Page 90 - 1964-08

Pag. 3 Drumul socialismului Nr. 3004

DIN C R O N I C A Î N T R E C E R I I

— La capătul ---- Separaţii de tanâ caiiiaie

Colectivul de muncitori din secţia Gheorghc Ignat şi Emilian Cimporescu
primei ascensiuni transporturi a uzine) „Victoria" Călan au raportat îndeplinirea angajamentu­
s-a angajat ca pînă la 23 August
să
lui cu 5 zile mai devreme. Reparaţiile
termine dc reparat cele 8 locomotive executate au fost de bună calitate. La
21 august. Pînă In marca sărbătoare reşte nu întîmplălor. După cum se planificate pe luua august. recepţie, locomotivele au corespuns în­
n eliberării patriei mai rămăsese o sin­ vede, aici, pc platformă, cît şi în hala Llrganizîndu-şi bine munca, folosind tocmai probelor făcute.
gură zi. Pc platforma oţciăriei elec­ dc turnare, întrecerea este vie, mobi­ cu chibzuinţă timpu] de lucru, echipele
trice dc la Combinatul siderurgic din lizatoare. Oţclarii şi turnătorii se preo­ T. ALEXANDRU
electrician
Hunedoara se muncea cu sîrg şi pasi­ cupă să dea patriei oţel mult şi dc ca­ dc lăcătuşi conduse dc Ludovic Bolog,
une. Oţclarii se hi t rece “.u r>c ci în­ litate bună. Noi inginerii şi tehnicie­
şişi. I-ain întâlnit fie cxccutînd cură­ nii îi sprijinim concret în muncă. în­
ţarea rinelor, căptuşiren sau uscarea tregul colectiv, îndrumat de organi­
lor, fie urmărind cu multă atenţie zaţia dc partid, am aplicat în produc­ Bilanţ rodnic
prin vizori procesul dc elaborare a ţie măsuri eficace. Amintesc doar cî-
oţelului. Fiecare dintre ei sc străduia reva. In cursul trimestrului I s-a mo­
să execute lucrări dc bună calitate. dificat profilul cuptoarelor şi s-au © PLANUL PRODUCŢIEI GLOBALE Şl MARFA DEPĂŞIT CU
Toţi erau hotărîţi să adauge celor adoptat noi tehnologii de elaborare a
2.969 tone o;c) dar peste plan, pînă oţelurilor. Ca urmare, durabilitatea 32.992.000 LEI ® 6.935.000 LEI ECONOM II SUPLIMENTARE LA PRE-
în ziua de 21 augu.se, alte şi alte tone. cuptoarelor a crescut dc la 65 şarje la
Asemănător oţelarilor cei de la bala peste 103 şarje. La cuptoarele nr. 1 şi TUL DE COST AL PRODUCŢIEI INDUSTRIALE O BENEFICII PESTE
de turnare munceau şi ei Cu hărnicie, nr. 2 au fost executate reparaţii capi­ PLAN IN VALOARE DE 7.529.000 LEI.
l-am văzut curătînd si verificând oale­ tale dc bună calitate. Vetrele cuptoa­
le de turnare, lingnticrcle şi pîinîile. relor s-au reparat după o metodă In întrecerea socialistă desfăşurată în gîr pianul producţiei globale şi marfă a
Nici nu sc putea altfel. Succesul co­ nouă, care a mărit durabilitatea aces­ cinstea celei de a XX-a aniversări a eli­ fost depăşit cu 4.272.000 lei, faţă de
lectivului secţiei dep:nde în marc mă­ tora şi a scurtat timpul planificat de berării patriei de sub jugul fascist, co­ 704.000 Iei cît prevedea angajamentul,
sură de munca lor. Dacă în oalele dc execuţie. S-a respectat cu stricteţe du­ lectivele de muncitori, ingineri şi tehni­ iar economiile şi beneficiile peste plan
turnare se găseşte zgură, cărăiniz.i sau rata şarjelor. După elaborarea fiecărei cieni din întrepriuderilc industriale ale se ridică la 514.000 lei. Asemenea suc­ Combinatul siderurgic Hunedoara : Vedere parţială a sccfiei bluming.
alte corpuri ncmetalice. în oţel se şarje cuptoarele au fost bine întreţi­ raionului Orăştie au repurtat succese cese au obţinut şi colectivele dc Ia I.I.S. Foto : V. ONOIU
produc incluziuni, calitatea lui este nute.
deosebite în producţie. Animata de do­ „Vidra", I R.I.L., I.F. Orăştie, şantierul
inIJrcnţată negativ. Dacă căptuşeala In adunările grupei sindicale oţela- rinţa fierbinte dc a cinsti această mă­ de construcţii Cugir Şi altele.
oalelor este fisurată, oţelul incandes­ rii şi turnătorii au făcut propuneri reaţă zi cu realizări din cele mai fru­
cent se infiltrează producînd perfo­ chibzuite, care au fost aplicate în pro­ moase, aceste colective, mobilizate de Metalurgiştii din Cugir au dat peste
rări ş.a.m.d. ducţie. La unj din adunări, de pildă, organele şi organizaţiile dc partid, au plan 675 maşini de cusut „Ileana" şi Al opfulea foc ia O. S. M. nr. 2
In mijlocul oţelarilor şi turnători­ s-a propus construirea unor buncăre desfăşurat o largă acţiune pentru desco­ „Rodica", 13 nuşini-unelte pentru aş-
lor am surprins o parte din inîgnerii pentru fero-aliaje. Construite, aceste perirea şi punerea în valoare a noi re­ chierea metalelor, iar cbimiştii din O-
răştie 131,8 tone oxizi dc fier galben şi
şi tehnicienii secţiei, explîcîndu-lc şi buncăre au dus la evitarea risipei de zerve interne, a organizat mai bine mun­ roşu, 18,7. tone lan in praf, ctc. Succese In oţclăria nouă a Combinatului side­ la acest cuptor, este mei marc decît stantin Pitea, sub supravegherea căru­
ia s-au executat lucrările dc înzidirc,
arătîndu-lc concret acestora cum să-şi metal şi a amestecuiui de fcro-alîaje, ca şi producţia, au folosit mai judicios remarcabile a obţinut şi colectivul uzi­ rurgic Hunedoara s-a aliniat cel de-al producţia medie pc 24 dc orc, a tu­
organizeze munca pentru folosirea din care, introduse în cuptoare, influen­ timpul dc muncă şi maşinile. nelor „30 Decembrie" Cugir. El a dat optulea cuptor Siemens Martin, avînd turor oţelăriilor existente în \ară» 'M sau loan Covaci şi Eugen Dcac, şefii
plin a timpului efectiv de lucru, cum ţau negativ calitatea oţelurilor. Pen­ Toate eforturile, iniţiativa, priceperea peste plan 41 bucăţi maşini dc spălat o capacitate de 403 tone de oţel. Al op­ anul 1938. unor brigăzi dc zidari şamotori sînt de
asemenea veterani pc şantierele hunedo-
să exploateze agregatele ctc. tru transportul fero-aliajelor au fost şi capacitatea muncitorilor, inginerilor tulea foc continuu a început să ardă Construcţia unui asemenea obiectiv
construite lăzi speciale. rufe, 4.350 bucăţi fuse dc tors pentru aici, topind U 21 august cea dinţii şar­ industrial, a solicitat eforturi deosebite renc.
— Sîntem la capătul primei ascen­ şî a tehnicienilor au fost canalizate spre ring, 200.000 bucăţi grcsoarc, 20,128 jă dc metal. Această şarjă a fost elabo­ Pc un şantier dc asemenea proporţii
siuni — nc spune inginerul Adrian — Cine a contribuit mai mult la îndeplinirea şi depăşirea prevederilor m.l. lanţ articulat, 64.233 m.I. lanţ .de rată cu aproape 40 dc zile înainte dc din partea constructorilor. Aici au lu­ s-ar părea că munca migăloasă sc ex­
Popovici. Rezultatele sînt bnne. In obţinerea succeselor ? planului de producţie, a angajamentelor bicicleta, 12,690 m.l. lanţ tăietor pentru termenul planificat. Constructorii, îm­ crat zilnic, în medie, timp dc un an clude. Şi lotuşi zidarii şamotori au lu­
trimestrul II colectivul nostru de mun­ — întregul colectiv merită laude luate în întrecerea socialistă. Pentru fie­ fierăstraie mecanice. întreprinderea ra­ dc zile, circa 300 dc muncitori, 'tehni­
pentru succesele obţinute. In mod deo­ preună cu oţelarii închină acest succes cieni şi ingineri apnrţinînd dc 5 şan­ crat cu atenţie şi precizia ceasornicaru­
că a luat drapelul dc secţie evidenţia­ sebit şi-au adus contribuţia muncito­ care colectiv a devenit o chestiune dc ională dc industrie locală a prorlus peste deosebit glorioasei aniversări a eliberă­ tiere specializate ale I.CS.H. Termenul lui.
tă în întrecerea socialistă pc combi­ onoare, dc cinste şî mîndric, să rapor­ prevederile planului 110 bucăţi scaune
rii din echipele conduse dc tovarăşii teze partidului că angajamentele luate rii patriei. O dată cu intrarea în func­ dc execuţie a fost mult scurtat faţă dc Mecanizarea numeroaselor operaţiuni
nat. La producţie nc-am depăşit pla­ Gheorghc Cordoncanu, Vasilc Gcorges- pliante, 26 tone piese turnate, 45 buc. ţiune a cuptorului 7 în urmă cu ilouă ccle'aitc cuptoare similare de la noua cum ar fi baterea prafului dc magnezită
nul dc la începutul anului şi pînă azi c’j, Fio» Ian Haidu şi alţii. Ne mîn- au fost îndeplinite, ca cuvinîul dat e bănci şcolare, 15 bucăţi dulapuri şi al­ luni, iar acum a cuptorului opt, s-a oţelărîe. intre inlcispaţiifc cărămizilor din vatră
ru 2.969 tone oţel. la calitate rebu­ dvim însă cu toţi muncitorii. De aceea fapta împlinită. Şî, colectivele întreprin­ tele, iar I.F. Orăştie a produs în plus încheiat etapa a treia dc construcţie a Intrarlcvăr cici au lucrat aceiaşi oa­ cu ajutorul unui vibrator pneumatic,
derilor cliii raionul Orăştie au cu ce sc
tul admis a fost redus în luna iulie la sîntem îndreptăţiţi să-i felicitam şi să miluiri. Planul producţiei globale, pe S 924 m.c. material lemnos. oţclărici nr. 2. meni care au construit şi restul cuptoa­ tăierea cu precizie a cartoanelor necesare
1.68 la sută faţă dc 2,30 cît era pla­ Ic dorim noi succese în lupta pentru raion, a fost depăşit cu 13.700.000 Ici, Aceste realizări deosebite dobîndite In imaginea celor care nu au văzut un relor. Şi dacă echipa maistrului Staglcr a so introduce în rosturile dc dilatare a
nificat. iar (a preţul dc cost am obţi­ îndeplinirea şi depăşirea angajamente­ faţă de 6.559.C00 Ici cît prevedea anga­ (Ic muncitorii, inginerii şi tehnicienii cuptor dc asemenea dimensiuni, cîtcva Matei a reuşit să ridice coşul cuptoru­ cărămizilor cu ajutorul unei maşini spe­
nut numai în primul semestru crono- lor anuale. jamentul, iar planul producţiei marfă din întreprinderile industriale ale ra­ cifre legate dc construcţia cuptorului sînt lui 8, înalt dc 90 m. în numai 42 dc ciale, concepută aici, tăierea mecanică
mii în valoare de 1.100.000 Ici. Şi, fi­ L. DEMETER cu 20-292.COC lei, faţă de 6.011.000 Ici ionului Orăştie, sînt expresie muncii suficiente pentru a ne da scama dc pro­ zile, faţa dc 3 luni cit prevedea planul a cărămizilor etc. au permis construc­
angajament. Economiile suplimentare Ia lor neobosite pentru înfăptuirea neabă­ porţiile acestui progres. Pentru săparea dc stat, aceasta se datoreşte faptului că torilor (Ic la I.C.S.H. nu numai să exe­
preţul de cost al producţiei Sc ridică tută a politicii partidului şi guvernului, fundaţiilor sale s-au excavat 42.000 aceeaşi echipă a înălţat mult» alic ase­ cute construcţia cuptorului într-un timp
patriei
noastre so­
pentru înflorirea
Ja suma dc 6.935.000 lcr, iar beneficiile m.c. dc pamînt şi s-au folosit 8.000 menea coşuri. La lucrarea respectivă record, ci şi să ofere oţelarilor un agre­
cialiste. m.c. de beton. La înzidirca cuptorului gat dc înaltă calitate. In această privin­
 § 3 a s » tfa m e ir a 4 c date peste pbn la 7.529.000 Ici. Succesele amintite au fost închinate au fost întrebuinţate aproape un milion brigada condusă dc Buch Ioan a apli­ ţă. cuntorul nr. 8, împreună cu oţelarii
cat, pentru prima dată la Hunedoara,
importantă !a aceste
O contribuţie
pemtfru ©amenii muncii realizări şi-a adus-o colectivul U.M. Cu- dc către colectivele de muncă ale între­ dc bucăţi de carăm’dă refractară în metoda colrajului glisant fără schelă care îl deservesc, au trecut o dată cu
2.000 m.c. zidărie. Mai concludent însă
interioară, procedeu care a permis exe­
şarje, examenul cel
elaborarea primei
gir. El raportează că planul producţiei prinderilor din raionul Orăştie zilei dc cutarea concomitenta a zidăriei şi tur­ mai pretenţios.
23 August — cea mai mare sărbătoare decît aceste cifre este faptul că produc­
La Cugir se construiesc ş.i se dau August constructorii din Cugir au globale şi marfa a fost depăşit cu naţională a poporului roniîn. ţia dc oţel, ce se realizează într-o zi nării betonului. Maistrul principal Con­ LAL RUMULUS
în folosinţa oamenilor muncii, în predat metalurgiştilor 160 aparta­ 9.913.000 lei, faţa dc 3.800.000 lei anga­
fiecare an, sute de aparfamente mo­ mente, din care 32 apartamente jament. Economiile suplimentare reali­
deme şi confortabile. Muncitorii, peste plan. La recepţie, noile blo­ zate la preţul dc cost sc ridică la Gh. Dcndrîno, „Fetele din Murfatlar"
inginerii $i tehnicienii şantierului de curi au primit calificative de bine 3.000.000 lei, faţă dc 2.000.000 lei cît dc E. Roman ctc.
construcţii al T.R.CH. din acest şî foarte bine. Totodată, folosind prevedea angajamentul, iar beneficiile m & tm Asemenea succese a obţinut şi mu­
oraş şi-au mobilizat loate forţele raţional materialele, timpul de mun­ zica simfonică prin creaţii care ex­
primă mai mult ca oricînd bucuria
pentru a îndeplini şi depăşi sarci­ ca şi sporind productivitatea muncii date peste plan la 3.696.000 Ici. a oamenilor muncii, şi aspecte dîîeritc
Realizări tot atît dc importante
nile de plan şi angajamentele luate planificată, harnicii constructori de In aer este zvon dc sărbătoare. Pre­ Iată unul din cîntcccle minerilor de tata, oratoriul, sorata, opera ere., ale activităţii lor.
în întrecerea socialistă. Zidarii, dul­ pe acest şantier au realizat o eco­ obţinut şi colectivul fabricii chimice tutindeni, pc feţele oamenilor sc ci­ azi, care exprimă viaţa şi munca lor exprimă acelaşi optimism care reflec­ Ca urmare a grijii partidului pen­
din Orăştie. Aici, s-a realizat o produc­
tă inepuizabil realitatea vieţii noi.
gherii, fierari i-beton i?li, tîmplani, nomie suplimentară la preţul de ţie suplimentară, globală şi marfă, de teşte emoţia bucuriei celei mai mari nouă : Cele mai multe creaţii corale sînt tru crearea unor condiţii cît mai op­
instalatorii, zugravii, mozaicarii, în­ cost care însumează 232.000 lei 8.215.000 Ici faţa dc 5.400.000 Ic! cît sărbători : a XX-a aniversare a eli­ A z i a v e m h a r n ic i m in e r i prelucrări ale cîntecclor populare. time în desfăşurarea activităţilor mu­
L a B a rza şi P c l r o ş c m ,
treg colectivul, desfăşoară o între­ Bucuroşi de realizările dobîndite prevedea angajamentul. La preţul de berării patriei. Ei m u n c e s c cu d r a g şi s p o r Cîntecul coral romînesc, prin repre­ zicale, în ţara noastra s-a creat con­
Se aud cîntccc. Dar ce cîntccc i Noj.
cere însufleţită. pînă acum, ei muncesc cu avînt cost s-a realizat o economic suplimen­ luminoase, cum n-a putut cmta ni­ P e n tr u p a c e şi p o p o r zentanţii lui străluciţi ca Ciprian Po- cursul pe ţară al artiştilor amatori.
Strădaniile depuse pentru a da Sporit pentru a ob(ine în viilor suc­ tară de 2.649.000 lei şi s-au dat .peste ciodată poporul. D c la B r a d s p re m u n ţi cînd treci rumbcscu, Gaviil Muziccscu. Gh Din 1951 pînă in acest an s-au ţinut
via(a obiectivelor stabilite, au fost cese lot mai frumoase în munca plan 2.974.000 lei beneficii. Dc aseme­ ...Cîutecul a existat întotdeauna. A u z i c în te c c m oţeşti. Dinu, Gh. Cucu. I. Vidu, Gh. Danga. şapte concursuri dc acest fel in ţara
noastră, devenind tradiţionale. La a-
încununate de succes. Pînă la 23 lor. nea, la uzinele „30 Decembrie" din Cu- S-a născut odată cu omul, şi l-a în­ C în te c c d e b u c u r ii Ion Chiiescu etc., este cunoscut as­ ccste concursuri, adevărate sărbători
soţit în toate activităţile sale. El a l - a m a i z î-i bade, mai zi-i ! tăzi şt apreciat peste hotarele ţării. de cultură naţională ale poporului
Romanţele nu mai exprimă a/.i ja­
exprimat şi exprimă sîncer şi fidel Cîntecclc populare sînt înaripate. lea şi amărăciunea. O romanţa nouă, nostru, participă pe lingă interpreţii
viaţa omului, sentimentele lui, pen­ Ele zboară pretutindeni. Din cetatea cu un conţinut nou, optimist, bogată dc muzică populară şi cei de mu'/.ică
tru că creatorul cel mai desăvirşit al oţelului. Hunedoara, răsună mîndria uşoară sau simfonică.
G I N O Ţ Ş L U L P & O â U S L A acestor creaţii muzicale este însăşi po­ înfăptuirilor dc zici : în idei, s-a născut dîn acelaşi spirit Formaţii artistice dc toate genurile:
porul. F o a ie v e r d e v io r e a de sinceritate în exprimarea fidela a coruri, orchestre dc muzică populară,
realităţii.
€ .S .H . IM C O N T U L A N G A J A M E N T U L U i Tocmai aceasta particularitate deo­ D r a g ă m i - e H u n e d o a r a , Amintim cojnpoziţia lui Mălinca- uşoară, scntisimfonicc sau si»’-foni­
sebită a sincerităţii cîntecului popu­ Cu fu r n a le , la m i n o a r e nu premiată la „Festivalul dc la Ma­ ce, precum şi soliştii, exprimă azi
u jm r-c o tM W b \ lar exprimă conţinutul timpului în V e s tite p e ste h ota re. maia : prin cântec viaţa nouă, întrccîr.du-se
care a fost creat şi interpretat. H u n e d o a r a , tc iu b im prin măiestrie artistică. Succesul mu­
Şi dacă altădată muncitorul sau Şi c u tine ne. m in d r im . A ş v r e a iar anii tin ereţii zicii româneşti este de mult cunoscut
ţăranul îşi exprimau durerea şi revol­ C - a m in v ă la t să m u n c im Şi m in te a m e a d e - a c u m . peste hotare. Tuineurilo ansambluri­
10.000 ta prin cîntecc ca acestea : p u m n ii T r a iu l să n i-l f e r i c i m . A z i ştim c e - n s c a m n ă rostu l vieţii lor româneşti dc folclor, dintre cere
înspre cîmpic, cîntcccle sc înfră­
S p r e ca r e tel, p c c a i c d m m ...
m in e r i
„ H ai
d c .sir in g e ti
amintim „Rapsodia romînă", au făcut
C - a m v ă zu t v e n in d p a tro n ii ţesc cu alte creaţii înaripate : Muzica uşoară dc dans. însoţită dc să răsune ropote ncsfîrşjrc dc aplau­
Să u c -a d u c ă d e m l n c a r c /■'runzulifă de trifo i text. prin larga ci popularitate, a ob­ ze la adresa artiştilor io::»îni, pc cele
M ă m ă lig ă dc. secară, M u lt m i-i d r a g In sat la noi, ţinut o scamă dc succese prin c»*caţ;i mai însemnate scene a!c luinii.
A p ă p lin ă de su d oa re..A . C ă m u n c i m cu v o ie b u n ă tinereşti care, alături ac texte valo­ Astăzi, succesele muzicii româneşti
rm crm m sau : P e tarla toţ.i îm preu n ă .. roase, sînt mereu în căutarea unor ci» din uzine, mine şi ogoare, parti­
sînt închinate odată cu succesele mun­
„ D c m ic m - o b a tjo c o r it
Cîntcccle populare nu mai sînt lă­
forme de exprimare noi, originale.
M - o bătut şi m - o sfă d it sate azi la voia întâmplării. Ele sînt Amintim în acest scii6 doar cîtcva dului, patriei noastre socialiste. Ţara
T Si s im b r ia m i - o op rit adunate cu grijă, cizelate, prelucrate, dîn şlagărele croate în ceî 20 dc ani întreagă este un cîntcc. Oriunde, Ia
$ i-n p ă d u r e a m fugit"... tipărite, puse la îndcmîna oricui, iar de viaţă liberă : „Drag mi-c bădifa oraşe ca şi la sate, oamenii muncii
Astăzi cîteccle exprimă bucuria uncî interpreţii cei nui talentaţi sînt în­ cu tractorul", dc I. Vasîlcscu, „Calc s-au înfrăţit în cîntccc de voie bună.
vieţi noi, într-o patrie nouă. liberă, drumaţi înspre şcolile speciale dc mu­ lungă., drum de fier", dc Ghcrasc Bucuria nimicii sc împleteşte mai
înfloritoare. zică. La Deva, Petroşani şi Hunedoa­ Dcndrîno, „Eu pentru voî ridic pa­ ai nionîoj ca oricînd cu cîntccul şi
Au rămas doar în amintire doinele ra, aceste şcoli formează cadre valo­ harul", dc N. Kirculcscu, „Tropa, tro- jocul. In hora maic, caic cuprinde
r i! c dc
dc jale, baladele haiduceşti, cîntecclc roase dc interpreţi sau instructori. pa". dc E. Roman, „Marinîca" şî „Ga- az.i toată ţara, sc aud glasurile
triste sau paparudele pline dc mişte»- Mai mult ca oricînd, astăzi muzica rofîfa" dc Mălineanu. „Lină Cătălină”, bucurie ale poporului :
şi superstiţie. populară sta la baza dezvoltării unor dc Radu Şerban, „Lalele" dc T. Popa, F r u n zu liţă f o i de lei
N-au trecut decît două decenii de forme mai complexe. Compozitorii „O ghitară cînta". dc V. Vcsclovschî, Să tră ia scă 23
c:nd s-a ivit în viaţa poporului nostru noştri găsesc în această muzică izvoa­ „Serenada tinereţii", dc O. Grigoriu, C ă n e -a a d u s lib e rta te
ace! minunat 23 August 1944, vesti­ re nesecate dc inspiraţie. Cele mai va- „Macarale" de C. Zaharia ctc. F e r ic ir e şi dreptate,
tor de vjeţă nouă şi zîmbet senin. 1 o roase creaţii ale muzicii culte îşi au Intîîa operetă româneasca, ,,N-.a fost Z i-i, m ăi, c c t c r a ş din stru n ă
Cîntccu) nou, la început firav, născut originea inspiraţiei în cîntccul popu­ nuntă mai frumoasă" dc N. Kircu­ Z i-i că v r e n m r i lc -s b u n e
lar. lcscu, a deschis cu succes drumul ce­ C ă n i-i traiul lu m in a t
prin conţinutul său şi prin forma sa Şi o q o r u -m b e lş u g a t.
tot mai avîntată odată cu acel răsă­ Astăzi, atît muzica noastră — cu lorlalte : „Ana Lugojana" şi „Pluta­ ŞTEFAN RAD UT
rit. a crescut cxprimînd bucuria îm­ forme mai simple — înccpînd cu -ro­ şul dc pe Bistriţa'*, de Filarct Barbu, dirijor la Teatrul dc estradă
plinirilor dc visuri îndrăzneţe. Astăzi, manţa, marşul, corurile, muzica de
m m m m rm e rm „Lăsaţî-ma să ciut" şi „Lisistrata" dc Deva
el s-a ridicat la nivelul artei adevărate, dans, comedia muzicală, până la ope­
iar interpreţii lui, la maeştri* artiş­ retă, cît şi muzica grea — cu forme
tilor adevăraţi. mai complexe —• ca simfonia, can­
ciumau, Moise Şerban, Gheorghc To- — Acesta îmi este satul natal — nc
m i r i pe Valea Âmpoiului muş. în inima pădurii, spune Florea Paraschic.
Pornim împreună prin comună. Pri­
Sus la munte,
Ircamătul vieţi» noi este cunoscut şi dc virile lui Florea Paraschic sorb cu ne­
muncitorii forestieri. In ultimii ani saţ peisajul natal. Cehii î sc umezesc.
Pornind în aval pc Valea Âmpoiului ridica Ia 400. Prin numea plină de în­ înnoirile petrecute pc Valea Ampoîu- Nimic dîn ce a fost odinioară nu nia»
dinspre Zlatna, important punct indus­ sufleţire a cadrelor didactice comuna lui. In ultimii ani, a crescut deosebit s-a construit un drum forestier dc la întîlnim acum... In ziua aceea, a»n ză­
trial, întâlneşti înşirate aşezări com­ a fost complet alfabetizată. In anul de mult şi n./clul dc trai al oamenilor. Fencş pînă în pădurea Gr o za pe o lun­ bovit în faţa caselor noi, la dispensa­
pacte, pitoreşti. Deoparte şi dc alta 193S copiii din satul Galaţi învăţau Aceasta o dovedeşte şi faptul că nu­ gime ilc 20 kilometri, dcschlzîndu-se rul medical, la căminul cultural, cons­
a Âmpoiului străbat pînă in adâncul intr-un grajd. Acum, la Galaţi există mai prin magazinul universal njixt gura de exploatare foicsticrâ Feneşa- trucţii ridicate cu ajutorul cetăţenilor
munţilor drumuri dc acces, care des­ o nouă şcoală ridicată prin munca şi din Fcneş sc desfac lunar mărfuri în sa. Muncitorilor dc aici, li s-au asigu­ prin muncă patriotică.
chid vizitatorului viziuni spre înăl­ cu participarea cetăţenilor. Jn cadrul valoare dc peste 450.000 lei. In 1938 rat cabane spaţioase, confortabile, can­ înainte, pc drumurile acestea mer­
ţimi împădurite, privelişti îneîntă- Şcolii de 8 a oi dîn Fcneş, funcţionează în comuna Fcneş nu exista nici o bi­ tină, magazin alimentar, club. apara­ geau doar moţii cu cîubere. Acum tre­
toarc. zece cadre didactice, asigurînd pregă­ cicletă. Acum sînt 300. Peste 50 de te dc radio. Locul topoarelor şi ţapi- sari la zgomotul maşinilor ce sc în-
In drumul nostru nc-am oprit la tirea şcolară a celor 170 dc elevi. Ei cetăţeni au aparate dc radio, iar nu­ nclor a fost luet de fierăstraie meca­ dieaptă spre exploatarea minieră din
Acum iureşul
nice şi dc fnnîcularc.
Leneş. înainte vreme, oamenii de aici ou la dispoziţie săli dc clasă spaţioa- mărul abonamentelor la ziare sc ridi­ muncii a pătruns tot mai adînc în ini­ Zlatna, sau spre gura exploatării fo­
duceau o viaţă grea. Izolaţi, trăind în că la 600. In aceste zile cetăţenii dc ma pădurii seculare. Am întâlnit aici restiere dc la Fcneşasa. Zilnic circulă
inima munţilor, doar natura le era aici muncesc cu mult entuziasm Ia la gura exploatării forestiere pe co­ prin aceste locuri patru autobuze
binevoitoare. Odată cu anii de demo­ electrificarea întregii comune. Pînă munistul Simion Scrob. Un bărbat cu l.R.T.A. pentru transportul cetăţeni­
craţie populară a prins a sc schimba acum s-au instalat transformatoarele, lor, fiind asigurată astfel legătura în­
însă şi viaţa lor. Au început să prindă Jjisem ttdn s-a montat linia dc înaltă tensiune, braţe puternice şi faţa arsă dc soare. tre localităţile Alba lulia— Metcş—
Avea o privire pătrunzătoare. In tine­
viaţă visele celor care le năzuiau cîrtd- plantîndu-sc stâlpii pentru linia de joa­ reţe, Simion Scrob, n-a avut parte de­ Zlatna— Cîmpcni. Cu 53 de anî în ur­
va. Azi, la Fcneş, pc Valea Ampoîu- să tensiune. Contribuţia cetăţcniW la mă, la Mcteş copii învăţau într-o casă
lui pulsează o nouă viaţă. Casele de acţiunea de electrificare sc ridică la cît de o muncă istovitoare. In igno­ cu păniînt pc jos şî acoperită cu paie.
odinioară, din bîrnc şi acoperite cu sc, internat şi cantina. In cei 20 de ani 5CO.OOO Ici. La lucrăiilc efectuate s-au ranţa vremurilor trecute pentru lumi­ Erau 50 de copii şi un singur învăţă­
narea poporului, a fost cuprins şi Si­
paie, au dispărut. In locul lor s-au de la eliberare, oamenii au crescut o evidenţiat în mod deosebit Simion tor care ţinea cursurile claselor 1-7
ridicat construcţii trainice şi spaţioase dată cu vremurile. Dacă pînă în 1938 Scrob, Petru Petric, Mircca Metcş, Vio­ mion Scrob, care nu a putut cunoaşte într-o singură încăpere. Astăzi, la Mc-
dîn cărămidă şi acoperite cu ţiglă. Nu­ din Fcneş nimeni nu a putut urma rcl Tomuţă, Ion Bolea, Ion Nicula, Ştiinţa dc carte. O dată cu transfor­ teş, cei 200 dc elevi ai şcolii dc 8 ani
mările survenite în Valea Âmpoiului
mai în perioada 1957-1964 s-au construit cursurile supciioarc, astăzi comparaţia Ion Lupca şî alţii. Nici despre activi­ s-a schimbat însă şî viaţa lui Simion învaţă într-un local nou. De educa­
124 casc noi. Feneşcnii se mîndrcsc şî cu este edificatoare. Fiii ţăranilor obidiţi tatea culturală nu sc putea vorbi în Scrob. Au început să prindă viaţă vi­ ţia tinerei generaţii sc ocupă 7 cadre
dc ieri, au pătruns azi în cetăţile ştiin­ trecut. Acum însă, aşa cum ne spunea
noile construcţii ridicate prin contri­ sele pc care le nutrise cândva. A în­ didactice cu pregătire medic şi supe­
ţei, devenind cadre de nădejde în diver­ tovarăşa Paraschiva Opruţa, directoa­ rioară.
buţie voluntară: dispensarul medical, se domerni de activitate. Petre Prcsăcan rea căminului cultural, biblioteca co­ văţat carte, s-a calificat. Astăzi este
S-au schimbat oa­
Anii au ticcut.
şcoala dc 8 ani, magazinul universal este profesor dc matematică, Silviu munei număra peste 4.000 volume şeful gurii de exploatare forestieră. In menii şi locurile dc pc Valea Ampoîu-
itinerariul nostru am poposit la Metej.
mixt, sfatul popular. In anul 1938 pe Tcodorcscu, inginer mecanic, Viorcl cărţi, avînd 800 dc cititori. Formaţi­ Aici l-am cunoscut pc Florea Pnras- luî. Viaţa oamenilor a căpătat alt fă­
aceste meleaguri nu exista nici un ca­ Tcodorescu, inginer silvic, Ghcorghe ile dc cor, teatru şi fluieraşi ale că­ chic, preşedintele comitetului execu­ gaş. Intr-adevăr, astăzi viaţa oameni­
minului au participat pînă la faza re­ lor arc poezia ei. Aceasta este poezia
dru medical. Acum, numai la Fcneş Gordeş, tehnician agronom, Nicolae tiv al slatului popular comunal. Pri­
gională cu ocazia diverselor manifes­ mincii, caracterizată în transformările
asistenţa medicală este asigurată dc trei Zamfira, student la Institutul politeh­ taţii artistice. Prîntic ccî mai activ» virea ne-a fost atrasă dc părul său ar­ înnoitoare, în hărnicia, curajul şi vo­
cadre cu pregătire medie şi superioa­ nic du» Timişoara etc. Iată numai câţi­ membri ai formaţiilor artistice sc nu­ gintiu şi statuia impunătoare. Are 63 inţa omului.
ră. Numărul analfabeţilor în trecut sc va din cei care s-au ridicat o dată cu mără şi Vioicl Toinuţă, Ghcorghe Bu­ dc ani dar inima îi este încă tînără. GCORGE CIORANU Minereu! dc fier dc la E.M, Tc line transportat cu basculante, este des­
cărcat în silozuri,