Page 85 - 1964-08
P. 85
Nr. 3003
PogT 2 Dramul socialismului
crescut într-o cocioaba, copiii mei cresc vişti. In frunte sc află harnicii colecti
în casă nouă, marc, frumoasă. Eu mul vişti din Buccrdca Vinoasă. Ei poartă
ţam mălai mucegăit, copiii mei tot cc în mâini flori şi cununi de spice simbo
doresc şi c mai bun. Ieri perforam în lizând stema patriei noastre dragi. Bri
mină cu sfredeliţi şî fistăul, transportam gadierii Ioan Hopa şi Ioan Mitrea, frun
minereul cu vagoncrul de lemn şi nu taşi în campaniile agricole, demonstrea
mai ieşeam niciodată din datorii ; azi ză, cu o pancartă din spice de grîu pe
lucrăm cu maşini moderne, în condiţii care scrie: „23 August". Ei raportează
optime de ventilaţie şi protecţia mun că în cinstea marii sărbători au termi
cii, şi câştigăm cîte 2.000—3.00C Iei pe nat recoltarea păioa:-e)or şi arăturile
lună. Iată pentru cc demonstrez cu : adânci pe toată suprafaţa planificată.
Pentru ceea cc e nou, fericit, în viaţa De la Sard colectiviştii au venit cu
noastră, pentru un az.i luminos, făurit simbolul bogăţiei gospodăriei lor: Coşu-
de cei c« muncesc sub conducerea în Icţe cu struguri şi macheta unei insta
ţeleaptă a partidului. De aceea azi, cînd laţii de vinificare. La demonstraţie sînt
sărbătorim a XX-a aniversare a elibe prezenţi şi colectiviştii din Cistei, Cri-
rării petrici, ne îndreptăm cu recunoş căii, Ciugud, Mihalţ, Berghin şi din alte
tinţă gândul către partidul nostru drag.
gospodării colective.
Minerii de la Tebea raportează că
...Din nurca coloană a demonstranţi
in ultimii 20 de aut, producţia globală lor se remarcă grupul celor cîtcvn sute
a minei a crescut cu 996,94 la sută; iar de tineri de 20 de ani. Vocile lor pline
productivitatea muncii cu 527,78 la sută. de vigoare şi voioşie tinerească slăvesc
De asemenea, ci mai raportează că anul partidul şi patria noastră dragă, expri
acesta, au extras peste plan aproape
3.500 tone cărbune, au obţinut 120.000 mă recunoştinţă pentru prezentul lumi
lei economii ia preţul de cost şi 200.000 nos pe care-l trăiesc, pentru viitorul şi
lei beneficii. mai luminos.
A n uralc şi aplauze necontenite sc
In coloana oamenilor muncii din ra B apropie apoi de tribună, imensa
ionul Brad demonstrează lucrători ai coloană a oamenilor muncii din oraşul
uzinei de preparare a minereului din
Deva. Pădure de stcguleţc şi mîini ri
Gurabarza, ai atelierelor centrale G u dicate, cînipic de flori şi cer de baloa
iţi barza, cooperatori. Cu toţii raportea
ză realizări dintre ccîc mai frumoase ne. Peste 16.000 de cetăţeni ai oraşului,
muncitori şi colectivişti, ingineri şi teh
închinate celei de-a XX-a aniversări
ă eliberării patriei. nicieni, profesori şi medici îşi exprimă
Bl rmează muncitorii şî colectiviştii cu entuziasm bucuria muncii libere.
Graficele pe care le poartă au înscrise
din Orăştic. Metalurgîştii dîn Cu-
gu* — cei care cu mintea şi cu bra succesele cu care este cinstită marca
ţele făuresc maşinî-uncltc pentru aş- sărbătoare, paşii uriaşi făcuţi, în cei 20
de ani de la eliberarea patriei pe dru
chicrca metalelor, renumitele maşini de
cusut „Ileana” şt „Rodica“ , maşinile de mul indicat de partid.
spălat rufe „Alba-Lux" — sînt în pri Primii care deschid coloana de de
mele rînduri. Ei se prezintă Ia marea monstranţi a oraşului Deva sînt mun
sărbătoare a eliberării cu un bogat bu citorii, inginerii şi tehnicienii exploată
chet de realizări. Muncitorii, inginerii rii miniere din localitate, cei care scot
şi tehnicienii dîn secţiile turnătorie, la „ziuă- comorile munţilor patriei. Ei
forjă, mecanică I şi mecanică II rapor raportează creşterea producţiei de mine
tează îndeplinirea planului pe 8 luni reu în anul acesta cu 1.452 la sută faţă
înainte de termen. Graficele şi panou de 1952. Glasurile lor rostesc cu în
rile cu care s-au prezentat la demon flăcărare numele Partidului Muncitoresc
straţie ilustrează creşterea producţiei Romîn, al Republicii Populare Pomînc,
globale şi marfă, a productivităţii mun manifestîndu-şi astfel recunoştinţa pen tribuna, tonte noi, opera oamenilor cu eî simbolul roadelor bogate. Primul
cii, succesele obţinute în întrecerea so tru condiţiile de muncă şi de viaţă ce obişnuiţi cu înălţimea schelelor. Centrul grup leagănă în unduiri line buchet.:
cialistă. Printre demonstranţii de la li s-au creat. Toate lucrările grele din acesta nou al Devei, mărturie a hărni de spice aurit de grîu şi flori, coroane
L.M. Cugir se aflau tov. ing. Petru Popa, mină au fost mecanizate, pentru ei s-au ciei constructorilor care acum îl traver de spice şi pîini rumene. Alte sute d<:
şeful secţiei maşini de cusut, Nicolae construit sute de apartamente. In co sează în urale şi aplauze, deşi la prima demonstranţi duc pe umeri coşuleţe cu
Rutcovskî, maistru, Aurel Purdi. şef de loana demonstranţilor trec în grup com lui aniversare, este martorul celei mai legume şi fructe.
brigadă de turnători, Petru Trifu, tur pact minerii sectorului II conduşi de măreţe manifestări a forţei şî entuzias Fanfara intonează marşul sportivilor.
nător, Ioan Moraru, şef de atelier la inginerul Tibcrîu Corinda, care de la mului oamenilor liberi. Spre tribună înaintează un car alcgori.:
secţia maşini de cusut, Viorcl Hanţ, începutul anului s-a evidenţiat lună de ...Îmbrăcaţi în uniforme uşor de re pe care scrie: „Trăiască 23 August", şl
Irainn Angiţcl, lăcătuşi de la secţia me lună în întrecerea socialistă. Coloana
canic şef, şî mulţi alţi muncitori, in* minerilor este urmată de muncitorii u- cunoscut, defilează mesagerii ştirilor ce care poartă o piramidă formată de tineri,
perfecţi
sportivi. Apoi într-o aliniere
sc transmit pe calea undelor, pe apă
fi tehnicieni fruntaşi şî eviden zincî de preparare, construită în anii
ţiaţi în întrecere. 1959— 1961. Ei raportează creşterea ca sau pe drumul de fier, lucrători ai Di începe să defileze prin faţa tribunei im
— Este o marc bucurie pentru chi- recţiei regionale şi ai oficiului P.T.T.R. presionanta coloană a celor aproape
pacităţii de preparare a minereurilor, îşi manifestă recunoştinţa pentru mi 8.000 de sportivi veniţi din toate raioa
miştii din Orăştic —- ne-a spus tov. de peste 28 de ori faţă de cea existen
ing. Ghcoighe Vaier, directorul F.C. nunatele condiţii de muncă cc li s-au nele regiunii. Tinereţe, sănătate, voio
Orăştic să raporteze îndeplinirea tă în 1951. creat în noul palat P.T.T.R. Colectivul şie — iată cc exprimă pasul ritmic, exer-
meinre de termen a planului de stat pe Purtînd portrete ale conducătorilor întreprinderii regionale de industrializare ciţiilc rapide executate din mers, de
8 luni. de partid şi de stat, grafice cu reali a cărnii, raportează livrarea peste plan sute de sportivi. Cu trupurile lor sporti
zări semnificative, încărcaţi cu flori şî a 80 tone preparate de carne şi 30 tone vii înscriu numele scump nouă tuturor
întreprinderile raionului Orăştic au
depăşit planul producţiei globale şi mar baloane multicolore, sau fluturând ba conserve, muncitorii întreprinderii oră „P.M.R.". O repliere care nu durează de
fă pe primele 7 luni ale anului' cu a- tiste şi stcguleţc, lucrătorii tuturor în şeneşti de industrie locală sînt niîndri cât cîteva clipe şi grupul îşi urmează de
treprinderilor şi instituţiilor din oraşul că în cinstea marii sărbători şi-au înde filarea. După cîteva coloane cc execuţi
proape 40 milioane lei ?i au realizat
regional Deva trec într-un şuvoi care
11.839.000 lei economii şî beneficii pes plinit şi depăşit angajamentele realizând minunate exerciţii cu steguleţe sau
te plan. Aceste realizări închinate celei parc nesfîrşit. Pe feţele salariaţilor în o producţie cu 4,38 la sută mai marc cercuri de flori, din nou, 1a comanda
de-a XX-a aniversări a eliberării pa treprinderii regionale de electricitate se decât cea planificată. Purtînd drapele şi fanfarei, se înscrie cu litere vii numele
Trupe ale infanteriei purtate. triei, arată entuziasmul cu care r.-a citeşte satisfacţia datoriei împlinite. Sînt flori salariaţii Direcţiei regionale de patriei noastre dragi „R.P.R.- Sportivii
desfăşurat întrecerea socialistă pentru mîndri că în această marc zi pot ra economic forestieră aduc mcsaiul mun mai înscriu cu trupurile lor: „1944 —
îndeplinirea sarcinilor de plan şi a an porta succesele lor: Numai la preţul de* citorilor din parchetele munţilor care X X — 1964°,
gajamentelor, pentru respectarea cuvân cost au înregistrat în cinstea lui 23 Au au realizat peste plan mai bine de Simbolizând victoriile cucerite pe tc-
tului dat. Ele arată însufleţirea cu caic gust economii de peste două milioane 32.000 m.c. lemn de diferite esenţe. Suc Tcntirilc de sport, pe străzile oraşului
oamenii muncii * transpun zi de zi în Ici. Iureşul jocului încins în faţa tribu cese de seamă sînr înscrise şi pe g ra fi --demonstrează pugiliştii, . atleţii, gimnaş-
viaţă politica partidului, încrederea lor nei de echipa de dansatori a întreprin cele purtate de lucrătorii U.R.C.C., tii, fotbaliştii, voleibaliştii...
neţărmurită in partid şi guvern, dra derii vorbeşte parcă do munca avântată U.R.C.M.. O.C.L. produse industriale şi Coloana se încheie Cu două grupur
gostea lor fierbinte faţa de patria noa a encrgcticienilor care au aprins rînd pe alimentare şi de celelalte întreprinderi şi de tineri care formează pe motociclete
stră socialistă — Republica Populară rând becurile electrice în 338 de sate din instituţii din oraş. piramide ce sc avîntă parca spre cer.
Româna. legiune. ...Coloana ceferiştilor simerieni nici
In primele rînduri ale colectiviştilor Cu entuziasm clocotitor demonstrea odată n-a fost atît de marc ca acum. ★
păşesc cei din Pricaz. Gospodăria lor a ză şi cei peste 1.200 de constructori de Uralcle nu mal contenesc. Sc scandează In pas hotărît, în faţa tribunei sc o*
fost decorata cu „Ordinul Muncii" cla la centrala trustului de construcţii, de lozinci şi aplauze străbat de la un capăt prese oamenii de ordine. Fanfara into
sa I. Atit gospodăria colectivă din Pri la KP.I.P. şi grupul de şantiere nr. 1 la altul coloana demonstranţilor de la nează „Internaţionala". Mii de glasuri
caz, Vinerea, $ibot, Geoagiu şi altele, din Deva. Graficul cc înfăţişează blocuri atelierele R.M.R., de la depou, de la sc unesc într-un uriaş cor, înalţînd sla
sînt e-stăzi milionare. An de r.n spo vă partidului, celui care a deschis drum
turn şi pe care sînt scrise miile de apar staţiile C.F.R.
reşte avuţia obştească şi creşte nivelul tamente ridicate în oraşele regiunii este libertăţii cc azi a împlinit 2C de ani.
de trai al colectiviştilor. Mărturie aces- urmat de flamura zecilor de drapele .. Coloana grupelor sanitare este for Demonstraţia din miezul acestei veri,
tui fapt, stau casele nou construite, mată din peste 1.800 de demonstranţi. demonstraţia anului XX, a fost o re
purpurii şi tricolore. Urm5rindu-i cum
mobila, apar.rtclc de radio, amgazcle, şt Echipierii grupelor din oraşele şi între vărsare a entuziasmului p? caic, bătrâ
trec, grndu! îţi zboară la orarele noi clă prinderile regiunii, poartă costumele şi
in ultimul timp televizoarele din ca nul şi atît de tânărul oraş de la poalele
sele colectiviştilor, modul cum se îm- dite de ei în Uricani şi Călan, la car eşarfa simbolică a Crucii Roşii, iar cei cetăţii, n-a mai intîlnît-o. A fost revăr
tierele de blocuri moderne din Vulcan,
hracă şi sc hrănesc. Creşterea număru de la sate sînt îmbrăcaţi în costume na sarea succeselor şi a împlinirilor, a cîu-
Petroşani, Livezeni, Brad... Privirea a- ţionale. Prin faţa tribunei încep apoi să
lui de bovine, ovine, porcine, păsări, iccului şi a jocului, a bucuriei şi feri
a producţiei de cereale, de carne si Icargă apoi peste blocurile cc înconjoară demonstreze lucrătorii ogoarelor. Aduc cirii.
a condus' Ia dezvoltarea multila-
rcr'?. _ J. SosPod5riilor colective. Aceste
realizări se datorcsc sprijinului de care
se bucură dîn partea partidului şi gu
vernului, hărniciei cu care colectiviştii
muncesc pentru dezvoltarea gospodă
riilor, pentru a strînge un rod tot mai
bogat. Dcmonstrînd prin faţa tribu
nei, ci raportează despre succesele ob
ţinute în executarea lucrărilor agricole,
m întărirea gospodăriilor lor şi îşi ex
primă mulţumirea faţă de partid şi gu
Trcc tancurile. vern, care le-a îndrumat paşii pe dru
mul belşugului şi al bunăstării.
I'o lo a n a demonstranţilor din raio
(Urmare din pag. Nn) dri ca putem să raportam astăzi că sărbătoare naţională q poporului ro- nul Sebeş este deschisă de mun
harnicul nostru colectiv a îndeplinit mîn“ , „Sub conducerea Partidului Mun citorii fabricii „Sebeşul- . Tcxtiliştii ra
BB arca mergînd pe fluxul tehnolo-
planul de producţie pe cele 8 luni al: citoresc Romîn, înainte spre noi succese portează îndeplinirea angajamentelor
* gic abataje-sidcrurgic, după co anului înainte de termen* *'. Şi colecti in desăvârşirea construcţiei socialiste” , luate in întrecerea socialistă. Din fabri
loana minerilor din Valea Jiului vine vul I.F. Haţeg, ne-a declarat cu multă exprimă patriotismul înflăcărat al oa ca lor s-su trimis magazinelor patriei
cea a siderurgicilor din oraşul regio bucurie tov. ing. Nîcolac Mărgineanu. menilor muncii, dragostea şi ataşamen peste planul de producţie, 47.300 pe
nal Hunedoara. îmbrăcaţi în costume a îndeplinit înainte de termen planul tul lor faţă de partid, călăuza încerca rechi ciorapi şi 52.300 bucăţi de trico
specifice de producţie, cu linguri de oţel de producţie pe 8 luni. Îndeplinirea ră a poporului nostru pe- drumul desă- taje. Succese de scamă raportează şi
pe umeri, siderurgiştii impresionează. planului pe 3 luni cu raportat şi co vîrşirii construcţiei socialismului şi co muncitorii fabricii „Căprioara", pre
Hărnicia lor c binecunoscuta. Despre lectivele de la „Ceramica" Baru Marc munismului. zenţi la demonstraţie. In coloană zărim
ea vorbesc şi graficele aduse la demon şi Î.R.I.L. Haţeg. Printre demonstranţi ţg şi face acum apariţia coloana oa- ne Eugenia Pavel. Apolzan Margareta,
straţie, care arata realizările obţinute in erau loa» Vlăiconi şef de brigadă, menilor muncii din raionul Ilîa. Mi «ara Ecatcrina, Rusncac Florentina şi
întrecerea socialistă desfăşurata în cins
Clcb Dionisie, Florescu Sigismund şi nerii de Ia Ccrtcj-Săcarîmb şi Muncclul alţii, care au contribuit la depăşirea pla
tea celei de a XX-a aniversări a eli
alţi mineri fruntaşi şi evidenţiaţi în Mic, sînt cei care păşesc în primele rîn- nului producţiei globale cu 700.000
berării patriei. Planul de producţie, si întrecerea socialistă de l.i E.M. Boiţa, duri. Ei raportează cu mândrie ca sar lei. Alături de ei îşi exprimă recunoş
derurgiştii liunedorcni l-au depăşit cu Ştefan Tomoni, maistru, Ioan T«rc, bri cinile de plan şi angajamentele luate tinţa faţă de condiţiile de viaţă create
7,72 la sută la fontă şi cu 6,87 la sută gadier, Traica Mazăre, pădurar de la în cinstea celei de a XX-a aniversări
munca liberă, lu
*n- ce'..^°
ani
la oţel, iar la preţul de cost au obţi I.F. Haţeg şi alţii. Toate întreprinderile a eliberării patriei nu fost îndeplinite cratori» de Ia fabrica de hîrtic din
nut 52 milioane lei economii.
dîn raion au îndeplinit în cinstea marii şi depăşite. După ci urmează colecti Petreşti şi de la celelalte întreprinderi.
Siderurgiştii din Călan raportează că
sărbători sarcinile de plan şî angaja viştii, muncitorii din G.A.S. Mintia şi Colectiviştii^ din raion demonstrează
toate secţiile şi-au realizat angajamen mentele luate. mecanizatorii de Ia S.M.T. Dobra. Ei pentru viaţa îmbelşugată de azi, pentru
tele luate în întrecerea socialista. Gra poartă grafice şi panouri privind dez viitorul prosper al gospodăriilor lor
ficul purtat de furnalişti informează că Colectiviştii, îmbrăcaţi în frumoasele
costume naţionale «lin Tara Haţegului, voltarea agriculturii raionului. Faţa de colective. Cei din Cîlnic sînt mîndri
la Călan, angajamentul luat la Con
trec prin faţa tribunei purtînd dra 1959, fondul de bază al gospodăriilor că numai in 7 luni au realizat veni
gresul al III-lca al partidului, privind colective s-a dublat în 1963, iar numă turi băneşti de peste 700.000 Ici, iar co
creşterea indicilor de utilizare, a fost pele, lozinci, coşulcţc cu fructe, snopi rul bovinelor a crescut cu 6.300 ca lectiviştii jlin Apoldul de Sus pentru
depăşit ; anul acesta s-au realizat indici de grîu şi flori. Printre ci se află har pete, al porcinelor cu 2.600, iar al ovi că gospodăria lor a devenit milionară,
cu 63 la sută mai mari dccît în 1959. nicii colectivişti din Peşteana, Dem- nelor cu 15.300 capete. S.M.T. Dobra,
suş, Sîntămaria Orlea, Toteşti, Sarnii- fondul de bază ridicîndu-sc la 5 mi
In urma siderurgiştilor trec construc zegetusa şi alte sate. Colectiviştii din înfiinţat cu cîţiva ani în urmă, dispune lioane lei.
torii siderurgişti, cei care au ridicat acum de 102 tractoare, 42 combine ce
Peşteana eu primit de curînd drapelul In satele raionului au fost construite
Hunedoara din temelii în anii democra realiere şi numeroase alte maşini agri
«le gospodărie fruntaşă în executarea 15 şcoli noi de 4 şl 8 ani, numeroase
ţiei populare. In cinstea cciei de a XX-a lucrărilor în campania de recoltare şi cole, cu care execută o variată gamă cammc culturale, s-cu electrificat 26
aniversări a eliberării patriei ei au trcicfiş. Pe feţele lor se poale cili bucu de lucrări. Creşterea bunăstării colec de sate, 17 localităţi au fost radîofi-
scurtat durata de execuţie a cuptoa ria şi entuziasmul, fericirea de a trăi tiviştilor este demonstrată de faptul ca cate şi întregul raion a fost eîneficat.
relor Martin nr. 7 şi nr. 8, de 400 tone în satele raionului s-au construit 1 883
şi munci în colectiv, de a fi stăpâni Pe graficul cc-1 poartă demonstranţii
pe şarjă. pe rodul muncii lor, care le aduce an casc noi, că tot mai multe sate sînt c- smt trecute şi uite realizări ale ani
Oamenii muncii din oraşul regional de an tot mai multe bucurii şi le face lectrîficate şi radioficatc. Cele 56 de lor de munca liberă, realizări care nu
Hunedoara păşesc hotărâţi prin faţa tri traiul mai luminos, mai fericit. şcoli nou construite şi 70 de cămine dat curs nou vieţii oamenilor de pe
bunei, într-un entuziasm general, mîndri Dintr-un panou ce-l poarta reiese culturale, vorbesc despre creşterea ni meleagurile Sebeşului,
de realizările lor şi optimişti în activitatea că fondul de bază al gospodăriilor agri velului cultural al maselor. f & m raionul Alba participă Ia de
de viitor. Ei asigură partidul şi guver Toate acestea sînt o mărturie a creş monstraţie 1.700 de oameni ai
cole colective din raion a crescut de
nul că inima de metal a patriei va bate terii necontenite .a nivelului material muncii. Graficele pe caic le poartă o-
la 12.389.000 lei în 1961, la 20.649.000
continuu, mai tare, că economia na şi cultural al ţăranilor colectivişti, stă glindcsc succesele obţinute de ei în cin-
lei în 1963, iar averea obştească de la
ţional ă va primi din Huncdo2ia can 24.924.000 Ici Ia 37.000.000 lei. Ele de pânii ogoarelor, care sub conducerea ^ marii sărbători. Prin faţa tribunei
tităţi sporite de metal, de calitate tot ţin în prezent în proprietate obştească partidului îşi făuresc o viaţa noua, lu defilează muncitori de l,i Uzina chi-
mai buna. un i Ai măr de 10.663 bovine, 1X648 ovi minoasă. ♦ mico-mcialurgică din Zlatna care rapor
B n primele rînduri ale coloanei ra- ne, 3.089 porcine şi au construit S9 A Ite şi alte coloane de oameni ai tează că în cinstea zilei de 23 Augus;
JL ionului Haţeg demonstrează mi grajduri, 22 saivane, 22 maternităţi şi * muticii trec prin faţa tribunei. au realizat o depăşire a producţiei glo
nerii de la E.M. Doiţa, I.R.f.L., I.F. Cea a raionului Brad are în frunte mi
îngrăşători», 28 magazii pentru cereale bale în valoare de 4.465.000 Ici, munci
Haţeg, fabrica de conserve, „Cerami şi altele. Toate acestea au făcut să creas nerii de la Barza. Pe piepturile multo torii de la fabrica „Ardeleana- şi de la
ca- Baru Marc, S.M.T. şi G.A.S. Ei ra că puterea economică a gospodăriilor, ra strălucesc ordine şi mcdaln, semn secţia Ateliere centrale dîn Alba lulia.
portează, aşa cum era scris pe un pa veniturile ÎP natură şi bani ale colecti al hărniciei şi preţuirii muncii. Mine Printre ceferiştii complexului Teius-
nou cc-1 purtau, că planul producţiei viştilor. Anul acesta, gospodăriile co rii de la Barza demonstrează pentru Coşlariu, recunoaştem pe comuniştii Li-
industriale, pe raion, în primele 7 luni, condiţiile optime de muncă create pen
lective din raion vinii statului 1.000 ţu F:lio, Inocnn Gheorghe. Iv,nn Nico
a fost depăşit U producţia globală cu tru ei în anii democraţiei populare,
tone grîu, 4C0 tone porumb, 2.800 tone Ine, Siniion Rancca şi mulţi alţi ev;,
7.9 la sută. iar la producţia marfă cu pentru viaţa lor fericita. Am avut o denţiaţi în întrecerea socialistă
6,6 la sută. Tovarăşul Lascuţ Mîndroni, cartofi, însemnate cantităţi de lapte şi convorbire cu minerul Lup Teodor. Iată
preşedintele Comitetului sindicatului de carne. cc ne-a declarat el : Coloana demonstranţilor din raionul
la B-M. Boiţa » ; a spus : „Sînlem mhi- Lozincile „Trăiască 23 August, marea — Din robi atn ajuns stăpâni. Eu am Alba este încheiată de sute de colecti Rînduri, rînduri trec oameni ai muncii din oraşul Deva.