Page 81 - 1964-08

Pag. t
Nr. JOOÎ Dramul tocialismu

 XX-a aniversare a eliberării României de sub Jugul fascist

xpunerea iovarăşuSui Gheorghe Gheorghiu-Dej

la sesiunea solemnă a Marii Adunări Naţionale

(U rm are din pag. l-a ) ţionale din primăvara anului 1962. întreaga economie 1963 s-au construit din fondurile statului peste 160 mii rii comuniste internaţionale, a sporit influenţa pc care relaţiilor internaţionale poate şi trebuie să colaboreze
şi să-şi aducă propria contribuţie fiecare ţară.
a ţârii a căpătat un caracter unitar, socialismul a de apartamente. o exercită asupra vieţii politice şi sociale contemporane.
La doua decenii de fa eliberare, ca rezultat al învins pe deplin atît la oraşe cît şi la sate. Pentru apărarea sănătăţii oamenilor a fost creată, în In prezent, aproape nu există ţară pe glob iu care să Baza dc neclintit a politicii externe a R.P. Rominc
politicii de industrializare, ţara noastră dispune de Promovînd neabătut politica de dezvoltare intensivă întreaga ţară, o largă reţea de spitale, policlinici, mater­ nu activeze partide comuniste şi muncitoreşti. In frun­ o formează prietenia şi alianţa frăţească cu celelalte
ramuri industriale noi, în plin avînt, de combinate, şi multilaterală a agriculturii, statul nostru a îndreptat nităţi, dotate cu aparataj modern şi deservite dc un tea popoarelor din ţările socialiste, partidele clasei mun­ ţări socialiste. Militînd pentru continua întărire a aces­
citoare organizează şi conduc, pc un sfert din supra­
tei prietenii, partidul nostru şi guvernul R.P. Rornîno
fabrici şi uzine moderne, puternice centrale elec­ în acest sector importante mijloace materiale şi băneşti. număr din ce în ce mai marc dc cadre medicale. faţa globului pămîittcsc, opera istorică de edificare a îşi vor aduce şi în viitor întreaga contribuţie la întă­
Porţile şcolilor şi universităţilor sînt deschise pentru
trice, noi mine şi schele petroliere, vaste şantiere Investiţiile alocate pentru dotarea staţiunilor de ma­ toţi tinerii dornici dc învăţătură. Toţi copiii ţării — noii societăţi. In lumea capitalistă, partidele comuniste, rirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste
de construcţii. Pulsează viguros economia pros­ şini şi tractoare şi gospodăriilor dc stat, lucrările dc 3,3 milioane dc elevi — învaţă astăzi în şcoli : înce- înlruntînd cu eroism represiunile la care sînt supuse îu- mondiale, sub steagul marxism-Icninismtilui, pc baza
peră a Romîniei noi, socialiste! îmbunătăţiri funciare, creditele acordate gospodăriilor pînd cu anul şcolar 1961— 1962, învăţământul de toate tr-un şir dc ţări, ţin sus steagul luptei împotriva exploa­ principiilor Declaraţiilor din 1957 şi 1960, unitate în
Nc reamintim cu acest prilej cir S-au străduit cercu­ colective, perfecţionarea continuă a sistemului de con­ gradele a devenit gratuit. In comparaţie cu anul şcolar tării, unesc tot mai mult în jurul lor forţele care mili­ care rezida izvorul forţei şi invincibilităţii fiecărei ţări
rile conducătoare ale fostelor clase dominante să po­ tractări a produselor la preţuri avantajoase au contri­ 193S— 1939, numărul elevilor în şcolile de cultură ge­ tează pentru independenţă, drepturi democratice şi pace socialiste, chezăşia îndeplinirii misiunii istorice a parti­
buit la sporirea producţiei agricole şi la creşterea fon­
negrească politica de industrializare preconizată dc partid nerală este aproape de 2 ori, iar al studenţilor de 4,2 trainică. delor comuniste, a victoriei cauzei păcii şi socialis­
dului central al statului. Cu toate condiţiile climatice
şl ce profeţii funebre răspîndcau în legătură cu această ori mai marc ; 60 la sută din numărul total al studen­ Partidele comuniste şi muncitoreşti, cît şi alte partide mului.
politică. nefavorabile pc care le-am avut într-un număr de ani ţilor sînt bursieri. Aproape trei sferturi din cadrele şi organizaţii revoluţionare cc-şi pun ca ţel realizarea dc Activa manifestare a Romîniei ea factor dc pace pe
In 1947 oficiosul unuia din foitele pârtiile „istorice" din această perioadă, producţia de cereale a sporit, s-au cu pregătire medic şi superioară care lucrează astăzi arena mondială şi-a găsit expresie în iniţiativele saU
realizat creşteri importante Ia culturile tehnice, s-a adinei prefaceri social-cconomicc, înfăptuirea socialis­
scria: „industria grea, mai cu seamă astăzi, cînd cer­ în economie au fost formate în anii regimului nostru. şi în sprijinul acordat oricăror acţiuni îndreptate spre
mărit şi s-a îmbunătăţit calitativ efectivul de animale mului — desfăşoară o viguroasa activitate în numeroase destindere, în perseverenţa cu care ţara noastră, îm­
cetăm zările întunecate ale orizontului căutînd o geană înfloresc continuu arta şi ştiinţa, cărora li s-au creat
In perioada 1959— 1963 s-a obţinut în medic pc an o ţări care au scuturat jugul colonial şi luptă pentru dez­ preună cu celelalte ţări iubitoare de pace s-a pronunţat
de lumina spre a nc îndrepta nădejdile către un schimb producţie totală de cereale de peste 10 milioane dc condiţii optime dc dezvoltare ; în institute şi labora­ voltarea economici lor naţionale, pentru întărirea inde­
internaţional, apare mai nelegitimă ca orieînd.. Prima­ tone, faţa dc 8 milioane tone cît a reprezentat media toare se desfăşoară o activitate de cercetare ştiinţifică pendenţei lor economice şi politice. In epoca contem­ şi sc pronunţă în forurile şi organizaţiile internaţionale,
tul industriei grele, fiind sinonim cu izolarea noastră anilor 1934 — 1938. Ea începutul acestui an, numărul de intensă şi plină dc roade, oamenii dc artă îşi fructi­ porană mişcarea dc eliberare naţională a devenii o marc pentru soluţionarea paşnică, pc calea tratativelor a
de restul continentului, înseamnă pauperizare şi evolu­ fică talentul în lucrări valoroase, inspirate din viaţa problemelor litigioase, pentru abordarea acestora în
animale depăşea pe cel din 1938 cu aproape 1 milion nouă a patriei. forţă revoluţionară care a dus Ia destrămarea sistemului spirit constructiv. Iu lumea contemporană, cu pro­
ţie retrogradă... Industrializarea este sinonimă cu răs­ de bovine, cu aproape 2 milioane porcine, cu peste 2 colonial, la apariţia pe harta politică a lumii a zeci dc blemele ci atît de complexe şi în care s-a acumulat
turnarea premiselor existenţei noastre. Este îmbrăţişarea milioane ovine. Romînia îşi.asigură din producţia pro­ Uriaşa muncă educativă desfăşurata de partid, de sin­ noi state independente. mult material inflamabil, nu poate exista sfetnic mai
unui crez cu desăvîrşirc opus structurii socinl-cconomice prie hrana populaţiei, aprovizionarea industriei cu ma­ dicate şi de organizaţiile dc tineret cultivă trăsături noi Schimbările intervenite în raportul dc forţe, îndeo­ bun în politică dccît calmul şi înţelepciunea, înaltul
romîncşti. Este sacrificarea tuturor realităţilor pe al­ terii prime agricole şi are totodată disponibilităţi pen­ în conştiinţa oamenilor muncii, dezvoltă atitudinea sebi ca urmare a formării sistemului socialist mondial spirit de răspundere pentru soarta popoarelor.
tarul unor interese străine de factura şi putinţele po­ tru export. înaintată faţă de muncă şi societate, făureşte construc­ şi prăbuşirii sistemului colonial, au îngustat sfera şi po­ Ţara noastră militează consecvent pentru încetarea
porului lomîn", Nu e departe timpul cînd vom ajunge Ia mecani­ tori pricepuţi şi devotaţi operei de construcţie socia­ sibilităţile dc acţiune ale imperialismului, care spre deo­ cursei înarmărilor, pentru realizarea dezarmării, ca
listă.
După ctim se vede, ccca cc-i alarma în primul rînd pc zarea completă a principalelor lucrări agricole la toate sebire dc trecut, nu mai poate decide după bunul său obiectiv dc însemnătate excepţională în consolidarea
foştii stapîiti ai ţării şi pc slăpîmi stăpînilor ci, era per­ culturile mari, la un grad ridicat dc chimizare, asi- Aceste trăsături noi îşi găsesc o puiernîcă expresie în plac destinele popoarelor. păcii. Nc pronunţăm pentru încetarea tuturor experien­
spectiva că Romînia, îndustrializîndu-sc, îşi va pierde gurînd producţii tot mai mari, stabile şi ieftine, punînd avîntul patriotic cu care întregul nostru popor partici­ ţelor cu arme nucleare, lichidarea bazelor militare si
pă la înfăptuirea politicii partidului, la realizarea preve­
vechiul rol pc care i-1 hărăziseră, de anexă agrară a pu­ maî deplin în valoare marile rezerve de care dispune Astăzi în faţa cercurilor imperialiste agresive se ri­ retragerea trupelor aflate pc teritorii străine, reduce­
terilor imperialiste, dc piaţă de desfacere a acestora şi agricultura. Aceasta va constitui o etapă nouă supe­ derilor planului dc stat. Din această muncă entu­ dică forţe sociale fără precedent. In conştiinţa popoa­ rea bugetelor militare. Ca membră a Organizaţiei Tra­
furnizoare dc materii prime ieftine. Desigur, daca este rioară a activităţii partidului in domeniul făuririi unei ziastă s-a conturat tabloul însufleţitor pe care-l relor lumii, care în primul război mondial au dat 10 tatului de )a Varşovia, R.P. Romînă se pronunţă pen­
vorba dc răsturnarea „vechilor premise ale existenţei", agriculturi moderne, înaintare. înfăţişează, patria noastră socialistă in anul celei milioane de victime, iar în cel dc-al doilea 50 de mili­ tru desfiinţarea oricăror blocuri militare şi, ca măsură
a vechii structuri socinl-cconomice caic decurgea din Avem acum o ţărănime nouă, în al cărei mod dc de-a XX-a aniversări a eliberării. oane — s-a înrădăcinat tot mai puternic ideca ca este tranzitorie, pentru încheierea unui pact dc neagre­
acest rol, atunci într-ndevăr trebuie sa ne recunoaştem viaţă şi conştiinţă s-au produs adinei prefaceri. Veni­ Intîmpinînd măreaţa sărbătoare de astăzi, oamenii necesară unirea tuturor forţelor pentru a preveni o con­ siune între această organizaţie şi Pactul Atlanticului
vina. Mai mult, trebuie să mărturisim ca dc fapt toc­ turile c» reale s-au dublat faţă dc 1950, ea se îmbracă muncii din industrie au înscris în bogatul bilanţ a( în­ flagraţie termonucleara. dc Nord.
mai acest lucru l-am şi dorit şi că nu simţim nici o şi se hrăneşte mai bine. In ultimii 13 ani au fost ridi­ trecerii desfăşurate în cinstea zilei de 23 August noi şi Stă în puterea popoarelor să preînfîmpînc declanşa­ O mare însemnătate pentru însănătoşirea climatului
umbră de regret că aceste aşa-y.ise „realităţi legitime" cate la sate, din fondurile proprii ale ţărănimii, nouă însemnate succese. rea unui asemenea cataclism. Faptele arată că, în nume­ politic internaţional ar avea-o înlăturarea rămăşiţelor
s-au dus pe veci pe apa sîmbctci! sute dc mii dc casc noi. Satele au astăzi mii de cămine Planul producţiei industriale pe primele 7 luni roase momente ascuţite, forţele păcii au silit cercurile celui dc-al doilea război mondial prin încheierea Tra­
Cît priveşte atitudinea lor de dispreţ şi neîncredere culturale, cinematografe, cunosc o viaţă culturală bo­ imperialiste agresive să dea înapoi. tatului de pace german.
faţă dc poporui romîn şi certificatul de incapacitate pc gată, la caic participă practic întreaga ţărănime. Aces­ ele acestui an a fost realizat în proporţie de 103,5 Cu toate deosebirile profunde dintre diferitele state, Romînia se pronunţă pentru transformarea Balca­
care îl dădeau — bilanţul acestor decenii arata sufi­ tea sînt semne evidente ale creşterii continue a nive­ la sută, obţinîndu-se o producţie cu 15 la sută există interesul comun a! popoarelor dc a salvgarda pa­ nilor într-o zonă a păcii şi colaborării, realizarea de
cient dc convingător dacă stă sau nu în putinţa po­ lului material şi cultural al ţărănimii noastre. mai mare decit in perioada corespunzătoare a cea. Impunîndu-sc ca o necesitate vitală pentru omeni­ acţiuni pe plan regional în vederea dezvoltării unor
porului romîn să-şi creeze o industrie modernă, înflori­ I.a temelia tuturor înfăptuirilor din anii construcţiei anului trecut re, ideile coexistenţei paşnice între ţările cu sisteme so- relaţii de bună vecinătate între statele europene cu
toare! socialiste se afiă eforturile creatoare ;:lc poporului nos­ Toate ramurile economice şi toate regiunile ţâ­ cial-politice diferite stau la temelia politicii externe a orînduirc socială diferită, crearea dc zone denudeari-
Acelaşi olicios conchidea: „Dc înfăptuiri sub acest re­ tru, munca sa însufleţită, maxima mobilizare a tuturor rii se prezintă cu planul îndeplinit şi depăşit. unui mare număr de ţări, joacă un rol predominant în zate in orice parte a lumii.
gim, nici vorba nu poate fi... Te scurt, este cea mai resurselor Şi posibilităţilor interne ale ţării. Totodată, Practic, toate întreprinderile ţării şi-au realizat planul viaţa internaţională. Cercuri politice influente, straturi Ţara noastră extinde schimburile comerciale, cultu­
proastă guvernare pe care a avut-o acest pâmint dc la în dezvoltarea R.P. Romîne o deosebită însemnătate o şî angajamentele luate. Cu legitimă mîndrie oamenii largi ale opiniei publice împărtăşesc punctul de vedere rale, ştiinţifice, tehnice cu toate statele — schimburi
Buerebista şi pînă în zilele noastre". au relaţiile de colaborare cu U.R..S.S. şi cu celelalte ţări că singura cale raţională de soluţionare a problemelor care răspund atît intereselor proprii, cît şî cerinţelor ge­
Mersul istoriei a spulberat aprecierile ridicole socialiste, relaţii cărora partidul nostru le dă o înaltă muncii cSintr-o serie de ramuri importante ale eco­ internaţionale este coexistenţa paşnică între statele nvînd nerale ale cooperării internaţionale, constituind un
preţuire. Participînd la activitatea C A.E.R. şi coordo- nomiei — industria constructoare de maşini, si­ factor de slăbire a încordării şi dc apropiere între po­
ale partidelor „istorice", profeţiile şi nădejdile orînduirî sociale deosebite.
nîndu şi eforturile cu celelalte ţări membre, dezvol- derurgia, exploatarea forestieră şi prelucrarea poare.
lor deşarte, iar înseşi aceste partide s-au cufundat Cercurile imperialiste interesate în cursa înarmărilor
tînd legăturile dc colaborare economică tovărăşească lemnului, raportează că încă in acest an vor atin­
de mult in neantl cu toate statele socialiste, Republica Populară Romînă ge şi depăşi nivelele prevăzute de Directivele şi în pregătirile dc război încearcă să torpileze evolu­ Republica Populară Romînă esîe hotărită să şti
înfăptuind cu hotărîre obiectivele stabilite de îşi lărgeşte legăturile şi cu alte state, indiferent dc orîn- ţia spre destindere, sa aprindă noi focare de nelinişte. aducă şi pe viitor, neabătut, întregul său aport la
partid în domeniul industrializării, oamenii muncii duirca lor socîaiă, pc baza avantajului reciproc, cores­ Congresului al III-lea al partidului pentru anul Acţiunile militare agresive împotriva Republicii Demo­ normalizarea relaţiilor internaţionale, la dezvolta­
se pot mindri cu rezultatele eforturilor lor depuse punzător necesităţilor economiei naţionale şi cerinţelor 1965. crate Vietnam, condamnate dc ţările iubitoare dc pace, rea înţelegerii şi întărirea prieteniei între popoare,
ca şi măsurile Organizaţiei Statelor Americane îndrep­
în aceste decenii pentru crearea unei industrii dezvoltării relaţiilor economice mondiale. Permiteţi-mi, tovarăşi, ca în numele Comitetu­ tate împotriva Cubei, recentul conflict din Cipru, la lupta pentru triumful măreţei cauze a păcii.
Avîntul economici naţionale, sporirea producţiei in­
socialiste puternice, multilateral dezvoltată, capa­ lui Centrai al Partidului Muncitoresc Romîn, cl stîrncsc o mare îngrijorare în opinia publică mondială. Tovarăşi,
bilă să asigure progresul şi avîntul continuu al dustriale şi agricole, politica partidului şi guvernului dc Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri să Aceste acte potrivnice păcii au ca trăsătură comună Bilanţul luptei şi eforturilor depuse în cei 20 de ani
lărgire continuă a legăturilor internaţionale ale ţării
patriei. au făcut posibilă creşterea an dc an a comerţului exte­ adresez călduroase felicitări muncitorilor, ingine­ încercările dc înăbuşire a aspiraţiilor de dezvoltare li* caic au trecut din august 1944 este pentru fiecare din­
rilor, tehnicienilor, ţăranilor şi celorlalţi lucrători
tre noi un puternic izvor dc încredere şi optimism.
Tovarăşi, rior, care atinge un nivel dc peste două ori mai marc beră, independentă ale popoarelor, amestecul străin în Atît în anii grei ai ilegalităţii, cît şi în lupta pentru
In cele două decenii care au trecut de la eliberare, m dccît cel realizat în 1959, depăşind prevederile Directi­ din agricultură, oamenilor de ştiinţă şi de cultu­ treburile acestora. Viaţa arată ca stricta respectare cucerirea puterii, pentru construirea orînduirii socia­
agricultură au avut loc profunde transformări social- velor Congresului el III-lea pentru anul 1965. Romînia ră, activiştilor de partid şi de stat, tuturor oame­ a dreptului inalienabil al fiecărui popor dc a-şi hotărî liste, partidul nostru s-a dovedit Ia înălţimea misiunii
economice. Pornind de la teza leninistă că făurirea unei sc bucură pe piaţa externă dc un prestigiu în continuă nilor muneîi^făuritori ai măreţeloi^succese reali­ singur soarta este o cerinţă esenţială pentru consoli­ istorice, dc marc răspundere, care i-a revenit.
economii socialiste unitare necesită construirea^ socia­ creştere. zate şi să le urez noT victorii in munca lor rodni­ darea păcii.
lismului nu niîmai la oraşe, cî şi la sate, hoiărn'ilc dc Tovarăşi, că- plină de abnegaţie pentru- desăvirşirea cons­ Toate acestea impun forţelor păcii vigilenţă 'tfcslăbîtâ însufleţit de victoriile obţinute, poporul romîn
importanţă istorică ale plenarei din 3—5 martie 1949 Realizările obţinute an dc an în dezvoltarea econo­ trucţiei socialiste in ţara noastră I şi eforturi unite pentru prevenirea şi zădărnicirea ac­ păşeşte in al treilea deceniu de viaţă liberă, în­
au stabilit liniile directoare ale reorganizării agriculturii miei, creşterea venitului naţional, au dat posibilitate ţiunilor caic periclitează pacea. Ţinînd scama de aces­ crezător în forţele sale şi in capacitatea sa de a şi
pc baze noi. statului «ă înfăptuiască sistematic un amplu program Tovarăşi, tea, 6tatcle socialiste se îngrijesc dc asigurarea capaci­ făuri viitorul fericit pe care îl merită I
Munca perseverentă depusa dc organele şi organiza­ dc măsuri destinate ridicării continue a nivelului dc In ultimele două decenii, îu lume au avut loc trans­ tăţii lor dc apărare, pentru a fi întotdeauna în măsură TRÂ1ASCA PARTIDUL MUNCITORESC ROMÎN !
ţiile de partid în rindurîlc ţărănimii a luat caracterul viaţă al poporului — obiectiv fundamental al întregii formări dc o însemnătate uriaşă, care exercită o profun­ să dea răspunsul cuvenit oricărui atentat împotriva TRĂIASCĂ HARNICUL ŞI TALENTATUL NOS­
unei largi activităţi politice şî^ organizatorice de masă, politici a partidului nostru. dă înrîuriic în viaţa popoarelor şi asupra întregii evo­ securităţii lor şi a păcii în lume. TRU P O P O R !
în desfăşurarea căreia au fost învinse nenumărate greu­ Ca urmare a creşterii salariului nominal, a reduce­ luţii a relaţiilor internaţionale. Există astăzi condiţii incomparabile cu cele dîn tre­ TRĂIASCĂ REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ !
tăţi inerente unei acţiuni de o asemenea amploare, caic rii preţurilor şi tarifelor, salariul real este în prezent Marile realizări ale poporului sovietic în construcţia cut ca popoarele să-şi asigure o dezvoltare independentă,
privea atragerea pc un nou făgaş a milioane de produ­ de peste 2 ori mai mare dccît în 1950. desfăşurată a comunismului, succesele dc scamă ale po­ suverană, să se bucure dc egalitate în relaţiile inter­ TRĂIASCĂ UNITATEA ŢARILOR SOCIALISTE,
cători individuali. Se punea problema nu numai dc a Ridicarea continuă a puterii <Jc cumpărare a popu­ porului chinez în construirea socialismului, rezultatele naţionale, să-şî organizeze aşa cum doresc viaţa politică, A MIŞCĂRII COMUNISTE ŞI MUNCITOREŞTI IN­
uni gospodăriile individuale, dar şi de a crea iclaţii laţiei — atît la oraşe cît şi Ia sate — este oglindită dc rodnice obţinute dc toate ţările sistemului socialist mon­ socială şi economică, să păşească pe calea cea mai co­ TERNAŢIONALE !
noi, socialiste, de muncă, dc a introduce un med su­ creşterea, an de an. a volumului de mărfuri vîndutc dial în domeniul economici, culturii şi ridicării nivelu­ respunzătoare intereselor lor fundamentale. TRĂIASCĂ INVINCIBILA ÎNVĂŢĂTURĂ MAR-
perior dc organizare şî gospodărire a producţiei agri­ prin comerţul socialist, de structura ac'cstor produse, lui dc trai al oamenilor muncii au transformat socia­ XIST-LENINISTĂ !
cole, dc a forma şi ridica necontenit conştiinţa socialistă în cadrul căreia capătă o pondere tot mai marc vînză- In rînd cu celelalte state socialiste şi cu alte state TRĂIASCĂ PACEA ÎN LUMEA ÎNTREAGĂ !
lismul în factorul hotaritor al dezvoltării istorice, în­ iubitoare dc pace, Republica Populară Romînă a dus
a maselor ţărăneşti. rila dc bu n uri <lc folosinţă îndelungată, tărind considerabil forţele păcii, democraţiei şi progre­
După 13 ani de muncă intensă, s-a încheiat proce­ Una din problemele care stau în centrul atenţiei parti­ sului social. în mod consecvent, în anii care au trecut dc la elibe­ (Expunerea a fost subliniată in r e p e ta te r in -
nt! dc colectivizare a agriculturii, victorie istorică con­ dului este îmbunătăţirea condiţiilor de locuit de la rare, o politică dc apărare şi dc consolidare a păcii în d u r i d e a p la u z e p u te r n ic e , in d e lu n g r e p e ­
sfinţită la Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Na­ oraşe şi centre industriale. Numai în perioada 1960— In aceşti ani a avut loc o puternică creştere a mişcă­ lume, cu convingerea că la opera de normalizare a tate).
Depuneri de coroane expoziţii Primirea de către tovarăşul
O R D I N U L 9
la cimitirul eroilor In cinstea celei dc a XX-a aniversări Gheorghe Gheoryhiu-Dej a şefilor misiunilor
iniimirulasâ Forţelor Armate ale a eliberării patriei dc sub jugul fascist, diplomatice acreditaţi la Bucureşti
Cu prilejul celei dc-a XX-a aniver­ Dcva al P.M.R., Gheorghe Zavoianu, se­ în oraşul Deva au fost deschise expozi­
Deva
cretar al Comitetului orăşenesc
RcjHablecifl P o p u la r e R om ân e sari a eliberării Romîniei de sub jugul al P.M.R., conducători ai unor in­ ţiile: „Bucurcştiul azi", „Munţii noştri", Preşedintele Consiliului dc Stat al într-o atmosferă amicală cu şefii mi­
fascist, în dimineaţa zilei de 22
au­
23 August 1964 Bucureşti gust, a avut Ioc la cimitirul eroilor stituţii centrale şi organizaţii obşteşti, „Arhitectura regiunii Hunedoara în R. P. Romîne, Gheorghe Ghcorghiu- siunilor diplomatice, ciocnind cu ci o
anii puterii populare" şi o expoziţie dc
romînî şi sovietici din oraşul
Deva,
delegaţi ai oamenilor muncii din între­
Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, subo­ socialiste, a independenţei şi suverani­ solemnitatea depunerii dc coroane dc prinderile şi instituţiile oraşului Deva. artă plastică. Dej, împreună cu preşedintele Consiliu­ cupă dc şampanie.
tăţii sale, de răspunderea ce le revine, flori în amintirea ostaşilor romîni şi Fanfara a intonat Imnul de Stat al Expoziţiile: „Bucureştiul azî“ şî „A r­ lui de Miniştri, Ion Gheorghe Mnurcr Preşedintele Consiliului dc Sţat a
fiţeri, ofiţeri şi generali!
întregul nostru popor, militarii For­ împreună cu celelalte armate frăţeşti, în sovietici căzuţi în lupta împotriva fas­ Republicii Populare Romîne. hitectura regiunii Hunedoara în anii şi Ştefan Voitec, vicepreşedinte al Con­ toastat în sănătatea celor prezenţi, mul­
ţelor Armate ale Republicii Populare asigurarea păcii. cismului, pentru eliberarea şi indepen­ Intr-o atmosfera de adîncă solemni­ puterii populare", oferă vizitatorului o siliului de Stat au primit sîmbătă după- ţumind din toată inima pentru urările
Romîne sărbătoresc astăzi, cu inima pli­ Tovarăşi soldaţi şi gradaţi, subo­ denţa patriei noastre. tate a fost păstrat un moment de re­ amplă imagine a dezvoltării Capitalei în amiază, la Palatul Consiliului de Stat, transmise pentru poporul şl ţara noas­
nă de bucurie şi legitimă mîndrie, cea fiţeri, ofiţeri şi generalii La solemnitate au participat tova­ culegere în memoria eroilor romîni şi diferite domenii dc activitate, şi, respec­ pe şefii misiunilor diplomatice acredi­ tră.
răşii : Gheorghe Vuşdca, Nicolac Con­ sovietici căzuţi în lupta dreaptă pen­ tiv, a realizărilor în domeniul construc­
dc-a XX-a aniversare a eliberării Romî­ Vă felicit cu prilejul zilei de 23 Au- taţi în R.P. Romînă. Au participat Decanul Corpului diplomatic, Arso
niei de sub jugul fascist. gusr şi vă urez noi succese în întărirea stantin, Aure! Nîstor, secretari ai C o ­ tru eliberarea patriei noastre de sub ţiei de locuinţe şi socîal-culturalc în re­ Grigore Gcamănu, secretarul Consiliu­ Milatovici, a subliniat că cci prezenţi
In cei 20 de ani do la eliberarea pa­ capacităţii de luptă a unităţilor şi ma­ mitetului regional Hunedoara al P.M.R., jugul fascist. giunea noastră. Aici sînt expuse fotogra­ lui de Stat, şi Corncliu Mănescu, mi­
triei, clasa muncitoare în alianţă cu ţă­ rilor unităţi. Ioc;i Pipoş, membru al biroului Co­ Au fost depuse coroane dc flori din fii ce înfăţişează marile ansambluri de nistrul afacerilor externe. sînt foarte fericiţi de a petrece cîtcva
mitetului regional Hunedoara al P.M.R., partea Comitetului regional Hunedoara
rănimea, masele largi populare, sub In cinstea celei dc-A XX-a aniversări locuinţe şî edificii social-culturale, care clipe împreună cu conducătorii statului
Emil Piesa, membru supleant al birou­ a) P.M R-, Comitetului orăşenesc Deva Şefii misiunilor diplomatice au pre­
conducerea fermă şi clarvăzătoare ^ a a eliberării Romîniei de sub jugul fas­ au împodobit în ultimii ani Capitala nostru, exprîmînd călduroase felicitări
lui Comitetului regional Hunedoara al al P.M.R., Sfatului popular regional, zentat felicitări Consiliului dc Stat
Partidului Muncitoresc Romîn. au în- cist, P.M.R., Mîrcea Lucaci, prim-secretar al noastră şi oraşele regiunii Hunedoara. şi urări dc progres şi de pace poporului
frîpt clasele exploatatoare şi au cucerit O R D O N : Sfatului popular al oraşului Deva, C o­ Fiecare dintre cele două expoziţii tre­ şi guvernului, tovarăşului Gheorghe romîn cu prilejul marii sale sărbători
Comitetului regional Hunedoara al mitetului regional U.T.M., Consiliului
puterea politică, au făurit o nouă o- Astăzi, 23 August 1964, în Capitala zeşte in inima oricărui vizitator o mîn­ Ghcorghîu-Dcj personal, cu prilejul ce­ naţionale.
rînduire socială şî de stat, ti ansformiml patriei noastre şi în oraşele reşedinţă de U.T.M., Sabin Botîci. Cornel Stoica, regional al sindicatelor, Comitetu­ drie justificată pentru marile realizări lei de-a XX-a aniversări a eliberării
Mircca Ramba, vicepreşedinţi ai Comi­
lui
regional
al
par­
femeilor, dîn
din temelii viaţa întregii ţări. regiune se vor trage, în semn de salut, tetului executiv al Sfatului popular re­ tea I.R.T.A. Deva, Trustului minier, înfăptuite de oamenii muncii sub con­ patriei şi urări dc prosperitate poporu­ Tovarăşii Gheorghe Ghcorghiu-Dcj,
înfăptuind cu consecvenţă politica 21 salve de artilerie- gional, Ioan Roş, secretar al Sfatului T.R.C.H. şi celorlalte întreprinderi, in­ ducerea partidului. lui romîn. Ion Gheorghe Maurcr şi Ştefan Voi­
Partidului Muncitoresc Romîn, poporul popular regional, Lndislau Fcdoranîci, stituţii şi organizaţii dc stat şi obşteşti Sentimente dc profundă admiraţie Tovarăşii Gheorghe Ghcorghîu-Dcj, tcc s-au fotografiat împreună cu şefii
ic pentru bogăţiile şi frumuseţile patriei,
nostru a obţinut succese remarcabile în Trăiască 23 August — Ziua Eliberării prim-seci ctar al Comitetului orăşenesc din oraşul Deva. Ion Gheorghe M.iurcr şi Ştefan Voitcc misiunilor diplomatice acreditaţi în
dezvoltarea întregii economii naţionale, Romîniei de sub jugul fascist, cea mai pentru munca eroică a poporului nostru au mulţumit cordial pentru felicitările R.P. Romînă.
în înflorirea Ştiinţei şi culturii, în ridi­ de valorificare a bogăţiilor munţilor
mare sărbătoare naţională a poporului şi urările exprimate şi s-ati întreţinut (Agerprcs)
carea continuă a nivelului de trai al oa­ romîn! încheierea Spartachiadei republicane noştri, trezeşte expoziţia „Munţii noş­
menilor muncii. Strîns unit în jurul tri". Vizitatorul are posibilitatea dc a-şi
Trăiască harnicul şi talentatul popor
partidului şî guvernului, întregul po­ romîn, constructor al socialismului! Pe stadionul „23 August" din Capi­ sat regiunile Braşov — 182 puncte, Cluj întipări şi mai mult în memorie peisa­
por romîn munceşte cu însufleţire pen­ tală a avut loc sîmbătă după-amiază în­ — 180 puncte, Banat — 167 puncte, Ga­ jul carpatin, atît dc frumos al patriei,
tru desăvîrşirca construcţiei socialismu­ Slavă Partidului Muncitoresc Romîn chiderea finalelor primei Spartachiade laţi — 144 puncte, Ploieşti — 135 punc­ REALIZĂRI ALE OAMENILOR MUNCII
— conducătorul încercat al poporului, bogăţiile naturale cu care sînt înzestraţi
lui, pentru înflorirea continuă a scum­ republicane organizată în cinstea celei te, Crişana — 133 puncte, Dobrogea —
inspiratorul şi organizatorul tuturor vic­
pei noastre patrii. de-a XX-a aniversări a eliberării pa­ 129 puncte, Mureş Autonomă Maghia­ munţii noştri, minunatele locuri dc o-
Militarii forţelor noastre armate nu-şi toriilor noastre! triei. ră — 112 puncte, Iaşi — 107 puncte, dihnă şi de a vedea realizările poporu­
Traiarcă şi înflorească scumpa noastră
precupeţesc eforturile în perfecţionarea Cupa transmisibilă a Spartachiadei Argeş — 105 puncte, Oltenia — 96 lui în valorificarea acestor bogăţii. în a in t e d e te r m e n
continuă a pregătirii lor de luptă şi patrie — Republica Populară Romînăl pentru cele mai bune rezultate a reve­ puncte, Hunedoara — 94 puncte, Ba­
politice, în mînuirea tehnicii moderne, M in is tru l f o r ţ e l o r a r m a te ale R . P R nit reprezentativei oraşului Bucureşti, cău — 80 puncte, Maramureş — 69 De o bună apreciere sc bucură şî ex­
conştienţi de înalta misiune ce le este g e n e r a l d c a r m a tă clasată pe primul loc la finale cu 217 puncte, regiunea Bucureşti — 69 punc­ poziţia de arţă plastică, deschisă în sala Harnicul colectiv dc muncă dc la sională, muncitorii dc aici au terminat
încredinţată în Apărarea patriei noastre L E O N T 1 N S A L Ă J A N puncte. Pc locurile următoare s-au cla- te, Suceava — 39 puncte. clubului U.R.C M., la organizarea căreia
sectorul reparaţii siderurgice al C.S. reparaţia capitală a caupcrului nr. 4
şi-au dat concursul artişti plastici din
Hunedoara a obţinut 2 ilclc acestea noi dc !a secţia I furnale cu 10 zile inainte
Valea Jiului, Alba lulia, Deva, Hunedoa­
şi frumoase succese. Organizîndu-şi bine dc termen. De asemenea, ci au termi­
ra şi alte localităţi din regiune. Aici
munca, folosind din plin maşinile, ridi- nat repararea planificată a cuptorului
sînt expuse lucrări în ulei, în cărbune,
cîndu-şi I ii permanenţă calificarea profe­ nr. 3 dc la O.S.M. II.
linogravuri etc. rcprczcnlîiid peisaje in­
dustriale şi de natură, portrete etc.
Toate expoziţiile constituie mijloace
Exploatând raporta! agregatele
eficace de prezentare a realizărilor po­
porului nostru, de educaţie patriotică a
oamenilor muncii. In cursul acestui an, muncitorii, in­ iar fa producţia de liîrrîc cu 85 tone.
ginerii şi tehnicienii de la Fabrica dc Dc asemenea, angajamentul de creştere
hîrtîe din Petreşti şi-au organizai nuî
1 productivităţii muncii a fost depăşit
bine munca, au exploatat mai raţional
In anii puterii populare penlru cu 4,05 la sută.
muncitorii clin Cugir au (ost con­ agregatele, s-au st răduit să-şi ridice ni­ La obţinerea acestor realizări a con­
velul de cunoştinţe profesionale. Rezul­
struite numeroase blocuri cu a- tribuit întregul colectiv. In mod deose­
tatele s-au făcut dîn plin simţite. Ei bit s-au evidenţiat însă muncitorii
partamente spaţioase 5/ confor­
şi-au îndeplinit şi depăşit cu succes an­ Gheorghe Roman, Andrei Socaci, Stela
tabile.
gajamentele luat.* în întrecerea sociali­ Sianciu, Muntean Maria I, Tamara Ra­
IN FOTO : Vedere din cartie­
stă in cinstea marii sărbători. La pro­ du. Ioan Sanier şi alţii.
rul nou al oraşului Cuţiir.
ducţia globală şi marfă angajamentele D. CRINTEA
au fost depăşite cu circa 900.000 lei, corespondent