Page 1 - 1964-09

PROLETARI DIN TOATE TARILE. COMUNICAT
i j ' ^ r d o a

In conformitate cu Acordul dintre guvernul Republicii lucrările pentru construirea marelui baraj de la Porţile
Populare Romînc şi guvernul Republicii Socialiste Fede­ de Fier, pe Dunăre.
rative Iugoslavia privind construirea şi exploatarea siste­ Guvernele R.P.R. şi R.S.F.I. s-au înţeles ca in ziua de
7 septembrie 1964 să aibă loc, pe şantierul din sectorul
mului hidroenergetic şî de navigaţie Porţile de Fier, sem­
Gura Văii-Sip, festivitatea inaugurării acestor lucrări.
nat la 30 noiembrie 1963, la Belgrad de preşedintele Con­
La festivitate vor participa preşedintele Consiliului de
siliului de Stat al Republicii Populare Romînc, Gltcorghc Stat al R P.R.. Gltcorghc Gheorghiu-Dej, şi preşedintele
Gheorghiu-Dej $i preşedintele Republicii Socialiste Fede­ R.S.F.I., I. B. Tito, precum şi alte personalităţi din con­
rative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, zilele acestea încep ducerile de stat şi de partid dîn cele două ţâri.

Lucrările celui de-al VlSÎ-lea Congres

internaţional de ştiinţa solului

ANUL XVI. NR. 3009 MARJI 1 SEPTEMBRIE 1904 4 poginî, 20 bani
In Sala Palatului R.P. Romîne au gulescu. preşedintele Academiei şedinte al Asociaţiei internaţionale
început luni dimineaţă lucrările ce­ R.P. Romîne, Ştefan Bălan, minis­ de ştiinţa solului care au salutat pe
lui de-al Vm-lea Congres interna­ trul Snvăţămîntului, Mihai Suder, participanţii la Congres.
In continuare, prof. dr. F. A. van
economiei
forestiere.
ministrul
SA PREGĂTIM TEMEINIC ţional de ştiinţa solului. desfăşoară Gheorghe Hossu, preşedintele Comi­ Baron, secretarul general al Aso­
La Congres, care
se
IN PRAGUL NOULUI AN ŞCOLAR între 31 august şi 9 septembrie, tetului de Stat al Apelor, acad. Ale­ ciaţiei internaţionale de ştiinţa so­
participă peste 1.200 de specia­ xandru Codarcea, preşedintele Co­ lului. a prezentat darea de seamă
mitetului Geologic. Ion Cosma. pre­
Din Valea Jiului şi de la Brad, de pe că patriotică. Corespondentul eviden­ lişti — oameni de ştiinţă cu repu­ şedintele Comitetului Executiv al asupra activităţii Asociaţiei în pe­
rioada anilor 1960—19G4.
INSÂMÎNTAREA GRIULUI Ţara Haţegului şi de la Alba continuă ţiază griia deosebită a organelor locale taţie mondială, profesori, cercetători, Sfatului Popular al Capitalei. Şedinţa plenară de după-amiază a
Valea Sebeşului şi de la Hunedoara, din
conducători de institute de cercetări
de partid şi de stat, al căror aport Ia
să sor.cască scrisori prin care pionierii reînnoirea localului şcolii de 8 ani dîn .şi departamente — din G6 de ţări Participanţii la Congres au fost sa­ lost consacrată prezentării proiec­
şi şcolarii îşi exprimă mulţumirea pen­ Petreşti s-a simţit din plin. din întreaga lume. Iau parte repre­ lutaţi de prof. Nieolae Giosan. mem­ tului hărţii mondiale a solurilor. Jn
tru zilele frumoase petrecute în vacan­ Măsurile pentru mărirea spaţiului zentanţi ai Organizaţiei pentru ali­ bru corespondent ol Academiei R.P legătură cu acest proiect, au prezen­
Creşterea continuă a producţiei de dului asigurat în unităţile agricole unde ţa de vară in taberele pioniereşti de la mentaţie .şi agricultură (F A O ), ai I-lomîne, preşedintele Comitetului de tat referate : prof. dr. V. A. Kovda,
ccrctle, îndeosebi de grîu, este una din se cultivă, asigură obţinerea unor pro­ munte şi de Ia marc. şcolar au fost luate din timp, ca ur­ UNESCO şi Agenţiei Internaţionale organizare a celui de-al VUI-lca directorul departamentului ştiinţelor
sarcinile cele mai importante pe caic ducţii ridicate şi constante la ha. mare a creşterii numărului de pentru Energia Atomică. Congres internaţional de ştiinţa so­ naturale al UNESCO, dr. L. Bra-
partidul le-a pus în faţa lucrătorilor Pe lîngâ introducerea şi extinderea De citcva zile scrisorile vorbesc şi elevi de vîrsta şcolară. In felul acesta In prezidiu au luat loc conducători lului. mao, şef al biroului de resurse mon­
din agricultură. Realizarea ci este pe în cultură a celor mai valoroase soiuri, despre pregătirile cc se fac pentru săr­ s-a reuşit ca şcoala generală de 8 ani ai Asociaţiei internaţionale de ştiin­ Preşedintele Consiliului de Stat al diale ale solurilor — F.A.O.. dr R.
deplin posibilă daca avem în vedere de marc însemnătate pentru obţinerea bătoarea de la 15 septembrie, cînd por­ din comuna Petreşti să poată fi pre­ ţa solului, reprezentanţi ai F A.O., R.P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu- Dudal, specialist FA.O., prof. dr.
faptul că agricultura este înzestrată de recolte bogate sînt măsurile ce se ţile tuturor şcolilor de cultură gene­ gătită cum se cuvine pentru z-şi primî UNESCO şi Comitetului de organi­ Dej a rostit cuvînlarea inaugurală. F. A. van Baren. secretarul generat
cu o bază tchnico-mstcrială modernă, iau de către conducerile unităţilor agri­ rală se vor deschide iar. oaspeţii : sutele de elevi caic vor găsi zare a Congresului. Au luat de asemenea cuvîntul al Asociaţiei internaţionale de ştiin­
că la dispoziţia gospodăriilor de stat şi cole cu privire la pregătirea şi des­ „Neasemuit de frumoase au fost zi­ drumul spre ştiinţa în filele manua­ In prezidiul primei şedinţe au luat acad prof. Nieolae Cerneseu, preşe­ ţa solului. Pe marginea referatelor
colective sînt puse cantităţi tot mai făşurarea însămînţărilor de toamnă. Pro­ lele vacanţei din acest an“ se spune în- lelor primite gratuit. loc Gheorghe Gheorghiu-Doj. pre­ dintele Asociaţiei internaţionale de au avut loc discuţii.
mari de îngrăşăminte chimice şi insec­ ducţiile ridicate şi constante realizate ir-o scrisoare din satul Valea Mică. ra­ „Pentru fiii minerilor din Aninoasa şedintele Consiliului de Stat al RP, ştiinţa solului, acad. prof. Gh. lo- Timp de 10 zile. participanţii la
ticide şi că aceste unităţi sînt încadrate la cultura griului de către gospodăriile ionul Alba. Drumeţiile tematice, focu­ totul a fost pregătit din timp". Robert Romîne, Alexandru Moghioroş si riescu-Siseşti, din partea Academici Congres vor dezbate probleme ac­
Cu specialişti bine pregătiţi. colective din Gîrbova, Pianul de Jos, Gzl- rile de tabără, jocurile organizate, au Kirszlu, preşedintele Comitetului exe­ Alexandru Bîrlădeanu. vicepreşe­ R.P. Romîne şi o Institutului central tuale, teoretice şi practice ale cu­
Rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi da, Tciuş, Lăpuşnic, Pricaz ş.a., se datoresc fost întregite de o instructivi şi recrea­ cutiv al Sfatului popular din Aninoasa, dinţi ai Consiliului de Miniştri. Mi- de cercetări agricole, prof. dr. Ri- noaşterii solurilor. în vederea spo­
de producţie au dovedit că recolte bo­ aplicării diferenţiate a întregului com­ tivă excursie de 3 zile, prilej cu care spune aceste cuvinte cu mîndrie de hai Dalea, preşedintele Consiliului rhnrd Bradfield, de la Universitatea ririi producţiei agricole.
gate se obţin atunci cînd se aplica în plex de măsuri agrotehnice. In unită­ şcolarii din Vsiea Mică şî Patrunjeni au gospodar harnic. Si e justificată această Superior al Agriculturii, llie Mur- din Ithaca, New York, fost pre­ (Agerpres)
mod diferenţiat întregul complex de ţile respective s-a pus un accent deo­ vizitat locurile istorice şi obiectivele In­ mîndrie. Gospodarii Anînoasci, depu­
măsuri agrotehnice specifice fiecărei sebit pe executarea in mod corespun­ dustriale din Abrud, Roşia Montană, taţii. au pornit Ia lucru o dată cu pri­
culturi. In complexul de măsuri agro­ zător a lucrărilor solului, care deter­ ' Avram lancu, Turda, Cluj, Alba lu- mele zile de vacanţă. Ei vor ca fiii
tehnice, alegerea soiurilor potrivite con­ mină crearea unui bun pat germinativ, lia ctc. minerilor să aibă condiţii de învăţă­ Cuuîntarea tovarăşului
diţiilor locale de sol şi climă ale fie­ favorizînd astfel eficienţa celorlalte mă­ Vor rămînc neşterse din amintirea tură din cele mai bune.
cărei unităţi agricole, pregătirea cores­ suri agrotehnice şi îndeosebi a îngră­ elevilor, vizitele făcute la muzeu) dîn Ca în fiecare an, conducerea şcolii a
punzătoare a seminţelor, amplasarea şămintelor. La gospodăriile colective în Alba Iulia, grădina botanică din Cluj, primit şi de aceasta dată mult sprijin
judicioasă a culturii, pregătirea unui care însămînţarea griului nu s-a făcut casa-muzeu din Avram lancu, mormîn- din partea gospodarilor comunei, a co­
bun pat germinativ şi semănatul în c- la un nivel agrotehnic corespunzător tul eroilor de la Mirăslău, excursiile mitetului de părinţi şî a comitetului de Gheorghe Gheorghiu-Dej
poca optimă sînt factori caic deter­ realizările au fost sub nivelul posibili­ de pe văile Ampoiului <1 Aricşului, a femei. Luînd din timp măsurile nece­
mină în măsură hoiărîtoarc creşterea tăţilor. De exemplu, în condiţii sol Someşului şi a Mureşului. Noul i-a sare, s-a reuşit ca în prezent, totul să
producţiei de cereale la ha. Iată de cc şi clima asemănătoare, colectiviştii din însoţit la fiecare pas, le-a dat posibili­ fie prcRâtit pentre ca deschiderea nou­ tră — important foi de colaborare in­ productivitate constituie mijloacele prin
în această perioadă, parale) cu execu­ Cut au obţinut o producţie cu 320 kg. tate să cunoască frumuseţile noi ale lui an şcolar să constituie pentru elevi Stimaţi prieteni şt oaspeţi, circ vom asigura deplina valorificare a
tarea cit or lucrări, colectiviştii, meca­ grîu la ha mai mica faţă de cea rea­ patriei din localităţile vizitate. o adevărată sărbătoare. Au fost ter­ doamnelor şi domnilor, ternaţională în domeniul ştiinţelor agri­ marilor rezerve de care dispunem pen­
nizatorii şi lucrătorii din gospodăriile lizată la G.A C. din Daia. Faeînd un In zilele cc au mai rămas pînă la minate lucrările de reparaţii curente Este deosebit de plăcut pentru mine cole. Studiile întreprinse pentru cunoaş­
de stat, avînd sprijinul şi îndrumarea simplu calcul reiese ca dacă se aplicau deschiderea noului an şcolar, elevii din atît cele interioare, cît şi cele exte­ să adresez, în numele Consiliului de terea complexă a solului şi stabilirea tru a făuri o agricultură modernă, îna­
intată, capabilă să asigtirc o abundenţă
Stat şi al guvernului Republicii Popu­
organizaţiilor de partid, trebuie să-şi în mod diferenţiat regulile agroteh­ Valea Morii au ajutat la pavoazarea să­ rioare, s-a reparat şi completat mobi­ lare Romîne, o călduroasă urare de bun celor mai eficiente mijloace de ridi­ de produse agricole.
care a fertilităţii lui, cercetările efec­
îndrepte toată atenţia spre asigurarea nice, Ia gospodăria colectivi din Cut se lilor de clasa, iar *drelc didactice au lierul (scaune, catedre), s-a făcut apro­ Un obiect de permanentă preocupare
unei baze trainice recoltei de cereale puteau obţine în plus peste )72 tone făcut toate pregătirile necesare deschi­ vizionarea cu combustibilul necesar în­ venit eminenţilor reprezentanţi ai şti­ tuate înir-o scrie de probleme teore­
din anul viitor, luînd în acest scop grîu. Iată şi alte exemple asemănătoa­ călzitului pentru trimestrul IV ctc. inţei solului din lumea întreagă, reuniţi tice şi practice legate de sporirea pro­ pentru specialiştii şi organele noastre
la acest important Congres
agricole îl constituie utilizarea raţiona­
pe care
ducţiei agricole, contribuţii substanţia­
măsurile tchnîro-organizatoricc cores­ re. Colectiviştii d«n satul Aurel Vlaicu derii în bune condiţîuni a noului an La librăria din localitate e o afluen­ lă a fondului funciar, ridicarea ferti­
punzătoare pentru executarea însămin- au obţinut o producţie mai ridicată cu şcolar. avem cinstea de a-I găzdui în Capitala lă adusă la elaborarea harţii solurilor lităţii şi a capacităţii lui de producţie,
ţării griului la un înalt nivel agro­ 340 kg grîu la ha faţă de cei din Bă- Peste cîteva zile elevii din Petreşti, ţă caracteristică zilelor cc preced des­ ţării noastre. lumii, precum şt alte valoroase lucrări,
Congresul dv„ întrunind savanţi din
tehnic. căinţi, iar la G.A.C. din Băcîa, produc­ raionul Sebeş — ne scrie coresponden­ chiderea noului an şcolar. Bine apro­ 66 de ţări de pe cele cinci continente, ic bucură de o înaltă şi binemeritată stăvilirea şi combaterea eroziunii solu­
lui, tcrasărilc şi plantaţiile masive
pe
vizionată, librăria a pus Ia dispoziţia
apreciere.
tul nostru Nieolae Nicula — vor păşi
Necesitatea creşterii producţiei la ha, ţia este mai scăzută cu 500 kg la ha pragul unei şcoli reînnoite. Două săli elevilor toate rechizitele necesare. S-au constituie prin amploarea participării, terenurile supuse acestui proces, valori­
re;ese dîn aceea că în regiunea noas­ faţă de cea realizată la Tîmpa. Pro­ noi de clasă şi un laborator modern au luat măsuri ca o dată cu prima zi de cît şî prin însemnătatea problemelor în Cu satisfacţie relevăm că, de la ficarea solurilor nisipoase şi a celor să-
tră, datorită imoortanţei sale econo­ ducţia a fost diminuată cu citcva sute fost construite şi amenajate în acest an şcoală să fie distribuite manualele gra­ dezbatere, o importantă manifestare şti­ Gheorghe Muntcanu-Murgoci, membru răturate. aducerea în circuitul agricol
mice cît şi ponderii pe care o ocupă de kg la ha şi ia gospodăriile colective pentru elevii şcolii de 8 ani din Pe­ tuite. Totul e pregătit pentru ca din inţifică internaţională. Este neîndoiel­ fondator al Asociaţiei Internaţionale de prin Îndiguiri şi desecări a pămînturîlor
în structura cerealelor (se culrivă pe dîn Burjuc, Bretea Romînă, Bampotoc, treşti. Locuitorii comunei, şi inai ales prima zi de şcoală, fiiî minerilor din nic că acest vist schimb de experienţă Ştiinţa a Solului, iniţiator al primei con­ fertile din luncile principalelor cursuri
aproape 40 la suta dîn suprafaţa ara­ Nucşoara ş.a. Cauzele care au deter­ părinţii elevilor, au particinat cu mul­ Aninoasa să înceapă anul şcolar io cele între specialişti cu înaltă competenţă ferinţe mondiale de pedologie, savanţii de apă.
bilă a G.A.C.), griul reprezintă princi­ minat existenţa unei asemenea stări de tă tragere de inimă la înălţarea con­ mai bune condiţiuni. şî conlucrarea lor rodnică vor aduce o romîni au adus şi aduc contribuţia lor Sarcinile complexe ale dezvoltării
pala plantă de cultură. lucruri s-au datorat în primul rinei fap­ strucţiei, cfcctuînd sute de orc de mun­ L. LARA contribuţie de scamă la progresul ştiin­ b dezvoltarea Asociaţiei şi la progre­ agriculturii au solicitat şi solicită o gri­
sul ştiinţelor agricole.
Condiţiile create prin colectivizarea tului că la unităţile respective nu s-a ţe», în interesul omenirii. jă deosebita pentru pregătirea cadrelor
agriculturii au permis o cunoaştere mai asigurat o amplasare judicioasă a cul­ Problema fundamentală căreia dv. Lucrările Congresului şi vizitele în de specialişti de toate categoriile şi per­
bună a însuşirilor agrobiologicc ale di­ turii, pregătirea patului germinativ s-a îi consacraţi eforturile — sporirea fer­ unităţi industriale şî agricole, în insti­ fecţionarea continuă a cunoştinţelor lor
feritelor soiuri de grîu, ceea cc a de­ făcut în mod necorespunzător, nu s-a tilităţii solului şi a capacităţii lui de tuţii de cercetare, învăţammt şi cul­ profesionale, pentru asigurarea celor
terminat mărirea an de an a produc­ respectat epoca optimă de semănat, iar producţie — suscită atenţia nu numai tură. în oraşele şi satele tării vor oferi mai favorabile condiţii de activitate şti­
ţiei globale şi, pe această calc, creş­ sămmţa nu s-a pregătit în bune con- a cadvclor de specialitate, ci este ur­ prilciul cunoaşterii mai îndeaproape a inţifica, pentru îmbunătăţirea conduce­
terea contribuţiei gospodăriilor de stat mărită cu vîu interes şi preocupă cer­ activităţii specialiştilor şi oamenilor noş­ rii cercetărilor şî legarea cît mai strîn-
şi colective la formarea fondului cen­ diţîuni. curi tot mai largi, ca problemă de în­ tri de ştiinţă din agricultură, a reali­ să a ştiinţei agricole de practici.
tral de stat. In urma rezultatelor cer­ Analizînd rezultatele obţinute şi re­ semnătate maiori pentru îmbunătăţirea zărilor obţinute de poporul nostru în Stimaţi oaspeţi, prieteni,
cetărilor ştiinţifice şi de producţie, in zervele care există în cadrul fiecărei alimentaţiei şi a condiţiilor de trai ale domeniul economiei şt culturii. Munca şi preocupările dv., preţioasa
regiunea noastră au fost raionctc soiu­ gospodării agricole colective se consta­ popoarelor. Impărtăşîndu-vă cîteva din preocupă­ activitate pe care o desfăşuraţi se bu­
rile Ponca, Bezostaia, Harach, Nr. 301 Astăzi, cînd ştiinţa şi tehnica au reu­ rile noastre în aceste domenii, aş dori cură de o înaltă consideraţie slujind
şi Cenad. In toamna acestui an se men­ tă că sînt condiţii depline pentru ca în şii să obţină cuceriri strălucite care au să arat că guvernul romîn, depunînd un ţel din cele mai nobile — de a face
ţin în cultură toate soiurile amintite, anul viitor producţia de grîu să creas­ amplificat în proporţii grandioase forţa eforturi neslăbite pentru avîntul indus­ natura maî darnică, spre binele omului.
cxtinzîndu-se o dată cu mărirea supra­ că simţitor. In acest scop, trebuie să şi posibilităţile omului, în diferite părţi triei, de care depinde progresul între­ O asemenea activitate este legată or­
feţei cultivate cu grîu, soiurile Harach ale lumij continuă sa persiste asemenea gi» economii naţionale, a pus concomi­ ganic, indisolubil, de menţinerea păcii
şi Nr. 301, care în condiţiile agrofon- (Continuare în pag. 3-a) fenomene ca foametea, mizeria $i sub­ tent în centrul atenţiei sale dezvoltarea — deziderat arzător al întregii ome­
nutriţia; imense suprafeţe de terenuri agriculturii şi creşterea producţiei agri­ niri.
favorabile agriculturii sînt ncvalorîfica- cole. ca una din principalele sarcini ale Statul nostru, care, împreună cu ce­
tc, dau un randament scăzut sau se construcţiei economice. Romînia îsî asi­ lelalte state iubitoare de paco, depune
Cînd lipseşte degradează. gură din producţia proprie hrana eforturi neslăbite pentru statornicirea
populaţiei, aprovizionarea industriei cu
Desigur, schimbarea acestor stări de
unei păci trainice în lume, salută
şi
lucruri, asigurarea hranei populaţiei materii prime agricole şi disponibilităţi sprijină contactele dintre oamenii de
mereu în creştere a globului şi ridica­ pentru export. ştiinţă din toate ţările, ca factor de
BUN GOSPODAR rea neîncetată a nivelului ci de viaţa zată pe baze noi, este orientată pe ca­ întărire a colaborării internaţionale, d .
In ţara noastră, agricultura, reorgani­
presupun transformări
cconomico-so-
ciincaştcra şî apropiere între popoare,
cîaîe, un efort colectiv pe plan inter­ lea dezvoltării ci intensive şi multilate­ de îmbogăţire a tezaurului gindhii
naţional pentru ridicarea economică a rale. utilizării tot mai largi a tehnicii umane prin schimbul uc valori spiri­
regiunilor subdczvoltatc.O premisă esen­ moderne şi a cuceririlor ştiinţei, con­ tuale. (Aplauze),
Cu mai bine Jc 5 saptămîni în urmă Toate acestea se înlîmplă în timp ce
colectiviştii dîn Deva au raportat termi­ giîvil şi secara de pe 20 hectare (pre­ ţială o constituie în acelaşi timp aplî- centrării producţiei în unităţi specia­ îmi exprim convingerea că lucrările
narea secerişului. Imediat ei au început şedintele nu maî punea Ia socoteală şi carca largă a realizărilor tchnico-ştiîn- lizate. cu înaltă productivitate şi efi­ acestui Congres, caic se desfăşoară >ub
ţificc în scopuri paşnice, progresul tu­
şi treicrişul păioasclor de pe cele peste cele 5 hectare de ovăz) stau şi în pre­ turor ramurilor ştiinţei puse în slujba cientă economică — proces în cursul lozinca „Pîinc şi pace", vor aduce o
200 hectare. Analizînd posibilităţile exis­ zent în clăi pe cîmp supuse intempe­ sporirii continue a rodniciei pâmîiuu- căruia se va realiza transformarea trep­ contribuţie de scamă la dezvoltarea
tente, rezultă că această operaţiune tre­ riilor. lui. tată a producţiei agricole într-o varie­ spiritului de înţelegere şi colaborare
buia terminată în cel mult 15 zile lu­ Pe lingă faptul că s-a pierdut o can­ In fosta ,,Vale a şerpilor" la mnrinea de sud a Văii Jiului, a răsărit Sintem bucuroşi si constatăm că în tate a muncii industriale. internaţiorală, vor sluji cauza plină de
crătoare. Dai, iată că şî acum Ia gos­ titate însemnat! de grîu, întîrzicrea tre- In anii noştri un oraş nou: Uricanii. Peisajul urbanistic al acestuia s-a aceasta direcţie un aport de deosebită Mecanizarea completă a lucrărilor măreţie .1 zilelor noastre — pacea, bu­
podăria colectivă din Deva mai este de icrîşutui prezintă şi un nit aspect nega­ completat, in ultimii ani, cn o şcoală nouă cu 16 săli de clasă, in care jiii însemnătate aduce activitatea bogată pe agricole, ridicarea gradului de chimiza­ năstarea ş» prietenia popoarelor <
treierat recolta de pe circa 25 de hec­ tiv. Este vorba de neclibcrarca D timp a minerilor învaţă in coudifi optime. care o desfăşoară Asociaţia dumneavoas­ re, extinderea irigaţiilor, folosirea se­ Urez Congresului dumneavoastră cel
tare. Principala cauză a înmuierii în terenului ocupat de snopi în vederea minţelor din soiuri şi hibrizi cu marc mai deplin succes ! (Aplauze puternice).
urmă cu această lucrare constă în lipsa executării arăturilor adîncî. Din această
preocupare pentru huna organizare cauză două dintre tractoarele aflate In
a muncii de care dă dovada consiliul gospodărie stăteau nefolosîtc. Tinînd
de conducere. In ziua de 31 august a,c„ cont de importanţa pe care o reprezintă
cele doua batoze nu aveau de lucru, iar arăturile adinei pentru 803rta recoltei întrecerea pentru îndeplinirea angajamentelor continuă
o marc parte din colectivişti se ocu­
pau cu alte treburi. Nimeni din viitoare, tovarăşii din consiliul de con­
consiliul de conducere nu se afla ducere de aici trebuie să ia cele mai
aici pentru a organiza munca. To­ ciicîcntc măsuri în aşa fel ca şi această Minerii înscriu noi succese
varăşul Constantin Igna, preşedintele lucrare să fie executată la timpul op. &teq uleie ţuirţLuriL
gospodăriei, se ocupa cu lucrări de bi­ tim. In abatajele exploatărilor miniere dîn
rou, iar brigadierul Bela Szoci şi ingi­ Această stare de lucruri va trebui si Valea Jiului, întrecerea pentru îndepli­ de cărbune, cei dîn Urîcanî aproape
1.600 tone, iar dîn abatajele minelor
nerul loan Popa, îşi făceau de lucru cu le dea de gîndit şi tovarăşilor din Con­ nirea angajamentelor anuale se desfă­ Vulcan si Aninoasa s-au extras peste La marginea Orăştici, în partea — Şî o sa rămînă pînă la sfîrşitul 1.004 bucăţi schelete metalice pentru
transportul cerealelor în bază deşi o asc- siliul agricol al oraşului regional Deva, şoară intr-un ritm susţinut. S-au luat plan 1.300 şi respectiv, 1.000 tone. Pe dinspre calea ferată, cu cîţiva ani în anului. Nu lisăm să ne-o ia altă sec­ băncile şcolare şi a executat din ma­
noi măsuri organizatorice, maşinile şi întregul combinat s-au extras peste pla­ urmă s-au organizat primele ateliere ţie înainte ! terialul economisit 100 suporţi de
rV * ‘3 operaţiune putea fi executată de caic deşi se găsesc nunui la un pas de utilajele sînt mai bine folosite. în efor­ nul lunii august mai mult de 4.500 ale întreprinderii raionale de indus­ Previziunea o face comunistul Ale­ biciclete. Stcguleţcle prinse deasupra
alţi'colectivişti. Aceşti tovarăşi trebuiau această gospodărie nu s-nu sesizat de turile lor pentru a spori cît mai mult mne trie locală. La început fiind mici şi xandru Scurtu, maistrul secţiei, caic bacurilor, indică locul de muncă al
să fie la arie, sau pe cîinp pentru a co­ neregulile existente aici. Datoria lor este producţia de cărbuni, minerii aplică Cele maj bune rezultate au fost obţi­ slab utilate, abia produceau cîteva ne-a ieşit în înnmpinarc. evidenţiaţilor : loan Rădulcscu I. Za-
ordona munca atelajelor, a batozei, a de a lua de urgenţă măsuri pentru n metodele avansate de muncă. Iniţiati­ nute de minerii sectoarelor III de la sortimente. De la un an la altul s-au — Nu fii aşa sigur, tovarăşe Scurtu. haric Dragoş, Gorcca Marcu. Gheor­
dezvoltat mai multe ateliere, au for­
tuturor colectiviştilor. sprijini conducerea gospodăriei să orga­ vele „Două cîmpuri de cărbune în fie­ l.onea, II şi IV A de la Lupeni, 1 de Nici li celelalte secţii nu se stă în ghe Tojnn si, bineînţeles şeful echi­
care schimb, din fiecare aripă de aba­ >3 Aninoasa. III şi IV de la Vulcan, mat secţii aiungînd ca astăzi să pro­ loc. Mai ales la tîmplăric. Se mun­ pei, Ludovic Haber.
Din cauză că o asemenea coordonare nizeze mai bine munca în vederea ter­ taj cameră'* şi „Două fîşîi pe zi", rea­ precum şi de cine cei din sectoarele ducă sute de sortimente de bunuri de ceşte nu glumă. Am văzut acolo — Vedeţi ?, spune maistrul. Avem
nu există, in cursul zilei de 31 august, minării treîcrişului, a transportului pa­ lizate în abatajele frontale, sînt apli­ dl ale minelor Lonca şi Petriln. Dc- Larg consum pentru cetăţenii raionu­ multe steguieţe de evidenţiaţi. Doar şi noî oameni harnici ca şi la tîmplă­
ştii şî dumneata că anul trecut au
din cele peste 20 de atelaje ale G.A C., ielor de pe cîmp, recoltarea şi însiloza- cate de Lot mii multe brigăzi. păşindu-şi productivitatea planificată, lui şî chiar pentru unele întreprin­ fost fruntaşi. ric. Mergem acum la fierărie, să ve­
întrecerea vîc organizată pe baza 0-
arigăzîlc de mineri din aceste sectoare
erau folosite la transportul snopilor nu­ rea furajelor, pregătirea şi buna desfă­ biccttvclor mobilizatoare a dat rezul­ n-.iu întrecut sî sarcinile la producţia deri dîn regiune. Ca în orice între­ deţi cum lucrează Pricăjan... Cînd să
prindere, muncitorii, din ce în
ce
Intrăm în atelierul forjorilor, maistrul
mai 5, iar restul stăteau la grajduri. şurare a campaniei de toamnă. tate bune şi în luna august. Minei ii de uc cărbuni Tind în plus cîtc 700—2.900 nuî mulţi şi niai calificaţi, au început se aude strigat :
la Lonca au extras peste plan 1.7C0 tone să se întreacă în a produce niai mult, — Tovarăşe Scurtu !, se apropie un
maî bun şi mai ieftin. Întregul co- Carnet de întrecere muncitor. Trimiteţi un lăcătuş la noi,
^ ctj v s-a antrenat în întrecerea socia­ la tîmplăric.
listă. Bilanţul anului 1963 a situat în — Ce s-a întîmplat ?
frunte secţia tîmplăric, care a cucerit — Nu ştiu, m-a trimis tovarăşul
titlul şî drapelul de secţie fruntaşă. — Ştiu, şî cc-i cu asta. Crezi că maistru. Spunea cî trebuie reparat...
nu-c ciuda ? Bravo lor ! Au muncit
Anul acesta, lucrătorii secţiei meca­ — Bine, spunc-i că vin eu, imediat.
nice au pornit hotărîţi să aducă tro­ mai bine. Dar anul acesta, n-o sa ne Apoi către noî : Mă scuzaţi puţin. Să
lăsăm nici noi... După cc se mal gîn-
feul întrecerii, drapelul de secţie frun­ deşte puţin, continui : văd despre cc-i vorba. Cine ştie, o
taşi. Nu-i o treabă uşoară. Trebuie fi stînd vreo maşină şi oamenii nu
menţinut titlul de secţie evidenţiată Şi ziceţi că au multe steguieţe ? pot aştepta. Au şi ci plan ca si noi.
lună de lună. $î apoi mecanica nu inai Păi veniţi să vedeţi cîtc sînt la noi... Si apoi sîntem în întrecere, trebuie
este doar un atelier caic să se ocupe, Am răspuns invitaţiei maistrului. să ne aîutâm unul pe altul...
ca la început, doar cu lucrări de în­ In atelierul strungarilor stcgulctcle Pînă la întoarcerea maistrului, am
treţinere necesare întreprinderii. A de­ purpurii înălţate deasupra maşinilor intrat în vorbă cu şeful echipei de
atrag privirile. Pe ele stă scris cu fir fierari. Era loan Pricăjan, omul despre
venit o secţie mare. cu 8 ateliere,
a cărei producţie este de 9,6 ori mai auriu : „Evidenţiat în întrecerea so­ care vorbise maistrul. Tocmai ter­
cialistă". Aplecaţi asupra strunguri­
nurc decit in 1953. Pe lingă lucră­ lor, loan Dugaciu, Traîan Nîţu şi Va- minase de forjat cu ajutorul cioca­
rile de întreţinere trebuie să asigure, Ic 1 Cîtulcn. evidenţiaţi în întrecerea nului pneumatic o talpă pentru în­
realizarea celor 13 sortimente plani­ socialistă, împing cuţitele să muşte locuirea nicovalei în vederea îndoirii
ficate. unor role...
lacom dîn metalul dur. Execută freze
...Am vizitat de curind întreprin­ la scaune pliante pentru export, axe — Lucrez aicî de 13 ani. înainte
derea raională de industrie locală dîn de transmisii, melci pentru presa... n*ci vorbă să facem piese aşa de mari.
Orăşiîc. Drapelul de secţie eviden­ De la strungari, trecem în atelierul Nu aveam cu cc. Bateam cu barosul
ţiată în întrecerea socialistă l-am în- fără spor. Acum. vedeţi, avem ciocan
lăcătuşilor. Aici lucrează o echipă care pneumatic. Nu ne rămînc dccît să
tilnît Ia mecanică. are 17 membri, lăcătuşi şi sudori. Şe­ încălzim si să învîrtîm bucata de oţel
— A fost înmiim secţiei din pri­ ful echipei, Ludovic Haber este şi pe nicovală ca să-i dăm forma care
mul trimestru al anului, ne spune to­ organizatorul grupei de partid a sec­ dorim...
varăşa Marii Popa, corespondent! a ţiei. Printre sortimentele de bază ce se Pricăjan ne-a făcut cunoştinţă şi cu
execută important este scheletul me­
ziarului nostru, care a ţinut să ne R. BUDIN
însoţească prin secţie. De atunci tot talic pentru băncile şcolare. In 8 luni
nici a rămas.,. colectivul atelierului a dat peste plan (Continuare In pag. a 3-a)
Bobinatorul Andrei Popa de la E. M, Vulcan, unul din evidenţiaţii în întrecerea socialista. Foto; N. M OLDOVEANU