Page 94 - 1964-08

Nr. 3005 Drumul socialismului Pag. 3

CONSUMURILOR SPECIFICE DE COMBUSTIBIL S

CLECÎ5ICA-SARCINA IMPORTANTA A PLANULUI DE 6 ANI

I b o l d

Congresul al lll-lea <11 PM R. a acordat o atenf/'e 6 ani In medie cu 19 la sută, iar cel de energie
deosebita dezvoltării bazei energetice a economiei electrică cu 11 la sulă*. T0HE COMBUSTIBIL CONVENŢIONAL S
naţionale alocmd in acest scop, prin planul de 6 La indicaţia Biroului Comitetului regional de partid
am, însemnate fonduri de investiţii. In raportul pre­ Hunedoara, la Deva a avut loc o consfătuire a
zentat de tovarăşul Cheorghe Gheorghiu-Dej la Con­ energeticienilor din întreprinderile industriale ale
gres se arată : „ Trebuie acordată o atenţie deosebită regiunii care a analizat stadiul îndeplinirii sarcinilor
îmbunătăţirii randamentului cu care se folosesc trasate de Congres în acest domeniu pe plan re­
combustibilii, carburanţii şi energia prin ridicarea gional şi măsurile necesare a fi luate în viitor pen­ K W h
tru reducerea în continuare a consumurilor speci­
nivelului tehnic al instalaţiilor producătoare şi con­
fice de combustibil şi energie electrică.
sumatoare de energie, astfel incit consumurile spe­
In pagina de faţă redăm aspecte din lucrările con­
cifice de combustibil să scadă în cursul planului de sfătuirii î ECONOMII REALIZATE ANUAL DE INTREPRINDER8LEE INDUS­
TRIALE DIN REG. HUNEDOARA PRIN REDUCEREA CONSUMURILOR

AVEM REZERVE ÎNSEM NA TE SPECIFICE. ECHIVALEAZĂ CU :

In perioada 19Z0—1963, consumurile la CTE-I. La Combinatul carbonifer energie termică şi a aburului eşapat de
specifice de energie pe ansamblul între­ Valea Jiului prin punerea în funcţiune ciocanele dc forje etc.
prinderilor industriale din regiunea Hu­ a turbocomprcsoarelor de la E.M Lu- La Uzina Victoria Călan se pierde
nedoara au fost reduse faţă de 1959 cu peni şi E.M. Aninoasa se asigură alimen­ încă anual cu gazeic brute de la scmi­
10,10 la suta la combustibil şi cu 19,30 tarea consumatorilor pneumatici cen­ cocs, arse iii atmosferă şi cu gazele de
la sută ia energic electrică, obţinîndu- tralizat dc la unităţi dc mare capacitate funia! neepurate peste 125.000 tone
se o economie medie anuală de 187.000 cu randamente ridicate faţă de cele exi­ combustibil convenţional. La U.M .C.
tone combustibil convenţional şi stente. Zlatna gazele arse de la cuptorul dc
190.400.000 Kwh energic electrică. Cu toate acestea, realizările obţinute mată de 2C0 tone părăsesc instalaţia cu
Aceste realizări oglindesc eforturile pînă în prezent sînt sub nivelul posibi­ o temperatură de 1200 grade Cclsius,
depuse dc colectivele de muncă din lităţilor. Pierderile de combustibil prin deşi în proiect a fost prevăzut un ca­
întreprinderi, sub îndrumarea organiza­ ncuiilizarea deplină a resurselor cnerge- za;! recuperator şi o centrală dc termo-
ţiilor dc partid, în vederea reducerii ftcarc. In aceiaşi timp, pentru aburul
pierderilor dc energie în instalaţiile de tehnologic necesar uzinei, cît şi pentru
producere, transport şi de consum. La încălzirile complexului Zlatna, sc utili­
Combinatul siderurgic Hunedoara, spre Din referatul prezentat zează centrale termice* cu instalaţii mici
exemplu, în această perioadă au fest Şi randamente scăzute.
montate şi puse in luncţiune, la două de ing. loan Varvari Consumul dc energic electrică pentru
cuptoare Martin de la O.S.M. II, cazane acţionarea compresoarelor în întreprin­
recuperatoare dc tip KU-60 pentru re­ şeful Inspecţiei energetice derile miniere din regiune este dc peste
cuperarea căldurii conţinute în gazele regionale Hunedoara 140 milioane kwh pc an (adică mai mult
arse. Procentul de utilizare a gazului dc dc 57 la sută din totalul consumului
lurnal în 1959 era dc numai 52,2 la acestor întreprinderi). Gospodărirea ra­
sută, în 1963 el a crescut la 73,7 la ţională a acestui agent energetic, scump T i cuvin
sută, iar în semestru) 1 al acestui an U ticc secundare se ridică pe regiune la încă, lasă dc dorit. Există mari pierderi
91,7 la sută, rcdîndu-se astfel economiei peste 450.000 tone dc combustibil con­ de aer comprimat pc conductele dc
naţionale peste 100000 tone combustibil venţional. Aceste resurse energetice se­ transport şi in utilajul pneumatic dato­
convenţional pe an. La Uzina Victoria cundare sînt de diferite feluri şi poten­ rită nceianşcilăţilor. Ele sc ridică la
Călan gradul de utilizare a gazului dc ţiale, obţinute ca deşeuri sau ca produse 28,1 la sută la C .C .V .J., 25,3 la sută la Combinatul si­ condiţii pentru punerea în funcţiune In vederea acoperirii vîrfurilor zilni­ Este necesar ca în practica conduce­
lurnal a crescut dc la 30 la sută în secundare ale proceselor tehnologice şi Trustul Aurului Brad şi 26,5 la sută la Ing. N A G Y derurgic Hune­ a răcirii prin vaporizarc la oţelării. Ne ce de sarcină am depus eforturi pentru rilor întreprinderilor să sc încetăţe­
1959 la 61,8 îa sută în 1963 şi !a aproa­ care prezintă posibilităţi multiple dc a Irustul minier Deva. Rcdu.eiea (a mi­ CONSTAN TIN doara foloseşte vom preocupa în continuare dc utili­ reducerea puterii indisponibile în cen­ nească metoda dc analiză periodică a
pe 80 la sută în semestrul 1 1964. A- fi recuperate. Este vorba dc gazele com­ inginer şef energe­ peste 50 la sută zarea la maxim a gazului dc furnal şi tralele noastre. In acela-/! timp c nece­ consumurilor specifice realizate, cu lua­
ccasta datorită măririi capacităţii dc e- bustibile dc furnal, cocs şi scmicocs, căl­ nimum a acestor picruerj constituie dc tic la C.S.H. dc recuperarea condensatului. sar ca şi la centralele industriale ale rea dc masuri operative pentru înlătu­
asemenea o mare rezervă ce trebuie va­
purarc a gazului brut, construirii şi pu­ dura fizică a gazelor arse dc la cuptoa­ lorificată. ______ din consumul to­ Normarea consumurilor specifice dc C.S.H., U.V. Călan, F.C. Orăştie, 30
nerii în funcţiune a unei termocentrale. re şi cazane, căldura fizică a materia­ tal de energic al regiunii. In acelaşi rarea deficienţelor constatate.
La fabrica chimică Orăştîc între consu­ lului prelucrat şi căldura fizică a rezi- Pc lîngă toaie acestea, îmbunătăţirea timp, aici sînt concentrate şi cele m3' combustibil şi energic electrică pc Decembrie Cugir şi celelalte, caic aco­ Reglajul curbei dc sarcină trebuie ri
matorii dc ahuri şi cazancle producătoa­ d* urilor obţinute în procesele tehnologi­ factorului dc putere, a randamentelor 1965 o vom face bazîndu-nc nu numai peră actualmente peste 20 la sută din constituie o preocupare de seamă. Ini­
re a fost intercalată o turbină dc contra ce (lingouri încălzite, cocs incandescent, energetice ale agregatelor producătoare mari resurse energetice secundare (cca. pc datele statistice şi pe bilanţurile c- necesarul dc putere în vîrf, sâ fie rea­ ţiativele şi rezultatele obţinute î n
presiune care produce combinat energic zguri de furnal şi oţelării, ere). şi consumatoare, prin modificări con­ 81 la sută din totalul acestor resurse ncrgcticc întocmite pc agregatele prin­ lizate măsurile preconizate în vederea acest scop dc E M. Ghclar şi E.M Tc-
electrică şi termică, îmbunălăţindu-se Dc subliniat că, dacă ar fi fost re­ structive, modernizări, gospodărirea ra­ pe regiune). Noi am obţinut unele re­ cipale, ci ji pe nîte măsurători ce Ic ridicării indisponibilităţilor prin repa- liuc trebuie studiate cu atenţie şi ex­
astfel randamentul de utilizare al com­ cuperate toate resursele energetice se­ ţională a condensatului, centralizarea a- zultate bune în utilizarea lor, dar mai vom executa. letarea turbinci B.B.C. de la C.S.H., tinse şi la alte întreprinderi. Prin in­
bustibilului şi rcalizîndu-sc economii de cundare, reducerea consumului specific limcntării cu căldură a complexelor in­ punerea în funcţiune a grupului
peste 2000 tone combustibil convenţio­ dc combustibil pe ansamblul întreprinde­ dustriale, cvartalelor dc locuinţe, sînt avem încă multe dc făcut. Trebuie ter­ A.K.S.R — C.S.II. şi asigurarea nece­ trarea in funcţiune a noii fabrici de
nal pc an. La l.C.T. Paroşeni, prin stu­ rilor dîn regiune ar fi fost dc 1S,9 la rezerve la fel dc importante pentru re­ minate lucrările la cele palm cazane Ing H lN D O R EA N U f.a exploatările sarului dc abur pentru producerea pu­ oxigen dc la C.S.H. sc creează condiţii
dierea şi determinarea parametrilor op­ sută, faţă de 10,1 la sută cît s-a rea­ ducerea consumului dc energie. recuperatoare de la laminoare, create N ICO LAE miniere din ca­ terii nominale, montarea celui dc al favorabile pentru introducerea gazului
timi dc funcţionare a diferitelor agre­ lizat. Numai la C.S-H. s-au pierdut a- drul C .C .V .J. e- metan şi oxigenului la cuptoarele elec­
gate prin urmărirea zilnică a consumu­ nual prin ncutilizarea integrală a resur­ inginer principal la nergia electrică treilea cazan la U.V. Călan şi altele. trice în faza de topire, ceea ce va duce
rilor au fost obţinute însemnate econo­ selor energetice secundare cea 300 000 serv. mecano-encr- nu numai la reducerea puterii în ore­
mii dc combustibil şi energie electrică. tone combustibil convenţional. Dacă ENEQCtE CONSUMUL getic al C .C .V .J. este utilizată în La noi în în­ le dc vîrf ci şi la îmbunătăţirea proce­
Rezultate bune au fost obţinute şi la este încă prematur a ridica problema ELECTRICA ANUAL A ^ I________________________ cca mai mare Ing. IO AN treprindere a sului tehnologic de elaborare a oţelu­
alte întreprinderi din regiune ca •- utilizării imediate a căldurii fizi­ măsura pentru lucrările dc extracţie a H O M OKO DEANU fost întocmit un lui în cuptoarele electrice.
Uzinele metalurgice Cugir, Uzina „30 ce a cocsului incandescent şi zgurilor Cărbunelui din subteran, producerea dc şeful serviciului
Decembrie" Cugir, fabrica de birlic 1 •nu putem fi mulţumiţi cu-ritmul actual aer -comprimat, acţionarea pompelor, mecano-encrgctic bilanţ energetic Normele dc consum specific pe 1965
Mai Pctrcşti etc. dc recuperare a celorlalte resurse ener­ * ventilatoarelor, transportului în abaca* de la Fabrica chimici pc centrala icr- trebuie minuţios şi cu răspundere fun­
La întreprinderile din regiunea noa­ je şi pc galerii. In 1963, consumul spe­ Orăştie mică care a do­ damentate, avind în vedere toate posi­
stră sînt în curs de realizare şi alte mă­ getice secundare cum sînt cald-na ga­ ' ” 7 “ r a i bilităţile de economisire a energiei.
zelor arse de la cuptoarele Martin
suri menite să ducă la o mai bună gos­ cuptoarelor de la laminoare, utilizarea n P cific dc energic electrică pc tona <le vedit printre altele eficacitatea mon­
şi
podărire a energici. La C.S.H. sc con­ cărbune extras a fost dc 30.2 k\Vh, tării unei turbine dc contraprcsiunc,
struiesc cazane recuperatoare la cuptoa­ HI I faţă dc 34,2 k\Vh în 1959. Reducerea turbină ce există de mulţi ani în de­
rele continui «Ic la laminonrclc noi, sc completă a gazului dc furnal, recupera- consumului specific a fost posibilă da­ pozit. După montarea şi punerea în
montează o turbină de conţi apresiune ■ ea condensatului de la consumatorii de f:li hWoooj TONE torită luării în perioada analizată a u- funcţiune a acestei turbine am obţinut
3 6 7 0 0 1 sATt nor măsuri ca : oprirea compresoarelor însemnate economii dc combustibil.
■ ■ în orele cu consum de aer redus, re­ Este o deficienţă a noastră că am
Norme fundamentale tehnic ducerea pierderilor dc aer pc conduc­ funcţionat cu un (actor dc putere sub
cel neutral, însă prin montarea unui
tele de transport, deconectarea par­
ţială a transformatoarelor slab încăr­ compresor cu motor sincron dc 300
rm . _ cate. înlocuirea motoarelor şi transfor­
B U N Â G O S P O D Ă R IR E matoarelor supradimensionate, evitarea Kw şi exploatarea raţională a celorlalte
instalaţii, factorul de putere vj fi sim­
mersului în gol a maşinilor, reducerea ţitor îmbunătăţit.
</. L J Q apei utilizate la ramblcul hidraulic,
Noimcle energetice dc consum au un l.i agregatele, fluxurile şi procesele teh­ ♦ ” Avind in vedere că pe trimestrul I
rol mobilizator în acţiunea dc gospo­ nologice sub formă de bilanţuri energe­ ikfV«iCJL iA «XOr| I 1f - îmbunătăţirea factorului dc putere şi al accMiii an .un realizat consumuri
dărire raţională a energiei sub toate tice. Prin măsurători şi bilanţuri sc pot m p \ altele. Totuşi, mai există mari posi­ specifice mărite faţă dc anul precedent
bilităţi dc reducere a consumurilor spe­
formele. Ele aduc o contribuţie substan­ scoate în evidenţă locurile unde sc ~ C X 1 cifice. Dintre acestea amintim reduce­ şi faţă dc cele planificate pc acest an,
ţială ia ridicarea productivităţii muncii pierde energie, mărimea pierderilor şi rea la m*nim a pierderilor de a«*r eoni- vom lua măsuri pentru ridicarea pier­
şi la reducerea preţului dc cost al pro­ sc pot stabili cele mai eficiente măsuri derilor de energie dc la ceilalţi consu
ducţiei industriale, atunci cînd îndepli­ tehnice şi organizatorice pentru reduce­ a p a r t a m e n t e » * - - D i) .Q 0 D ]TOHE nrimat. eliminarea scurtcircuitărilor dîn maiori din întreprindere astfel îneît,
nesc cttcva condiţii de bază ca dc pildă: rea la nvnim a acestora. siîtemele dc acraj. eliminarea pompării pînă la sfîrşitul anului, să realizăm con­
sâ fie mobilizatoare, reale, să reflecte cit Condiţia necesară fundamentării teh- u r a i în trepte a apei din subteran, înlocui­ sumuri specifice sub normele plani­
mai concret posibi- ______________________ ___ nice a normelor de rea utilajului învechit şi cu randamen­ fica» c.
liiăţile dc raţionali- ^ consum este existen- lată ce s-ar putea produce te scăzute şi altele
zarc a consumurilor Q l f t r c f C V O t l t l D r C Z C n t d t ** aparatelor dc nui- G condiţie
dc energic, să fie . sură şi control, în plus prin utilizarea integra­ Rezolvarea cu competenţă a multi­ ing. b. M ARCU In regiunea
concretizate pc agre- u € ///•§". ( j l l C O f ^ h Q N t C O l ( l € Dciakaren norme- a creşterii lă a căldurii gazeloi arse la plelor sarcini energetice ce ne stau în inspector genera! Hunedoara exis­
ţice,' secţii sitccoa! de la Inspecţia energetică £ £ * * * ,; cuptoarele industriale, gazu­ faţă impune, după părerea ntca. crea­ energetic din tă încă mari po-
9
lui de lurnal şi gazului de se-
M.M.E.E.
re dc activitate, să r C g î O t l C l l ă t l U f U U l O a r a vii, la/e şi fluxuri de utilizare micocs de la întreprinderile rea unui serviciu energetic, care, la noi, _______________________ sibilltăţi de re­
cuprindă într-un sis- tehnologice este o C.S. Hunedoara, Uzina „ Vic­ în prezent, nu există.
tem simplu, între- altă condiţie indis­ toria' Călan, şi U.M.C. Zlat­ ducere a consumurilor specifice de V V
iţul consum dc energic necesar întreprin­ pensabilă realizării dc economii. Norma Creşterea gradului dc utilizare a ener­ na combustibil şi energic electrică. Resur­
derii, atît desfăşurării proceselor dc globală nu permite o urmărire şi o ana­ gici electrice în întreprinderi este condi­ De aceea osie necesar ca in Pierderile dc sele energetice secundare dc la C.S.H. i f f l
bază, cît şi celor auxiliare, să poată fi liză eficientă o consumurilor şi nici a ţionată de reglarea corespunzăioafc a atenţia colectivelor de muncă Ing. IOAN energie cleeirică şi U.V. Călan sînt enorme. Peste
H AŢEG AN
uşor urmările şi să permită analiza mo­ factorilor ce Ic influenţează. Normele diagramei dc consum. Ea constă îu re­ ale acestor unităţi să stea re­ în reţelele dc 400.000 tone combustibil se pierd cu
dului dc folosire a energici primare pe concrete pc agregate, secţii, fluxuri ducerea la minim a puterii electrice ab­ ducerea la maximum a pier­ inginer şef la transport şi dis­ gazele combustibile itcuti lizaic, cu
I.R.E.H, Deva
forme, purtători dc energic şi pc pro­ tehnologice cumulate cu indicii tchnico- sorbite dc consumatori în orele vîrfu- derilor. Prin întărirea seivicii- tribuţie ale sis­ căldura fizică a gazelor arse şi sub alte
duse industriale. Acţiunea de stabilire economici dc funcţionare sînt factori riîor dc sarcină ale sistemului energetic lor energetice cu cadre bine temului regional sînt mari. Numai în forme. Această pierdere de căldură re­ m m m
şi mărirea puterii absorbite în timpul
a normelor dc consum trebuie desfăşu­ mobilizatori şj coordonatori în activita­ golurilor de sarcină, în special în golu­ pregătite, înzestrarea utilaje­ anul 1963 ele au atins peste 90 mili­ prezintă consumul anual dc combusti­
rată dc către energeticienii din întreprin­ tea personalului dc deservire a instala­ rile dc noapte şi în zilele nclucrătoarc. lor producătoare şi consuma­ oane kWh, adică mai mult decît pro bil al unei termocentrale dc mărimea
deri cu marc atenţie şi mult simţ dc ţiilor. Eficienţa economică a acestei reglări se toare de energie cu aparate ducem anual în termocentrala Gu- celei de la Paroşeni. Este absolut nc-
răspundere. Este necesar să ne orien­ Parte integrantă a acţiunii de normare concretizează în însemnate economii dc de măsură şi control, efec­ raberză. Este necesar să nc sporim
tăm în a stabili norme fundamentate sînt planurile de măsuri tchnico-organi- combustibil în centralele electrice ale tuarea de măsurători şi bilan­ eforturile în vederea reducerii acestor ccsară sporirea eforturilor pentru recu­
tehnic. Normele dc consimt stabilite nu­ zatorice Aceste planuri trebuie să con­ sistemului energetic şi prin economii dc ţuri, se pot stabili în acest pierderi la minim «i în primul rind să perarea acestora. Pierderile dc aer com­
mai pe baza datelor statistice, în etapa ţină toate măsurile posibile dc realizat investiţii în grupuri producătoare de sens cele mat eficiente mă­ eliminăm consumatorii tarifaţi în pau- primat la exploatările miniere sînt şi Slîlp de înaltă tensiune.
actuală de dezvoltare a economiei na­ înlr-o etapă dc timp determinată, pen­ energie necesare acoperirii vîrfurilor dc suri. >al. ele foarte ridicate.
ţionale, sînt depăşite deoarece ele nu tru reducerea pierderilor dc energie sarcină. Numai în regiunea noastră dife­
renţa dc putere absorbită la vîrful de
reflectă posibilităţile reale de gospodă­ sub diferite forme şi îmbunătăţirii ran­ scară şi în golul de noapte este dc peste
damentelor. Termenele dc realizare a
rire raţională a energiei, nu sînt stimu­ 33.000 Kw, adică peste 27 la sută faţă
măsurilor stabilite prin plan trebuie să cadrul gice cu aparate dc măsură şi control : care pc agregate, secţii şi fluxuri teh­ zele arse dc la cuptoarele dc forjă şi
latoare şi mobilizatoare. Fundamentarea dc puterea medie absorbită. Din referatele prezentate în
reflecte posibilităţile existente dc reali­ Posibilităţi de reglare a diagramei de consfătuirii, cît şi dîn cuvîniul parti­ Introducerea pe această bază a unei nologico. tratamente termice pentru prcîncălzi-
tehnică a normelor de consum trebuie zare asigurîndu-jc în acelaşi timp con­ consum există. Este vorba dc oprirea cipanţilor U discuţii, a reieşit că în evidenţe stricte dc urmărire a consu­ Vor trebui sporite eforturile pentru roa aerului dc combustie şi a preparării
făcută în baza măsurătorilor efectuate diţiile tehnice şi materiale necesare. întreprinderile industriale din regiunea murilor specifice ; efectuarea de către recuperarea la maximum a resurselor de apă caldă. La toate întreprinderile
utilajelor acţionate electric cu mers dis­ noastră colectivele de muncitori, teh- conducerile întreprinderilor a unor ana­ energetico secundare. In acest scop ce folosesc energie termica sub formă
| nicicni si ingineri, sub îndrumarea or­ lize periodice a rezultatelor obţinute, este necesar ca
continuu (pompe de evacuare a apelor I C .S.H ., U.V.C. şi de abur tehnologic şi apă caldă vor
etc.). Ele trebuie identificate şi func­ ganizaţiilor dc partid, au obţinui o luarea dc măsuri operative pentru îm­ I.C.S.H. să asigure intrarea în funcţiu­ trebui luate măsuri energetice de re­
ţionarea lor să fie programată după un scamă de rezultate bune în reducerea bunătăţirea situaţiei. Trebuie efectuate ne a instalaţiilor recuperatoare la ter­ cuperare integrală a condensatului şi
energetice
la menele stabilite. La Uzina Victoria Că­
măsurători şi bilanţuri
grafic strict. O altă cale este oprirea în consumurilor specifice de combustibili agregatele principale şi pe secţii, cu lan este necesară studierea posibilităţi* reducerii pierderilor pe conducte prin
me­
şi energie electrică. Necesităţile
izolări corespunzătoare şi etanşâri.
' « f e r ■ orele de vîrf a utilajului cu posibilităţi reu sporite de energie ale economici Aplatizarea în continuare a diagramei
ile acumulare cum sînt antezdi obitoarcle naţionale pun însă in faţa energeticie­ dc consum a energiei electrice dc către
nilor şi conducerilor întreprinderilor
dc la exploatările miniere, pompele cu toţi consumatorii aduce mari economii
sarcina de a se preocupa în continuare de dc combustibil şi reduce efortul de
bazine şi rezervoare dc acumulare a a- folosirea mai raţională a energici, de
pci, staţii de concasoarc şi altele. De ase­ valorificarea tuturor posibilităţilor in­ investiţii în sectorul energetic.
Este necesară studierea şi aplicarea
menea, oprirea în orele dc vîrf a utila­ terne de reducere a consumurilor spe­ în practică a unor metode eficiente de
cifice dc combustibili şi energie elec­
jelor la care planul dc producţie se poate cointeresare materială a personalului
trică. Or, în acest sens există încă
realiza într-un număr mai mic dc zile, mari posibilităţi nevalorificatc. Anual determinarea pierderilor şi randamente­ lor de epurare totală a gazului brut ce deserveşte direct agregatele produ­
încărcarea schimbului III (dc noapte) cu se pîcrd însemnate cantităţi de com­ lor reale dc utihzarc a energici. Să fie de furnal şi a posibilităţilor dc uti­ cătoare şi consumatoare dc energie,
descărcarea corespunzătoare a schimbu­ bustibil şi energic electrică sub forma stabilite cele mai eficiente măsuri pen­ lizare a gazului dc la bateria de cocs în realizarea economiilor de combusti­
H 7 J H j j . U i f lui II (de după masă), efectuarea revi­ unor resurse energetice secundare nc* tru reducerea acestor pierderi la valori fluidizat, care are un conţinut mic dc bil şi energic electrică. Să fie mobili­
M'3JlBuiS3£/tf'
Sg- rd $ ziilor zilnice la o scrie dc utilaje şi li Zlatna şi sub formă de aer comprimat minime. gudron, pentru ardere în cuptoarele zate în aceste acţiuni toate colectivele
utilizate ia C.S.H., U.V. Călan. U.M .C.
dc inovatori.
bateriilor dc scmicocs. La Uzinele mc-
nii tehnologice în perioada de vîrf, re la exploatările miniere. Pentru valori­ Este necesar apoi să fie stabilite nor­ talochimice Zlatna va trebui prins Prin valorificarea tuturor rezervelor
ficarea lor este necesară în primul rînd me de consum energetice, tehnic funda­ dc care dispune regiunea noastră, co­
ducerea consumurilor specifice de ener­ întărirea serviciilor energetice din în­ mentate, în baza măsurătorilor şi bi în planul dc investiţii pe 1965 cazanul
gie electrică. recuperator de la cuptorul de mată. lectivele dc muncă îndrumate de or­
, , m i - - . I l . - • ; - • .7 treprinderi cu cadre calificate şi asigu­ lanţurilor efectuate, a posibilităţilor dc ganizaţiile dc partid, pot obţine eco­
rarea unei colaborări mai strînse intre realizare a măsurilor tehnico-cconomice La U.M. Cugir, »izina 30 Decembrie nomii anuale dc combustibil dc cca.
(Din referatul prezentat de energeticicni şi tehnologi ; înzestrarea Cugir, U.R.IJ.M Petroşani şi Atelie­ 140.000 tone combustibil convenţional
Eh : / utilajelor producătoare şi consumatoa­ preconizare în etapa respectivă. Nor­ rele R M R. Simcria vor trebui studiate şi cca. 65 milioane Kwh faţă dc reali­
ing. M AIEREAN I^ N
re de energie şî a proceselor tehnolo­ mele de consum globale să fie defal- posibilităţile utilizării căldurii din ga­ zările anului 1963.
fctilia de conexiuni şi tiansfotmare de la Pesliş, directorul I.R.E.H. Deva)