Page 8 - 1964-08
P. 8
'Drumul socialismului Nr. 2984
Pag.’ 4
IC I
C o m u n ic a t co m u n
so vieto -en g lez
MOSCOVA 1 (Agcrpres). — discutat problemele în legaturi cu care
Cu prilejul vizitei în Uniunea Sovie se face un schimb de opinii in momen
tică a lui Richard nullcr, ministrul afa tul de faţă, în ce priveşte întărirea me
cerilor externe al Marii Britanii, trans canismului O.N.U. «Ic menţinere a păcii.
mite agenţia TASS, a fost semnat un Ele şi-au exprimat botărîrca dc a par
comunicat comun sovicto-cnglcz. In co ticipa iu continuare la schimbul de pă
municat se arată că Uniunea Sovietică
reri în aceste probleme.
Vizita delegaţiei guvernamentale CMferiBta «ic presă a lai Buller şi Marca Britanic „au fost dc acord că tele de vedere în problemele securităţii
Cele două părţi şi-au elucidat punc
realizarea unei înţelegeri cu privire la
MOSCOVA 1 (Agerprcs). — oase; „Acest lucru a fost realizat". ncrăspîndirca armei nucleare şi încheie europene, inclusiv în cele legate de re
rea în acest scop a unui acord interna
glementarea paşnică a problemei ger
rornîne în Franţa Uniunea Sovietică. Richard BnlIer, mi Boiler a subliniat importanţa colaboră ţional corespunzător ar fi în interesul mane.
l.a încheierea vizitei sale oficiale în
Rcfcriiuiu-se la
problema
laoţiană,
păcii".
A avut Ioc un schimb tic vederi în
nistrul afacerilor externe al Marii Bri
rii dintre U.R S.S. şi Anglia, caic sînt
tanii. a organizat, la 1 august, o confe copreşedinţi ai Conferinţei dc la Ge Cele doua părţi, sc arată în comuni problema laoţiană.
rinţă dc presă la Ambasada britanică din neva. cat, şi-au reafirmat convingerea că men
PARIS 1 (Agerprcs). — nătoarea. Oaspeţilor Ic-a fost relatată cele mai importante «lin oraş. Prefectul, Moscova. Părţile au făcut un, schimb general
Sîmbătă dimineaţa, delegaţia guverna istoria oraşului, caic în Evul Mediu era Picrre Dupucb, care a înlîmpinnt dele Consiilerind vizita sa în Uniunea So In ceea cc priveşte relaţiile sovîeto- ţinerea păcii în secolul nuclear este dc dc păreri în legătură cu relaţiile anglo-
mentală romînă coiultisă dc Ion Ghcor- unul din vestitele oraşe de pe Loara. gaţia romînă la Gien, însoţiitd-o in că vietică „încununată sic succes14, Butlcr a englezc. Uutî?,- s-a pronunţat pentru interes primordial pentru toate ţările, sovicticc şi au discutat măsurile în ve
ghe Maurer, a depus o jerbă dc flori la De la Gicn, cortegiul oficial, încadrat lătoria pe Valea Loarei, a evocat poves subliniat că el nu a aşteptat «Ic la aceas dezvoltarea lor continuă în domeniul indiferent «le deosebirile din sistemul lor derea realizării unui nou progres.
Zidul federaţilor din cim itirul Peit* La- dc o gardă de onoare pe motociclete, tea Ioanei d’Arc şi a victoriei obţinute tă vizită realizarea unor acorduri inter comerţului, al legăturilor culturale şi
chaisc, pc mormîntul lui Muiicc Tho- s-a îndreptat spre localitatea Les Bc- dc armatele franceze Ia Orleans. naţionale concrete, dar a sperat că ea Ştiinţifice. politic şi social. De aceea, scopul comun U.R.S.S. şi Marea Britanie au fost de
rez, fost preşedinte al Partidului Comu zartls, unde membrii delegaţiei au luat Spre seară, cortegiul oficial a sosit la va duce la îmbunătăţirea atmosferei pen In aceeaşi *î, ministrul afacerilor ex trebuie să fie ducerea cu răbdare a acoul că „tratativele care au fost duse
nist francez. prînzul. Chambord. unde membrii «Iclegaţiei au tru tratative asupra problemelor litigi- terne a) Marii Britanii a părăsit Mosco unor tratative constructive în scopul so îutr-un spirit dc colaborare şi cordia
★ După-amîază, delegaţia şi-a continuat vizitat castelul înconjurat de un zid va, plecîrul spre patrie. luţionării paşnice şi reciproc accepta litate au prezentat o posibilitate valo
CHAMBORD 1. — Trimisul special drumul spre Chambord, pe o şosea în lung tic 33 km., renumit pentru mări La aeroportul Vnukovo, el a fost con bile a problemelor internaţionale liti roasă de a discuta problemele dc interes
Agcrpres, Mircca Moarcăş transmite; cadrată, de o parte şi de alta, «le nume mea lui. Apoi oaspeţii au asistat la spec dus de A. Gromîko şi de alte persoane gioase". reciproc şî că ar fi folositor de a men
Delegaţia guvernamentală romînă, roase castele celebre. La Orleans, oas tacolul ele „sunet şi lumină14 prezentat, oficiale, precum şi «Ic Humphrcy Tre-
condusă de Ion Glieorghe Maurer, pre peţii s-au oprit pentru scurtă vreme Intr-un cadru feeric, in mijlocu' marii Sindicalele vesf-germanc vclvan, amhasadoiul Marii Britanii în A avut loc un larg schimb de vederi ţine contactele ori dc cîte or, este po
şedintele Consiliului de Miniştri al R. P. pentru a admira monumentele istorice păduri de stejari. U.R.S.S. iu problemele internaţionale. Părţile au sibil".
Rornîne, a părăsit sîmbătă Parisul, ple- se pronunţă îm potriva
cînsl într-o vizită de două zile in cîlc- arm elor atomice
va localităţi din franţa. In cursul dim i li Ihant a sosit la New York
neţii, delegaţia a sosit la Gicn, locali BONN 1 (Agerprcs), -
tate situată în vecinătatea regiunii So- Potrivit relatărilor presei, sindicatele
logne, l.a 146 km. «le Paris. Oaspeţii an NLW YORK 1 (Agcrpres). — «lată problema întăririi continue a O r vcst-gcrnianc se pronunţa pentru inter
vizitat „Muzeul internaţional de sună U Thant, secretarul general al O.N.U. ganizaţiei Naţiunilor Unite. Tn legătură zicerea tuturor felurilor de arme ato
toare cu puşca şi cu şoimul1*, instalat în a sosit vineri din călătoria făcută la cu vizita făcută la Cairo, unde a parti mice. bacteriologice şi chimice, pentru
castelul «lin Gien. In svinetul conuiiilor Geneva, Cairo, Paris, Londra şi Mos cipat la lucrările Organizaţiei Unităţii interzicerea imediată a oricăror expe
dc vînătoarc, ei an Iost întîmpinaţi «le cova. La sosirea pc aeroportul interna Africane, el a examinat împreună cu rienţe nucleare, pentru lichidarea Sto
conservatorul muzeului, Henri «Ic Lin.v ţional John Kcnncdy din New York, şefii statelor africane problemele ţărilor curilor de arme de distrugere în masă
rcs. Membrii delegaţiei au privit cu in U Thant a făcut o scurtă declaraţie des africane la O.N.U. „In cursul întreve şi pentru interzicerea producerii aces
teres numeroasele obiecte expuse, arme pre scopurile şi rezultatele vizitei sale. derilor pe cai> le-am avut la Paris şt tor arme în întreaga lume. Ele ccr, de
dc vinătoare de toate tipurile, o rară co LI a declarat printre altele că în cursul Moscova, a declarat el. am avut senti asemenea, să se asigure securitatea inter
lecţie dc piese «Ic vînătoarc cu şoimul, întrevederilor pc care le-a avut cu con mentul că şî generalul «Ic Gaulle şi dl. naţională sub egida Organizaţiei N aţiu
tablouri şi obiecte de artă cvocîml vî- ducătorii statelor vizitate a fost abor- Hruşciov urmăresc întărirea O.N.U. şi nilor Unite, subliniind că relaţiile din
creşterea eficienţei sale", adăugind că tre stite trebuie să se bazeze pe prin
„nn există divergenţe de păreri asupra cipiile dreptului internaţional.
încheierea dezbaterilor în Senatul italian acestui obiectiv dar că există divergen In legătură cu împlinirea în acest an
ţe în cc piîveşte măsurile şi mijloacele a 50 dc ani «le la izbucnirea primului
ROMA 1 — Corespondentul Agtr- Messagero" dc azi dimineaţă nota «Ic care trebuie folosite pentru a sc ajunge război mondial .şi a 25 de anî dc la în
pres O. Palcr transmite : exemplu că „Votul nu se prezintă in la acest scop". ceperea cehii dc-al doilea război mon
In Senatul italian s-nu încheiat dezba cert, jm rucît din cele 320 de locuri în In altă O nline de idei. U Thant a de
terile asupra declaraţiei-program a nou Senat, coaliţia guvernamentală (Partidul dial. sindicatele vcst-germanc au hotărît
lui guvern tic ccntru-stînga, prezidat «le democrat-creşim. Partidul socialist, Par clarat că nu s-a h o tă rit încă «Iacă va organizarea de mitinguri şi adunări,
Aldo Moro. Începute joi, cînd premie tidul social-democrat şi Partidul repu accepta sau nu reînnoirea m andatului care să sc desfăşoare sub lozinci anti-
rul Moro a citii textul «Icclaraţiei-pro- blicau — acesta din urmă neavînd to său în postul «Ic secretar general al mîlitarisic şi «le luptă împotriva cursei
giam, întîi în Senat şi apoi în Camera tuşi nici un reprezentant în Senat — O.N.L'. pc care îl deţine în prezent. înarmărilor.
Deputaţilor, acesic dezbateri, accelerate — N R.) dispune dc ISO dc locuri, cu
de apropierea vacanţei parlamentare, 19 mai multe tlecît majoritatea nece
s-au purtat în special în legal m ă cu sară'4.
problemele situaţiei economici italiene, Intr-un comcniar consacrat dezbateri Relatări despre tfotografsile
care ocupă dc altfel, cea mai mare par lor desfăşurate săptămîna aceasta în Se
te a documentului programatic al nou nat şi celor ce urmează să aibă loc săp-
lui cabinet cvadripartit. Limina viitoare în Camera Deputaţilor, obţinute de „Ranger- 7*1
In cadrul discuţiilor «lin aula Senatu ziarul „Corriere dclla Sera44 de sîmbătă
lui s-au înregistrat — «lupă cum scrie scrie; „Astăseaiă guvernul va obţine în W ASHINGTON 1 (Agcrpres). — observaţii, «Ir. Kuiper a declarat că fo
2iarul „Corricrc dclla Sera", „Nume crederea Senatului şi, joi scara — a Ca Primele fotografii ale lunei luate «lin tografiile nu îndreptăţesc temerile an
roase intervenţii programatice'4, eu refe merei. Apele totuşi nu sîni liniştite în apropiere, arată că regiunea unde „Ran- terioare că primii astronauţî asclcnizati
rire la măsurile preconizate în dcelara- rmdurile majorităţii şi în special trebuie r,cr-7" s-a ciocnit dc suprafaţa lunii este sc vor scufunda într-o mare dc praf. R S F. IUGOSLAVIA : Vedere pitorească din Opalija.
ţia-program pentru înfruntarea conjunc să fie urmărite cu atenţie acţiunile „fan- un ses presărat cu sute de cratere. Dimpotrivă, suprafaţa lunci pare poroa
turii economice, pc care şeful guvernu fanicrllor" din Partidul tlcmocrat-cieştin
Dr. Gcrard Kuipcr. de la laboratorul să şî destul de dură. Kuipcr a apreciat
lui a caracterizat-o ca fiind dificilă. şi afe „lombartlicnilor" «lin Partidul so dc studii planetare al universităţii din că cea mai potrivită zonă «le aseleni Declaraţia partizanilor păcii din R.A.U. Jomo Kenyatta despre
cialist
Te de altă parte însă. presa din Roma Arizona, a declarat în cadrul unei con zare ar fi pc şcsurile situate la oarecare
a arătat, încă în timpul dezbaterilor, că L«mi va începe dezbaterea asupra dc- ferinţe de presă ţinute la Passdcna, că depărtare dc craterele mari. CAIRO 1 (Agerprcs). — in declaraţie în continuare, consideră că rezultatele conferinţei
desfăşurarea în Senat a votului sic încre claraţieî-program a noului guvern în aglomeraţia de cratere, invizibilă telcs- Tot Ia Pasndciu a avut loc o confe Consiliul naţional al partizanilor pă
lismului sînt pozitive, ele corespunzînd Commonwealfhului
dere „nu poate rezerva surprize". „II Camera Deputaţilor. coapclor tic pe nămînt. arată că ele au rinţă de presă ţinută «le Harris Scbur- cii «lin Republica Arabă Unită a difu acţiunile îndreptate împotriva colonia
fost provocate «le stTnetIe proiectate din mcier, directorul proiectului spaţial zat pentru presă o declaraţie în legă intereselor păcii. Totodată, acţiunile pen
craterul maî mare al vulcanului Coper- „Ranger" şi dr. Wllliam Pickcring. di tură cu cca «Ic-a doua Conferinţă a şe tru sprijinirea mişcărilor de eliberare
idcus. situat la 321 km nord dc Marea rectorul laboratoarelor N.A S.A. — Ad filor de state şi guverne ele ţărilor A fri naţională contribuie şi ele la consolida NAIROBI 1 (Agcrpres). —
Primul ministru al Kcnyci, Jomo Ke
Dean Rusk despre unele probleme Norilor.' unde â căzut „Ra.nger-7". ministraţia naţională pentru problemele cii, care a avut loc dc la 17 la 21 iulie rea păcii. nyatta, a făcut o declaraţie iii Ci'mcra
Dr. Kuipcr a comunicat că au fost aeronauticii şi spaţiului cosmic. la Cairo. In declaraţie sc spune :
luate 4,316 fotografii a. căror calitate Schurmcier a declarat că traiectoria Consiliul naţional al partizanilor pă Declaraţiile liderilor africani la con Reprezentanţilor ţării în care s-a refe
ale politicii externe americane rste remarcabilă. Primele două fotogra lui „Ranger-7" a fost perfectă, deoarece cii «lin R.A.U. salută cea «Ic-a doua con ferinţă, sc subliniază în declaraţie, nu rit la rezultatele conferinţei şefilor «le
fii sînt identice cn fotografiile ce oot punctul dc ciocnire a fost foarte apro ferinţă pc întreaga Africă, sleclaiînsl cn lasă nici o îndoială în privinţa hotă- state ai Commonwcalthului şi ale con
W ASHINGTON 1 (Agcrpres). — a declarat că „«Iacă noi am căuta să lî luate cu un tclc'cop dc pc pămînf. piat dc coordonatele prevăzute — II sprijină pc deplin botăiîrilc acesteia şi t’h'ii lor dc a continua lupta pentru li ferinţei şefilor de state şi dc guverne de
la Cairo.
Secretarul de stat al S.U.A., Dean modificăm politica într-o măsură cousi- dar a treia arată «letalii ce nu por fi prade sud şi 21 grade vest. Dr. Picko- poziţiile adoptate de participanţii la chidarea bazelor militare străine pc „Conferinţa şefilor dc guverne ai ţă
Rusk, a ţinut o conferinţă de piesă în derabikă, după părerea mea. poporul nhrervate dc pc pămînt Fotografiile ring a comunicat că alte două vehicule conferinţă faţă dc principalele probleme continentul african, pentru transforma rilor Commonwcnllluilui. a spus Ke
cursul căreia î-a referit la unele proble american ar reduce-o la ceea ce era îna nr măr oare nermit să sc distingă cratere spaţiale de tip „Raneer" vor fi lansate ale continentului african. După părerea rea continentului într-o zonă slcnuelca- nyatta, a aprobat politica Kcnyci «Ic
me ale politicii externe americane. El a inte'4. El a subliniat, totodată, că poli avînil un diametru nu mai marc de un la început"! arului viitor. partizanilor păcii din R.A.U., fiecare rîzată. pentru interzicerea experienţelor nealiniere. Delegaţia Kcnyci a făcut io
declarat ca Statele Unite au convinge tica S.U.A. are în linii generale o bază mr'iu. Fotografiile luate urmează să fie su pas al popoarelor africane pc calea în cu arma atomică pc pămîntu! african. tul pentru a explica şefilor «Ic guverne
rea că după primul an «le aplicare a bipanizană şi a fost dezvoltată „în- Trăgînd uncie concluzii dîn primele puse unui studiu aprofundat. tăririi solidarităţii şî colaborării lor, a Consiliul naţional al partizanilor păcii ai ţărilor Commonwc.altluilui că ţara
acordului pentru interzicerea experien ir-un mod remarcabil dc consecvent44 în independentei naţionale, a «Iczvoltăiii din R.A.U. salută şi sprijină lupta po noastră nu trebuie să participe in nici
ţelor nucleare în trei medii nu s-au pro decursul anilor. F.l a declarat, pc «le altă lor economice şi sociale, serveşte cauzei poarelor dîn Angola, Mozambîe şi Gui un fel la războiul rece'*.
dus nici un fel «le violări ale acestuia. parte, că campania electorală america progresului şi menţinerii păcii pe pă neea Portugheză, luptă împotriva dis- Conferinţa dc l.a Cairo, a spus în con
Potrivit spuselor sale, în prezent, există nă nu a intrat încă în fa/a sa „cea mai mînt. criminării rasiale în Africa de Sud şî în tinuare Jomo Kcuvatla, .a avut ca rezul
mijloace de detectare a unor asemenea activă44 şi de aceea este grcn să se spu Acţiuni împotriva grupului de fanatici Consiliul partizanilor păcii, se spune B hodesia dc sud. tat o mai mare înţelegere în «re ţările
violări şi «Iacă ele ar fi fost «lescoperitc nă ce efecte ar putea avea în viitoarele africane. Marca ci importanţă constă
s-ar fî comunicat acest lucru. Secreta luni asupra politicii externe a S.U.A. Cu religioşi din Rhodesia de nord în aceea că .a pus bazele niţei strinse
rul de stat a subliniat importanţa con toate acestea, a arătat Rusk. nu sînt de Intensificarea acţiunilor de partizani din Guatemala colaborări înuc ţările africane pontai
tinuării eforturilor în vederea realizării prevăzut schimbări importante în poli I.USAKA 1 (Agcrpres). — un număr dc 35 dc sate rî căror locui a contribui la eliberarea tuniror terito
unor noi acorduri între S.U.A. şi tica externă a administraţiei Johnson. Făcind bilanţul acţiunilor întreprinse tori se pronunţă pentru acordarea inde CIUDAD DE GUATEMALA 1 (Ager multor proprietăţi latifundiare ale căror riilor continentului nostru dc r.uh slnmi-
U.R.S.S. Statele Unite, a continuat el, trebuie să dc trupele guvernamentale împotriva pendenţei Rbntlesîci dc norii prcs). — proprietari sc dovediseră a fi denunţă i\V ?a cr'onielă şi pentru consolidarea
Răspunzîntl la o întrebare în legătură acţioneze cu prudenţă şi botărîre pentru grupului «le fanatici religioşi din regiu Iu cadrul unei conferinţe de presă, După cum anunţă agenţia Prensa La tori. Partizanii r.u executat pe Jur.n independenţei economice a m i-Moi- cli-
cu programul dc politică externă al se rezolvarea problemelor internaţionale şi nea Chinsali, conduşi dc aşa-numita primul ministru al Rhodcsici de nord, tina. în Guatemala s-r.u intensificat ac Umana, care s-a făcut vinovat «Ic uci hciaîc «le sub dominaţia străină.
natorului Goldwater, candidatul Parti pentru a permite celor două părţi ale „profetă" Alice I.cnsbina, un reprez.cn- Kcnnctlt Kaunda. a declarat că în urma ţiunile Forţelor armate revoluţionare derea a şapte ţărani din departamentul Jomo Kcnvatta a ‘ pus că lulcriî
dului republican în alegerile preziden lumii să coexiste. lant al guvernului Rhoslesîcî de nord a operaţiunilor militare secta religioasă a (F.A.R.). Partizanii au aruncat în aer la la pa. câni întruniţi la Cairo, .au adopta le
ţiale, şi la felul în care declaraţiile aces Ca răspuns la o altă întrebare, secre decimat că un număr de 354 de adepţi fost făcută inofensivă; Primul ministru mai multe poduri, au distrus două a- însuşi preşedintele, colonelul A/urdia asemenea, măsm i concrete faţă d *
tuia an fost interpretate in străinătate tarul «le stat a declarat că Statele Unite ai acestei secte au fost arestaţi. In a spus că guvernul nu intenţionează să vioane uşoare militare, au întrerupt cir F.nriquc Pcralta, a recunoscut recent vcrntd Rhodesici dc and. în cazul cînd
ca prevestind schimbări în politica sprijină in prezent guvernul Chomhc din cursul ciocnirilor care au avut loc au interzică această sectă, deşi Alice Lcn- culaţia pe trei linii dc cale ferată şi co aresta ar proclama în mod unilateral
S.U.A. în cazul cînd el ar fi ales, Rusk Congo. shîna. care propovăduia ura faţă dc cei municaţiile telegrafice şi telefonice în intr-un interviu dat presei, amploarea independenţa tării, pentru a asigura do
fost ucise 107 persoane. Această sectă caic refuză să o urmeze va fi deferită tre diferite oraşe ale ţării. De aseme acţiunilor desfăşurate dc grupurile de
minaţia populaţiei albe asupra băştina
religioasă a terorizat timp de cîtcva luni justiţiei. nea, au fost distruse îngrădirile mai partizani. şilor.
Procesul criminalilor de la Auschwitz
După
părerea observatorilor
oc-
FRANRTURT PEMA1N 1 (Agcrpres) adesea deţinuţii. Martorul a afirmat în îu ra cislcnrali, acesta a fost momentul cui s iloi*. S a stabilit o ortlinc sic acţiune
‘i S-.au alocat 5 milioane dc riali pen
In procesul criminalilor dc la Auscb- continuare că acuzatul Bogcr era teroa minam în lupta fraţilor pentru pu tru răscumpărarea sclavilor. Iu august
witz, caic sc desfăşoară la Frankfurt pe rea lagărului dc la Auschwitz. Întotdea tere. Curbul, Sausl a înţeles că a picr- 1963 comisiile şi-au încheiat activita
Main, au fost «lepusc noi mărturii care una, din camera sa «Ic tortură se auzeau 3 slut şi că o luptă în continuate i-nr tea In raportul publicat sc spunea c*’
yin să completeze imaginea ororilor co strigătele cele mai înfiorătoare. putea fi fatală. slin aprilie 1963 avi fost răscumpăi a ţ^
mise în lagărul morţii. Martorul Ryn Martorul David Schmidt a relatat că $i astfel, păstriiulu-şî coroana. Sautl 1.682 sie sclavi. Potrivit calculelor pre
Kag.m, care a fost secretar al biroului la sosirea familiei sale la Auschwitz acu a renunţat dc atunci Ia islcca dc a mai sei occidentale, în întreaga ţara \c nu
stării civile din Auschwitz, a arătat că zaţul Radule a selecţionat chiar de pe si.lpîni cu adevărat în regatul său.
a înregistrat aproximativ 50.000 dc de rampa de debarcare pe soţia şi cei doi măra circa 450.C30 «Ic sclavi.
cese. Kagan, vorbind despre acuzatul copii ai săî pc care i-a trimis imediat Faptul că regele ll»n Saud este bol Rcfctindu-sc la „uu funcţionar care
Pcry Broad, a declarat că acesta batea în camera de gazare. Iotodată, era limpede că o asemenea transferate în suriul ţăiii, spre frontie ,,Liberalizarea“ a vorbit mai mult slccît cr,\ necesar,
nav de multă vreme este cunoscut în sarcină nu era pe puterile lui Saud. ra yemenită. Pentru apărarea persona revista „Newsweek", scrie că şcicii nu
lunara întreagă. Dai iui este pcnliu ni Era nevoie dc un înlocuitor. lă a regelui iui au mai rămas decît ver să-i elibereze pc sclavi slin motiv
Presa occidentală sc străsluieştc să-î
meni o taină faptul că nu boala l-a borul să fie găsit tle Sautl însuşi. Plc- două companii. Fcisal a lăsat armata creeze lui Fcisal reputaţia de om pro că preţul de răscumpărare este sic slouă
O ironie a soartci a făcut ca locţi-
P e s c i srt guverna regatul. I.urnirile Stau cu to ctntl în Europa pentru un „tratament regulată de 7.Q00 oameni, considerată me radical viaţa social-cconomică a piaţă.
lipsit pc Satul «le posibilitatea de n-şi
pc
lor
preţul
ori mai scăzut «Iccit
gresist, care intenţionează să transfor
cca mai puţin loială faţă sie regimul
tul altfel.
medical mai îndelungat'4, el a predat
monarhic, sub comanda ofiţerilor ame
Cam acelaşi lucru sc poate spune şi
pe vremea aceea frinele puterii frate
lui său. prinţul Fcisal, pe care l-a nu ricani, înlocuind după expresia unui legatului. slcspre alte reforme prevăzute. A fost
S-a tăcu, publicitate în special nu
al agenţiei MCN. „pe
corespondent
, Noaptea cleşti nu! u r mit prim ministru. ofiţeiii care simpatizau cu unioniştii meroaselor proiecte de reforme şi de aminată pe uu timp ncdctcrminat cre
VARŞOVIA - La 31 iulie a avut loc CAIRO — Sîmbătă s-a dcsdm la Ca şi cxccuiîrul 25 dintre ei". In cele slin inovaţii, menite, după părerea presei are a Parlamentului, deoarece, după
csim consideră Fcisal, „nîsclul cultu
la Varşovia o adunare comemorativă iro o conferinţă a experţilor în indus După o verbe legendă arabă ar exis urmă. în fruntea armatei „albe44 de occidentale, să apropie Arabia Saudită ral al poporului nsi este slcstul dc
organizată «le Comitetul din Varşovia tria petrolieră din ţările arabe, care vor ta o noapte denumiră ,,lcilc-u!-katlar“ Mica revoluţie de la curte 20 000. alcătuită din trupe sic bcsluini, sic modul dc viaţă modern. încă sie la înalt pentru a justifica crearea unui
al Frontului unităţii poporului, cu pri studia posibilitatea cooperării dintre (noaptea destinului), în care se zice că Fcisal a pus pc nn alt frate sle-a! său început Feisal a emis un slccrct cu pri sistem parlamentar".
lejul îm plinirii a 20 dc ani de la înec aceste ţări în acest domeniu. Ucfciin- se hotărăşte soarta oamenilor pentru Instalîn Ju-sc (nu fără ajutorul — prinţul Abtlullah. vire la lichidarea sclaviei şî a declarat
perei răscoalei «lin Varşovia A luai cu tlvi-sc la eventualitatea încheierii unui suitor. Pentru regele Sautl noaptea des ARAMCO) în funcţia de piim-ininis- că intenţionează să elaboreze o consti Tn ţară domină absolut, ca şi în tre
vîntul Zcnon Klis/ko, membru al Birou acord inter-arab în domeniul exploatării ţinu lui a fost aceea de la 26 spre 27 tiu. emirul Fcisal a înţeles prea bine tuţie, să instituie tribunale şi un mi cut, compania ARAMCO, care sts,ai
lui Politic al C C. al P.M.U P.. caic a bogăţiilor petrolifere. Abduilah Ismail. septembrie 1962. ritul pc tcritoiiul cc speranţe îşi pun în c] cercurile din Lupta fraţilor pentru putere nister al justiţiei, să elaboreze uu re ce profituri dc milioane. O dovadă
voi bit despre răscoala «lin Varşovia, în directorul general al industriei petrolu Yemenului învecinat a luat fiinţă pri Uccidcnt gulament cu plivire la organele locale grăitoare este următorul fapt In toam
cepută la 31 iulie 19-14 lui din Irak a arătat că acesta va stabili ma republică din Peninsula Arabică. Curîntl fiii Iui Saud şi partizanii săi Inapoimlu sc la sfîrşitul anului |9f«3 sie auloadmîîustrare. să deschidă cine na anului trecut muncitorii arabi din
BONN — La Şantierul nava! „(io o legislaţie uniră pentru companiile pc- Arabia Saudilă are nuillc lucruri co au fosr destituiţi din postnrîle-cheic iu luxosul său palat construit slin matografe pentru populaţie. In ce pri- întreprinderile companiei au cerut sâ
wablt-Wcrkc'4 din Ktel a fost lansată la trolicre din ţăiilc arabe şi va reglemen mune eu regimul imamilor yemeniţi. ale guvernului şi statului. In locul lor marmură verde şi io z. Satul a consta vcşic dezvoltarea economică a ţării. li sc mărească salariul sic mizerie pen
apă o navă — baza de pescuit „Rîhat ta relaţiile dintre guvernele acestor ţări care s-a prăbuşit. au fosr numit, oamenii lui Feisal. Ast tat că Feisal nu intenţionează să - î res Feisal a promis să întocmească nn plan ti u care trudeau. Drept răspuns, corn
kaia Slava4' — unul dm scria «Ic vase şi companiile petroliere străine care ac Succesul revoluţiei în Yemen — fel. fratele premierului, prinţul Sa Iman, tituie puterea. Atunci, cu sprijinul fi corespunzător şi să creeze o bancă în- pan ia a concesliar ci te va zecî tic num
pe care acest şantier vcst-gcrman Ic ţionează în lumea arabă. scria, alarmat, pc vremea aceea ziarul a deveni, guvernatorul Fr-Riatl-ului, ilor săi şi al colaboratorilor săi Sausl dustrial.î şi una agricolă citori, iar poliţia a azvîrlit imcd’a'
construieşte la comanda Uniunii Sovie PARIS — La I august Serviciul dc londonez „Times14 — pune în primej nn alt frate — prinţul Maşaal — gu a încercat să submineze puterea frate De atunci au trecut luni de zhe. In lamiliile acestora în stradă, evacuîn
tice. piesă al N.AT.O. a publicai un comu die şi regimul existent slin Arabia vernatorul „oraşului ?fînt“ — Mccca lui său. Fiii lui Saud vroiau ca tatăl cc măsură au fost respectate promisi slu-lc din locuinţele aparţinînd eoni
LONDRA — lntr-o declaraţie dată nicat în care anunţă că Manlio Brosio, 'sat/diiă. Totodată, s-a pus ordine în armată lor să facă o călătorie prin ţară şî să-şi unile sic reforme şi inovaţii ? panici. Mai mult încă, ARAMCO a
publicităţii la Londra, guvernul cng!e7 tostul ambasador al Italici la Paris, şi-a Fireşte că o asemenea perspectivă fn prunul rintl garda personală a re aslunc partizanii. Dar Feisal Ic-a ghi Cca mai semnificativă în această obligat toate birourile dc ingai.îri sh
face cunoscut că a modificat statutul «tu-i convenea lui Saud Si nu numai gelui. Completată cu reprezentanţii privinţă este soarta nnuîa slintrc pri forţe sie muncă să nu sica sie lucru
preluat oficial funcţia de secretar gene cit gîtulul şi „l-a sfătuit44 pc rege să nu
Uasniolaniltilui dc la cel de teritoriu la ral al N A.TAF • ui S.iud F.n nclinotea în ncccaţî ntn- triburilor celor mai devoraţi lui Satul Iacă asta In ajunul Anului nou Sausl mele sleerete ale Iul Fcisal — decretul greviştilor nici în alte oraşe s.ui re
cel dc colonie Pînă acum. Hasntolan ;ură pe proprrtani companiei petro şi minunat echipată, ca a slujit ca pa a ordonai pe neaşteptate să se anunţe cu privire la desfiinţarea sclaviei. ginui ale ţării
ilul, Rcchunnnlaiul şi Swaziland erau După cum se Ştie. botărîrca dc a fi 1 ic re ARAMGO. care arc o puternică ravan «Ic f-ăilridc. fcrindu-l pc rege de la radio Djidda că intenţionează să Pentru traducerea în viaţă a aces In timpul chinuirii lui Fchal pre*
considerate teritorii ale unei singure co numit nrosio în această funcţie a fost influenţă asupra vieţii politice ŞÎ eco un atentat la puterea lui absolută. Din formeze la Huljazc un gnvcfn sub puţine s-au schimba, în Arah'a S-m
Ionii, fiind conduse dc uu înalt comisar biată la Sesiunea de primăvară a Con noniice a regatului i ,i hotărît să sc ord-'Mil Ini Fcis.il, două batalioane din conducerea sa personală. Dar şi aici a tui slccrct, întîrziat cu multe secole, au slifă. Ea a devenit o ţară cu nuri eon
Comisarul rezident englez pentru Ba sili ului Ministerial N A T O care * avut ia tic urgentă măsuri pentru ..l:bc'aîi- garda regali — unul dc tancuri hlin- «lat greş. Fcisal a ordonat trupelor să fost create comisii speciale. Acestea au «>‘a<tc tociale şi ascuţite contradicţii d
sutoland cu sediu! la Mavcru. U. F. Gi- loc între 12 şj 14 mai la Haga. şî în zarca'4 vieţii social-economiee a ţării ilate şi unul tle infanterie — au fost ocupe postul dc «aslio. fost însărcinate cu răscumpărare i scla- clasă.
lesun. va avea de acum titlul de gu urma botărîiii lui Dir!< Stikkcr de a de
vernator. misiona slin aceasta funcţie.
Redacţia şi administraţia ziarului: st, Dr Pelt u Grozti nr 25. lelefon )5 f)8. J 2 73, 15 U5. 20 70 Taxa plătită in numerar tonform npiubnrii Diiesţiei Geuera'e l’ T.T U nr. 2G3 028 din G noiembrie 1949 — Tiparul întreprinderea Roligrnfira Hun J'i'» Da va
\ 7 ~