Page 89 - 1964-08

Pagi 8 Dmrnuf noclalismulixi Nr. 3004

UNITATE

AGROTEHNICA, CP i

ii5? * « & ! £ * *
la gaza recoltelor sporit: r jl*

In gospodăria noastră cerealele ocu­ protecţie a plantelor pe rînd să fie cea
Pe lingă asigurarea unei baze
pa un loc do bază în cadrul culturi» mai potrivită (12— 15 cm.). furajere corespunzătoare, realiza­
plantelor de cîmp. De exemplu, în Adîncîmea de lucru a pieselor active rea prevederilor planului de pro­
acest an suprafaţa loială cultivată cu la primele lucrări a fost mai marc, iar ducţie in sectorul zootehnie este
aceste plante a fost de peste 1000 de apoi ea s-a redus ceea cc a permis o condiţionată în bună măsură şi
hectare. Procentul cel mai marc din bună dezvoltare a sistemului radicular de crearea unor condiţii cit mai
suprafaţa respectivă revine culturii po­ al porumbului. Ca urmare, plantele au bune de adăpostirc a porcinelor.
rumbului. An de an lucrătorii, tehnicie­ crescut bine, sînt viguroase. In vederea înfăptuirii acestui o-
nii şi inginerii din unitatea noastră au Paralel cn efectuarea primelor praşile biectiv, la gospodăria de stat din
depus eforturi susţinute pentru a spori manuale s-a făcut şi răritul plantelor Orăştie s-au construit numeroase
iccohclc la hectar şi în acelaşi timp pe rînd. Pentru a realiza densitatea cea adăposturi igienice şi încăpă­
toare.
pentru a reduce cheltuielile de produc­ mai potrivită, care să contribuie la ob­
ţie. In această direcţie am acumulat o ţinerea unei producţii sporite, an» ţinut In fotografic va prezentăm o
experienţă pozitivă. Dacă producţia rea­ seama de gradul de fertilitate al solu­ vedere de ansamblu a construcţii­
lizată în anul 1959 a fost de 1.665 kg. lui, hibridul cultivat şi de alţi factori. lor zootehnice de Ia G.A.S. Oră-
porumb boabe la Iu., ca a sporit în In medic, numărul plantelor rccoltabilc ţtic.
1962 la 2.662 kg., iar în următorul an la fiecare hectar este peste 35.000.
la 3.217 kg. Aceasta, ca urmare a apli­ Lucrările de arat, semănat şi întreţi­
cării la timp a lucrărilor agrotehnice, a nere au fost executate de către mecani­
extinderii pe întreaga suprafaţă a hibri­ zatorii Cornel Streza, Simion Groza şi
zilor dubli raionaţi. Zafiu Dad la timpul oplin» şi de bună
Paralel cu sporirea producţiilor ur­ calitate. De aceea, în toate lanurile cu
mărim în mod deosebit şi reducerea porumb plantele sint bine dezvoltate,
cheltuielilor de producţie. Rezultatele semn că rodul în acest an va fi îmbel­
obţinute sînt satisfăcătoare. Astfel, dacă şugat.
în anul 1959 preţul de cost al unei tone Pentru efectuarea în bune condiţii a
de porumb boabe a fost de 832 lei, în lucrărilor agricole de o deosebită impor­
tanţă a fost faptul că în cadrul gospo­
anul trecut el a scăzut la 61S lei, (faţă dăriei noastre de stat au fost organizate .Mari cantităţi de nutreţuri ÎNSEMNATE beneficii
de 800 cît era prevăzut). De asemenea,
cursuri de ridicare a calificării lucrăto­
în urma valorificării producţiei marfă
rilor. La aceste cercuri de învăţămint
s-au obţinut însemnate beneficii care f f
agrotehnic lucrătorii au acumulat cu­
au contribuit la rentabilizarea unităţii
noştinţe teoretice bogate, iar specialiştii §® ss
noastre. au urmărit ca ele să fie aplicate în prac­ PRODUCŢII RIDICATE J iltr t l
Aceste realizări nc-au demonstrat că tică potrivit condiţiilor locale de sol
în cadrul gospodărie» noastre există re­ Şi climă. Multă atenţie s-a acordat in­ An de an, ca urmare a sporirii pro­ producţie. Important este că aceste
zerve interne suficiente pentru sporirea struirii mecanizatorilor, pentru a folosi consfătuiri dau prilejul să se analizeze
producţiei şi reducerea preţului de cost. cît mai raţional tractoarele şi maşinile O sarcină deosebit de importantă care apoi 35 ha. de porumb furajer în cul­ muncit intens pentru asigurarea în con­ ducţiei agricole, gospodăria de stat din activitatea brigăzilor zootehnice, să se
Orăştie şi-a mărit contribuţia la for­
Am căutat ca în acest an să le folosim pe care le avem în dotare, pentru a exe­ stă in faţa lucrătorilor din unitatea tură dublă după orz masă verde. tinuare a furajelor necesare. Se vor pro­ scoată la iveală unele lipsuri şi să se
cuta lucrările de arat, semănat, întreţi­ marea fondului central de stat. Fiind
cir mai deplin. noastră este sporirea producţiilor ani­ De pe suprafeţele cultivate s-au reali­ duce pînă la sfîrşitul anului încă 1.114 propună măsuri pentru remedierea lor.
nerea culturilor şi recoltat la timp şi în profilată pe îngrăşaiea porcilor, uni­
Printre altele, trebuie să amintim în maliere şi mai ales a producţiei de lap­ zat 400 ton: de orz masă verde, 276 tone de nutreţuri verzi care se vor fo­ Totodată consfătuirii? de producţie
hune condiţii agrotehnice Cunoscînd tatea noastră, datorită îmbunătăţirii
primul rînd de executarea unor lucrări însemnătatea pe cate o prezintă pentru te. Realizarea acestui obiectiv este po­ tone secară, 176 tone mazăre, 250 tone losi în perioada respectivă în alimenta­ permanente a procesului de organiza­ constituie adevărate schimburi de ex­
mecanizate, de bună calitate şi la tim­ sibilă însă numai atunci cînd există ani­ borccag etc. Furajele produse le-am ad­ ţia animalelor. An» mai avut apoi preo­ perienţă, dînd posibilitatea sa genera­
realizarea de recolte sporite de cereale re a muncii şi a producţiei, a reuşit lizăm în producţie metodele de lucru
pul optim. Aratul, semănatul şi lucră­ male pioductive, caic să fie bine hră­ ministrai animalelor în raţii echilibra­ cupări multiple pentru strîngcrci fînu-
la ha, în continuare vom pune marc nite. Pe baza condiţiilor de care dispu­ te, urmărind a se obţine producţii ri­ să participe într-o măsură tot mai marc ale îngrijitorilor fruntaşi. La dobîndi-
rile de întreţinere s-au realizat în con- bază pe ridicarea nivelului de pregătire rilor. Intrucît am asigurat o marc can­ rca de rezultate pozitive a contribuit
diţinni mal bune decît îu anii prece­ profesională a tuturor lucrătoiilor şi ne gospodăria noastră, colectivul de lu­ dicate de lapte. titate de luraje verzi necesare, din cele la buna aprovizionare a oamenilor mun­ şi faptul că s-a urmărit îndeaproape
crători, ingineri şi tehnicieni s-a angajat
denţi. Am acordat apoi atenţie mai mecanizatorilor care lucrează la cultu­ ca in cinstea celei de a XX-n aniversări In perioada de păşunat, în alimentaţia 70 ha. de trifoi nu au mai fost recol­ cii cu produse agroalimcntarc, livrînd îndeplinirea angajamentelor pe care lu­
tate decît 318 tone de masă verde, iar
statului cantităţi sporite de carne. Fe­
marc culturii porumbului deoarece su­ rile de cîmp. animalelor au intrat în cea mai marc cratorii şî le-au luat în întrecerea so­
a eliberării patriei de sub jugul fascist parte furaje verzi cum sînt mazărea, de pe restul suprafeţei s-a produs fîn în lul cum a crescut volumul producţiei
prafaţa cu porumb s-a dublat faţă de Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din să dea statului 230 hectolitri de lapte borceagul, trifoiul ctc. care sînt bogate cantitate de 168 tone. De pe cele 146 cialistă. Realizările obţinute de frun­
anul 1963. Cele 650 ha. cu porumb unitatea noastră au manifestai şi ma­ peste prevederile planului. Pentru înde­ în unităţi nutritive şi aîbumină diges- ha de lîneţc naturale s-au strîns încă marfă, în procente, la carne de porc, taşi au fost larg popularizate, iar me­
boabe şi 50 ha. cu porumb pentru si­ nifestă o preocupare continuă pentru plinirea cn succes a angajamentului luat tibilă. De au contribuit, pe iîngă alţi 218 tone de fînuii. Au nui fost asigu­ reiese din graficul de mai jos : todele lor de lucru s-au generalizat în
loz au fost semănat: la timp şi în te­ sporirea producţiei globale, reducerea au fost depuse eforturi sporite. Toţi rate cantităţi însemnate de furaje con­
ren bine pregătit. Am urmărit apoi în cheltuielilor şi sporirea producţiei mar­ lucrătorii au muncit cu hărnicie pentru factori, b sporirea producţiei de lapte. centrate, iar iestul, pînă la acoperirea Anul 1958 1960 1963 1964
permanenţă să întreţinem în bune con- fă Datorită acestui hieru şi rezultatele asigurarea furajelor necesare. Pînă la 1 Astfel, angajamentul hiat de lucrătorii necesarului se vor primi de la fabrica
diţiuni întreaga suprafaţă cu porumb. dobîndite au fost mulţumitoare. Rezer­ august s-au asigurat 2 227 tone furaje din unitatea noastră de a livra statului
de furaje combinate de la G.A.S. din Cantitatea livrată în
Primele lucrări de îngrijire au fost gră- vele de mărire a producţiei şi reducerea verzi din care trifoi 336 tone, anuale 250 hl. lapte peste plan a fost depăşit, O O 132% 147%
Orăştie. procente.
patul şi lucrarea cu sapa rotativă Gră- cheltuielilor nu au fost încă epuizate pentru masă verde 476 tone, iar de pe obţinindu-sc peste prevederi 686 hecto­
Acum există o preocupare susţinută
patul l-am realizat cu grape cu colţi Experienţa pe caic am acumulat-o, baza păşuni naturale 1.465 tone. In vederea litri de lapte producţie marfă. In ace­
reglabili la 5—ţ> zile după semănat. Au tehiiico-matcrială de care dispune gos­ obţinerii unor cantităţi sporite la nutre­ laşi timp şi producţia de lapte pe cap pentru asigurarea suculentelor. Se lu­ Frogrcsul continuu înregistrat în producţie.
urmat apoi două lucrări cu sapa rotati­ podăria. oferă posibilităţi de dezvoltare ţuri am extins culturile duble. Astfel, crează din plin la însilozarea porumbu­ ceea cc priveşte mărirea volumului pro­ Militînd permanent pentru realizarea
vă. Prima s-a realizat alunei cînd plan­ mai accentuată a succeselor pe linia ob­ de vacă a fost depăşită, pînă la 10 au­ lui. ducţiei marfă a determinat îmbunătă­ prevederilor pianului de producţie, pînă
tele aveau 3-4 frunze, iar a doua cînd ţinerii unor recolte bogate şi cu chel­ pe 23 hectare care au fost ocupate cu gust, cu 322 litri, realizîndu-se 2.122 li­ In urma muncii depuse de lucrători, ţirea permanentă a activităţii econo- la începutul acestei luni colectivul nos­
plantele au ajuns (a înălţimea de 15 tuieli lot mai reduse. 6ecară furajeră, pe măsură cc terenul a tri faţă de 1.800 litri prevăzuţi. La do- în cadrul unităţii noastre se voi asigu­ mico-financiarc a G.A.S. Obţinerea tru de lucrători a obţinut o seric de
cn». Am executat apoi prăşitul mecanic fost eliberat s-au executat arături şi bîndirca succeselor amintite au contri­ ra cantităţi îndestulătoare de furaje care unor asemenea rezultate s-a datorat realizări însemnate. Intre acestea, evi­
cu ajutorul cultivatorului CPU-4.2 VIRGIL M \TE! t-a însăminţat mazăre furajeră. După buit cu multă însufleţire îngrijilorii- faptului că, avînd sprijinul şi îndruma­ denţiem faptul că la categoria porci
caic a fost reglat astfel îneît zona de ing. şef la G.A S. Alba recoltarea accttcia s-a trecut la însâmîn- muSgători Vasilc Bradea, Gheorghe Ro­ vor duce la sporirea simţitoare a pro­ rea organizaţiei de partid, consiliul graşi, s-a înregistrat un spor mediu zil-
ducţiilor obţinute de la animale şi mai G.A.S. a urmărit îndeaproape înfăp­ •»ic în greutate nui marc cu 64 grame
ţarea porumbului furajer. In felul aces-a man, Teodor Filip, Iulian Lăscuţoni şi
ales a celei de lapte. tuirea măsurilor tclmico-organizatoricc faţa de cel planificat, iar la categoria
s-a folosit mai intensiv pămîntnl obţi- aiţii.
Stabilite. Intre factorii care au influen­ tineret prevederile planului au fost de­
nîndu-sc producţii sporite de furaje de Pentru ca şi în viitor să obţinem re­ Ing. CAROL KOŢKA ţat pozitiv asupra succeselor dobîn- păşite cu 18 grame pe zi. O dată cu
liM © iâ S il O F » © ! pe aceleaşi suprafeţe. Am n»ai semănat zultate bune, în unitatea noastră s-a director G.A.S. Călan ditc, un loc de scamă l-a ocupat intro­ aceasta consumul de unităţi nutritive la
ducerea şi aplicarea în practică a me­ categoria porci graşi a fost redus cu
todelor zootehnice înaintate de creş­ 0,7 U.N. pe kg de spor în greutate,
0 De Ia un an la altul baza tch- sporite de struguri la hectar Datori­
tere şi îngrijire a porcilor. In această iar la tineret s-au consumat cu 0,4 U.N.
nico-matcrială a G.A.S. din regiunea tă preocupărilor manifestate în 1963
noastră s-a dezvoltat considerabil Ca s-au obţinut 3-701 tone de struguri direcţie, ue-am orientat în primul rînd mai puţin decît era planificat.
urmare a dotărilor, numărul tractoa­ fată de 2.735 tone produse în anul înspre asigurarea obţinerii unor spo­ Faptul că s-au realizat sporurî în
relor este acum de 2 ori mai mare de­ 1960. ruri în greutate tot mai mari cu un greutate mai nuri decît cele planifi­
cît în 1962, iar al combinelor de si­ Q Electivele de porcine au sporit consum redus de unităţi .nutritive. De cate, cu un consun» redus de U.N. a
loz de peste 3 ori, ceea cc permite de la un an la alini. In alimentaţia aceea s-a avut în vedere ca raţiile sta­ avut un efect pozitiv asupra activi­
executarea unui volum sporit de lu­ pokcinclm au fost introduse furaje cu bilite pentru fiecare categoric de por­ tăţii economico-financiarc a G.A.S.
crări. valori nutritive superioare ceea ce a
cine să fie cît mai economice, alcătuite Drept urmare, piua la începutul aces­
ţt Pe primele 7 luni ale acestui :n dus la realizarea unor însemnate spo­
preţul de cost al orei tractor a fost ruri <le creştere in greutate. Daioiită dintr-un sortiment variat- de furaje, cu tei luni, colectivul nostru de lucrători
de numai 20,71 Ici faţă de 28,8 Ici cit acestui fapt s-au livrai sulului în a- un conţinut cît mai complet de cle­ a obţinut beneficii cu 6,9 la sută mai
cra planificat Aceasta înseamnă că în- nul 1963 cu 632 tone de carne mai mente nutritive şi vitamine. Pe Iîngă mari decît cele planificate.
trcgul parc de tractoare şi maşini a mult dccîî in anul 19?'«0. \ grija ce s-a acordat înlăturării risipei Dohîndirca unor asemenea rezultate
fost folosit mai judicios decît în anii Q Lucrătorii din G.A.S. s-au stră- ' de furaje, în atenţia noastră a stat şi se datoreşte îu bună măsură faptului că
precedenţi. diiit în permanentă ca o dată cu ţ administrarea furajelor în tainuri judi­ organizaţia de partid a îndrumat şi
0 Numărul vacilor de lapte a spo- sporirea producţiilor vegetale şi ani- ' cios alcătuite. Pentru introducerea şi sprijinit consiliul G.A.S. sa urmărească
rit în G.A.S. de la 1 324 cît erau îu male să reducă simţitor şi cheltuielile ' aplicarea în practică a metodelor zoo­ îndeaproape modul cum brigăzile zoo­
1960, la 2924 capete în 1963. In ace- de producţie. De pildă, faţă de 1960 i tehnice îşi realizează lunar bugetele de
laşi timp producţia totală de lapte a cînd tona d: grîu costa l.GOO lei s-a I tehnice avansate nc-am orientat spic venituri şi cheltuieli. Urmărirea reali­
permanentizarea îngrijitorilor şi spre
crescut de Ia 26.522 hl. la 62.347 hl. ajuns ca în 1962 ca să coste numai ( zărilor brigăzilor nu se rezumă la sim­
realizîndu-se pe această cale însemnate 798 lei. I a porumb preţul de cost al 1 ridicarea calificării lor profesionale. Da­ ple analize, ci la adoptarea celor mai
venituri băneşti. unei tone a scăzut de la 1.471 cît era l torită acestui fapt, îngrijitori cum sînt corespunzătoare măsuri care înfăptuite
0 Paralel cu mărirea suprafeţelor în 1960 Ia 866 Ici îu 1963, iar la j Ludovic Dcncs, Iulîca Marinca, Viorel să asigure rentabilizarea gospodăriei
ocupate cu vii s-a acordat atcntic tona de struguri de la 2.966 Ici la | Borza, Alexandru Zalian, şi alţii, stăpî- noastre de stat.
deosebită şi obţinerii unor producţii 2.185 Ici. j ncsc bine mesei ia. Ca urmare, ei îşi Pentru consolidarea succeselor dobîn­
depăşesc lună de lună sarcinile de plan dite vom urmări în continuare apli­
cc le revin. carea măsurilor zootehnice înaintate,
Demn de remarcat este faptul că care să ne permită realizarea lună de
Una din preocupările de sca­
pentru introducerea şi aplicarea
în
S O lucrătorii din gospodăria noastră de mă ale lucrătorilor de la gos­ practică a metodelor zootehnice îna­ lună a prevederilor planului de livrări,
iar pe această calc sâ obţinem impor­
Extindem plantaţiile de stat, în întrecerea cc se desfăşoară pen­ în perioada actuală o constituie intate de mare însemnătate s-au dove­ tante beneficii.
podăria de stat din
Alba lulia
mai
tru obţinerea unor producţii tot
ridicate de struguri şi fructe, pun un însilozarea furajelor. Pentru a dit a fi lecţiile teoretice şi şedinţele N. 1LINCA ‘ ‘
practice care s-au ţinut cu îngrijitorii
accent deosebit pe aplicarea în viticul- asigura cantităţi cît mai mari în cadrul învăţăniîntului agrozooteh­ ing. şef la G.A.S. Orăştie
ti"‘â şî pomicultură a metodelor nic de masă. La cercurile zootehnice
Folosirea cit mai deplină şi raţională cu privire la concentrarea şi profilarea în fiecare an. In viitor, datorită Inves­ de nutreţ, s-au pregătit din s-a insistat in mod deosebit asupra în­ -
a pămîntului, — principalul mijloc de producţiei agricole, G.A.S. din Apoldul tiţiilor care se fac pentru dezvoltarea agrotehnice avansate, recomandate de vreme gropile necesare, fapt ce V4-tyy,»l»
ştiinţa agricolă. Pe această bază, suşirii de către îngrijitori a modului
producţie în agricultură, constituie una de Sus s-a specializat iu producţia viti- viticulturii şi pomiculturii, ponderea potrivit evaluărilor făcute, produc­ a permis ca la însilozări să se cum trebuie alcătuite raţiile şi felul
din condiţiile liotărîioarc pentru ren­ pomicolă. acestor ramuri în producţia globală şi ţia globală de struguri planificată poată lucra zilnic din plin cu în care se administrează furajele în
tabilizarea gospodăriilor de stat. Iată de Pentru folosirea cu maximum de efi­ marfă va creşte Şi mai mult. Potrivit va fi depăşită cu peste 400 tone. In două combine şi o tocătoare. funcţie de categoria de vîrstă a por­ k
ce această problemă a stat permanent planul ui stabilit, în toamna acestui an complexul de măsuri agrotehnice apli­ IN FOTOGRAM E : aspect din cinelor, pentru a realiza sporuri în
cienţă economică a terenurilor situate
în atenţia organizaţiei de partid de la în pantă, pe Iîngă cele 245 ha de vie suprafaţa ocupată cu vie va fi extinsă cate la viţa de vie, de multă atenţie s-au timpul iiisiiozării porumbului cu greutate cît mai mari cu un consum '
G.A.S. Apoldul de Sus, care a determi­ cu încă -44 In Terenul destinat acestei bucurat lucrările de fertilizare, săpare şi combinele pe una din tarlalele cît mai redus de U-N. In afară de
Şi 228 ha ocupate cu pomi pe rod, îu aceasta s-a urmărit îndeaproape de că­
nat conducerea şi pe lucrătorii acestei ultimii doi ani au fost înfiinţate plan­ plantaţii a fost desfundat şi pichetat, iar stropit. Sapa mare, cefe 2 praşile şi 4 G.A.S. tre consiliul G.A.S. înfăptuirea tuturor - - w a a j B i
unităţi să se preocupe cu toată răspun­ materialul săditor necesar este asigurat stropiri S-au executat în bune condiţi-
taţii noi de pomi pe 71 ha şi de vie pe măsurilor stabilite în consfătuirile de
derea de rezolvarea ci. de pe cele 10 ha. de pepinieră ale gos­ uni. De asemenea; în toamna anului tre­
50 ha. Datorită acestui fapt, vitipomi-
In vederea valorificării cît mai de­ cultura ocupă o pondere însemnată în podăriei. Totodată, pentru îndcsîrea li­ cut pe 120 ha. s-au aplicat îngrăşămin­
pline a condiţiilor economice şi naturale producţia globală şi marfă a unităţii vezi» se vor planta 50 000 pomi din spe­ te organice şi chimice, iar în primăvara
de care dispune gospodăria noastră de noastre, c.» reprezeniind peste 70 la sută cii valoroase. acestui an pe 60 ha. s-a administrat gu­ M ei muSt decii: prevede
stai, pe baza orientării daie de partid din volumul total al producţiei realizate Deosebit de important este faptul ca noi de grajd, pe 223 ha sare potasică,
pe 207 ha azotat de amoniu, iar pe 63
lia supei fosfat. a B u g a |s a iî( ie B a iîi8
In prezent atenţia lucrătorilor noştri
este îndreptată spre asigurarea unor con­ Realizarea unor producţii mari şi ief­ cît era prevăzut, lucrătorii de Ia ferma
tine de tapte este un obiectiv căruia de vaci s-au angajat să obţină litrul de
diţii optime de vinificare, lucrîiidu-se in­
conducerea gospodăriei, toţi lucrătorii lapte cu 1,60 lei. Muncindu-se cu hăr­
tens la revizuirea şi repararea vaselor
noctri îi acordă o importanţă deose­ nicie şi mult entuziasm, fiecare litru
a preselor, pînă acum fiind pus in stare
bită. In acest sens avem o experienţă de lapte a fost produs cu numai 1,38
de folosinţă 40 ia sută din inventarul bogată p: care am acumulat-o în anul Ici, realizîndu-se pe această calc în­
necesar la vinificare. Desfăşurînd larg precedent cînd am realizat 3.700 litri semnate economii.
întrecerea socialistă pentru realizarea de lapte pe cap de vacă furajată. Re­ Obţinerea rezultatelor amintite a fost
de producţii sporite, cu un consum de zultatele dobîndite nc-au demonstrat posibilă datorită unei îngrijiri şi fura­
că avem condiţii materiale suficiente jări raţionale a animalelor. De pildă,
mijloace de producţie şi de muncă cît
pentru a obţine producţii şi mai ridi­ în raţia fiecărei vaci au intrat 40 kg
mai reduse, lucrătorii de lj gospodăria
cate. De aceea, în acest an, încă din porumb masă verde (i cîte ICO grame
de stat din Apoldul de Sus au reuşit ca iarnă nc-am străduit de a asigma va­ tărîţc pentru fiecare litru de lapte. Cu
pînă la începutul acestei luni să reali­ cilor condiţii bune de branirc. Pe lin­ ahe cuvinte, hrănirca s-a făcut în mod
zeze economii la cheltuielile de produc­ gă aceasta, trebuie să arătăm că toţi diferenţiat în funcţie de producţiile In codrul C A.S. din Orăs-
ţie în valoare de 510.000 Ici. 'Militînd lucrătorii din brigada zootehnică şi mai dare de către fiecare vacă. Am urmărit tie funcţionează o fabrică de
în continuare pentru înfăptuirea sarcini­ cu seama cei de la ferma de vaci au apoi îndeaproape respectarea strictă a luraje combinate Zilnic aici
lor stabilite în planul de măsuri tehnico- fost antrenaţi în întrecerea socialistă. programului de grajd, Toate aceste mă­ slnt preparate zeci de tone de
In cadrul întrecerii, lucrătorii şi-au luat suri au dus la obţinerea rezultatelor a-
organizatorice, lucrătorii de la gospodă­
angajamentul ca în cinstea zilei de 23 ratate. nutreţuri $i apoi expediate în
ria noastră de stat vor reuşi va încheie August să livreze statului peste pre­ Dintre îngriiîtnrii-mulgăiori care s-au toate G AS din regiune Ma­
activitatea ccouomîco-fin2i»ciară din a- vederi 110 Iii de lapte. Ca urmare a evidenţiat amintim pe loan Bulhucan, joritatea lucrărilor ce se lac
ccst an cu importante beneficii peste muncii depuse de către fiecare îngriji- care şi-a depăşit planul pînă la 23 Au­ sînt mecanizate ceea ce asi­
prevederile planului de producţie. tor-mulgător, angajamentul a fost în­ gust cu 40 la suta, Joca fosif. Zabaria gură o productivitate ridicată
deplinit cu mult înainte de termenul losif şi alţii. Toţi manifestă o preo­ a fabricii
C. CACOVEANU stabilit, Pînă la 23 August s-au livrat cupare susţinută pentru consolidarea
reste 300 hl lapte. In acelaşi timp, pe dezvoltarea succeselor dobîndite. IN fOTO : Aspect din in­
secretarul organizaţiei de partid Iîngă sporirea producţiei marfă s-a în- VASU.E PER TA teriorul fabricii de luraje com­
G.A.S. Apoldul de Sus rcgb.tr.* t şi o reducere s>mtîtorie a pre­ brigadier zootehnie, binate.
ţului de cost. Astfel, faţă de 1,77 Ici G.A.S. Gelmar