Page 96 - 1964-08
P. 96
P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E . U N 1 Ţ 1 - V A / Vizitele delegaţiei de pa rtid şi de stat
a R . P . Chineze
In continuarea călătoriei prin regiu regional Bacău al P.M.R. şi Cornel
Legarea matematicii de via nea Bacău, membri ai delegaţiei de Oncscu, membru ,il C.C. al P.M.R.
ţă şi de cunoştinţele practice în partid şi de stat a R P Chineze au vi După-amiază, oaspeţii au ajuns la
şcoala medie (II) ; zitat în cursul dimineţii de joi Hidro Calaţi, unde au fose întîmpinaţi de
centrala „V. 1. Lenin" de la Cicaz şi tovarăşii Nicolac Mihai, secretar al Co
Respectă graficele de livra Uzina de fibre şi fire sintetice de la mitetului regional Galaţi al P.M.R. ţi
re a legumelor Constantin Duniitrachc, preşedintele
(pag. 2-a) ; Săvineşti. Sfatului popular regional. Oaspeţii au
Oaspeţii au fost însoţiţi de tovarăşul
4> Cultura griului în anul vizitat şantierul Combinatului siderur
Gheorghe Roşu. mcmlmi al C .C. al
1964—1965 : RECO M AN D ĂRI gie de la Galaţi şi şantierul naval din
LE CO NSILIULUI SUPERIOR P.M.R., print-sccrctar al Comitetului localitate.
AL AGRICU LTU RII ;
^ Drumuri în inima mun Vizitele delegaţiei de p a rtid şi de stat
ţilor
(pag. 3-a) ; a R. S . F . Iugoslavia
«► DE PESTE HOTARE Joi, delegaţia de partid şî de stat a mitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R,
(pag. 4-a).
R.S.F. Iugoslavia, condusă de tovarăşul In cursul dimineţii, membrii delega
Lazăr Koliscvski, membru al Comi ţiei au vizitat fabrica de maşini unelte
tetului Executiv al C C. al Uniunii Co şi agregate „Bucureşti", Uzina de an
muniştilor din Iugoslavia, preşedintele velope „Danubiana" şi stadionul spor
Comitetului Federativ al Uniunii So tiv „23 August'*.
După-amiază, delegaţia de partid şi
Cu planul pe opt cialiste a poporului muncitor din iu de stat a R.S.F. Iugoslavia a vizitat Ex
goslavia, a făcut vizite în Capitală.
Oaspeţii au fost însoţiţi de tovarăşii poziţia „20 de ani de Li eliberarea pa
luni îndeplinit Virgil Trofin, membru al C. C. al triei" de la sala Dallcs şi Galeriile Mu
r.M .R., şi Ion Iosefidc, secretar al Co zeului de Artă al R P . Rominc.
Colectivul de munca de la Preparaţia
cărbunelui din Petrila a întîmpinat cea Vizitele delegaţiei de p a rtid şi de stat
de a XX-a aniversare a eliberării pa a R . P . Albania
triei cu planul pe opt luni îndeplinit cu
10 zile înainte de termen. Aceasta se Delegaţia de partid şi de stat a R. P. Gaspeţii au (ost însoţiţi de tovarăşii
datoreşte în primul rînd desfăşurării u- Albania, condusă de tovarăşul Manush Constantin Dragau, membru supleant al
nci întreceri pline de entuziasm, care a Myftiu, membru al Biroului Politic al
cuprins întregul colectiv. La sec C .C. al Partidului Muncii din Albania, C .C . al P.M.R,, vicepreşedinte al Consi
ţia separaţie, de exemplu, numai în pe prim-viccprcşedimc al Consiliului de liului Centra! al Sindicatelor, Traian
rioada 1—20 august schimbul condus Miniştri au vizitat în cursul dimineţii Dmlaş, secretar al Comitetului orăşe
de comunistul Rusan lacob a produs cu de joi Muzeul Satului. nesc Bucureşti al P.M.R,
1 tonă mai mult cărbune bloc pe post
faţă de plan, sporind productivitatea Vizitele delegaţiei de p a rtid şi de stat
muncii cu 21 la sută, iar calitatea căr
bunelui a îmbunătăţit-o cu 11 ia sută a R epu blicii Cuba
faţă de STAS. Schimbul condus de
Suciu Vasilc a produs cu 500 kg. căr In cursul zilei de joi, delegaţia de
bune pe post mai mult decît avea pla P.M.R., a fost întîmpiiiată de iov. Du
partid şi de stat a Republicii Cuba, mitru Balalia, membru al C C. al
nificat, iar procentul de calitate a fost condusa de tovarăşul Sccundino Guerra, P.M.R., piim-secret.tr al Comitetului
îmbunătăţit cu S (a sută. membru al Secretariatului organizatoric regional Ploieşti al P.M.R.
In cele două decade din luna august, al Partidului Unit al Revoluţiei So Oaspeţii au vizitat rafinăria Brazi,
cialiste din Cuba, a vizitat regiunea Combinatul petrochimie Ploieşti, uzi
colectivul de muncitori de la spălătorie
Ploieşti. nele de utilaj petrolier „l Mai“, staţiu
a produs cu 1.369 tone niai mult căr Delegaţia, caic este însoţită de tov. nea experimentală Valea Călugărească,
bune special pentru scmicocs faţă de Valeriu Novacii, membru al C.C. al Muzeul Doftana şi Muzeul Pcleş.
plan, iar colectivul de muncitori de la
secţia prelucrare cu 1.045 tone cărbune Vizitele delegaţiei de p a rtid şi de stat
ovoid (brichete) peste sarcina de plan. a R . D . Vietnam
c o n s t a n t i n b ă d u ţ â
. corespondent UR1CANI : Noul oraş al minerilor, construit în anii puterii populare Foto: N . M OLDOVEANU Delegaţia de partid şi de sut a R.D. Membrii delegaţiei au sosit în re
Vietnam, condusă de tovarăşul Hoang giune;» Galaţi, unde au vizitat şantie
Van Hoan, membru al Biroului Po rul Combinatului siderurgie din loca
litic al C.C. al Partidului celor cc mun litate şi noile cartiere de locuinţe ale
cesc din Vietnam, vicepreşedinte al oraşului.
Comitetului Permanent al Adunării Na
a g r i c o l e ţionale, a continuat joi vizita sa în In vizitele din regiune, ci nu fost
ţară. însoţiţi de tovarăşul Constantin Scarlat,
Oaspeţii au fost însoţiţi de tovară membru al C.C. al l’.M.R., prim-sccre-
şii general de armată Lcontîn Săl.ăjan, tar al Comitetului regional Galaţi al
G.A.C. evidenţiate la însilozări membru supleant al Biroului Politic al P.M.R.
C.C. al P.M.R., ministrul forţelor ar
Seara, delegaţia s-a reîntors în Ca
Pe lingă alte lucrări, o acţiune care colective care se evidenţiază în această mate ale R.l\ Romînc şi( Gheorghe pitală.
se bucură de multă atenţie in nume acţiune se numără cele din Sebeş, unde Cioară, membru supleant al C.C. al
roase unităţi agricole din raionul Sebeş au fost însilozatc aproape 1.000 tone P.M.R. (A ger preş;
este însilozarea furajelor. Avînd pre furaje, Pianul de Jos (peste SCO tone),
gătite din timp mijloacele de transport Daia, Pianul de Sus, Răliău ş.a. De
şi de tocat precum şi spaţiile necesare, menţionat că în afară de porumb sînt
obiectiv principal cînd porumbul a ajuns în faza de coa valorificate şi alte resurse de furaje In numai cinci am
Fiecare lună din acest an a fost în se folosesc pîtniilc pentru turnare con cere în lapte colectiviştii au trecut la cum sînt rogozuri, diferite ierburi ctc.
gospodăriile
Printre
însilozarea
lui.
In primele luni ale acestui an E.M. cheiata de colectivul secţiei noastre cu struite dintr-o singură bucată. Pentru a cunoaşte mai bine noua faţă la sfiişiui! aceluiaşi an ci au inaugurat
Vulcan nu şi-a realizat sarcinile pla realizări dintre cele mai bune. Planul a comunei Luncoiul de Jos, socotim noul lăcaş de cultură. Evenimentul s-a
nificate. In exploatare s-au manifestat de producţie a fost depăşit cu regula Colectivul secţiei noastre este liolă- De ce nu se remediază potrivit să aruncăm o privire în urmă. scris ru litere mari în noua istorie a co
0 scrie de deficienţe care an produs ritate. De la începutul anului şi pînă rît s.i obţină realizări mai frumoase. In 1960 cetăţenii comunei Luncoiul munei
greutăţi minerilor. Din cauza nceşa- în ziua de 28 august muncitorii, ingi Şi există suficiente posibilităţi pen la timp defecţiunile? de Jos s-au frăniîntat cum să constru De acum, dobimliseră oarecare expe
lonării judicioase a fronturilor de lu nerii şi tehnicienii de la secţia O.S.M. tru aceasta. In viitor se vor lua noi iască mai ieftin căminul culroral. Un rienţă în organizarea lucrului şi le ve
cru, multe au intrat simultan în ram- 2 au dat peste prevederile planului circa măsuri pentru exploatarea niai raţio In cele 6 gospodării colective de pe — Defecţiunile repetate şi înlătura comitet de cetăţeni, ales, şi-a luat în nea mai uşor. Aşa că, n-a uccut mult
blccre, pioducîiulu-sc astfel lipsă de 60.000 tone oicl. Paralel, s-a îmbună nală a agregatelor. Unele echipe vor fi raza oraşului Călan au fost reparti rea lor cu întîrzicrc au făcut ca la noi primire cu toată seriozitatea sarcinile. şi căminului cultural i-a urmat cinema
rambleu. Pe lingă aceasta, s-au mani tăţit continuu calitatea oţelului elabo întărite cu muncitori calificaţi. Proce zate pentru executarea arăturilor adin tractoarele să lucreze zilnic, numai cu De la rin a fost adus nisipul, din ca tograful sătesc, acestuia magazinul uni
festat deficienţe în sectorul de trans rat. Dacă în primul semestru s-a ob sul tehnologic de elaborare a oţelului ei un număr de 14 tractoare. Pînă acum jumătate din capacitate, iar în unele rtelă piatra şi din pădure lemnul, fără versal. iar la începutul noului an şco
port, ceea ce a făcut ca vagonctclc ţinut un rebut de 2,03 la sulă, faţă de va fi urmărit mat îndeaproape, şi res însă, acestea au făcut arături pe o su- cazuri cu şi mai puţin din capacitatea să coste aproape nimic. Gemenii s-au lii 1964-1965. copiii din Luncoiul de
goale să nu ajungă la timp la încăr 2.25 la sută admis, în Junîlc iulie şi pectat cu stricteţe. Se preconizează tre piafaţă de numai 259 hectare, ceea ce lor — ne spunea tovarăşa Maria Nc-
care. Nu întotdeauna îndrumarea teh august rebutul a fost redus la 1,99 la cerea la turnare,! pe poduri de 6 ca reprezintă abia 43 la sută din suprafaţa gescu, secretar al organizaţiei de baza oferit sa facă voluntar toate acestea. Jos vor învăţa într-o şcoală de 8 ani,
nică şi controlul efectuat de maiştri a sută. nale în întreaga secţie. Galete de tur planificată. de Ia gospodăria colectiva din Batiz. Cărămida şi celelalte materiale de cons nouă.
fost la înălţimea sarcinilor de plan. nare vor fi înziiiuc în spirala, ceea ce Astfel, pînă acum la gospodăria noastră trucţii au fost procurate tot pe plan La construcţia noii şcoli cetăţenii co
Comitetul de partid a analizat aces Pentru dobîudirca acestor succese or va duce la reducerea timpului de dez Ritmul ncsatisfăcător în care se fac nu «-au arat decît 54 hectare din cele local, cu cheltuieli minime. Pretutin munei au electu.it peste 4.500 orc mun
te cauze şi a indicat conducerii ex ganizaţiile de p2itid au luat o seric de batere şi înzidîre, la mărirea durabili arăturile adinei in aceste gospodării se 170 ha pe care ni le-am propus în pla deni, comuniştii au fost în fruntea ac că patriotică. Copiilor le sînt create con
ploatării măsuri menite să ducă la măsuri. In adunările de partid au fost tăţii lor. Aplicarea acestor măsuri va iletorcştc faptului că la tractoare se nul operativ de campanie. ţiunilor întreprinse, mobilizând prin diţii minunate de învăţătură. Şcoala are
îmbunătăţirea muncii. Ca urmare, a analizate cele mai importante probleme contribui la sporirea producţiei de produc unele defecţiuni, care sînt înlă Din aceleaşi cauze şi la gospodăria exemplul lor întreaga masă de cetăţeni. 6 săli de clasă spaţioase, un laborator, o
fost reorganizat sectorul de transport, economice. Comuniştii cu experienţă turate cu întîrzicrc. Atelierele mobile colectivă din Strei Săccl, s-au arat pînă La rîndul lor deputaţii sfatului popu sală de lectură şi bibliotecă pentru şco
s-a îmbunătăţit aprovizionarea cu în muncă au fost repartizaţi în locurile metal, îmbunătăţirea calităţii şi redu de la S-M.T. Haţeg se deplasează aici la în prezent numai 7 ha. din cele 45 ha lar au fost ijicreu printre cetăţeni, în- lari ctc.
rambleu şi vagoncte goale a locuri clicic ale producţiei. Apoi, fiecare mem cerea preţului de cost. intervale mari de timp şi numai după demnîndu-i să participe cu toţii la în In prezent, se lucrează intens la in
lor de muncă. bru şi candidat de partid a primit sar H. VARGA insistenţele repetate ale mecanizatori planificate. De asemenea, la gospodă frumuseţarea comunei. troducerea încălzirii centrale şî ilumi
cini concrete. lor. Din această cauză nici unul din Zi de zi cetăţenii au participat cu
Buna organizare a muncii în ca secretar al organizaţiei de bază ria agricolă colectivă din Sîncrai au natului fluorescent,
drul fiecărei brigăzi, îmbunătăţirea Conducerea secţiei, îndrumată de co P.M.R. schimbul „B“, secţia cele 14 tractoare nn-şi poate realiza la fost arate doar 40 din cele 100 hectare, multă însufleţire la construcţia căminu AUREL LAZAR
îndrumării tehnice, întrecerea vie des mitetul de partid, s-a preocupat în per O.S.M. II a C.S. Hunedoara timp sarcina de plan la arături. ctc. lui cultural. Marc le-a fost bucuria cînd corespondent
făşurata pentru îndeplinirea sarcinilor manenţă de aplicarea unor măsuri tcli-
de plan şi a angajamentelor au dat nico-organizatoricc eficace. Atenţia
rezultate. Productivitatea muncii a principală a fost îndreptată spre creş
crescut lună de lună, în iulie rc.ili- terea indicilor de utilizare a agrega Schele hune
zîndu-se 1,255 tone pe post, faţă de telor. In acest scop maşinile şi utila
1 175 planificat. Creşterea productivită jele au fost revizuite la timp, şi adap
ţii muncii a condus la sporirea conti tate tehnologiei noi. A fost aplicată o
nuă a producţiei de cărbuni. In ulti metodă nonă, mai eficace de reparare Pentru oricine vine la Hunedoara, fierarii-hcionişii dîn brigada condusă
mele trei Iun) minerii exploatării noas la cald a vctrclor, care a redus durata schelele construcţiilor industriale şi de Vasilc Pascu, electricianul Toma
tre au extras peste plan 9.900 tone de de staţionare cu 50 la sută, îmbunătă Social-cultuiale constituie o autenti Brâgău, sînt numai cîţiva din sutele
cărbune. A fost recuperată astfel râmî- ţind mult calitate.! reparaţiilor. La o că carte de vizită. Şî nîci nu poate fi de constructori caic au terminat cup
ncrca în urma, colectivul nostru reu parte din cuptoare s-au adus modificări altfel. Hunedoara întreagă este un torul nr. 8 cu 39 zile niai devreme
şind să dea pînă la 23 August, 4.547 constructive, iar la cuptorul 5 s-a ex vast şantier. Marilor obiective indus faţă de prevederile planului şi cu 29
tone de cărbune cocsificabil şi energe perimentat un grătar bazic a cărui du întrecerea socialistă pe care o desfă oglindite în corespondenţele primite din depăşirea angajamentelor, sînt oglindi triale le-au urmar în mod firesc blo de zile faţă de angajamentul luat. De
rabilitate este cu circa 100 la sută mai
tic peste plan. marc faţă de grătarele de şamotă lu şoară colectivele de muncă din toate întreprinderi, instituţii, din gospodăriile te larg în scrisorile sutelor şi miilor curi arătoase, confortabile, aşezăminte data aceasta succesele constructorilor
Împreună cu ortacii din brigada pe minoasă. Ca urmare, indicii de utili întreprinderile, uzinele şi fabricile, re agricole colective, din gospodăriile de de cronicari ai vieţii noastre noî, so de cultură şi artă, terenuri pentru se măsoară în zeci de mii de tone
care o conduc am acordat o deosebita zare a cuptoarelor au crescut în trimes giunii, entuziasmul cu care muncito stat şi S.M.T. cialiste — corespondenţii voluntari de sport ctc. oţel peste plan.
atenţie creşterii productivităţii muncii. trul I cu 5,45 Ia sută faţă de plani rii, inginerii, tehnicienii, colectiviştii şi Fiecare corespondent îşi manifestă în la oraşe şî sate. Recent, constructorii şi-au făcut bi Pentru ci şi sîdcrurgişti constructo
Rcpartizînd judicios sarcinile pe fie ficat, iar în trimestrul II şi în luna mecanizatorii, toţi oamenii muncii, acest fel dorinţa fierbinte de a parti Numărul informaţiilor primite şi pu lanţul muncii lot. Roadele sînt bo rii au înălţat sub dealul Chizidulut
care membru al brigăzii, noi am reuşit iulie cu S,8 la sută. luptă pentru a da viaţă sarcinilor de cipa activ la popularizarea largă a blicate în cadru) concursului trece de gate. Pretutindeni angajamentele re cartiere întregi de blocuri. In niicro-
să folosim din plin timpul de lucru, plan şi angajamentelor luate în între succeselor pe care le obţine colectivul 300, al grupajelor de 30, al reportajelor înnoite o dată, de două şi chiar de raîouul nr. 3 şi în cvartalul gării,
‘capacitatea utilajelor, şi astfel să reali Măsuri chibzuite au fost luate şi la cere, succesele repurtate, faptele de pa în mijlocul căruia munceşte şi trăieşte. de 50 şi a! fotografiilor de peste 30. trei ori, au fost depăşite. Industria salbele de blocuri s-au ridicat unele
zăm o productivitate medie de 6,76 hala de turnare. Şi aici s-a stabilit un triotism şi eroism în muncă constituie Concursul corespondenţilor voluntari Printre cele mai bune reportaje se nu lizarea lucrărilor de construcţii, fo după altele. Peisajul c dominat de
tone pe post, cu 86 kg mai mult decît flux tehnologic nou, caic a condus la un bogat material faptic care este con „Pentru cele mai bune informaţii, re mără „Animatorii întrcccriîM, „Diurnul losirea utilajelor şi mecanismelor la impunătoarele blocuri turn.
sarcina planificată. Prin sporirea pro montarea de trenuri suficiente, cores semnat cu grijă zi de zi de corespon portaje şi fotografii" a contribuit la şticarului Gheorghe Pavcl“, „Făurarii întreaga lor capacitate, au permis spo
ductivităţii muncii, brigada noastră a punzătoare noii capacităţi a oţclăriei. denţi în scrisorile adresate redacţiei. stimulare.! iniţiativei şi interesului co miilor de tonc...“, de Gh. I. Negrea, de rirea continuă a productivităţii mun Puţine dintre cele aproape 100 de
dat peste plan aproape 300 tone de In scopul îmbunătăţirii aprovizionării Dragostea şi pasiunea cu care masele respondenţilor, i-a mobilizat şi i-2 fă la O.S.M. II din C.S. Hunedoara, „Bucu cii şi, în consecinţă, un ritm Intens familii, caic s-au mutat sie cinând
cărbune. largi de oameni ai muncii luptă pentru cut să fie maî activi. Aceasta se reflec ria năzuinţelor împlinite" de Pctrcscu la toate lucrările. în apartamente noi, ştiu că zidarii din
ŞTEFAN PÎRVAN oţclăriei cu lingotiere s-a pus în func a înfăptui politica partidului şi statu tă în faptul că pe zi cc trece numărul Moisc, de Ia E.M. Tcliuc, „Se glisează brigada lui Grigorc Sandu, fierar ii-be
miner şef de brigadă în sectorul ţiune o staţie pentru transbordate.!, ră lui nostru, avîntul cu care se desfăşoa scrisorilor cu specificaţia „Pentru con al zecelea bloc turn" de Traian Ste- Ci te va cifre sînt edificatoare. In ton i^ti din brigada lui Petic Rtşteî,
111 al E.M. Vulcan cirea şi curăţarea lingotierelor. Tot alei ră întrecerea socialistă sînt toc mai larg curs" este în continuă creştere. Infor Iînn, de la şantierul 4 construcţii ci primele 7 luni ale anului productivi că zugravul Petru Petraş, Întregul co
maţiile, reportajele, articolele trimise vile al I.C.S.H., „înaltă apreciere", de tatea muncii a crescut cu 5,6 la sută, lectiv de la şantierul 4, şî-a depăşii
sînt mai bogate în conţinut, mai bine N. Băieşnn, de la U.C.M . Zlatna, „Me faţă de plan. iar la preţul de cost s-au angajamentul luat în cinstea zilei de
23 August, dînd în folosinţă cu $4
rc2 liz.1t 1.917.000 lei economii supli
redactate, exprimînd în cuvinte, ima reu la datorie", „Accsta-i doar înce mentare. Maî mult cu 1.117.000 Ici de apartamente mai mult.
Sărbătorirea zilei de £3 August in oraşul D eva gini, cifre, comparaţii,, viaţa nouă de putul", de E^ Popa, de la E.M. Lu- faţa de angajamentul pe întregul an. Constructorii înălţimilor cc urca
penî, „Tura de noapte", „Faptă lăuda
azi, ataşamentul oamenilor faţă de po
litica partidului nostru, dragostea şi nă bilă", „Oameni la datorie", de E. Cre- I.a construcţia cuptoarelor nr. 7 şi zilnic .schelele Hunedoarei, sînt ntîn-
zuinţa lor de a munci azi mai bine ţu, de la staţia C E R . Sînteria, „Cu ci 8 de 4C0 de tone de la O.S.M. nr. 2, dri, bucuroşi că şi-au îiulcnliniţ cu
decît ieri şi niîinc mai bine decît azi. ne mîndrim" de Ştefan Nagy, de la constructorii au făcut încă o dată do cinste angajamentele luate în între
Energia ŞÎ pasiunea, izvorîtc din do E. M. Lonca, „Vuiet de motoare în vada priceperii şi hărniciei lor. In cerea socialista. Acum ci muncesc
rinţa arzătoare a maselor de a Intim- munţi" de C. Bodea, de U I.F. Sebeş, toate punctele unde a existat front pentru a adăuga realizărilor dobîn-
pina măreaţa zi a eliberării patriei cu fap de lucru s-a muncit intens zi şi noap dite noi succese.
te demne de laudă, înfăptuirea prevede te. Instalatorul Nicuiae Ccaurcanu, S. TRU ŢA
rilor planului de stal, îndeplinirea şi (Conlinua/e In pog. 2-a)
faţa tribunei din oraşul Deva trec reprezentanţi ai mareluj Combinat siderurgic dîn oraşul Huoedoarâ. Demonstrează formaţii alcătuite din echipiere sanitare. Pe feţele vînatoriloi* şi pescarilor— entuziasm, bucurie.