Page 80 - 1964-08

i w j l C
TRÂIASGĂ'^ARTIDUL MUNCITORESC ROMINI

P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E . U N IŢ 1 -V A I

Însufleţit de victoriile obţinute, poporul

romîn păşeşte în al treilea deceniu de viaţă

liberă, încrezător în forţele sale şi în capaci­

tatea sa de a-şi făuri viitorul fericit pe care

îl merită!

(Din expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiu­
nea solemnă a Marii Adunări Naţionale).

 XX-a aniversare a eliberării României de sub jugul fascist

Expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Oe

\ • *
la sesiunea solemna a Marii Adunări Naţionale

Tovarăşi, insurecţia armată antifascistă, îşi are profunde rădăcini Braşov, Constanţa, Turnu Severin, capturând zeci de izolate de popor, fără nici o bază de masă. In înţele­ care permit dezvoltarea complexă şi multilaterală a eco­
Poporul romîn cinsteşte astăzi cea de-a 20-a aniver­ istorice în frămîntările sociale şi în contradicţiile legate mii dc prizonieri. gere şi cu sprijinul cercurilor imperialiste, pe a căror nomiei ci.
sare a zilei de 23 August, ziua eliberării patriei de sub dc situaţia internaţională a Romîniei din anii premergă­ Umăr la umăr cu glorioasa Armată Sovietică, ar­ intervenţie sc bizuia pentru recîştigarca poziţiilor pier­ Călăuzindu-se după învăţătura marxist-Ieninistă şi
jugul fascist, cea mai mare sărbătoare naţională a Ro- tori celui dc-al doilea război mondial, accentuate la ex­ mata romînă a luptat pentru izgonirea trupelor hitle- dute, rcacţiunca, grupată în jurul monarhici, a aruncat aplicînd-o la condiţiile ţării noastre, partidul a pus per­
mînici. Acest eveniment istoric a deschis o eră nouă, trem în perioada dictaturii militaro-fascistc. rîste de pe întreg teritoriul ţării şi a participat cu toate în joc ultima sa carte. Regele a rupt orice contact cu manent în centrul politicii sale economice industria­
; luminoasă, în dezvoltarea ţării, a marcat o cotitură ho- Politica antipopulară şi antinaţională dusă de clasele forţele ei la război, pînă la capitularea Germanici guvernul Dr. Petru Groza, a refuzat contrasemna rea le­ lizarea socialista, pc baza tehnicii înaintate, ca o con­
i lăritoare în destinele poporului nostru, în îndelungata stăpinitoarc menţinea Romînia într-o stare dc înapoiere fasciste. gilor, scontând să provoace o criză politică, demisia diţie fundamentală a dezvoltării echilibrate şi armo­
Sa luptă pentru eliberarea naţională şi socială, pentru în- economică şi culturali, dc dependenţă faţă dc marile Poporul romîn va cinsti veşnic amintirea viteji­ guvernului şi răsturnarea regimului democratic. Guver­ nioase a tuturor ramurilor economiei.
: făptuirea de adinei transformări revoluţionare şi clădi­ puteri capitaliste. Acestea acaparaseră principalele ci re­ lor ostaşi sovietici care şi-au dat viaţa pentru li­ nul şi-a continuat însă activitatea, înfăptuind progra­ Ceea ce caracterizează ansamblul operei dc construc­
rea unei Românii noi, socialiste. surse — petrolul, lemnul şi alte bogăţii, foloseau ţara bertatea ţârii noastre; sîngele vărsat în comun a mul de transformări democratice, dovedind că sc poate ţie economică în ţara noastră este ritmul înalt de creş­
Cu prilejul acestei glorioase aniversări, permi- drept o anexă agrară şi sursă dc materii prime, drept cimentat prietenia şi alianţa dintre poporul romîn guverna cît se poate de bine şi fără aşa-numitul „fac­ tere a industriei. Astfel, între anii 1950— 1963, produc­
pion al politicii lor imperialiste. tor constituţional".
teţi-mi ca, în numele Comitetului Central al Parti­ şi poporul sovietic, în lupta pentru triumful nobi­ ţia globală industrială a sporit într-un ritm mediu anual
Deveneau din ce în cc mai grele condiţiile de trai Constatînd eşecul deplin al „grevei regale", monarhia,
dului Muncitoresc Romîn, ai Consiliului de Stat şi lei cauze a libertăţii popoarelor, a pâcii şi socia­ de peste 13 Ia sută; tu ultimii ani acest ritm s-a accen­
al guvernului Republicii Populare Romîne să vă ale muncitorilor, ţăranilor, meseriaşilor, imensei majo­ lismului! conducătorii partidelor naţional-ţărăncsc şi liberal, au tuat atingînd 15 la sută în perioada 1960— 1963, ceea
rităţi a intelectualilor, sc accentuau restrângerea drep­ căutat din nou sprijinul puterilor occidentale din coa­ ce înseamnă depăşirea ritmului mediu prevăzut în pla­
transmit un călduros salut, dv., tovarăşi deputaţi turilor şi libertăţilor democratice, atmosfera dc sil­ Infruntîna cu un minunat spirit dc sacrificiu condi­ liţia antihitlcristă. Ca o condiţie a normalizării relaţii­
şi deputate, vechilor participanţi la lupta ilegală nicie şi teroare. ţiile deosebit dc grele, ruina economică provocată de lor între rege şi guvern, Statele Unite şi Anglia au nul dc 6 ani. Ca rezultai, volumul producţiei in­
a partidului, la evenimentele din august 1944, Partidului comunist i-a revenit misiunea istorică de război şi sabotajul rcacţiunii, poporul nostru a răspuns cerut, iar guvernul Groza a acceptat includerea ca mi­ dustriale esle în prezent de peste 6 ori mai mare
fruntaşilor în munca şi lupta pentru construirea a mobiliza oamenii muncii împotriva exploatării bur- cu înflăcărare chemării partidului „Totul pentru front, niştri fără portofoliu a cîrc unui reprezentant al celor decît în 1936, iar venitul naţional de 3,5 ori.
socialismului invitaţi la sesiunea solemnă a Marii ghezo-moşiereşti, împotriva fascizării ţării, pentru drep­ totul pentru victorie !u. Muncitorii, ţăranii, meseriaşii, dona partide „istorice" şi organizarea intr-un termen încă dc la Conferinţa Naţionala a P.C.R. din 1945,
Adunări Naţionale, tuturor cetăţenilor scumpei turi democratice. Ridicînd steagul luptei împotriva fas­ intelectualii şi-au mobilizat toate puterile, au acceptat scurt a alegerilor generale. trasând linia generală a dezvoltării economice a R o­
mîniei, partidul a acordat prioritate industriei
grele,
cu bărbăţie orice privaţiuni pentru a asigura resursele
noastre patrii ( cismului. care devenise principala primejdie pentru po­ In alegerile efectuate în noiembrie 1946, Blocul Parti­
porul romîn, partidul nostru chema masele muncito­ şi mijloacele necesare frontului. Asemenea momente de delor Democratice a obţinut o strălucită victorie, în­ principalelor ci ramuri — orientare care şi-a găsit re­
Salutăm cu multă bucurie în mijlocul nostru de­ reşti, grupările democratice, personalităţile proemi­ imens avînt patriotic rimîn pentru totdeauna consem­ flectare în toate planurile de stat şi a determinat im­
legaţiile de partid şi de stat din ţările socialiste nare de istoric. trunind 71,80 la sulă din totalitatea voturilor. Pentru portante schimbări calitative în structura economică a
nente ale vieţii politice şi culturale să militeze împo­ reacţiunc, alegerile au constituit o înfrîngcre zdrobi-
frăţeşti şi le aducem vii mulţumiri pentru că cins­ triva expansiunii imperialismului german şi a agenturii Pentru faptele lor de arme în războiul antifascist, ncs- toaie, au definitivat procesul dc izolare completă de ţârii.
tesc, prin prezenţa lor, marea noastră sărbătoare. sale interne, împotriva pregătirii războiului antisovictic, tc 300.000 dc soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri romini au fost mase a partidelor „istorice". Ponderea producţiei mijloacelor dc producţie repre­
Aceasta constituie o caldă manifestare a relaţii­ pentru apărarea independenţei naţionale. decoraţi cu ordine şi medalii romîne, sovietice şi ceho­ Vâ amintiţi tovarăşi, cîte eforturi a irosit presa reac­ zintă astăzi aproximativ -/3 din ansamblul industriei,
lor de prietenie dintre partidele şi ţările noastreI In anii întunecaţi ai războiului hitlerist, comuniştii, slovace. Prin bătăliile purtate, prin sîngele vărsat, po­ ţionară din Occident pentru a denatura realităţile so- — ceea cc asigură o bază trainică progresului neîntre­
De asemenea, salutăm călduros pe toţi oaspe­ animaţi dc cel mai fierbinte patriotism, au dat nenu­ porul romîn şi-a adus contribuţia Ia victoria asupra fas­ cial-politicc din ţară şi a prezenta instaurarea guver­ rupt al întregii economii naţionale.
cismului şi a înscris o pacină glorioasă în istoria lupte­
ţii de peste hotare aflaţi aci, care participă îm­ mărate jertfe, organizând sabotarea maşinii de război şi lor sale pentru libertate şi independenţă naţională. nului Dr. Petru Groza ca un act impus din afară. Rezultatele industrializării socialiste îşi găsesc expre­
preună cu noi la această aniversare sărbăto­ mobilizând toate forţele patriotice, întregul popor la Victoria obţinută în alegeri de forţele demo­ sia în schimbarea structurii venitului naţional, partea
rească I acţiune în vederea răsturnării dictaturii militaro-fascistc. Gindul nostru se îndreaptă cu emoţie şi recu­ cratice a confirmat cum nu se poate mai convin­ realizată în industrie sporind de la 30 la sută în 1933
Eroismul fără seamăn a! Armatei Sovietice, care purta
Au trecut 20 de ani de Ia memorabila zi a eliberării pc umerii ei greul războiului, loviturile nimicitoare pc noştinţă spre eroicii soldaţi şi ofiţeri romini, spre gător că guvernul esîe expresia voinţei ţi intere­ la aproape 47 la sulă în 1963, în condiţiile dezvoltării
ţarii; uriaşele prefaceri petrecute în acest răstimp în bravii luptători din formaţiile patriotice, spre toţi concomitente a agriculturii, cît şi a celorlalte ramuri
care le dădea pe front armatelor fasciste, insuflau un selor profunde aJe maselor largi, că el se bucură
toate domeniile în structura politică, economică şi so- neînfricaţii fit pi poporului, luptători antifascişti ale economiei.
puternic avînr hîptei' dc eliberare a poporului romîn, de încrederea deplină a poporului.
ciaiă a ţării, în poziţia ei internaţională, au schjmbat Creşteau nemulţumirea şi nvolta maselor populare, in frunte cu comuniştii care şi-au dai viaţa pen­ In toată această perioadă, partidul nostru a acordat
din temelii înfăţişarea Romîniei şi condiţiile de viaţă ale tru cauza sfîntu a libertăţii patriei I Avind dc făcut faţă unei situaţii economice deosebit o deosebită atenţie repartizării judicioase a venitului na­
sc accentua starea dc spirit antihitlcristă în armată,
crlor ce muncesc. dc grele în urma războiului, a jafului hitlerist şi a se­ ţional, asigurând însemnate resurse pentru lărgirea con­
sporeau deruta şi panica în rândurile întregii reacţiuni, Dcscătuşînd energia creatoare a maselor, insurecţia cetei consecutive din anii 1945— 1946, guvernul Petru
Cea mai măreaţă cucerire a oamenilor muncii se adâncea necontenit criza politică a regimului an- antifascistă a dat un puternic impuls luptei poporului Gioza a indrcpiat toate eforturile spre lichidarea hao­ tinua a bazei materiale necesare dezvoltării economici,
este victoria deplină a socialismului la oraşe şi tonescian. pentru obiective mereu mai înalte ale progresului social, sului economic şi financiar, spre redresarea economici concomitent cu preocuparea pentru creşterea sistematică
sate. Au fost desfiinţate clasele exploatatoare — In aceste împrejurări hotărîtoarc pentru destinele Ro- spre desăvîrşirca transformărilor burghczo-dcmocraticc şi naţionale. Ajunge să arătăm că venitul naţional repre­ a nivelului dc trai al poporului.
lichidate pentru totdeauna exploatarea şi asupri­ ntînici, Partidul Comunist Romîn a elaborat o plat­ trecerea la instaurarea puterii muncitorcşti-ţărăneşti, la zenta atunci doar jumătate faţă dc anul 1938. Agri­ In anii de la eliberare s-au ridicat mari combinate
rea omului He către om. formă caic prevedea răsturnarea dictaturii militaro-fas­ înfăptuirea sarcinilor revoluţiei socialiste. cultura. in ansamblul ei, era într-o stare dezastruoasă, chimice, siderurgice, de prelucrare a metalului, a lem­
Forţa sociala hotărîtoarc a tuturor marilor transfor­ cistc, scoaterea ţării din războiul antisovictic şi întoarce­ Sc ridicau la lupta forţe soc:a!e uri.vo, dc nebiruit, şcpichil era distrus in cea mai mare parte, întregul sis­ nului, a industriei uşoare şi alimentare dotate cu tch-
mări din viaţa poporului, eroica noastră clasă munci­ rea armelor împotriva Germanici, formarea unui gu­ trezite la creaţie istorică conştientă. Clasa muncitoare, tem dc transporturi dezorganizat. Aceasta situaţie 'era ntcă avansată. Au fost construite în industria republi­
toare. harnica ţărănime colectivistă, intelectualitatea, oa­ vern din reprezentanţii tuturor forţelor antifasciste, organizată în sindicate unice, ţărănimea care lupta pen­ agravaţi de sabotajul sistematic a( claselor exploatatoare, cană circa 450 întreprinderi şi secţii noi, au fost reu-
menii muncii de toate naţionalităţile. înfrăţiţi în Iurta înfăptuirea de reforme democratice. Partidul s-a de­ tru pămînt, partidele şi grupările reunite în Frontul Na­ care practicau specula, dezorganizarea producţiei şi tilatc, modernizate şi dezvoltate întreprinderile existente.
umăr la umăr pentru înflorirea patriei, formează socie­ clarat gata să colaboreze cu toate partidele, grupările ţional Democrat, formaţiunile de luptă patriotice schim­ aprovizionării, contrabanda valutară şi evaziunile de O parte tot mai marc a producţiei industriale este
tatea nouă din ţara noastră, strîns unită în jurul parti­ şi personalităţile, indiferent dc poziţia lor dc clasă şi bau reportul forţelor politice în favoarea poporului capital, urmărind ca prin inflaţie, ruină şi foamete să concentrată în mari unităţi cu profil complex, care, prin
dului. dc convingerile lor ideologice, pentru realizarea orică­ muncitor. Rcacţiunca nu mai era în stare să oprească creeze în rîndu] maselor nemulţumire şi dezorientare instalaţiile lor moderne şi tehnologia adoptată, asigură
Orînduire.a noastră socială, bazată pe puterea celor cc rei prevederi din această platformă, punând ca singurul lupta maselor pentru reforme democratice, pentru în­ şi să submineze regimul democratic. prelucrarea in condiţii superioare a materiei prime, re­
muncesc, s-a consolidat an de an şi are o tărie de criteriu al col. borării lupta împotriva ocupanţilor hi- făptuirea năzuinţelor seculare de viaţă mai bună, de eli­ h* aceşti ani grei, cînd Romînia era bântuită de se­ ducerea cheltuielilor dc producţie şi realizarea unei înalte
nezdruncinat: masele cele mai lard participă activ la ticrişti şi a slugilor lor din ţară. berare de sub jugul oricărei asupriri si exploatări. cetă şi foamete, Uniunea Sovietică a acordat un ajutor eficicnţc economice.
conducerea vieţii de stat, se dezvolta continuu democra­ Frontul Unic 1/ ncîtoresc, realizat în aprilie 1944 Oamenii muncii luau cu asalt prefecturile, preturile frăţesc ţării noastre dindu-nc pîinc, deşi trecea ca însăşi In acelaşi timp, partidul a urmărit, ca unul dintre
ţia socialistă. între partidul comunist şi partidul social-dcmocrat, a şi primăriile, instalau în fruntea acestora reprezentanţi prin mari greutăţi de aprovizionare. Poporul nostru îşi obiectivele fundamentale ale politicii sale economice, îm­
Partidul nostru este în prezent mai puternic si mai constituit coloana vertebrală a coalizării tuturor for­ ai poporului, alungau din anaraîvl de stat şi din condu­ aminteşte cu recunoştinţă dc acest ajutor care adeve­ bunătăţirea continuă a repartizării teritoriale a forţelor
unit decît oricînd, sc bucură de un imens prestigiu în ţelor politice hotărâte să lupte pentru eliberarea ţării. cerea instituţiilor şi întreprinderilor clementele reacţio­ reşte că prietenul Ia nevoie se cunoaşte. de producţie, printr-o astfel de amplasare a noilor obiec­
rândurile poporului şi îndeplineşte cu succes rolul de O mare importanţă a avut activitatea desfăşurata dc nare, expropriau şi împărţeau ţăranilor pământurile mo­ Sprijinul economic şi colaborarea frăţească cu Uniu­ tive industriale care să imprime un ritm de dezvoltare
forţă conducătoare în opera de desăvârşire a construc­ partid în rîndurîlc armatei, atragerea dc partea for­ şiereşti. nea Sovietică au avut o marc însemnătate pentru con­ mai accentuat regiunilor rămase în urmă.
ţiei socialiste. ţelor antihitleriste a unor generali şi ofiţeri superiori Valul luptei populare a înlăturat succesiv trei guver­ solidarea măsurilor luate dc partid în vederea refacerii Resurse importante au fost îndreptate spre extinde­
Imaoinea Romîniei de astăzi, libere şi orospere însufleţiţi dc sentimente patriotice. ne cu majoritate reacţionară şi a adus la putere, la 6 mar­ ţării. rea rezervelor, dezvoltarea şi reutilarca industriei petro­
stă mărturie că Partidul Muncitoresc Romîn a Partidul nostru a folosit cu pricepere împrejurările tie 1945, primul guvern în care clasa muncitoare avea Invingind rezistenţa înverşunată a claselor exploata­ lului, cărbunelui şi gazului metan; a fost elaborat planul
favorabile create de succesele militare ale coaliţiei an­ rolul precumpănitor, guvernul prezidat dc patriotul în­ de electrificare dc 10 ani — îndeptinit înainte de ter­
binemeritat încrederea poporului, a răspuns cu flăcărat şi eminentul om de stat, dr. Petru Groza. toare care deţineau poziţii dominante în viaţa econo­
tihitleriste şi, în primul rînd, dc strălucitele victorii ale men şi în condiţii de eficienţă superioară prevederilor
cinste nădejdilor sale. Armatei Sovietice. Legiferarea şi definitivarea reformei agrare, cit si în­ mică, guvernul a aplicat într-o perioadă scurtă o scrie iniţiale.
Coeziunea strinsâ a oamenilor muncii in iurul treaga activitate a guvernului, au sporit considerabil in­ de legi de mare însemnătate. A fost etatizată Banca
In ziua memorabilă dc 23 August 1944, dictatura mi- Na ionalâ, care sc afla în mâinile capitaliştilor, s-a intro- In anul în curs producţia dc energie electrică şi ter­
partidului, hotărârea lor nestrămutată de a înfăptui fluenţa şi autoritatea acestuia în nodurile maselor ţă­
litaro-fascistă a fost răsturnată, Antonescu şi ceilalţi Oficiilor industriale prin care s-au creat con­ mică va depăşi de 22 dc ori pc cea realizată în 1938.
politica sa verificată de viaţă, stau chezăşie cu- membri ai guvernului au fost arestaţi. Formaţiunile răneşti, au consolidat alianţa muncitorească-ţărănească diţii ca statul să controleze şi să îndrume activitatea Numai puterea nouă cc se va instala în 1964 în cen­
' ceririi de noi şi noi victorii sub steagul măreţ al dc luptă patriotică şi unităţile militare romîne au ocu­ făurită în focul luptei pentru pămînt. industrială şi comercială a întreprinderilor particulare, tralele electrice depăşeşte cu mult pe cea creată în R o-
• socialismului! pat principalele instituţii şi obiective militare, au cu­ Cercurile reacţionare nu s-au putut împăca, desigur, s-a reorganizat comerţul exterior. minia în întreaga perioadă dc guvernare burghezo-mo-
Tovarăşi, răţat Capitala şi împrejurimile ei de unităţile hitlc- cu noul curs al evenimentelor. Partidele „istorice*4 ve­ Un moment deosebit de important l-a constituit a- şiercască.
: Revoluţia populară, începută acum doua decenii prin riste. au zdrobit trupele germane din Valea Prahovei, deau că pierd terenul de sub picioare şi rămîn complet doptarea dc către guvern, în iunie 1947, a propunerilor Partidul şi guvernul acordă o atenţie permanentă ne­
Partidului Comunist, cuprinzînd un program sistema­ voilor crescânde de metal ale economiei. S-au pus în
tic şi concret de însănătoşire a vieţii economice şi fi­ valoare noi rezerve şi au fost construite mari unităţi
nanciare. Cit de grea era situaţia ţării în acea perioadă de prelucrare; se află în construcţie marele combinat
3§t Mila ^Palatului <l£fp. (Qomhit cuprinde prevederi decît numai pentru 6 luni, iar ca siderurgic dc la Galaţi şi întreprinderile de alumină şi
se vede din însuşi faptul că acest program nu putea
aluminiu de la Oradea şi Slatina. Producţia de fonta a
obiectiv de ridicare a producţiei industriale se stabi­
lea atingerea abia a circa 70 la suta din nivelul pro­ crescut de aproape 14 ori faţă dc 1938, cea de oţel şi
metale neferoase, de peste 10 ori.
Mareo. A du n are N aţion ală a R ep u b licii P opu lare con d u cerea în cercată a P artidului M u n citoresc R o­ M olom ja m t, m em bru al B irou lu i P olitic al C.C. al ducţiei anului 1938. Ace?* program ilustra totodată rea­ Una din preocupările permanente ale partidului şî
R om în e s-a în trun it slm bătă dim in eaţă în tr-o at­ m în. pa rticipă delegaţii de partid şi de stat din P artidului P opu lar R evolu ţion ar M ongol, p rlm -v ţ- lismul şi seriozitatea cu care partidul a abordat rezol­ guvernului a constituit-o încă din primii ani ai con­
m osferă sărbătoreasca, în sesiune solem n ă con sa ­ ţările frăţeşti care au venit să cinstească p iin p re­ cepreşed in te ol C on siliu lu i de M in iş tr i; delegaţia varea problemei deosebii de dificile şi complexe a refa­ strucţiei socialiste dezvoltarea susţinută a industriei chi­
crată celei de-a X X -a an iversări a eliberării R om i- zenţa lor m area sărbătoare n aţională a p op oru lu i din R.D. V ietnam , con du să de tovarăşul H oan g Van cerii economice. Ca o condiţie hotărâtoare pentru tre­ mice, care dispune în ţara noastră dc condiţii şi pers­
n iei de sub ju g u l fascist. rom in ; iau parte, d e asem enea, un m are num ăr de hloan. m em bru al B irou lu i P olitic al C.C. al P arti­ cerea la dezvoltarea economici naţionale, partidul a pective deosebit dc favorabile.
In sala P alatului R.P. R om în e se ajlau . alături invitaţi din ţară şi de peste hotare. du lu i celor ce m u n cesc din V ietnam , v icep reşed in te preconizat efectuarea reformei monetare şi a stabilizării. Pornind dc la aceste posibilităţi. în planurile econo­
d e deputaţi, m em b ri ai C.C. al P.M .R. şi ai g u v er­ S alutăm delegaţia din U niunea S ovietică, co n ­ al C om itetului perm anen t al Adunării N aţionale. In scopul întăririi reformei agrare, a fost votată le­ mice s-au asigurat industriei chimice ritmuri înalte dc
n u lu i, con d u că tori ai instituţiilor cen tra le şi ai or­ dusă de tovarăşul A. 1 M ikoian, m em bru al P re­ T u tu ror oa speţilor noştri le adresăm salutul n os­ gea circulaţiei bunurilor agricole, care împiedica con­
ganizaţiilor obşteşti, frun taşi in în trecerea socia lis­ zid iu lu i C.C. al P C .U .S , preşedintele P rezidiu lu i tru căldu ros, m u lţu m in d u -le pentru participarea la centrarea pământurilor ţărăneşti în mîinile chiaburilor, dezvoltare, care, între anii 1950— 1963 s-au ridicat în
această sesiune solem n ă. a fost desfiinţată dijma, una din rămăşiţele feudale din medie la 22 la sută, iar în cadrul planului şcscnal, la
tă, v ech i militanţi ai m işcării m u n citoreşti, activişti S ovietu lu i Su prem al U .R .S S .; delegaţia din R P
de partid şi de stat, generali şi ofiţeri superiori, o a ­ C hineză, con du să de tovarăşul Li Sien-nten, m em ­ Intîm pinat cu în delu n gi şi pu ternice aplau ze a economia noastră. 25 la sută, superioare tuturor celorlalte ramuri ale in­
dustriei.
m eni de ştiinţă, cu ltu ră şi artă, ziarişti rom in i şi bru al B irotilui P olitic al C C . al P .C C hinez, v i- luat cu vîn tu l tovarăşul G h eorgh e G h eorgh iu -D ej. Infruntînd nenumărate greutăţi oamenii muncii au
coresp on d en ţi ai presei _ străine cep rem ier al C on siliu lu i de S t a t ; delegaţia din R.S p rim -secreta r al C C al P.M .R., preşedintele C on ­ înfăptuit cu succes aceste măsuri care îngrădeau posi­ Industria noastră constructoare de maşini şi electro­
L a sesiune au asistat şefii m isiu n ilor d ip lom a tice C eh oslova că , con du să de tovarăşul O tak ar Sim unek, siliului de Stat al R.P R om îne. bilitatea burgheziei de a sabota redresarea producţiei tehnică satisface complet nevoile dc utilaj ale industriei
acreditaţi iu R .P. R om înă. m em bru al P rezidiu lu i C.C. al P.C. din C eh o­ D eputaţii M arii A du n ări N aţion ale şt in vitata si finanţelor ţării ; au apărut primele elemente dc sta­ petroliere, asigură o mare parte din maşinile şi agregatele
M area sală era dom inată de stem a de stat a slovacia. v icep reşed in te al g u v e rn u lu i; delegaţia la sesiunea solem n ă au subliniat ex p u n erea in re­ bilitate in economie. Toate acestea au slăbit poziţiile necesare industriei ch'mice, transporturilor, construcţii­
din R.P. P olon ă, con du să de tovarăşul F raciszek petate rlnduri cu aplau ze pu ternice, entuziaste Se rcacţiunii si au întărit regimul democrat : s-au creat lor, industriei dc prelucrare a lemnului şi a bunurilor
R.P. R om în e străju ită d e steaguri roşii şi tricolore.
D atele festive 1944— 1964 în scrise pe fu n d a l evocă W aniolk a, m em bru al B irou lu i P olitic al C.C. al ap lau dă în d elu n g pentru P artidul M u n citoresc R o­ condiţii pentru înlăturarea dc Pe scena istoriei a mo­ dc consum. De o importanţă deosebită este contribuţia
glorioasa an iversare pe care o cinsteşte astăzi în­ P.M .U P., v icep reşed in te al C on siliu lu i de M iniştri; m în. pentru harnicu l şi talentatul nostru p o p o r şi narhiei, pentru lichidarea ultimelor vestigii ale domi­ industriei constructoare de maşini la dotarea tehnică a
delegaţia din R S F. Iu goslavia, con du să de to v a ­ R ep u b lica P op u la ră R om înă. pentru unitatea ţă­ naţiei politice burghezo-moşiereşti. agriculturii, la mecanizarea complexă a muncilor agri­
tregul nostru popor.
răşul Lazar K olisevsk i, m em bru al C om itetului rilor socialiste, a m işcării com u n iste Şi m u n cito ­ Insurecţia armară antifascistă, instaurarea la putere cole; produsele acestei ramuri sînt tot mai mult apre­
O ra 10. A p la u zele pu ternice, în d elu n g repetate, ciate şi peste hotare.
ale depu taţilor şi in vita ţilor salută apariţia prezi­ E.vecutiv al C.C. al U n iu nii C om un iştilor din Iu­ reşti in ternaţion ale, pentru in vin cib ila învăţătură a guvernului democrat în martie 1945, proclamarea
al
goslavia. p reşedin tele C om itetului F ederativ
m arxist-len in istă, pen tm pace in lu m ea intreaoă.
diu lu i In prezidiu iau lo c to v a ră ş ii: G h eorgh e U niunii S ocialiste a p op oru lu i m u n citor din lu g o - La p ropu n erea preşedintelui M arii A du n ării N a­ Republicii Populare au fost verigi ale aceluiaşi proces Succese remarcabile au fost obţinute de muncitorii,
G h eorgh iu -D ej, G h eorgh e A p ostol. Em il Bodnăraş, revoluţionar neîntrerupt. Inginerii şi tehnicienii noştri pe tărîmul luptei pentru
slai.Ha; delegaţia R .P D. C oreen e; con du să de to­ ţionale, ce i prezenţi an păstrat un m inut d e recu ­
P etre Borilă. N icola e C eauşescu, C hivu Stoica, A le ­ > întreaga putere a fost preluată de clasa mun­ sporirea productivităţii muncii. In prezent două
varăşul K im Ir, m em bru al B irou lu i P olitic, v ice ­ legere In m em oria tovarăşului P a lm iro T ogliatti,
xan dru D răghici. Ion G h eorgh e M aurer, A lexa n d ru citoare, în alianţă cu ţărănimea muncitoare. O a ­ treimi din sporii) producţiei industriale se obţin pc
preşedinte al C.C. al P artidului M u n cii din Coreea, secretar gen eral al P artidului C om unist Italian, em i­
M ogh ioroş, A lexa n dru B lrlădean u , D um itru Coliu, p rim -vicep reşed in te al C abinetului d c M in iş tri; d e ­ nent lu ptător pentru cauza socia lism u lu i şi păcii, menii muncii, adevăraţii făuritori ai istoriei, au de­ scama creşterii productivităţii muncii. Aceasta se ba­
L eon tc Răutn. L eontin Sălăjan . Ş tefa n V oitec, M i- venit singurii stâpini ai ţârii, au păşit cu însufle­ zează în primul rînd pc introducerea tehnicii noi, pc
legaţia din R.D. G erm ană, con du să de tovarăşul care n incetat din viaţă.
hai D alea, G heorgh e G aston M arin , G ogu R ădu- ţire şi clan, sub conducerea partidului, la cons­ ridicarea continuă a calificării, pc organizarea superi­
Tlerm ann M atern, m em bru al B irou lu i P olitic al C on d u că torii d eleg a ţiilor ţărilor socialiste, sosiţi
Icscti, Constantin Tuzu, A v ra m B nnaciu. G rtgore oară a producţiei. In lumea contemporană se desfăşoară
C C al P S .U .G ., locţiitor al preşedintelui C am erei in fnra noastră pentru a p a rticipa la festivită ţile truirea societăţii socialiste.
G cam ăn u , m em bri ai C C. al P M .R., ai C on siliu lu i o vastă revoluţie tehnico-ştiinţifică, care impune mo­
P o p u la r e ; delegaţia din R.P. U ngară, con du să d<? organ izate cu p rileju l celei d c-a X X -a an iversări
de Stat şi ai guvern u lui, m em b rii B irou lu i M arii Tovarăşi, dernizarea continuă a aparatului dc producţie în pas
tovarăşul K allai G yula, m em bru al B irou lu i P o ­ a elib eră rii patriei noastre de sub ju g u l fascist, au
A d u n ări N aţionale. In prezidiu iau lo c d elegaţiile Prin istoricul act al naţionalizării din iunie 1948 cu progresul tehnic mondial, aplicarea largă a celor mai
litic al C C . al P.M .S.U., vicep reşed in te al C on siliu ­ rostit cu vîn tări de salut. C u vin tările oa sp eţilor au
de partid şi de stat invitate in ţara n oastră pentru princioalelc mijloace ale puterii economice a burgheziei înaintate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Avem convin­
lui de M in iş tri; delegaţia din R.P. B ulgaria, c o n ­ fost su blin iate cu vii aplauze.
a lua parte la sărbătorirea celei d e -a X X -a a n iver­ — fabricile, băncile, transporturile, societăţile dc asi­ gerea că păşim pc un drum bun oricntîndu-nc hotărît
dusă de tovarăşul general de arm ată Ivan M ihai- T ovarăşu l Ş tefan V oitec a exp rim a t m u lţum iri
sări a eliberării patriei. lov. m em bru al B irou lu i P olitic al C C . al P.C.TI., că ldu roase p a rtid elor şi g u v ern elor frăţeşti care. gurări — au devenit bun al întregului popor ; s-a creai spre dotarea economiei cu tehnica cca mai avansată, spre
D eschizîn d lu crările sesiunii, p reşedin tele M arii un puternic sector socialist, a fost lichidată exploatarea însuşirea şi introducerea în fabricaţie a celor mai reuşite
vicep reşed in te al C on siliu lu i d c M in iş tr i; d elegaţia prin cu vin tu l con d u că torilor d eleg a ţiilor prezente
A d u n ă ri N aţionale, tovarăşul Ş tefan V oitec. p rop u ­ din R P . A lban ia, con du să de tovarăşul M anush la sesiune, an adus ftalnturile lor om a giale P artidu­ capitalistă în industrie, dcschizîndu-se noi perspective tipuri dc maşini şi utilaje existente pe plan mondial.
n e să sc păstreze tni m om ent de recu legere în m e­ dezvoltării economiei naţionale. Cadrele noastre dispun de condiţii din cele mai bune
M yftiu, m em bru al B iroului P olitic al C C . al Parti­ lui, C on siliu lu i de Stat, guvern u lu i şi p op oru lu i
m oria d epu ta ţilor M ihai Gh. B u jor şi M ihai Ralea, S-a puiuţ păşi la elaborarea şi realizarea primelor pentru a cunoaşte şi stăpâni temeinic realizările teh­
dului M uncii din A lb a n ia , p rim -v icep reşed in te al nostru.
ca re au încetat din viaţă in p erioad a ca re a tre­ două planuri anuale carc ne-au permis să facem un nicii moderne — şi sîntem siguri că pasiunea lor pentru
cut d e la ultim a sesiune, Întreaga asistenţă se ri­ C on siliu lu i de M in iş tri; delegaţia din R epu blica în ch e in d lu crările acestei sesiuni — a spus p re­ început de ordine în economie, să ne organizam şi să
şed in tele M arii A d u n ări N a ţion ale — vă felicităm , tot ce este avansat în producţie, competenţa sporita
dică în picioare. C uba. con d u să de tovarăşul S ecu n din o G uerra. obţinem experienţă în planificare, să irecem la pla­ a clasei muncitoare şi a corpului tehnic, munca lor asi­
. P reşedin tele M arii A dunări N aţionale a spus dragi tovarăşi, cu p rileju l zilei de 23 <4ugust şi nurile cincinale de dezvoltare economică.
m em bru al S ecretariatului orga n izatoric al Parti­ adresăm tuturor ce lo r de fQtă urări de su cces în duă pe acest tirîm se va concretiza în noi şi remarca­
a p o i: du lu i U nit al R evolu ţiei S ocialiste din C u b a ; d e ­ In orientarea întregii activităţi de construire a bazei bile realizări.
La sesiunea noastră consacrată an iversării e li­ m uncă, de sănătate şi fericire personală. tehnico-materiale a socialismului, partidul a pornit He
beră rii patriei şi m u n cii glorioase a p op oru lu i sub legaţia din R.P. M on golă, condu să d e tovarăşul D. (A gerp res) 1
la faptul că Romînia dispune de resurse naturale variate (Confinuflre în pag. a 2-a)