Page 86 - 1964-08
P. 86
N r. 3003
Pag. * B .a m a l socialismului
Aniversare în Valea Cărbunelui Demonstraţia oamenilor munci»
Oamenii din Valea cărbunelui au pre
gătit cu mult înainte haina de sărbă din oraşul Hunedoara
toare localităţilor de pe cele două Jiuri.
De la Cinipa la Uricani, de la Aninoasa
la Baniţa minerii au prins Ia ferestre fost de 22 ori mai marc dccît în anul Vîn constructorii Hunedoarei noî, so
Cetatea metalului de sub dealul Chi-
drapele, au încadrat cu flori portrete /.idului întîmpină marca sărbătoare a 1950. cialiste. In fruntea coloanei, ei duc
le conducătorilor partidului nostru drag. emblema întreprinderii dc construcţii
eliberării în cele mai 'frumoase haine 'Intre două grupuri dc stegari este
La porţile exploatărilor miniere şi ale de sărbătoare. Pretutindeni sînt arbo purtat pc braţe tabloul tovarăşului siderurgice şi un medalion „23 August".
celorlalte întreprinderi din oraş oamenii O gardă dc cinci tovarăşi însoţeşte dra
rate mii de drapele roşii şi tricolore, lo Gheorghc Ghcorghiu-Dcj, cel mai iubit
din Valea Jiuiui au prins imense gra zinci închinate acestei măreţe zi dc Au- fiu al poporului nostru, conducător pelul de întreprindere fruntaşi pe ra
fice care vorbesc despre hărnicia colecti încercat al partidului. Demonstraţia se mură — înaltă distincţie acordată con
velor de muncă, despre succesele înre 8U« . w „ desfăşoară intr-o atmosferă plina dc structorilor pentru îndeplinirea exem
Tribuna, prin faţa căreia urmează sn
gistrate în întrecerea desfăşurată în cin treacă miile dc demonstranţi este am entuziasm şî bucurie. Sc scandează lo plară a sarcinilor de plan în anul tre
stea sărbătorii eliberării. Cînd s-a lăsat plasată pentru prima dată în oraşul zinci închinate partidului şi Comita cut. In ultimii ani constructorii au dat
Prin faţa tribu
înserarea, dc-a lungul Văii Jiului s-au nou Hunedoara. tului Central, tovarăşului Ghcorghe în folosinţă sidcrurgiştilor un modern
aprins mii de constelaţii care înscriu cu nei trec harnicii Ora 9. Fanfara intonează Imnul de Ghcorghiu-Dej. Oamenii muncii îşi ma grup de laminoare, un furnal dc 1.000
literă de foc numele sărbătorii: „23 Au stat al Republicii Populare Romînc. nifesta profundul ataşament faţă dc in.c., 5 cuptoare Martin dc mare capa
gust", şi atunci cînd liniştea a pus stă mineri dc la E.M. Tromotcle pioniereşti cheamă la de partid şi guvern. citate, o nouă secţie dc aglomerare ţi
pânire pe stradă, cînd ferestrele şi-au monstraţie. La tribuna oficială, au Cinstea dc a deschide demonstraţia multe alte obiective industriale.
închis pleoapele, minerii au trimis la Lupcni. luat loc conducători ai organizaţiilor sidcrurgiştilor a revenit colectivului dc Primul grup do demonstranţi îl for
„ziuă" ultimele cantităţi de cărbune dat de partid şi dc stat din oraşul regio Ia O.S.M. II. Pc unul dîn panouri sînt mează colectivele şantierelor nr. 1 şi
peste plan în cinstea marii sărbători, ro nal Hunedoara, activişti de partid şi trecute realizările obţinute dc colecti 3 construcţii. Pe unul din grafice sta
tunjind cifra la 80.000 tone. ai organizaţiilor de masă, conducători vul secţiei în cinstea marii sărbători. scris ca şi-au depăşit cu mult planul
dc stat la principalii indicatori. Iu cele
O dată cu zorile, imensa vale este (Ic întreprinderi şi instituţii, muncitori Printre altele, sc arată că dc la înce 7 luni, planul dc producţie a fost rea
inundată de entuziasmul şi bucuria celei fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea so putul anului şi pînâ in prezent au fost lizat în proporţie dc 106 Ia sută, pro
mai mari sărbători a poporului nostru. cialista. elaborate peste plan 57.701 tone de ductivitatea muncii in proporţie de
Mii de oameni ni muncii din toate aşe Se apropie primul grup de pionieri oţel, ilepăşindu-Sc astfel angajamentul 120 la sută. Printre cci care reportează
zările Văii Jiului pornesc spre Petroşani, purtînd in braţe tablourile membrilor lliat în întrecerea socialistă. Cîţiv.a oţc- .aceste succese se află şi instalatorul Ni-
purtîn.d cu ei bucuria muncii împlinite, Biroului Politic al C-C. «1 P.M.R. Pc lari poartă un drapel roşu ce arată că colac Ccaureanu, Vasile Pascu, şeful
pentru a raporta că şi-au respectat cu- unul din panouri stă scrisă lozinca : pentru succesele dobîndite, colectivul unei brigăzi de fierari-betonişti, zida
vîntul dat, întreeîndu-şi angajamentele „Mulţumim din inimă partidului pentru secţiei a fost distins cu titlul dc scctr rul Gheorghc Văcuţ şi alţii.
luate în cinstea marii sărbători. Zeci de copilăria noastră fericită". Pentru copiii evidenţiata in întrecerea socialistă pc Urmează colectivul şantierului IV
mii de mineri, deschizători de noi dru Hunedoarei noi ca dc altfel pentru toţi combinat, lată-i în coloană pc prim- construcţii civile. Uu car alegoric ara
muri din adîncuri, mecanici, lăcătuşi, c- fiii oamenilor muncii din patria noa topîtorii Alexandru Ciocan, loan Băş tă că ci au dat anul acesta în folosin
ncrgcticicni, medici, pionieri şi şcolari, stră, partidul şî statul nostru demo- ica, Ilie Blcotu, turnătorii loan Marcu, ţă oamenilor muncii din Hunedoara,
studenţi, profesori, lucrători din co imensa coloana a celor mai tineri cetă mai buni şefi de brigadă. Niţă Burtea, (ine drapelul dc exploatare fruntaşă pc crat-popular au creat condiţii minu Grigorc Bogdan şi mulţi alţii, care au 684 apartamente, o şcoală cu 16 săli
merţ şi cooperaţie, gospodari ai oraşe ţeni ai Văii cărbunelui. Marc de dra Miron Năsăleanu, Maftci Stan, Aurel ramura minieră. Alături dc mineri trec nate de viaţa şi învăţătură. Şcolile noi contribui: din plin la obţinerea acestei de clasă, un laborator central şi metro
lor întinerite, toţi şi-au dat întâlnire pele, cîmp înflorit, parc coloana pionie Drăghici, Stelian Cazan, Vasile Manola- lucrătorii fabricii „Viscoza", lucrătorii construite, cu numeroase săli dc clasă, înalte distincţii. logic şi alte obiective social-culturalc.
aici. O marc de falduri tricolore şi ro rilor şi şcolarilor, fiii acelora care nu che. Mulţi dintre ci aici au învăţat me din comerţ care raportează depăşirea gratuitatea învăţămintului dc toate gra Urmează apoi colectivele secţiilor Unul după altul trec prin faţa tri
şii fluturînd în vînt, o grădină cu flori cunosc alt drum dccît drumul succe seria de miner. Dar numele lor înscris angajamentelor luate în cinstea lui 23 dele, a manualelor şcolare pentru cla O.S.M. nr. 1, oţelăriei electrice şi ali bunei celelalte colective raportînd cu
în mii de culori, tot entuziasmul Văii selor. Ei n-au cunoscut greul. Despre in rîndul fruntaşilor este o confirmare August, trec constructorii care au pre sele I—VIII,' iată numai cîtcva înfăp mentarea oţolăriilor. Grafice şi panouri justificată mîndric noi şi importante
Jiuiui s-a adunat aici în Piaţa Victoriei. fosta Vale a plîngerii au auzit doar. Co a hărniciei şi priceperii. dat minerilor aproape 2.300 de aparta tuiri, care Ic deschid porţile spre în reprezentative arata ca muncind cu hăr succese obţinute în întrecerea socialistă.
Deasupra întregului oraş plutesc cîntccc pilăria lor c fericită ca a tuturor copii Dc la Lonea, minerii au venit să ra mente. In ultimii 14 ani ci au redus la deplinirea celor mai măreţe visuri. nicie şi însufleţire, ele şi-.iu depăşit cu In ritm ul fanfarei se apropie colec
Din coloana tinerelor vlăstare ale
închinate partidului nostru drog, scum lor din patria noastră. Din coloană se mai mult dc jumătate preţul dc cost al Hunedoarei sc desprinde un grup de succes angajamentele. La O.S.M. nr. 1 tivele exploatărilor miniere (jiu oraşul
pei noastre patrii, muncii pline de a- desprind stol, un grup dc pionieri, care porteze că şi-au îndeplinit cu cinste cu- unui apartament, iar la examenul de ca purtători ai cravatelor roşii şi oferă s-au produs peste plan mai mult dc regional Hunedoara. Trec iutii minerii
vîntul dat. Pe graficul
lor sta scrisă
vint. înmîncnză flori tovarăşilor aflaţi în producţia 104,4 la sută, productivitatea litate au obţinut numai calificative bu buchete dc flori celor din tribună. 31.000 tone oţel dc bună calitate. Ală din Teliuc. Primul grup îl formează
turi dc muncitori şi tehnicieni
mai
Ora 10. Se Iară liniştea. Da microfo tribună. Cu ochii înlăcrimaţi o femeie 102,2 la suta, economii 951.000 Ici. Sînt ne şi foarte bune. Pionierilor, le urmează un grup de vîrstnici, cu experienţă bogată, (a ob- minerii îmbrăcaţi în salopete cenuşii
nul staţiei de radiofteare se apropie tov. care de 35 de ani poartă haine cernite cifre care vorbesc despre hărnicia mine La marea sărbătoare şi minerii Ani- cu lămpi dc mină şi perforatoare. Ei
Troian Blaj preşedintele Comitetului primeşte flori. Multe flori. E Ana Gol- rilor, despre rodul bogat al iniţiativelor nojsci au adus un frumos buchet de
executiv a] Sfatului popular al oraşului cea care dc la tribună urmăreşte bucu avansate, al vitezelor mari dc înaintare realizări. Ei au dat in acest an patriei,
Petroşani. Cuvintele calde de felicitare ria şi entuziasmul desfăşurat viitorilor rcalizr.tc în abataje. peste plan, mai mult de 16.0C0 tone dc
cu prilejul celei de a XX-a aniversări făurari ai comunismului. Trec notele In rîmluri compacte trec minerii din cărbune, au sporit productivitatea
a eliberării sînt primite cu vii uralc de mari, trea manualele pc care şcolarii I: Pctrila. Graficul care vorbeşte despre muncii cu 46 kg. pc post, întrcc;ndu-şi
zecile de mii de oameni ai muncii. primesc gratuit, trec copiii noştri feri realizările lor este însoţit d? portrete cu 36 kg. pc post angajamentul luat. Ei
In tribuna îmbrăcată sărbătoreşte iau ciţi. Ei poartă pc o lozincă cuvintele ale fruntaşilor întrecerii socialiste. Fran poarta cu mîndric portretele celor mai
„Mulţumim din inimă partidului pen
loc membri ai Comitetului orăşenesc de case Tenczler, Glicorghc Cucoş, Con buni mineri, loan David şi Aurel Cri-
partid, conducători ai organizaţiilor t*c tru copilăria noastră fericită". Cu tru stantin Aloxe, sînt nume cu care mine sica, care alături dc ortacii lor Vasile
masă, reprezentanţi ai organelor locale purile lor gingaşe ci înscriu pe asfaltul rii din Pctrila se inîndrcsc pc diepr cu- Şuiacu, Vaier Lîciu, Dănilă Heghcduş,
străzii cuvinte dragi: ,.P. M. R.“,
ale puterii «le stat, sute de oameni ai vînt. Din piepturile lor pornesc uralc Gheorghc Cîmpcanu şi ai altora au fă
muncii, pc piepturile cărora strălucesc „R. P. R.", „2* August", „Pace". cut să urce tot mai sus graficul între
ordine şi medalii, veterani ai luptei pen Cu viî aplauze este primită coloana închinate partidului nostru drag, patriei cerii.
tru eliberarea de sub jugul exploatării. minerilor celei mai tinere exploatări din noastre înfloritoare După ce coloana Minerii de la exploatarea considerată
Ropote dc tobe şi acorduri de fanfară Valea Jiului: Uricani. Mineri, pe pieptu pctrilenilor este încheiată dc gospodarii cu ani în urm* „nerentabilă" au adus
vestesc deschiderea demonstraţiei oame
rile cărora strălucesc steluţe dc fruntaşi oraşului, în sunet de fanfară trec mi ].t marea demonstraţie succesele pe care
nilor muncii din Valea Jiului. Cu fal- le-au închinat zilei lui 23 August:
<1 urile drapelelor larg desfăşurate în poartă un imens grafic, bilanţ al reali nerii celei mei mari exploatări din Va 9.220 tone dc cărbune extrase peste
vint, cu paşi hotărîţi, prin faţa tribune zărilor obţinute în cinstea marii ani lea Jiului, care au adus la marea sărbă plan în decurs dc numai 3 luni, econo
lor trec stegarii, pădure dc drapele tri versări. Dc la începutul anului, ei au toare cifre ce vorbesc de rodul bogat al mii realizate la preţul dc cost: 711.000
colore şi roşii, simbol al libertăţii, al extras 23.173 tone de cărbune peste câmpurilor negre din adîncuri, de mun lei. Din locurile de muncă susţinute me
marilor înfăptuiri ale poporului romîn plan, au realizat 802.000 Ici economii fa ca pe care o desfăşoară minerii din talic ei au extras 47.97S tone dc căr-
dobîndite sub conducerea încercatului preţul de cost. Cu paşi hotărîţi prin faţa „frontalele" şi „camerele" Lupcniiilui. buns şi au încărcat mecanic peste 5.CC0
tone lată rezultatele muncii entuziaste
nostru partid. tribunei trec sute de mineri îmbrăcaţi Mal mult dc 11.000 toile dc cărbune
a lui Petru Bălan, Gheorghc Lebădă,
Toată bucuria zilelor noastre însorite în salopete albastre purtînd pichamcrc cocsificabil dat peste plan. lată rodul Gheorghc Drob. Minai Sima şi ale orta
sc revarsă în faţa tribunei, o dată cu şi lămpi aprinse. Printre ci sc află cci strădaniilor întregului colectiv caic dc- cilor lor care trec în primele rînduri ale
coloanei.
Demonstrează deschizătorii noilor
drumuri prin adîncuri, lucrătorii dc la
E.D.M.iM. cei care au tăiat la Dîlja, Pa-
roseni şi Aninoasa kilometri dc dru
muri verticale şi orizontale, pentru a
da „liber" cărbunelui. Trec stegarii hunedoreni. *
Trec constructorii, cci care au schim
tineri născuţi in anul Eliberă vii patriei
bat faţa fostei Văi a Plîngerii, dîndu-î ţinerea acestor realizări au contribuit raportează cât dc nuiit s-,i dezvolt ii
— 1944. Ei fac parte dîn prima gene tineri ca Lcon Budăc.an, Eiluard Bo-
tinereţe şi eleganţă; troc cci cc stau dc raţie pentru care zorii luminoşi a lui coş, Constantin Săndulcscu şi alţi», dc exploatarea în anii dc democraţie popu
lară şi realizările cc Ic-au obţinut Ir
veghe sănătăţii; trec coloanele dc gos August, a«» deschis drum liber înde o virsta cu viaţa liberă a \utriei. cinstea zilei de 23 August. Notăm ci-
podari ai oraşelor Văii Jiului; lucrătorii plinirii celor mai îndrăzneţe năzuinţe Dc tribună sc apropie grupul furna- teva numai. Harnicii mineri au dai
şî idealuri. Ii putem întîlni pc platforma liŞtilor. Ih frunte sc află colectivul sec
din transporturile comunale şi dc pe peste plan 6.000 tone dc minereu ţi
Cintec, Joc şî voîe furnalelor, lingă cuptoarolc încinse ale ţiei a Il-a furnale. Pc unul din grafice mai mult dc 3.000 tone metal.
drumurile de oţel, trec forestierii... Mii oţelăriilor, la cajclc de laminoare, stn- citim că de Ia începutul anului şi pînă
Succese asemănătoare au obţinut li
buna. Trec artiştii şi mii dc oameni ai muncii (rec prin faţa pîninil cu pricepere agregate dc înaltă în prezent, au fost produse peste plan, minerii din Ghelar. Ei au trirfîîs sidc
tehnicitate. 30.000 tone fontă cu cocs economisit
amatori din Pc tribunei raportînd îndeplinirea angaja rurgiştilor anul acesta, aproape S.C::
Dc tribuna sa apropie apoi coloana şi s-au realizat 11.500.000 lei economii
mentelor. Torent dc tinereţe işi fac apa tone minereu în plus faţa da prevede
trila. sidcrurgiştilor din Hunedoara. Braţe suplimentare l.a preţul dc cost. Aceasta, rile planului.
riţia sportivii. Vigoarea şi îndcmînarca, viguroase poartă emblema Combinatu ca urmare a aplicării cu succes a valo In întrecerea socialistă desfăşurau
entuziasmul marilor întreceri, sînt pre lui siderurgic si „Ordinul Muncii", cu roasei iniţiative : „Realizarea şi depă între cele doua exploatări, s-au eviden
zente în impunătoarele coloane multi care a fost distins acest harnic colectiv. şirea angajamentului la fonta cu cocs ţiat brigăzi ca cele conduse dc Ada*-
Un car alegoric înfăţişează sugestiv nu economisit". Printre evidenţiaţii secţiei
colore ale acelora care, ca şi în muncă, bert Domocoş», Victor Mirica, Aurel
meroasele obiective industriale date în sînt prim- urnaliştii Nicolae 'Covalîov, Spaţios, Milui Chindca, Aurel Mo^i
îşi măsoară forţele pc terenul de spori. folosinţă în cci 20 dc ani, care au făcut Nicolaa Costea, caupcristul Petru Lipşa >i alţii.
Pentru un moment se lasă liniştea. ca astăzi Combinatul siderurgic din şi mulţi alţii.
Fi sunetele fanfarei, ov.aţionînd io-
Apoi mii de glasuri sc prind într-uh Hunedoara să devină cu adevărat inima Realizări dc seamă au obţinut şi co /inci închinate partidului nostru drac,
dc metal a patriei. In prezent aici sc lectivele secţiilor I şi a II-.i furnale, dc-
mare cor. Fanfarele reunite ale mineri întonmd cîntccc revoluţionare, sc pc
realizează în 12 zile întreaga produc p.ăşirdu-şi planul cu 10.680 tone şi res tindă prin faţa tribunei constructorii
lor din Valea fiului intonează „Interna ţie dc fontă ce se obţinea în vechea pectiv cu peste 3 700* tone fontă, ele T.C.M.M., lucrătorii I.C.M., Trustului
ţionala". Din mulţime îşi iau zborul sute uzină de fier, în tot cursul anului 1944. şi-au realizat cu succes angajamentele de panificaţie şî ceilalţi oameni ai mult-
dc porumbei. . La oţelarii sc produce dc 80 dc ori luate în cinstea zilei dc 23 August. d i din oraşul regional Hunedoara.
N. T'RCOn mai mult oţel dccît în amil 1944. In Dc pretutindeni sc aud lozinci şi mâ Cu toţii raportează cu mîndric că
lc. Rind pc tînd trec prin faţa tribu Ş(~au îndeplinit cu cinste sarcinile da
S.. POP nniiI trecut, producţia dc laminate a
nei grupuri dc zglomcr.atorişti, lamina- P|2n Jt •'îdus un aport deplin fa ir
tori, cocsari şi alţi oameni ai muncii făptuirea Directivelor celui de-.al lir
ica Congres al P.M.R.
din combinat, raportînd partidului în
DisiincIii acordate IN CETATEA DE FOC pc ei înşişi. Timpului îi smulg m i deplinirea şi depăşirea angai.imcnrclor muncii din Hunedoara constituie o
demonstraţie a oamenilor
întreaga
luate în cinstoa celei de-a XX-a ani
nute nreţioase. $i pe bună drep
versari a eliberării patriei. Ei poarta
tate Pentru ei minutele înseamnă
participanţilor la ai A HUNEDOAREI noastre socialiste. tablourile conducătorilor partidului şi giandioasă trecere în revistă a mărc| r
lor înfăptuiri în cci douăzeci dc an.
oţel mult, de calitate, dat patriei
dc muncă şi viaţă liberă.
statului nostru, sule de drapele roşii
La cuptorul nr. 8, care azi a îm şi tricolore, buchete dc flora, scandea g h . c o m s u ţ a
ză lozinci.
S. TRUŢÂ
Concurs a! artiştilor amatori Poposim în această dimineaţă a tare raţională a agregatelor, prin plinit abia 2 zile de cînd a elabo
rat prima şarjă, forfota este deo
morii sorbotori în „cetatea dc toc’
o Hunedoarei împrejurimile ne im mai buna organizare a muncii, sebită. Si ciocotul metalului pare
prin respectarea cu stricteţe a re
In Capitală a avut loc festivitatea de Constanţa, formaţiile dc dansuri ale co ţetei de încărcare şi a graficului a h deosebit Oţelarii din echipa
cernării «lîstincţîilor acordate formaţiilor operativelor „Art.a casnică" din Breaza presionează Mole uriaşe din beion lui Emil lonescu. sprijiniţi de in
şi soliştilor care au participat fa cel îi „A rta populară" din Bucureşti, bri- Şi sticlă, coşuri înalte de zeci dc de descărcare să reducă la maxim ginerul Costea Zaharia, şelul de
dc-al Vtl-lea Concurs al formaţiilor ar ga«la artistică .i cooperativei „încălţă meiri, schele metalice, ne incinta timpul de mers încetinit şi opri schimb şi de maistrul Cornel Raţ
tistice dc amatori dc la oraşe şî sate. mintea manuală" din Capitală. privirea. Pătrundem intr-un a din rile accidentale.
Premiul I şi titlu] de Laureat al con Din rîndul soliştilor au fosr distinşi secţiile unde locul şi munca nu Ne continuăm drumul spic o(c- supun agregatul voinţei lor. Vor
cursului au fost atribuite următoarelor cu Premiul I şi titlul dc Laureat: gru încetează nici o clipă O lume dc lăria Martin nr 7 şi oţelăna elec să-i stoarcă încă de la primele şarje
formaţii artistice sindicale; corului Uzi pul vocal al Ministerului Industriei Pe basm ne înconjoară. Om gura de trică $i aici munca este în toi tone de oţel in pluş. Astfel vor
nelor „23 August" Bucureşti; orchestrei trolului şi Chimie], solo fluier Constan descărcare a unui lurnal ţîşneşte Oţelarii privesc prin geamurile Siî r«îsp/Jfeusc«î încrederea ce li
de muzică populară a Clubului „1 Mai" tin Văduva, de fa Uzinele „1 Mai" Plo metal incandescent. II urmărim mate clocotul metalului din cup s-a acordat, aceea de a exploata
Timişoara, orchestrei dc muzică uşoara ieşti, grupul dc dansatori ai clubului cum îşi croieşte drum spre oalele toare. pregătesc rinele pentru o cel mai nou şi mai modern cup
n sindicatului P.T.T.R. Bucureşti, or sindicatelor din Deva, grupul vo;a| al de turnare însoţit de flăcări verzui nouă descărcare, lucrează pe şar- tor din ţară
chestrei simfonice .a Combinatului si Palatului culturii din Ploieşti, duetul dc şt salbe de scîntei jucăuşe. Cîţiva te. CUe o uşă a unui cuptor se
derurgic Reşiţa, fanfarei Atelierelor dansatori de la casa raională dc cultură Asemenea lumalişhlor şi oţela-
C.F.R. „16 Februarie" Cluj, colectivului „1 Mai" şi cvartetul casei raionale dc muncitori rumeni la faţă de do deschide Scăpate parcă dintr-o lilor, muncesc şi laminatorii, coc-
dc operă .al Uzinelor „Tractorul" Bra cultură „Tudor Vfadimircscu" din Ca goarea focului il dirijează pe alte încleştare, flăcările (işnesc furioa sarii şi aglomeratoriştii In popasul
şov, brigăzilor artistice de agitaţie ale pitală, octetul dc căluşari al căminului căi Rîul de metal se supune. Fur- se Oţelani le domolesc. Aruncă făcut în „cetatea de focu a Hu
Combinatului dc îngrăşăminte chimice cultural Frumoasa, regiunea Bucureşti, nahştii se privesc mulţumiţi. Sînt în cuptoare materiale pentru de- nedoarei. am admirat în această Graţie, supleţe,
Piatra Neamţ şi Uzinelor „Vulcan" Bu colectivul dc dans clasic al casei raio pe deplin îndreptăţiţi Descărcarea carburarc. Cei de la turnare pre zi de sărbătoare munca for însu
cureşti, formaţiei dc dansuri a între nale de cultură „30 Decembrie" din Ca este bună, fonta de calitate Ei, gătesc oalele, lingolierele, pîlniilc fleţită, entuziastă, hărnicia şi do vigoare. Tinerii au
prinderii „Automecanica-Sibiu", for pitală, solistele vocale M.ari.a Florca de jurnaliştii din echipa condusă de pentru descărcarea următoare. Ma rinţa de a da patriei produse mul
maţiei dc dansuri cu subiect a Combi la căminul cultural Rozavlca, regiunea Ilie Mîtcă — echipă fruntaşă în joritatea sînt tineri. Petru Ciolcscu, te, de calitate mai bună. Rezulta format o piramidă
natului siderurgic Hunedoara, formaţiei Maramureş şi Eugenia Ticu dc la casa anul trecut şi evidenţiată în între loan Cătălmoiu. Constantin Dinu.
dc balet a Uzinelor „Electromagnetica" dc cultură S'trehaia, regiunea Oltenia, cere pe cele 7 luni ale acestui an tele hărniciei lor sînt bune Tonele cc se avîntă parcă
Bucureşti. solo caval Ion Sroicănel, dc la căminul Constantin Teodorescu. Nicolae dale de ei în această măreaţă zi spie cer.
Aceleaşi distincţii au fost acordate ur cultural Dobrotcşti, regiunea Bucureşti, — continuă şirul succeselor Plu Tabarcea şi alţii, s-au născut în adăugate la cele 71 400 tone oţel
mătoarelor formaţii din cadrul aşeză solo taragot Luca Novac, dc fa casa dc sul de la această descărcare se va anul Eliberării, l-am recunoscut martin şi electric, 48 000 tone
mintelor culturale şi cooperativelor meş cultură Caransebeş, soliştii vocali Lauri adăuga celor aproape 77.000 tone aici în oţelărie pe şefii de echi fontă. 5 500 tone cocs, 27 200
teşugăreşti: corul căminului cultural din I a vrie dc 1.1 cooperativa Libertatea din pe : Cheorghe llia. Alexandru Mo- tone aglomerat aulofondant, 85 400
Fierbinţi, regiunea Bucureşti, corul Pa Rădăuţi şi Elena Cucii dc la cooperati fontă dată peste plan de “• -afecti iogan. Dumitru $erban, Cheorghe tone laminate finite şi blumuri de
latului culturii din Ploieşti, taraful că va „Munca manuală" din laşi cuplul vul secţiei I furnale. Pe °;JiCele Cordoneanu. Dumitru Crîsmaru.
minului cultural Cojocna, regiunea Cluj, de dansatori loan şi Marin Martînov, dc întrecerii mai adăugăm şi fonta Constantin Văleanu, Vasile Azam- relaminare date peste plan de si-
taraful casei raionale dc cultură din Slo fa cooperativa „Arta populară" din Cluj firoaie Toţi muncesc cu sirg şi derurgişlii hunedoreni confirmă
bozia, regiunea Bucureşti, orchestra de Numeroşi conducători de ansambluri dală peste plan de (urnaliştii din hărnicia şi entuziasmul în muncă.
cameră a casei raionale dc cultură Rîm- şi instructori ai formaţiilor artistice lau echipele conduse de Teodor Ma- pasiune Chiar acum, oţelarii din
nicu Vîlcca, fanfara casei raionale de cul reate ale concursului au fost distinşi cu nolache, loan Riceanu şi loan echipa lui Dumitru $erban au des Realizările de pînă acum i-au
tură Vaslui, colectivul dc opereta al ticlui dc Laureat şi cu premii indivi cărcat caa de a 800-a tonă peste îndemnat pe siderurgişti spre noi
casei raionale dc cultură din Giurgiu, duale. Cheşcheş, care sărbătoresc 20 de succese Ei sînt hotărîţi să obţină
brigăzile .artistice ale căminului cultu Peste 200 dc formaţii şj solisti au ani de eliberare, Ungă agregatele plan...
ra! Slobozia, regiunea Argeş, şi casei dc prim it premiile II şi III. unde flăcările nu se sting nicio O întrecere vie. mobilizatoare rezultate mai frumoase, să adauge
cultură „Grivita Roşie" din Capitala, Au fost acordate, dc asemenea, nume am întîlnil şi la secţia O S M nr tonelor de produse date peste
ansamblul muzical-coregrafic al căminu roase menţiuni şi premii speciale. dată Cu toţii sînt mîndri că şi-au plan alte şi alte tone. Hotărîrea lor
lui cultural Dăişoara, regiunea Braşov, Pentru cea mai bună activitate cultu îndeplinit exemplar angajamentele 2 Aici, muncitorii din echipele
echipele dc dansuri ale Palatului cultu rală a fost decernată cupa „A XX-a ani luate în întrecerea socialistă în conduse de loan Prodan, loan constituie un exemplu demn de
rii din Braşov, ale căminelor culturale versare a eliberării patriei" sindicatu cinstea zilei de 23 August. Drăghin. Emil lonescu. C.aşpar Pîr- urmat pentru toate colectivele din
din Văliţoai'j, regiunea Banat, şi Ccanul lui Uzinelor de tractoare din Braşov, unităţile industriale ale regiunii.
Marc, regiunea Cluj, corul cooperativei căminului cultural Dahuleni, regiunea In acest an colectivul secţiei I va. Ilie Molorga. Nicolae Dascălu.
„Igiena" din Bucureşti, orchestra de Dltcnîa, şi Palatului culturii din Braşov. furnale a reuşit ca printr-o exploa loan Chiric.â, se întrec în hărnicie L. DEMETER
mandoline a cooperativei „Igiena" din (Agerprcs)