din Clinic, fietnd larg materialele slin resursele loca
ţiunea este multilaterală şi complexă. In ţiunii. In acest scop, înccpînd din anu| raionul Sebeş, au realizat în anul trecut, le, în anul trecut în cadrul gospodăriilor
linii generale ea este grupată pe patru
1959 s-au organizat în unităţile agri in ntedîe tle la fiecare vacă furajată colective au fost date în folosinţă 146
obiective principale: munca dc cerceta cole socialiste un număr de 14 puncte
re ştiinţifică, difuzarea în producţie a peste 2.800 litri lapte. De asemenea, I.» grajduri, 84 adăposturi pentru porci, 42
dc sprijin demonstrative, pc o suprafaţă
rezultatelor ştiinţifice obţinute în urma de 1500 ha. gospodăria agricolă colectivă din Apoi- saivane, 50 adăposturi pentru păîărj etc.
muncii de cercetare, producerea tle se
Aplicarea în producţie a rezultatelor
ntinţe hibride şi elita, pregătirea dc ca
. _ _ . -__ ‘ v * 1 ştiinţifice constituie o preocupate dc
dre tehnice agricole şi horticole şi dc
seamă a colectivului staţiunii. In acest
brigadieri pomicoli şi legumicoli pentru
gospodăriile agricole colective. scop s-au întocmit şi publicat un nu
măr dc 82 referate şi comunicări Şti
Rezultatele obţinute în munca dc cer
inţifice, 5$ articole !.t revistele dc spe
cetare sînt valoroase. Dimie acestea cialitate, 154 articole dc îndrumare teh
DARIA EC3 care sector tle activitate. nica la presa locală şi centrală, 6 bro
vom evidenţia numai cîtcva pentru fie
t>bţ;ncrca tic producţii mari tic legu şuri dc popularizare şi 8 foi volante.
Iii perioada 1957— 1964 s-au organi
me, fructe şi struguri este strîns legată
A . fţif de cunoaşterea profundă a însuşirilor zat în staţiune şi în gospodăriile colecti
CIi făOSDM
cp paa IM Tlil \u agrobiologicc ale speciilor şi soiurilor. ve şi tic stat peste 130 instructaje, şi M \
participat
au
la
care
demonstraţii
In acest scop, în staţiune s-au înfiinţat
r t LAI tA IN u 1 Im 1 INUi mari colecţii caic cuprind un număr de un număr dc 5.200 colectivişti, bri • - y ,v *»*V"
şi
G. A. S.
gadieri
ingineri
dm
520 soiuri dc pomi şi arbuşti fructiferi,
45 soiuri dc viţă tic vie şi 196 soiuri dc şi G.A.C. filtre anii 1962-1964 s-au or
legume ganizat în staţiune, cui suri dc scurtă
Am pornit pc drumul gospodăriei co colte sporite. Dc asemenea, trebuie să bovine din care 103 vaci, 112 porcine, Pentru dezvoltarea rapidă a sectorului durata cu caracter pomicol şi legumicol,
lective cu numai 210 ha dc pămînt, 25 arătăm că o mare atenţie am acordat 1160 dc oi etc. pomicol s-au elaborat metode noi cu care au fost frecventate dc 125 colecti
vişti. Tot în aceiaşi perioadă s-au pre
bovine. 4 cai pentru muncă şi cu un planificării şi organizării muncii, fapt cc In vederea bunei adăposciri a lor au ajutorul cărora se obţin în pepiniera dc gătit 124 muncitori calificaţi în horti
fond de bază cc însuma 136.000 Ici. a condus la realizarea la timp a tuturor fost ridicate numeroase obiective zoo pomi 22.000—25.00G pomi !a ha. Dc a non
Treptat, celor 63 tic familii din gospo lucrărilor. tehnice printre care patru grajduri pen asemenea, s-a elaborat o metodă dc al cultura şi 250 de maiştri şi tehnicieni
dăria colectivă li s-au alăturat altele. Nc-am orientat apoi asupra dezvoltă tru bovine, iar al cincilea este în lucru, toire a nucului care dă posibilitatea în agricoli şi horticoli. u . U c U
Oamenii sc convingeau că munca în rii cu precădere a celor mai rentabile o maternitate ce poate adăposti 50 dc mulţirii rapide a tipurilor valoroase, Realizările înregistrate în cei 8 ani de
comun este mai uşoară întrucît pc în ramuri de producţie. In cadrul sectoru scroafe, un saivan, silozuri etc. stabilirea caracterelor valoroase şi pu activitate Ştiinţifică a staţiunii consti
tinsele tarlale lucrări ca aratul, semăna lui vegetal am extins cultura plantelor Cînil vorbim despre construcţii nu nerea mai timpurie a pomilor pe rod. tuie un imbold pentru munca dc vii
tul, întreţinerea culturilor şî recoltatul tehnice care s-an dovedit a fi deosebit putem trece cu vederea nici cclc 2 us- Tot în cadrul acestor preocupări s-.tu lor, pc care o vom desfăşura cu mai
sc pot face mecanizat. de rentabile. Tutunul nc-a adus în căLorii dc tutun care au o capacitate stjbili; portaltoii cei mai potriviţi ai mult clan pentru a obţine succese şt
Am pornit >ă muncim cu nădejde pâ- cursul anului precedent venituri care au caisului care înlătură fenomenul cunos mai mari.
tic 40 dc tone, magazia dc cereale unde
mintul şi să întemeiem puternice ferme ajuns la 1.239.000 lei, ceea cc a repre sc pot păstra peste 100 vagoane dc cut dc „apoplexia caisului". ing. EiVlANOlI. MANUGHEVICI
dc animale. Producţiile au sporit, şi ca zentat 50 la sută tlin totalul venituri Staţiunea arc şi un important sector directorul Staţiunii experimentale Efectivul dc bovine proprietate obştească a G.A.C, a crescut în ultimii
produse, ateliere tle rotăric, fierărie
urmare gospodăria colectivă s-a dezvol lor realizate dc către gospodărie. de protlucţie, unde sc face şi prima vc- din Gcoagiu 3 ani cu 30.732 capete.
tat într-un ritm rapid. Producţia mar Şi la culturile dc grîu, porumb, floa- şi altele, a căror valoare sc ridică la
1.6SO.OOO lei.
fă pc care o realizam a crescut şi o rca-soarelui etc. s-au obţinut produc
Roadele muncit în comun sc concreti
dată cu ea, şi veniturile. La baza succe ţii sporite ca urmare a efectuării la
selor pc caic le-am dobîudit a stat apli timp a tuturor lucrărilor agrotehnice. zează în fondul dc bază al gospodăriei,
carea diferenţiată a complexului de mă Rezultatele bune obţinute în sectorul care a ajuns la 3.360.000 Ici şi în averea Viaţa nouă a satului nuneaorean
suri agrotehnice. Pe lingă aceasta am vegetal au fost întregite cu cclc din creş obştească ce este de aproape 5 milioane.
Paralel cu dezvoltarea gospodăriei a
folosit şi retribuţia suplimentară a co terea animalelor. Electivele au crescut
lectiviştilor pentru obţinerea «nor re în fiecare an. Acum deţinem 481 de crescut şi nivelul dc trai al colectiviş In preajma marii sărbători, din satele pc teritoriul unde actualmente sc în teşti existente în 1950, numărul aces prindere nouă — aceea tic artişti ama
tilor. Dacă în perioada 1938— 1944 în
regiunii sosesc nenumărate veşti cai c um tinde regiunea Hunedoara existau zeci tora a ajuns astăzi la 246, legiunea tori. Mărturie stă cel tlc-al Vll-lea con
salul nostru nti s-a construit nici o dc mii dc oameni neştiutori de carte, fiind astfel complet cincficată. curs al amatorilor cate a mobilizat pe
plu inimile tle bucurie. In satul Lun
casă, tle atunci încoace au fost ridicate ea Moţilor din raionul llrr.d s-a inau cantinele culturale şi cinematografele Construcţiile noi silit atît de multe scene peste 19.140 dc artişti amatori din
182 casc noi, spaţioase şi confortabile. gurat un nou cinematograf; pe uliţele erau inexistente, asistenţa medicală dc la sate îneît oamenii au început să sc satele şi comunele regiunii.
F.xistă apoi în casele a peste 140 tic satelor Strhi, Vîlcclcic Bune şi Tuştca asemenea. gîtulcască la sistematizarea comunelor, Paralel cn aceste succese economice,
colectivişti aparate dc radio. Jn 1954
s-a aprins pentru prima oară becul Cu totul altfel arată astăzi satul Itu- la aspectul lor arhitectonic. Creşterea care au influenţat nivelul dc trai, s-au
satul nostru a lost radioficat; numărul
electric; în comuna Sarmiscgetuza 400 nedorrai». In regiune sînt 12 gospodării nivelului dc trai al oantcr-ilor muncii produs schimbări radicale şi în con
diiuzoarclor fiind acum de aproape 170. tic colectivişti şi-au construit case noi, agricole dc stat, caic obţin recolte tot tic la sale este ilustrată şi dc volu ştiinţa oamenilor. Ca urmare a mun
Tot ntai mulţi copii ai colectiviştilor iar alţi 160 şi-au cumpătai aparate tle tn;:i bogate. Sc dezvoltă multilateral şi mul sporit al mărfurilor desfăşute prin cii politice desfăşurată de către organele
urmează cursurile diferitelor şcoli. In radio; 150 dc colectivişti . şi muncitorii gospodăriile agricole colective, a căror cooperative. Numai dc la începutul a- şi organizaţiile dc partid, colectiviştii
sat sc desfăşoară o bogată activitate cul
din gospodăriile dc stat şi S.M.T. din fond tic bază a crescut în 1963 faţă tic nului si pînă la 1 august, prin reţeaua manifestă o marc griia pentru apărarea
turală. raionul Sebeş au făcut o excursie vi- anul precedent cu peste 30 milioane sătească a cooperaţiei tic consum, co şî dezvoltarea avutului obştesc. Spiri
Succesele dobîmlîcc în dezvoltarea zilînd Sibiul, Braşovul, Sinaia şi multe Ici. lectiviştii şi-au procurat mărfuri în va tul tic întrajutorare îşi face loc tot ntai
gospodăriei colective şi în ridicafcj ni alte obiective noi din Capitală. Pc temelia acestor rezultate s-a loare dc peste 244.426.000 Ici. In aceas mult în munca colectiviştilor. Mărturie
velului tle trai al oamenilor sînt ur C.i şî în celelalte regiunii ale ţării, schimbat şi viaţa satului, a oamenilor. tă sumă sc văd numărul marc de apa a noii conştiinţe stă realizarea exem
marea firească a unei munci intense pc pretutindeni în satele bunedorene, pul Lumina becului electric c un lucru dc rate tic radio, motociclete, maşini tic plară a r.arcinlor dc plan şî a angaja
care a desfăşurat-o organizaţia de partid sează freamătul muncii entuziaste, Itotă- mult obişnuit. Dc la 36 sate electrifi cusut, televizoare, garnituri tic mobilă mentelor luate în cinstea zilei de 23
de aici pentru ridicarea conştiinţei co rîrca colectiviştilor dc a face paşi şî cate în 1944, astăzi s-a ajuns ca lu şi alte lucruri trebuincioase care au pă August. In majoritatea gospodăriilor co
lectiviştilor pc o treaptă superioară. A- mai îiuicmnaţi înainte pc drumul bel mina electrică sa lumineze pe uiiţclc a truns în viaţa satului luinodorcan ca lective campania tic recoltare şi trcic-
j ■ cum toţi colectiviştii muncesc mai bine şugului. Cum era înainte pc aceste me 338 dc sate. Numai dc la începutul a- o replică la mizeria lui de acum tlouă
leaguri ? Să nc amintim. ccstuî an şi pînă în prezent becul elec decenii. Viaţa nouă este întregită şi riş tlin acest an nu a durat mai mult
deoarece s-au convins că executarea la
i ^ ij timp şi dc calitate a lucrărilor c*tc con De la Retezat pînă la muntele Găi tric s-a aprins în 20 dc sate. Radiofi- tic cclc 503 cămine culturale, unde sînt tic 8-10 zile lucrătoare, îndcplinindu-se
na şi dc Ia Păuca piua la Holdea gă
~ y . : diţia esenţială a ridicării bunăstării lor. seai sate stăpînite tic Ignoranţă, neştiin carca a pătruns şi ca în majoritatea prezentate bogate şi variate programa şi pc accar.tă calc una dîn sarcinile sta
comunelor. Sînt apoi tot nici mulţi
ţa de carte şî lipsa dc asistenţă sanitară. amatori de televizoare etc. Alte cilrc artistice, tle cele 420 biblioteci săteşti bilit.; de Congresul al III-lca al parti
GHEURGMF CRĂCIUN înzestrate cu sute dc mi» dc volume dului.
' " W • - ______v -u Statisticile vremii stau mărturie în grăitoare sc referă la reţeaua cinema
preşedinte al G.A.C. Gîrbova, acest sens. Din ele reiese că in trecut, tografică. Dc la 33 cinematografe să etc. Colectiviştii au cîştigai şi o de IOAN MANEA
Ia ultim ii 4 ani fondul de bază al G.A.C. Gîrbova a crescut de 3,8 ori. raionul Sebeş