Page 98 - 1964-08

Nf, 3006 Drumul socialismului fag. 3

CULTURA GRIULUI IN ANUL 1964-1965 Dramuri în inima munţilor

Mai bine dc 42 la sută din suprafaţa au deprins noi forme de organizare a |
regiunii noastre este acoperită cu pă­ lucrului. Au învăţat să stăpîncască şi t
duri. Prin urmare, exploatarea raţio­ să exploateze cu pricepere utilajele '
nală şi valorificarea superioară a ma­ din dotare, sa execute lucrări de bună \
sei lemnoase, constituie o sarcină de calitate. Astăzi 92 Ia sută din clcc.i- J
marc importanţă. înainte dc ’44 pă­ vu| total al muncitorilor lucrează în »
Partidul nostru a pus în faţa lucră­ L.i recenta şedinţă lărgită a Secţiei pândirea uniformă a amendamentelor, noiul de grajd şi îngrăşămintcle chimice spre sfîrşitul perioadei optime, asigunnd
torilor dc pc ogoare sarcina importan­ de cereale şi plante tehnice a Consi­ terenul se lucrează cu grapa cu discuri; se vor aplica separat pc cernoziomuri, 302-400 boabe germinabilc la metrul durile au fost exploatate iraţional. Su­ brigăzi complexe cu plata în acord '
tă de a spori producţia dc cereale, în­ liului Superior al Agriculturii, nume­ «apoi se aplică îngrăşămintcle şi se ară. solurile bi un-roşcatc dc pădure, aluvi­ pătrar. prafeţe întinse dc terenuri au rămas global. Muncind astfel, în sinul colcc- ş
deosebi dc gnu şi porumb, care con­ roşi participanţi — oameni dc ştiinţă, Pe terenurile in pantă şi pe podzoluri uni şi lăcovişti. Acest mod dc aplicare Pentru a se asigura o cît mai bună dcspătliiriie. In goana ci după • ît mai tivului S-au născut iniţiative deosebit *
stituie baza dezvoltării celorlalte ra­ ingineri din C.A .S, şi G .A .C ., din con­ se va face o fertilizare combinată cu va permite să dublăm suprafeţele ferti­ pregătire a terenului, se recomandă o mult profit, burghezia n-a (inul scama de valoroase. Merită să fie amintită v
muri ale agriculturii. Extinderea în siliile agricole — au împărtăşit din ex­ gunoi de grajd şi îngrăşăminte chimi­ lizate şi deci să sporim producţia globa­ tic refacerea şi gospodărirea fond ului iniţiativa cu privire Ia îndeplinirea s
cultură a soiurilor valoroase de griu, perienţa lor, subliniind că în agricul­ ce, aplicate an de an în doze modera­ lă dc grîu. irigare tîr/.ic a plantelor premergătoare forestier. La eliberarea patriei o marc planului lunar cu 2 zile mai devreme, *
înzestrarea agriculturii cu tractoare şi tura noastră sînt încă mari rezerve dc te: 20 tone de gunoi dc grajd, 100 kg. Doza cea luai indicată pentru grîu (porumbul pentru boabe şi pentru si­ parte din păduri erau distruse de in­ sau cea cu privire la reducerea preţu- k
maşini agricole moderne, sporirea pro­ sporire a producţiei dc grîu. Pe baza pe aceste soluri este de 10-15 t la ha., loz, floarea-soarelui, sfecla de zahăr), cendii. lui de cost eu 0,30 la sută pc fiecare J
ducţiei de îngrăşăminte chimice şi in­ azotat dc amoniu şi 200 kg. superfosfat aplicată la arătura dc vară sau dc în- astfel ca solul să fie bine aprovizionat După 1944, prin grija partidului şi km. de drum auto forestier.
secticide, încadrarea unităţilor cu spe­ referatului prezentat, a propunerilor la hectar. cu apă cîiul se execută arătura pentru statului nostru dcmocrat-popular, pă­ Cu toate că în inima munţilor, con- J
cialişti asigură cele mai bune condiţii participanţilor ia şedinţă, a rezultate­ Eficienţa îngrăşămintelor depinde sămînţarc. Pe solurile podzolicc şi pe grîu. înainte sau după semănatul griu­ durile şi-au redobîndit adevărata lor diţiilc dc muncă sînt incontestabil mai >
pentru creşterea continuă a producţiei lor ştiinţifice şi a experienţei înaintate foarte mult de modul dc aplicare şi de cele erodate, gunoiul se aplică în doză lui, pentru stimularea răsăritului uni­ tinereţe falnica. Mai întîi dc toate au grele decît pc un şantier obişnuit, con- J
dc cereale. a unităţilor agricole au fost definitivate starea lor fizică. La administrare se va de 20—30 tone la hectar, doza minimă form, se recomandă o udare de apro­ fost luate ample măsuri de împădurire structorii forestieri .iu muncit cu rîv- I
Numeroase unităţi agricole socialiste acorda o atenţie deosebită rrârunţirii lolofindu-se in cazul aplicării combina­ vizionare cu o normă de 600-900 m c. şi stabilite proporţii juste între supra­ nă şi hotârîre. La sfîrşitul primelor 7 |
au aplicat în mod diferenţiat complexul recomandările privind cultura griului şi răspîndirij cît mai uniforme pe te­ apă la hectar, aplicată în 2-3 reprize, feţele exploatate şi posibilităţile de re­ luni din acest an pe graficele dc pro- k
dc măsuri agrotehnice recomandate, în anul 1964—1965, care completează ren, utilizînd la maximum maşinile exis­ te a îngrăşămintelor organice şi mine­ pentru a evita băltirea. In timpul vege­ facere a pădurilor. Apoi, treptat, trep­ ducţie erau înscrise succese dc scamă. [
obţinînd recolte mari. recomandările din anii trecuţi. tente şi aviaţia utilitară. rale. In condiţii de umiditate se va fo­ taţiei, în perioada dc la împăicrc şi tat s-a pus capăt vechilor metode dc Planul de producţie a fost realizat la *
Pc baza rezultatelor experimentale şi losi şi gunoiul proaspăt, care aduce ace­ pînă la înspicat, j c recomandă ca în caz exploatare ca: transportul cu mijloace toate lucrările. Şantierul „Retezat" se [
de producţie din ultimii ani, se fac ur­ laşi spor de producţie ca şi gunoiul fer­ de secetă să se mai apl ec una sau două rudimentare, plutirea naturală, cic. menţine în fruntea întrecerii cu o de- i
Extinderea în cultură mătoarele recomandări privind folosirea mentat. Aplicînd gunoi proaspăt, se poa­ la hectar. Pentru aceasta, însă, era necesara păşire dc 16 la sulă, urmat da şan- J
udări cu norme dc 400-500 m.c. apă
ticrul „T5u“, de pe Valea Sebeşului, >
gunoiului dc grajd: te fertiliza o suprafaţa mai mare, de­ După recoltarea griului irigat se vor construcţia unei reţele întregi de dru­ cu o depăşire de 9 la sulă.
posibilă
muri forestiere, care să facă
a celor mai valoroase soiuri Pentru creşterea sporului de produc­ oarece prin fermentare cantitatea dc gu­ lua măsuri ca pc terenul eliberat să se exploatarea lemnului aflat în bazine LJrmăitrca operativă şi folorirca ju- »
ţie pe unitatea ds substanţă activă, gu- noi scade aproape la jumătate. cultive plante de nutreţ. In acest scop închise, locuri greu accesibile. In a- dicioasj a capacităţilor dc producţie *
Cercetările întreprinse în ultimii ani, şiştăveşte. Se recomandă să fie cultivat se recomandă executarea unei arături ccst scop, la începutul acestui an a şi forţei de muncă a permis ca şi la !
caracterizaţi prin unele manifestări ex­ în zona dealurilor din Moldova, Mun­ luat fiinţă în regiunea noastră între­ mecanisme planul să fie realizat. Dc 1
treme ale elementelor climatice (ger tenia, Oltenia, vestul ţării, Transilva­ dc însâmînţare de 15-18 cm., grăparca prinderea de construcţii forestiere cu exemplu, la buldozere şi concasoarc i
aspru de lungă durată, secetă excesivă, nia şi în silvostepa Olteniei şi Mun­ Lucrurile de pregătire a solului ci concomitentă şi însămlnţarci porum­ sediul în Deva. Ea a fost înzestrată indicii de utilizare au fost depăşiţi cu ’
arşiţă puternică, atac de boli şi dău­ teniei. bului pentru siloz. In aceste condiţii, pe cu utilaje de mare productivitate ca: 36 la sută şi respectiv 20 la sută. Re- *
nători) şi rezultatele obţinute în pro­ H A R R A CH . Intr-o perioadă dc şase buldozere, motocomprcsoare pentru zultatc asemănătoare au fost realizate '
ducţie de către unităţile agricole so­ ani, soiul Harracli s-a dovedit produc­ Executarea în mod corespunzător a tură la adîncimc mai mică, urmînd ca lingă producţia dc 5.OC0-6.000 kg. griu perforarea mecanică a stîucilor, exca­ şi la celelalte mecanisme şi utilaje. Ca ,
cialiste în această perioadă permit o tiv în Transilvania, cu posibilităţi de lucrărilor solului determină crearea unui intr-un timp cît mai apropiat să se facă la hectar, se realizează 40.000-50.000 kg. vatoare, cilindri compresori tic. urmare, la preţul de cost s-au reali- '
cunoaştere mai bună a soiurilor Şi a valorificare economică a îngrăşăminte­ bun pat germinativ şi lavorizează eli- arătura de vară. In felul acesta se evită porumb siloz la hectar. zat circa 250 000 Ici economii supli- ţ
liniilor noi de grîu sub aspectul în­ lor şi a soiurilor cu fertilitate ridicată. cienţa celorlalte măsuri agrotehnice, în lucrările suplimentare dc mărunţirc a De la primii lui paşi, colectivul mciuarc.
suşirilor şi al cerinţelor faţă dc condi­ Avind o perioadă de vegetaţie mai lun­ special a îngrăşămintelor. bulgărilor. Arăturile de vară se întreţin I.C.F. a reuşit să-şi organizeze temei­ Iii prezent în toate exploatările fo- >
ţiile pedoclimatice din ţara noastră, ca gă, în verile secetoase suferă de şîş- Una din regulile dc bază ale lucrării curate dc buruieni şi afinate la supra­ nic munca. Defalcarea sarcinilor lu­ restierc din regiune, transportul lent- *
şi o mai bună zonare a lor pc întreg tăvirc, din care cauză se recomandă a solului pentru cultura griului este asi­ faţă prin lucrări repetate cu grapa cu Combaterea nare dc plan, pînă la nivel dc echipă nului se execută cu mijloace auto. *
teritoriul. Pc baza rezultatelor obţi­ fi cultivat in zonele mai răcoroase şi gurarea unui interval de timp cil mai discuri în agregat cu grapa stelată sau şi brigadă, a constituit un bun prilej Constructorii forestieri au străpuns ‘
nute şi a însuşirilor agrobiologicc şi mai bogate în precipitaţii din Transil­ lung dc la executarea arăturii şi pînă cu grapa cu colţi reglabili. dc stabilire a unor criterii precise în munţii, dcschizind drum autocamioa: [
dc producţie, soiurile raionate în pre­ vania. la executarea semănatului. In acest fel întrecerea socialistă. Cu toate greută­ ne Io r pînă în cele mai neumblate k
zent se clasifică în următoareic prunc ; «c favorizează procesele de descompune­ Cînd grîul urmează după porumb şi b o lilo r ţile întîmpinatc (î'psa dc experienţă locuri unde lemnul n-a fost exploatat '
SOIURI IN T EN SIVE: BEZOSTAIA Rezultatele experimentale din ulti­ alte plante prăşitoarc care părăsesc te­ şi cadre calificate etc.) echipe cum niciodată.
1 ŞI SCOROSPELKA 5. Dau rezultate mii ani au scos în evidenţă valoarea re a materiei organice şi dc nitriticare, renul mai tîrziu, se recomandă grăbirea sînt cele conduse de Gavriiă Albuş, Construcţia drumurilor forestiere \
bune pe cernoziomuri şi pe terenurile noilor linii de griu dc toamnă create asigurîndu-sc plantelor o rezervă mai recoltării acestora pentru ca terenul să şi d ă u n ă to rilo r loan Maria, loan Herbei, Dumitru este însoţită dc o evidentă eficacitate t
aluvionare, valorificînd bine fertilita­ la Institutul dc cercetări pentru cerea­ marc de hrană. Pe baza practicii uni­ poată fi pregătit cît mai devreme. Ast­ Acu, dc la şantierul „Cerna", brigă­ economică. E suficient să arătăm că j
tea naturală a solului şi îngrăşămintcle. le şi plante tehnice : ICA 457, ICA tăţilor agricole fruntaşe şi a rezultate­ fel se asigură un interval de timp sufi­ zile conduse de Dumitru Stîncă şi Con­ prin transportarea lemnului cu ntij- ,
Fiind rezistente la cădere şi scuturare, 495 şi Cluj 11/54. Ele s-au dovedit re­ lor obţinute în staţiunile situate pc di­ cient în care solul arat se aşează Ară­ In vederea prevenirii' pagubelor pro­ stantin Lepădatu de la şantierul „Re­ joace auto. pierderile se rcd.ic cu J
aceste soiuri sînt potrivite pentru re­ zistente la ger, cădere, boli şi dăună­ ferite tipuri dc sol se fac următoarele tura se execută in agregat cu grapa ste­ duse dc bolile criptogamicc, sămîn,a se tezatul" şi-au realizat ritmic sarcinile 5—6 la suta, îar lemnul este redat ntai ,
coltarea mecanizată. tori, şi destul de productive. Dc aceea, recomandări cu privire la pregătirea te­ lată imediat după eliberarea terenului şi va trata obligatoriu cu produse antimă- de plan. repede circuitului economic.
Soiul Bezostaia 1, înzestrat cu o ca­ pc măsura producerii dc sămînţă, ele renului pentru însamînţarca griului: administrarea îngrăşămintelor. Cînd su­ luricc, folosind doza dc 100 g. Gtano- ing. DUMITRU PĂUN J
pacitate ridicată dc valorificare a agro- vor înlocui soiurile vechi şi nr. 301 Cînd grîul urmează după plante care prafaţa dc grîu care urmează după aces­ ilin (Micodin) la 100 kg. sămînţă. Efi­ t In munca lor de zi cu zi muncitorii
fondurilor superioare, s-a dovedit foar­ SOIURI EXTENSIVE. Din această părăsesc terenul devreme, se execută te plante este marc şi există pericolul cacitatea tratamentului depinde dc mo­
te productiv pe terenurile fertile, bine grupă fac parte soiurile Nr. 301, CE- imediat arături adinei de vară cu plu­ uscării solului, sau terenul este îmburu- dul corespunzător dc tratare. Se reco­
lucrate şi îngrăşate. Extins pe terenuri N AD 117 şi BFLOŢERCOVSK AIA gul în agregat cu grapa stelată. In func­ icnat, se recomandă executarea preala­ mandă tratarea seminţei cu antimăluricc
mai sărace şi fără aplicarea unor can­ 198, caracterizate printr-un pai înalt ţie dc modul cum a fost lucrat păinîn- bilă a unei lucrări cu grapa cu discuri. numai cu maşinile de tratat seminţele
tităţi dc îngrăşăminte corespunzătoa­ şi puţin rezistent la cădere, mai tar­ tul în anii anteriori şi dc starea dc apro­ Se realizează astfel măruniirca resturi­ (M'IS) şi cu prozolatoarelc.
re cerinţelor sale, el dă recolte mici, dive. Ele sînt indicate pentru cultură vizionare a solului cu apă. adîncimca lor vegetale şi se împiedică evaporarea Pentru mălura pitică, răspîndită in re­
adesea egale cu ale soiurilor vechi. în zona dealurilor, pe solurile dc tip arăturii variază, urmărindu-sc în ace­ apei. După această lucrare vor continua giunile Oltenia, Argeş (partea de sud),
Acest soi are o rezistenţă mijlocie la podzolic şi brune dc pădure, în con­ laşi timp să nu iasă bulgări mari şi să arăturile cu plugul în agregat cu grapa in regiunea Bucureşti (partea dc vest şi
iernare. iar în anii cu secetă excesivă diţiile unei ingrăşări moderate. In a- se îngroape cît mai uniform resturile stelată. Cînd arătura nu este suficient de
şi arşiţă îndelungată este sensibil la coastă zonă, care este mai răcoroasă şi vegetale şi îngrăşămintelc aplicate. In de mijloc) şi în regiunea Iaşi, ca mă­
şiştăvirc. Ţinînd seama dc aceste însu­ mai bogată în precipitaţii, scapă de fe­ zonele unde solul are mai puţină apă, aşezată, se recomandă tăvălugiiul, lo- sură de prevenire se recomandă folosi­
şiri, se recomandă ca soiul Bezostaia nomenul dc şiştăvirc. pentru a nu se scoate bulgări este indi­ losind tăvălugii inelari sau netezi în rea seminţelor provenite din loturile
1 să se cultive în partea centrală şi su­ Soiul N R. 301 se recomandă pentru cat să se execute o discuite sau o ară- a8re6at cu 8raPa cu Co*l‘ reglabili. ncinlect.itc şi evitarea la semănat a te­
dică a Dobrogei, în cîmpia de vest a cultură în zona dealurilor din Moldova, renurilor pc caic a fost semnalată boala.
Munteniei, în cîmpia Olteniei, în cîm­ Muntenia, Oltenia, vestul ţării, Tran­ Pe terenurile din zonele de steoă şi
pia din vestul ţării şi în Transilvania, silvania şi în silvostepa Olteniei şi Mun­ siivottcpă, unde grîul se cultivă în pri­
în zonele bogate în prccinitatii, pe te­ teniei. Sămînfa şi epoca de semănat mul sau al doilea an după păioase. se
renurile fertile şi în condiţiile unei a- CEN A D 117 se recomandă sa. fie vor lua măsuri de prevenire a atacului
grotehnici superioare. In Moldova, Bă­ menţinut în cultură in zona dealuri­ gîndactilui ghebos, aplicînd tratamente
răgan şi nordul Dobrogei se recomandă lor din Transilvania, din podişul Su­ Pentru a se obţine producţii sporite de miuoasc, horceaguri, grîu, porumb-siloz. preventive la sol sau la sămînţă şi tra­
să fie cultivat numai pc terenurile cu cevei şi pe terenurile din dreapta Şi­ şi masă verde, iar apoi să continue pe tamente curative cînd atacul apare în
fertilitate ridicată şi cu pînza dc apă retului, iar soiul BELOŢERCOVSK Al A grîu, sămînţă folosită la semănat trebuie solele unde grîul urmează după porumb cultură. Preventiv, tratarea se face cu
freatică aproape dc suorafaţă. 198 în zona dealurilor, mai bogată în să fie din soiurile recomandate pentru şi alte plante care se recoltează în Aldrin 20 la sută pulbere, în cantitate
iiccare zona şi unitate în parte, să pro­
Scorospclka 3 este, dc asemenea, un precipitaţii din podişul central al Mol­ toamnă. de 500 g. la 100 kg. sămînţă, o dată cu
soi intensiv, productiv şi în acelaşi dovei. vină din culturi recunoscute şi să aibă aplicarea tratamentului antimăluric. Tra­
f,PmP. n'*i precoce. Comparativ cu soiul . Avînd în vedere comportarea soiu­ valoare biologică ridicată. In scopul cu­ Norma dc sămînţă la hectar trebuie tamentul preventiv al solului se va apli­
noaşterii din timp a.valofii culturale a
Triuinph, are o rezistenţă mai redusă rilor de grîu de toamnă în ultimii ani stabilită în mod diferenţiat, ţinîrtd sca­ ca în cazul unei infestări puternice a so­
la iernare şi la şiştăvirc. In cc priveşte şi rezultatele obţinute în Staţiunile ex­ seminţelor, se recomandă să se trimită ma de capacitatea de înfrăţire a soiului lului şi cînd acesta este umed pe adîn-
precocitatea. Se apropie de sohil perimentale ale Institutului de cerce­ probe la laboratoarele de control al se­ cultivat, de epoca dc semănat, modul de cimea de 20-30 cm. In această situaţie,
Triumph. De aceea, soiul Scorospelka tări pentru cereale şi plante tehnico, ntinţelor. pregătire şi dc fertilizare a terenului, tratamentele se aplică îndată cc se cons­
3 se recomandă a fi cultivat în partea se recomandă ca în fiecare gospodărie Recolta de grîu depinde în marc mă­ planta premergătoare şi valoarea cultu­ tată atacul dc Zabrus, folosind 25-30 kg.
centrală şi vestică a cînmiei Munteniei, r.fi se cultive soiurile dc grîu şi cu în­ sură de epoca dc semănat, dc cantita­ rală a seminţelor. La soiurile intensive Hcciotox 3 la sută la hectar, sau Du-
în cîmpia Olteniei şi în cîmpia din suşirile biologice potrivite condiţiilor tea de sămînţă dată la hectar şi dc adin­ cu înfrăţire mijlocie — Bezostaia, Sco­ plitox 3 plus 5. care se pulverizează la
vestul tării. naturale din zona respectivă. ei mea optimă dc îngropare a seminţe­ rospclka şi Harrach — se recomandă suprafaţa solului.
SOIURI SEM IINTFNSIVF : TRI­ Asigurarea seminţelor dc bună cali­ lor. In ultimii ani, ca urmare a dotării norma dc sămînţă la hectar corespunză­
UM PH, PO N CA. H A R R A CH şi noile tate trebuie să constituie o preocupare agriculturii cu maşini perfecţionate, în- toare densităţii dc 450-550 boabe ger- In vara anului 1964 a apărut la eiîn,
linii de crîu ICA 437, ICA 495 şi permanentă atît pentru consiliile agri­ sămînţarea în cadrul epocii optime în- mînabilc pc in.p. La soiurile cu înfră­ pentru prima dată în ţară, atacul ploş­
C L U J 11/54. Acestea necesita terenuri cole, cîr şi pentru conducerile unită­ tr-im timp scurt a devenit pc deplin ţire puternică — Nr. 3CI, Poncn, Tri­ niţei cerealelor (Eurigaster sp.), prici­
fertile şi dan rezultate bune ne cerno­ ţilor agricole socialiste. Pentru anul posibilă. umph, Cenad 117 şi liniile ICA 457, nuind pagube culturilor dc grîu în une­
ziomuri, aluviuni şi soluri brune de viîtor, gospodăriile agricole dc stat îşi Cercetările ştiinţifice din ultimii şap­ ICA 495, Cluj 11/54 — caniţatea de să­ le regiuni. In funcţie de situaţia con­
Dâdmc. Avind o rezistentă mal bună vor organiza loturi seminccre pe baza te ani au demonstrat că perioada opri­ mînţă la hectar trebuie să asigure densi­ Vedere din oraşul Sebeş.
la cădere decît vechile soiuri de grîu, planurilor stabilite dc trusturile Gostat, mă în care se pot semăna noile soiuri tatea dc 400-500 boabe gcrminnbilc pc cretă şi de posibilităţile unităţilor agri­
ele sîn: potrivite pentru recoltarea iar gospodăriile colective — pe baza m p. Stabilirea cantităţii de sămînţă ne­ cole respective, se pot folosi următoa­
mecanizată. recomandărilor consiliilor agricole. Lo­ de grîu este mai scurtă decît aceea în cesară la hectar pentru asigurarea densi­ rele metode de combatere: distrugerea
TRIUMPH. Acest soi este c.“racteri- turile scmînccrc se vor amplasa pe te­ care se însămînţau vechile soiuri cul­ tăţii optime de boabe la metrul pătrat
zat ca cel mai rezistent soi de grîu renuri fertile, după plante bune pre­ tivate în ţara noastră. In majoritatea se va face numai pe baza datelor din bu­ ploşniţelor la locul de iernare, care in Programul turului campionatului
d’n ţara noastră la iernare şi sec—ă. mergătoare, pe cît posibil pe terenuri zonelor pedoclimatice, epoca optimă letinele dc analiza şi a valorii culturale cele mai dese cazuri sînt lizierele pă­
Fiind şi cel mai nrccocc din cele afla­ plane, pentru a se putea lucra mecani­ este cuprinsă între 1-20 octombrie, cu a sentinţelor. durilor, adunarea lor din culturi, ma­
te in cultură, soiul Triumoh scapă de zat. Ele vor trebui date în griia celui excepţia zonelor premontanc şi a părţii nual sau cu ajutorul unor dispozitive
efectele fenomenului de pălire caic are mai bun brigadier d'n gospodărie. Pe de nord a ţării, unde grîul se poate se­ Rezultatele experimentale cu privire speciale, folosirea ascunzişurilor — cap­ categoriei 6 la fotbal pe anul 1964-1965
loc frecvent îndeosebi în cîmpia Bără­ aceste loturi trebuie să se aplice o agro­ măna şi în decada a treia a lunii sep­ la adîncimca optimă dc semănat arată
ganului. Se recomandă ca soi de bază tehnică superioară de la semănat pînă tembrie. Aceste date calendaristice tre­ că asigurarea răsăririi şi densităţii opti­ cană, tratarea chimică a culturilor folo­
în Dobrogea şi Bărăgan. la^ recoltat, asigurîndu-sc astfel o $ă- buie interpretate în strînsa legătură cu me de plante pe m p. se realizează cind sind produse pe bază de DDT, în can­ SERIA a Il-a
PONCA arc o rezistenţă bună la mînţă curată din punct de vedere bio­ specificul climei din acest an şi sub ra­ titate dc 30 kg la ha.
•crnarc, iar datorită precocităţii sale nu logic, cu o valoare culturală ridicată. portul temperaturii aerului şi umidită­ grîul se seamănă la adîncimca de 5-8
ţii solului. In limitele perioadei optime cm., în funcţie dc natura solului şi gra­ ETAPA I. 6 SEPTEMBRIE mişoara; Gaz Metan Mediaş — Mine­
de semănat, specialiştii care lucrea/ă în dul de umiditate din perioada semăna­ C S.M . Sibiu — C.S.M. Reşiţa; Clu­ rul Lupeni; Clujeana Cluj — Recolta
Folosirea rafională producţie şi cunosc condiţiile concrete tului. Adîncimca minimă este indicată Pentru producţia de grîu din altul jeana Cluj — Gaz Metan Mediaş; Va­ Cărei; C.S.M. Reşiţa — A.S. Cugir;
C.S.M. Sibiu — Vagonul Arad.
ale unităţii respective vor stabil* mo­ pe solurile grele. 1964—1965 există premize mai bune de­ gonul Arad — Ştiinţa Timişoara; C.F.R
cît in anul trecut, dacă se iau din timp
a îngrăşămintelor mentul începerii semănatului griului ţi­ Pentru realizarea unei distribuiri uni­ măsurile organizatorice şi tehnice co­ Timişoara — Jiul Pctrila; Minerul Lu- ETAPA A VIII-A. 25 OCTOM BRIE
A.S.M.D.
pcui — Ind. Sîrmii C. T.;
nînd scama de umiditatea din sot şi dc forme • seminţelor şi îngroparea lor la respunzătoare Sînt asigurate cantităţile Satu Marc — A.S. Cugir; Recolta Că­ Minerul Lupeni — C.F.R. Timişoara,
mersul timpului, dc baza tehnică dc care adîncimca optimă, se va lucra cu viteza necesare dc sentinţe recunoscute din so­ rei — Mureşul Tg. Mureş. A.S. Cugir — Mureşul Tg. Mureş; Va#
Obţinerea unor recolte bogate dc grîu de cantităţile sporite de îngrăşăminte iuri raionate, pentru însămînţarca inte­
depinde în foarte marc măsură de exe­ chimice de care vom dispune în anul dispune unitatea, dc plantele premergă­ a doua a tractorului, luîndu-se măsuri grală a suprafeţelor planificate. Agricul­ gonul Arad — Clujeana Cluj; A.S.M .D
cutarea tuturor lucrărilor agrotehnice agricol 1964-1965, se fac următoarele toare şi de soiurile care se cultivă. ca terenurile să fie bine pregătite. Pen­ tura dispune dc mai multe tractoare, ETAPA A II-A, 13 SEPTEMBRIE Satu Marc — Jiul Pctrila; Ind. Sîrmii
C.T. — C.S.M. Reşiţa; Gaz Metan Me­
în mod diferenţiat, la timp şi de bună recomandări: Dacă umiditatea solului nu asigură un tru a scurta perioada de însămînţa- discuitoarc, maşini de semănat, selec­ Ştiinţa Timişoara — Minerul Lupeni;
calitate. Soiurile intensive de griu îşi răsărit uniform, este mai bine să se i'e şi a folosi din plin forţa dc tracţi­ toare, trioare ş.n. Industria chimică C.S.M. Reşiţa — C.F.R. Timişoara; Gaz diaş — C.S.M, Sibiu; Ştiinţa Timişoar'
— Recolta Careî.
pun în evidenţă marca lor capacitate dc Pe toate tipurile de sol, după cultu­ va livra cantităţi sporite de îngrăşămin­ Metan Mediaş — Recolta Cărei; Ind.
producţie numai în condiţiile unei agro­ rile care părăsesc terenul devreme, se amine cu cîtcva zile începerea semăna­ une a tractoarelor, se recomandă forma­ te. Folosirea cît mai deplină a acestor Sîrmii C.T. — A.S.M.D. Satu Marc; ETAPA A IX-A , 1 NOIEM BRIE
tehnici superioare, carc să satisfacă pe vor aplica îngrăşăminte cu fosfor o dată tului, fără a depăşi limita epocii optime. rea de cupluri de două maşini dc se­ condiţii constituie principala sarcină a Mureşul Tg. Mureş — Vagonul Arad;
deplin cerinţele biologice ale acestor cu arătura de vară sau la executarea lu­ Se recomandă ca în primele zile ale mănat SCI-29, după schema indicată de consiliilor agricole şi a conducerilor de Jiu) Pctrila — Clujeana Cluj; A. S. Clujeana Cluj — A.S.M .D. Satu
crărilor de pregătire a patului ge:mina-
soiuri. Se recomandă ca fiecare unitate perioadei optime să se însămînţczc grîul Secţia dc mecanizare a Consiliului Su­ unităţi. Cugir — C.S.M. Sibiu. Mare; Recolta Cărei — C.F.R . Timi­
După
însămînţărilor.
tîv în vederea
agricolă socialistă să amplaseze soiurile plantele care părăsesc terenul mai tîr- pe solele care au fost cultivate cu legu- perior al Agriculturii. Consiliile agricole regionale şi raio­ şoara; Jiul Pctrila — C.S.M . Sibiu; Mu­
intensive Bezostaia, Scorospelka, Tri­ nale, cu ajutorul celor mai buni specia­ ETAPA A III-A, 20 SEPTEMBRIE reşul Tg. Mureş — Minerul Lupeni^
umph şi altele pe terenurile cele mai ziu (floarea-soarelui, porumb pentru si­ lişti, trebuie să controleze cum au fost Ştiinţa Timişoara — Gaz Metan Me­
fertile, bine aprovizionate cu apă, după loz ji boabe, sfeclă de zahăr, cartofi), jk amplasate soiurile pc teritoriul gospodă­ Gaz Metan Mediaş — Ind. Sîrmii diaş; C.S.M. Reşiţa — Vagonul Arad:
plante premergătoare care părăsesc te­ supcrfosfatul se aplică la arătura dc în- riilor, cum se fac fertilizarea terenuri­ C.T.; Vagonul Arad — Jiul Pctrila; Ind. Sîrmii C.T. — A. S. Cugir.
renul mai devreme, pe terenuri îngră­ sâmînţare. In funcţie de cantităţile dis­ îngrijirea c u ltu rilo r lor şi pregătirea solului, sprijinind efec­ C.F.R. Timişoara — C.S.M. Sibiu; Mi­
şate în mod corespunzător. ponibile şi dc rezervele de fosfor ale so­ tiv cadrele de conduccic din unităţi nerul Lupeni — A.S. Cugir; Clujeana ETAPA A X -A , 8 NOIEMBRIE
Cercetările efectuate timp îndelungat lului, se vor aplica doze ce variază în­ După semănat, îndeosebi în regiunile aceste lucrări, trebuie să se adauge puri­ pentru aplicarea diferenţiată a măsurilor Cluj — Ştiinţa Timişoara; Mureşul Tg.
de diferite staţiuni experimentale din tre 150-400 kg. superfosfat la hectar. secetoase şi pc terenurile unde grîul se ficarea de alte soiuri sau specii de ce­ agrotehnice recomandate. Mureş — C.S.M. Reşiţa; Recolta Că­ C.S.M. Reşiţa — Jiul Pctrila; Va­
Dacă în vară, solul are umiditate su­
ţară. rezultatele obţinute in producţie seamănă după porumb şl alte prăşitoa- reale. rei — A.S.M.D. Satu Mare. gonul Arad — Gaz Metan Mediaş; Re­
ficientă, îngrăşămintcle cu azot pot fi,
de gospodăriile agricole dc stat şi colec­ încorporate o dată cu supcrfosfatul la rc. în arături proaspete şi afinate, este Recoltarea griului trebuie să se efec­ Atenţie deosebită trebuie acordată ac­ colta Cărei — Ind. Sîrmii C.T.; C.S.M
tive demonstrează că fertilizarea tere­ executarea arăturii dc vară sau in toam­ necesară aplicarea tăvălugului neted ur­ tueze la timp şi fără pierderi. Este ne­ ţiunii de asigurare a unităţilor cu se­ ETAPA A IV-A, 27 SEPTEMBRIE Sibiu — Ştiinţa Timişoara; Mureşul
nurilor cu îngrăşăminte organice şi mi­ nă la pregătirea patului germinativ. In mat dc o grapă uşoară. In primăvară, cesar ca fiecare unitate agricolă să-şi minţe recunoscute, făciud mişcările şi Tg. Mureş — Clujeana Cluj: C.F.R.
nerale în mod corespunzător, alături de ambele cazuri se recomandă să se aplice dacă grîul iese slăbit din iarnă şi „des­ Iacă un plan operativ dc lucru, ţinînd schimbul dc seminţe în aşa fel îneît pînă Recolta Cărei — Vagonul Arad ; A.S. Timişoara — A.S. Cugir; Minerul Lu­
crlclatc măsuri agrofitotehnice, consti­ doze de 100-150 kg. de azotat de amo­ călţat", se va folosi tăvălugul neted seama de forţele existente, soiurile cul­ la 10 septembrie toate gospodăriile să Cugîr — Gaz Metan Mediaş; Jiul Pe­ peni — A.S.M D. Satu Marc.
tuie unul din mijloacele cele mai eficace niu la hectar. Pentru preîntâmpinarea formării scoarţei tivate şî relieful terenului. Pentru a trii,i — Minerul Lupeni; C.S M. Reşiţa
pentru sporirea producţiei dc grîu. Pen­ scurta perioada de .recoltare se vor îua aibă asigurată sămînţă necesară. Consi­ — Clujeana Cluj; A.S.M.D. Satu Marc ETAPA A X l-A , 15 NOIEMBRIE
tru a se obţine sporuri economice de Dacă condiţiile de umiditate în sol se pe terenurile grele şi pentru spargerea măsuri ca toate mijloacele mecanice să liile agricole trebuie să organizeze te­ — Mureşul Tg. Mureş; Ştiinţa Timi­
producţie, la aplicarea îngrăşămintelor creează după semănat, azotul poate fi scoarţei formate pc terenurile mai uşoa­ fie folosite la întreaga lor capacitate de meinic acţiunea dc condiţionare a se­ şoara — C.T.R. Timişoara; C.S.M. Si­ Vagonul Arad — Ind. Sîrmii C.T.;
re, se recomandă grăpatul culturilor fo­
chimice se va ţine scama dc următoa­ aplicat peste semănături, la intrarea în lucru. Culturile care nu pot fi recolta­ minţelor, folosind zi şi noapte selectoa­ biu — Ind. Sîrmii C. Turzii. Jiul Pctrila — Mureşul Tg. Mureş; Gaz
rele reguli: iarnă, în ferestrele iernii sau primăvara losind sapa rotativă sau grapa stelată. te în timp util cu combinele din cau­ rele şi trioarcle pe baza unui grafic dc Metan Mediaş — C.F.R. Timişoara;
Pc toate tipurile dc sol, dozele mo­ timpuriu. Dacă în primăvară solul este Executarea acestei lucrări trebuie făcută za îmburuicnăriî şi cele situate pc tere­ ETAPA A V A, 4 OCTOMBRIE Clujeana Cluj — Minerul Lupeni :
derate de îngrăşăminte chimice asigură bine aprovizionat cu apă, iar grîul iese cu cea mai marc atenţie, în special în nuri nemccanizabilc vor fi recoltate cu lucru. Aceeaşi grijă trebuie acordată şi A. S. M. D. Satu Marc — C.S.M. Si­
zoua dc stepă. Lucrarea începe încă îna
cele mai economice sporuri de produc­ slăbit din iarnă, pentru soiurile intensi­ iute de a se forma scoarţa sau cînd a- «cccrători, coase şi seceri în faz.a de coa­ stabilirii valorii culturale a seminţelor, Clujeana Cluj — A.S Cugir; Ştiinţa biu; Ştiinţa Timişoara — C.S.M. Re­
te ve de grîu se pot aplica doze mai mari cere în pîrgă şi în timp cît mai scurt. interzicîndu-sc folosirea la semănat a Timişoara — Mureşul Tg. Mureş; Ca2 şiţa; A.S. Cugir — Recolta Cărei.
Metan Mediaş — C.S.M. Reşiţa; Ind.
Aplicarea îngrăşămintelor se va face de îngrăşăminte cu azot. pînă la 200 ceasta este subţire şi se distruge uşor, Se va acorda o atenţie deosebită eli­ celor necondiţionate şi netratate cores­
cu precădere pc terenurile unde urmea­ kg. azotat dc amoniu la hectar. Pentru pentru ca uscăciunea să nu pătrundă la berării terenului dc paie în lanurile re­ Sîrmii C.T. — C.F.R. Timişoara; C.S.M ETAPA A XII-A, 22 NOIEMBRIE
Vagonul
Sibiu — Minerul Lupeni;
ză a se cultiva soiurile intensive. celelalte soiuri se vor folosi 50 100 kg. nodul de înfrăţire. coltate cu combina şi transportului sno­ punzător. Arad — A.S.M.D. Satu Marc; Jiul Pc­
Crîul dă sporuri mari dc producţie azotat de amoniu la hectar. pilor la arie dc pc terenurile unde re­ Trebuie revizuite şi reparate din vre­ trila — Recolta Cărei. C.F.R. Timişoara — Clujeana Clui;
cînd se aplică îngrăşăminte cu azot. Pe podzoluri, îngrăşămintcle chimice Pentru combaterea buruienilor se vor me toate maşinile şi agregatele care vor Minerul I.upcni — Vagonul Arad; Ind.
Sîrmii C.T. — Jiul Pctrila; C.S M Re­
Sporurile dc producţie sînt mai mici se vor da cu precădere pe terenurile folosi icrbicidclc, iar acolo unde ele lip­ coltatul s-a făcut cu celelalte mijloace, lucra în campania de toamnă, executînd ETAPA A VI-A. 11 OCTOMBRIE şiţa — Recolta Caic»; A.S Cugir —
cînd se folosesc numai îngrăşăminte cu unde s-au aplicat amendamente. Amen­ sesc se va face plivit ui, ca lucrare obli­ în aşa fel ca arăturile dc vară sa se Ştiinţ.i Timişoara; C.S.M. Sibiu — Mu­
fosfor, cu excepţia cernoziomurilor din darea se face cu doze dc 4-5 tone car­ gatorie. Pe loturile seminccrc, pe lingă poată executa in cel mai scurt timp. reparaţii de bună calitate Şi asigunnd A.S.M.D. Satu Marc — Ştiinţa Timi­ reşul Tg. Mureş; Gaz Metan Mediaş —
cîmpia Transilvaniei, unde griul reac­ bonat de calciu la hectar măcinat sau scmănaiorile cu marcatoare, tuburi dc şoara; Minerul Lupeni — C.S.M. Re­ A.S.M.D. Satu Marc.
ţionează foarte puternic şi la fosfor. diferite rezidii calcaroase (doze echiva­ rezervă şi grape lanţate. şiţa; Ind. Sîrmii C.T. — Clujeana Clui;
A.S Cugir — Jiu) Pctrila: C.F R. Ti­
Cele mai mari recolte se obţin atunci lente) cum sînt: spuma dc dcfccaţîe de Agrotehnica în condifii de irigare Inginerii şi tehnicienii agronomi din mişoara — Vagonul Arad; Recolta Că­ ETAPA A XllI-A , 29 NOIEMBRIE
cînd azotul şi fosforul se aplică îm­ la fabricile dc zahăr, carbonatul dc cal­ unităţile agricole socialiste şi din cadrul rei — C.S.M. Sibiu; Mureşul Tg. Mu­ A.S.M.D. Satu Mare — C S.M . Re­
preună. ciu precipitat de la uzinele sodice, pra­ consiliilor agricole sînt chemaţi să a- reş — Gaz Metan Mediaş. şiţa; Mureşul Tg. Mureş — C.F R. Ti­
Pe solurile podzolicc, aplicarea amen­ ful de clinchet- dc la fabricile de ciment Soiurile indicate pentru cultura iriga­ îngrăşăminte, cu un raport mai echili­ dapteze aceste recomandări specificului mişoara; Recolta Cărei — Minerul Lu­
damentelor îmbunătăţeşte însuşirile fizi­ ctc. Amendamentele se aplică numai la tă sînt Bezostaia şi Scorospelka. Ele sînt brat între azot şi fosfor. Se recomandă local şi să lupte pentru aplicarea între­ ETAPA A VII-A, ÎS OCTOMBRIE peni; Ştiinţa Timişoara — Ind. Sîrmii
200-300 kg. azotat dc amoniu şi 300-400
rezistente la cădere şi au capacitate ri­
co-chimice ale solului, iar plantele va­ arătura de vara sau de in'amînţare şi dicată să valorifice îngrăşămintele apli­ kg. superfosfat la hectar. Arăturile se gului complex de măsuri agrofitotehnice Mureşul Tg. Mureş — Ind. Sîrmii C . T.; Clujeana Cluj — C.S M Sibiu;
lorifică mai bine îngrăşămintcle. se repetă la 4-5 ani pe terenurile undo cate. La culturile irigate, fertilizarea so­ execută la 20 cm. adîncimc. Semănatul în vederea obţinerii unei recolte bogate C.T.; C.F.R. Timişoara - A.S.M D Jiul Petrila — Gaz Metan Mediaş; Va­
Pe baura celor arătate şi finind seama s-au folosit dozele amintite. După răs­ lului se face cu cantităţi mai mari de grîuluj pe terenurile irigate se va face de grîu în 1965. Satu Marc; Jiul Pctrila — Ştiinţa Ti­ gonul Arad — A.S. Cugir.