Page 101 - 1964-09
P. 101
W M ii CJTrT,
R eg io n a lă
^ » » )rd oarei_Oeva PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VN1ŢI-VA) D upă vizita Tn R.P. Rom înă
Maiestatea Sa Haile Sellassie
împărat al Etiopiei a ia
Marţi dimineaţa a părăsit Capitala, tr-o maşină deschisă, escortată dc mo- denţi din ţările africane, sc aflau pe
îndreptîndu-se spre R.S.F. Iugoslavia, tociclişti. aeroport pentru a-şi lua rămas bun de
Majcstatea Sa Imperială, Haile Sella- La sosirea la aeroport comandantul la înaltul oaspete.
ssic I, care la invitaţia preşedintelui batalionului dc onoare a prezentat ra Pionieri au oferit buchete de flori.
Consiliului de Stat, Gheorghe Gheor- portul. înainte dc a sc sui în avion. Ma
ghiu-Dej, a făcut o vizită dc stat în Au fost intonate imnurile dc stat ale iestatea Sa Imperială, Haile Sellassie I,
R.P. Romînă. Etiopiei şi R.P. Romînc, în timp cc Jn împărat al Etiopiei şi-a luat rămas bun
împăratul Etiopiei a fost însoţit dc semn dc salut au fost trase 21 salve dc dc la preşedintele Consiliului de Stat,
Ia reşedinţa sa dc preşedintele Consi artilerie. Apoi cci doi şefi dc state au Gheorghe Ghcorghiu-Dej. Cei doi şefi
liului de Stat al R.P. Romînc, Gheorghe trecut în revistă batalionul dc onoare. dc state şi-au srrîns călduros mîinîle.
ANUL XVI. NR. 3034 MIERCURI 30 SEPTEMBRIE 1964 '4 pagini* 20 bani Gheorghiu-Dcj, Gheorghe Apostol, înaltul oaspete şi-a luat rămas bun şi-au urat reciproc sănătate şi succes
prim-viceprcşedîmc al Consiliului dc dc b persoanele oficiale aflate pe ae în activitate, şi-au exprimat dorinţa de
Miniştri, Alexandru Bîrlădcanu şi roport — membri ai Consiliului dc Stat a sc revedea.
Gheorghe Gaston Marin, vicepreşedinţi şi ai guvernului, conducători ai unor Din uşa avionului, împăratul Etiopiei
ai Consiliului dc Miniştri, Grigore Ge> instituţii centrale de stat şi organizaţii a răspuns saluturilor celor prezenţi pe
dimările populare pentru Cornelii» Mănescu, ministrul afacerilor obşteşti, reprezentanţi ai bisericii Or aeroport.
mănu, secretarul Consiliului dc Stat,
todoxe Romînc, oameni dc cultură, ge
externe. Numeroşi bucureşteni, aflaţi nerali şi ofiţeri superiori, precum şi dc Piuă la graniţă avionul a fost escor
pe traseul dc la reşedinţa înaltului la şefi ai misiunilor diplomatice acre tat dc avioane cu reacţie ale forţelor
starea contribuţiei oaspete la aeroport au salutat cu căl ditaţi la Bucureşti. noastre armate. (Agcrprcs)
Mii dc bucureşteni, precum şi stu
dură pe cei doi şefi de state, aflaţi în
voluntare
Veşti din regiuniBe fării Vaccinarea
Faptul ca mascY# ipopubre sînt con- raionale, vor trebui să se preocupe în
«ultaţe in toate acţiunile tic gospodă continuare de aprovizionarea cu ma Prin racordarea la reţeaua de înaltă etaj, au fiecare cîte 6—7 camere, ma antivariolicâ
rire a oraşelor şi satelor, măreşte entu- teriale şi de antrenarea cetăţenilor la tensiune a localităţilor Pîrjoain, Strunga gazii, bucătării, săli de mese etc.
imul acestora dc a participa la în- lucrările patriotice. şi Satu Nou, în raionul Adamclisi, re In aceste zile în întreaga ţară sc des
ptuirea obiectivelor dc folos obştesc. Pentru buna reuşită a acţiunilor de giunea Dobrogea, au fost terminale lu i r făşoară vaccinarea nntivariolică a co
Acţiunea dc contribuţie voluntară este contribuţie voluntara şi in anul 1965, crările de electrificare. In prezent, în re Specialiştii de la fabrica de produse piilor între 3 şi 15 luni şi rcvaccina-
un factor important în mobilizarea ce comitetele executive comunale vor lua giune sînt complet electrificate trei ra refractare „Proletarul" Turda în colabo rea celor dc 7 şi 8 ani.
tăţenilor la lucrările gospodăreşti. încă dc pe acum măsuri în vederea rare cu un grup dc cercetători dc b Vaccinul aplicat unui număr dc a-
Obiectivele ce se execută contribuie la bunei pregătiri şi desfăşurări a adunări ioane. Institutul de cercetări al Ministerului proximntiv 600.000 dc copii este pre
ridicarea nivelului gospodăresc şi so- lor populare. In acest scop comitetele itr Industriei construcţiilor, au pus recent parat dc Institutul dr. I. Cantacuzino
cial-cultural al comunelor şi satelor din executive ale sfaturilor populare raio Constructorii navali ai uzinelor me la punct tehnologia dc fabricaţie a unui din Bucureşti. Imunizarea sc face prin
cuprinsul regiunii noastre. nale şi orăşeneşti regionale au dato canice din Turnu Scvcrin au lansat la nou produs: cărămizile refractare izola circumscripţiile sanitare teritoriale.
Realizările dobîndite pîna acum se ria de a ajuta comitetele executive co apă 2 noi şlepuri de cîtc 1.000 tone fie toare diatomitice. In cursul trimestrului IV va fi or
datorcsc activităţii comitetelor execu munale în stabilirea celor mai impor care. Datorită muncii entuziaste a tutu Aceste cărămizi micşorează radiaţiile ganizată în întreaga ţară acţiunea dc
tive ale sfaturilor populare, care în tante şi necesare obiective care să fie ror muncitorilor, numai în cursul lu cuptorului şi pierderile de căldură şi vor
drumate de organizaţiile dc partid, an executate în cursul anului viitor. nii septembrie au fost lansate la apă fi folosite la cuptoarele rotative din fa vaccinare şi vcvaccinare antidiftcrică a
populaţiei între 3 luni şi 18 ani.
de an au condus cu competenţa acţiu Alegerea justă a obiectivelor ce se 4 vase, iar dc la începutul anului numă bricile dc ciment.
nea de contribuţie voluntara, mobili- vor executa prin contribuţia voluntară rul navelor realizate aici se ridică la 19. (Agcrpres) (Agcrprcs)
2 Înd masele atît,la achitarea sumelor a locuitorilor constituie în perioada a-
respective cît la munci patriotice ceasta cca mai importantă problemă
pentru cxecutt. . lucrărilor votate în care stă în faţa adunărilor populare şi La gurile dc exploatare Lala şi Cio-
adunările populare. Datorită acestei a comitetelor executive. tîua din cadrul întreprinderii forestie Concursul corespondenţilor voluntari
preocupări, pîna la sfîrşitul lunii au Comitetele executive ale sfaturilor re Iacobeni, regiunea Suceava, s-au dat
gust, din debitul pe anul 1964 s-a în populare comunale vor prezenta în se în folosinţă două cabane noi pentru
casat 98 Ia sută. Raioane)»' Brîd, Sebeş siuni rapoarte despre necesitatea lucră muncitorii forestieri. Noile cabane, cu
si o/bşul regional Deva au realizat la rilor ce urmează să fie propuse în adu E M © 1 © U I M I I
încasări planul integral, nările populare, arătîndu-se concret po
Comitetele executive comunale au sibilităţile existente pentru efectuarea L-au crescut ci, veteranii oţelărici l-au primit din nou cu aceeaşi căldură
desfăşurat o activitate susţinută şi în ei, valoarea aproximativă a lucrării şi electrice din combinat. Florbn Giurcă ca şi mai înainte. De astă dată fusese
vederea asigurării lucrărilor cu materia materialele necesare pentru construc Concursuri de admitere era foarte tînăr cînd fusese repartizat numit maistru principal. Cei mai apro
lele necesare. Ca rezultat al muncii po ţie, Şi dc data aceasta, comitetele exe de pc băncile şcolii profesionale, „om piaţi aflaseră încă la început de nişte
litice şi organizatorice desfăşurată, în cutive ale sfaturilor populare vor trebui în învăţămîntul superior doi" în echipa maistrului Gheorghe planuri ale sale, gîndite încă dc pe vre
acest an s-a reuşit să sc execute un să propună adunărilor populare în pri Popcscu, la cuptorul de 5 tone. Ştia mea cîud sc afla departe de ţară. Era
mare volum de lucrări. Astfel au fost mul rînd terminarea lucrărilor început; Ministerul învăţământului anunţă că
terminate 91 săli dc clasă iar alte 38 în anii anteriori. O deosebita impor vor avea loc concursuri de admitere multe din meseria pc care o îmbrăţişase vorba despre nişte îmbunătăţiri aduse
şi totuşi i se părea că mai trebuie
sînt în curs dc execuţie, 5 cămine cul tanţă trebuie acordată construcţiilor de în învăţămîntul superior, pe anul uni parcurs un drum lung pînă să ajungă agregatelor siderurgice la care lucra.
Insuşindu-şi cu pasiune noul, cl a gă
turale, 18 poduri şi podeţe, precum şi şcoli noi şî sili rle clasă, iar în satele versitar 1964— 1965. la cursurile dc zi să stăpîncască tainele agregatului b care sit uimitor dc repede soluţii din cele
alte lucrări. unde spatul de şcolarizare este asi de b următoarele facultăţi : lucra. Dc unde să înveţe ? Din cărţi, mai bune pentru rezolvarea probleme
Atît la încasarea sumelor cît şi în gurat pe deplin să se hotărască înfăp
mobilizarea maselor la executarea lu tuirea ?ltor obiective cum ar fi cămine — Facultăţile dc filologic dc la Uni fireşte, dar şi din experienţa celor mai lor ce îl preocupau. Sub îndrumarea lui
s-a mecanizat procesul dc calcinarc a
în vîrstă, în faţa cărora cuptorul pă
crărilor dc construcţii votate au con culturale, dispensare, poduri, radioficari Atelierele centrale Gurabarza. Echipa dc lăcătuşi condusă de .Viord versitatea „Babcş-Bolyai" Cluj, Uni rea un copil ascultător. Alerga de la fero-alîajului, s-a modificat zidăria bol
tribuit efectiv deputaţii sfaturilor popu etc. Jorga execută reparaţia unei maşini de extracţie. versitatea „Al I. Cuza“ Iaşi, Institutul un maistru la altul, sc achita dc sar ţilor cuptoarelor, mărindu-sc astfel
lare şi comitetele dc cetăţeni pentru Ljt aceste adunări populare vor fi pedagogic din Cluj, Baia Marc, Ora
construcţii. Comitetul dc cetăţeni pen invitaţi pe lingă cetăţenii din satul dea, Iaşi, Suceava ; la Institutul de cinile lui dc „om doi", îl găseai dc durabilitatea lor cu peste 50 Ia suta.
tru construcţia Scolii de 8 ani din co respectiv, deputaţii sfaturilor populare limbi străine dc Ia Universitatea din multe ori în fata tabloului de comandă In zilele acestea sc experimentează, tot
al cuptorului. După scurtă vreme a
sub îndrumarea lui, un sistem dc îm
muna Rapolt, de exemplu, s-a preocu regional şi raionale din circumscripţia Cu planul pe nouă luni realizat înainte de termen Bucureşti ; la Facultăţile dc Matemati
pat permanent de procurarea materia-,' electorală respectivă. ca dc b institutele pedagogice din Iaşi, fost numit prim-topitor la cuptorul de bunătăţire a oţelului 20 MON3 5 , cu
lului necesar. Aici au fost confecţie*/ Volumul muncilor patriotice necesar Constanţa, Baîa Marc, Piteşti, Oradea, 5 tone. Nu era deloc uşor. Oamenii î-au barbotarca argonului în oală.
nate pe plan local 90.000 bucăţi cără pentru executarea obiectivelor propuse F a b rica „Sebeşul64 Sebeş Suceava ; la Facultăţile de fizică şi chi ghicit emoţia şi uneori chiar neîncre ...Printre oţclnrii dc Ia electric ză
midă şi 15.000 kg var. Bune re z u lte in cadrul contribuţiei voluntare va fi mie de la institutele pedagogice din derea. Insă ci l-au ajutat, l-au îmbăr reşti întotdeauna şi statura potrivită a
în executarea lucrărilor de consr/uiro consemnat în planul lucrărilor care se Constanţa şi Tg.-Murcş ; la Facultatea bătat sincer, prieteneşte. „Floricnc, să fi» maistrului Florîan Giurcă. Trccînd dc
unor Şcoli şi alte lucrări au fo*i ob vor efectua prin întrecere patriotică. Colectivul de muncă al fabricii vederilor planului de producţie. de educaţie fizică dc la Institutul pe atent că noi tc-otn ajuta". Nici n-a la un cuptor la altul, cl dă sfaturi
ţinute şi în comunele Gcoaşs<u, Hă- In cadrul adunărilor populare, comi „Sebeşul" din Sebeş continuă cu însu Rîdicîndu-şi continuu pregătirea profe dagogic Oradea ; la Facultăţile de Di 6Îmţit greul noii sale funcţii. Ajutoa competente, participă atent Ia lucrul
rău, Lăpugiu şi Jina, tetele executive comunale vor informa fleţire întrecerea pentru îndeplinirea sională, lucrătoarele conduse dc aju rijat — Pedagogic dc h Conservatoarele rele îi veneau din toate părţile. pc şarjă, veghează ca din ele să por
In prezent sînt c^tdTui' ca lucrările SABIN BOTIC1U înainte dc termen a angajamentelor torii dc maiştrii Simion Schon, Maria din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. După un timp Giu»*că şi-a luat la nească spre întreprinderile industriale
voiate-sS» sc vnreute în .acest an, să fie vicepreşedinte al Comitetului luate pe întregul an. îndrumate de or Băcilă şî alţii, au folosit din plin ca înscrierea candidaţilor se va face b revedere dc Ia oamenii uc carc-i stima, ale ţării oţel mai mult şi dc calitate
terminate pînă la sfîrşitul anului. Pen executiv al Sfatului popular al ganizaţia de partid, lucrătoarele fa pacitatea maşinilor şi utilajelor. Astfel cu care muncea. Conducerea l-a tri tot mai buna.
tru regizarea acestora, comitetele exe regiunii Hunedoara bricii şi-au îndreptat atenţia spre sarcina de creştere a productivităţii secretariatele facultăţilor pînă în seara mis la specializare pentru un an în NIC. AVKĂMCSCU
cutive ale sfaturilor populare comunale creşterea productivităţii muncii, cale muncii a fost în acest an nu numai zilei de 2 octombrie 1964. R.P. Polonă. La reîntoarcere, oamenii corespondent
sub îidrumarca comitetelor executive (c o n t in u a r e în p a g . l l - a ) principală de îndeplinire a pre- îndeplinită, ci chiar depăşită, colectivul
fabricii reuşind să-şî îndeplinească pla
nul pe cele trei trimestre încă în ziua SCRISORI DE MULŢUMIRE
dc 28 septembrie.
LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ losirea din plin a timpului de lucru, a
Organizarea judicioasă a muncii, fo
maşinilor şi utilajelor, s-a concretizat
în perioada amintită în producerea a Destinatar: FABRICA „ARDELEANA" ALBA
58.000 perechi ciorapi bumbac şi 36.000
125 hectare însămînţate cu orz şi grîu Cu sprijinul tricotaje bumbac peste plan. Prin redu Am poposit în aceste zile la Fabri Vâ felicit şi vă doresc să obţineţi noi lipirii pieselor cu soluţie de pap în loe
cerea cheltuielilor dc producţie, în pri
mele 8 luni ale anului s-au realizat eco
nomii suplimentare la preţul dc cost ca dc încălţăminte „Ardeleana" ^ din şi frumoase succese. dc dextrină. Aceste măsuri, aplicate în
VASILE GAVRILA
producţie, au dus la îmbunătăţirea ca
Alba lulia. Ca şi altădată nc-a întîmpi-
Cu multe zile în urmă colectiviştii din nificatc a se cultiva cu acest soi şi 45 mecanizatorilor dc peste 175.000 lei. nat Iureşul muncii, întrecerea vie, en strada Tolbuhin nr. 34 lităţii încălţămintei.
Geoagiu, raionul Orăştic, au făcut pre hectare cu orz de toamnă, din cele 100 De remarcat este faptul că în acest tuziastă a lucrătorilor, hărnicia lor. Brăila" S-a introdus şi extins controlul teh
gătiri intense pentru însamînţărilc din hectare prevăzute în total. Lucrările cxc- an produsele ce poartă marca fabricii — La întreprinderea noastră s-au nic dc calitate pc fază dc lucru. Servi
oceastă toamnă. Astfel, seminţele nece rutaic sînt dc bună calitate. O contribu La G.A.C. dîn Cristur, oraşul regio „Sebeşul" sînt tot mai mult solicitate schimbat multe — a căutat să nc in Asemenea scrisori au fost primite şi ciul C.T.C. a fost întărit cu muncitori
sare au fost asigurate în întregime, se ţie deosebită şi-au adus-o colectiviştii nal Deva, ritmul lucrărilor din actuala dc cumpărători. La acest frumos rezul formeze dîn capul locului inginerul Ale dc b alţi beneficiari. Ele sînt cca mai cu experienţa în muncă. Utîbjclc au
lectate şi tratate. Paralel cu aceasta, su- care lucrează pe semănători. Ei urmă campanie se intensifică dc la o zi la alta. tat a contribuit întregul colectiv al xandru Fogarassy, directorul fabricii. Şi bună dovadă că în ultima perioadă de fost întreţinute şi reparate mai bînc.
yrafeţ^c însemnate de teren ce urmau să resc în permanenţă să se realizeze numai Condiţionatul şi tratatul seminţelor sînt fabricii, în fruntea întrecerii situîndu-se viaţa oamenilor, şi munca, şi secţiile, timp calitatea produselor fabricii „Ar Unele secţii au fost înzestrate cu ma
fie pregătite pentru însămînţări au fost lucrări dc buna calitate. Dc menţionat aproape pe sfîrşire. In cîmp, pe o parte secţiile maşini circulare şi produse fi toate sînt altfel. deleana" din Alba lulia s-a îmbunătăţit, şini şi utilajc noi, moderne. Secţia croi,
fertilizate. Dc exemplu, numai îngrăşă- că înainte de a începe însămînţările, ci din tarlalele ce urmează a se însămînţa nite. — Dar realizările ? că muncitorii, inginerii şi tehnicienii de dc pildă, a fost dotată în acest an cu
mite organice s-au administrat în canti au fost instruiţi temeinic de către ingi cu cereale păioasc dc toamnă — supra — Si ele sînt altele. Rccbmaţiilc şi aici, îndrumaţi dc organizaţia dc partid, încă 10 maşini ; la secţia superflex s-au
tate dc 540 dc tone. Dc asemenea, pe 75 nerul agronom al gospodăriei. feţe ce au fost eliberate din vreme — sesizările primite din partea beneficia s-au preocupat îndeaproape dc desco pus în funcţiune două benzi glisante,
de hectare s-au aplicat îngrăşăminte Zilele acestea, la G.A.C. din Geoagiu s-au efectuat arături pentru însămînţări. rilor pentru vipuşca strîmb cusută, di perirea şi valorificarea dc noi şî impor iar la stanţă s-au montat noi maşini dc
chimice. O atenţie deosebită au acordat lucrările dc însămînţarc a cerealelor pă- Pînă acum peste 50 la sută din cele 220 F a b rica ferenţele dc croi, ncuniformitatca tocu tante rezerve interne. In frunte au stat ştnnţat şi o bandă glisantă. Toate ma
colectiviştii dc aici pregătirii terenului. ioasc sc desfăşoară din plin. In realiza ha planificate a se însămînţa au şi fost rilor şi pentru alte asemenea defecte au în permanenţă comuniştii, care, în adu şinile şi utilajele au fost rcampbsatc
Pentru buna desfăşurare a acestor lucrări rea acestei acţiuni s-au evidenţiat co pregătite. Pentru realizarea unui bun pat „V id ra66 P răşise rămas dc domeniul trecutului. In locul nările dc partid, au analizat cu compe mai judicios pe operaţii de lucru.
tractoarele existente )a G.A.C. au fost lectiviştii din brigada a IV-a şi 1 con germinativ s-a lucrat cu plugul în agre lor primim felicitări, scrisori de mul tenţă problema calităţii piodusclor. Ei A existat o permanentă preocupare
folosite din plin la arături. Ca urmare, duse de Ion Mădcanu şi Elisabeta Boze- gat cu grapa stelată. Datorită faptului că ţumire. au fost aceia care au descoperit defi pentru calificarea şi ridicarea calificării
pînă în prezent a fost pregătită pentru şan. Dintre mecanizatorii care şi-au adus s-au pregătit sămînţa necesară si terenul Cu patru zile mai devreme şi-a în Despre cele spuse dc inginerul Fo cienţele care influenţau negativ calita muncitorilor, pentru întărirea asisten
însămînţări o însemnată suprafaţă dc te garassy am avut prilejul să nc convin te produselor, îudrumînd conducerea
o contribuţie deosebită la efectuarea u- s-a trecut la semănatul secarei furajere deplinit planul pe 9 luni şi colectivul ţei tehnice. Inginerii şi tehnicienii au
ren, fapt ce a permis ca dc îndată ce nor însămînţări dc bună calitate men şi a orzului rcalizîndu-sc 16 şi respectiv fabricii „Vidra" din Orăştic. gem. Tocmai sosise factorul poştal. Am întreprinderii să ia măsuri bine chib fost împărţiţi mai judicios pe locuri dc
zuite, Comuniştii au sprijinit şi mobi
--au creat condiţii optime, să se treacă 11 hectare. Muncind cu hărnicie pentru tradu răsfoit o scrisoare. Redăm mai jos con muncă.
ţionăm pc Traian Ursică, Evi Petru şi ţinutul ei : lizat pc muncitori în căutarea celor mai
Ia executarea semănatului. Folosind trei Nicolae Curuţ. Rezultatele obţinute se datorcsc în cerea în viaţa a angajamentelor cc şi „DRAGI TOVARĂŞI, eficace căi pentru îmbunătăţirea cali Fireşte, colectivul dc muncă dc Ia fa
semănători S. U. 29, pînă acum s-au şi marc parte sprijinului acordat gospodă lc-au luat în întrecerea socialista des Prin prezenta ţin să vă felicit şi tot tăţii încălţămintei. Rezultatul ? In adu brica „Ardeleana" nu sc va oprî aici.
făşurată în cinstea aniversării eliberă
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii, în
Snsămînţat 80 de hectare cu grîu din A. OLARU riei de către mecanizatorii Simion Cris- rii patriei muncitorii, inginerii şi teh odată să vă mulţumesc pentru calitatea nările grupelor sindicale, în consfătui frunte cu comuniştii, sînt hotărîţî să
rile dc producţie, sau cu alte prilejuri,
produselor pc caic le fabricaţi. Sînt
soiul Bczoscaia din cele 100 hectare ph- corespondent tca şi Alexandru Buboi, care execută nicienii dc aicî au reuşit să-şi depă beneficiarul unei perechi dc încălţă muncitorii au venit cu propuneri pre obţină realizări mai frumoase în îm
lucrări de buna calitate. şească planul lună de lună. Drept ur minte fabricată dc dumneavoastră. Vă ţioase. Muncitoarea Rozalia Fabian, dc bunătăţirea calităţii produselor. Ei vor
mare, în perioada dc la începutul anu spun sincer că sînt pc deplin mulţumit pildă, a propus folosirea aţei de dife descoperi noi şi valoroase rezerve in
Dintre colectivişti s-au evidenţiat
Recoltează cartofii membrii echipei a II-a condusă de Abel lui, nu prelucrat în plus mai bine dc atît pentru materialul din care sînt rite culori la operaţia dc încheiat ca- terne, vor aplica în producţie măsuri
Trif din brigada I. 10.000 m.p. piele. Un succes remarca confecţionate, cît şi dc perfecta lor rîmbi. Lucreţîa Stancîu, muncitoare b mai eficace, vor perfecţiona continuu
bil. La obţinerea lui a contribuit în executare. Produsele sînt durabile, au secţia cusut a propus să sc folosească procedeele tehnologice, îşi vor îmbună
Tn G. A. S. din regiunea noastră se cultivate în total. In executarea acestei R. DAV1DESCU deosebi colectivul secţiei inobilări pici o linie simpla, modernă, sînt aspec la operaţia dc montat creionul electric. tăţi organizarea munci!. Astfel, ei vor
munceşte intens la pregătirea terenului lucrări sc evidenţiază lucrătorii de la corespondentă de ovine. tuoase. Altă muncitoare a cerut introducerea reuşi să faca şi pc mai departe din
pentru însămînţări şi la semănat. Para G.A.S. Bîrcca caic au recoltat 70 hecta marca fabricii o mîndrîe a întregului
lel cu aceasta au început şi se desfăşoa re din cele 150 existente, la G. A. S. colectiv.
ră din plin lucrările dc recoltare a car Miercurea 39 ha din 70, Apoldul dc Sus L. DEMETER
tofilor. Lucrătorii din gospodăriile dc 25 ha, Mintia 20 ha ctc. Toate forţele
stat -folOVes-, fiecare zi bună dc lucru şi mijloacele dc lucru sînt mobilizate
pentru ca întreaga recoltă dc cartofi să pentru ca recoltatul cartofilor să sc c-
fie depozitată în bune condiţiuni. Ca fcctucze într-o perioadă cit mai scurtă. La co ncret
urmare a bunei organizări a muncii, pî CH. CRĂCIUN GRAFICUL DE EXECUŢIE - MIJLOC EFICACE
nă acum au şi fost recoltaţi cartofii dc
Bulonca Mircca, fochist şi Zcî-
pe mai bine dc 200 ha din cele 500 ha corespondent can Vasilc, lucrător, amîndoi de
DE COORDONARE A LUCRĂRILOR sc „distreze" în timpul serviciu
la U. V. Calau, obişnuiesc să
m lui
Graficele de execuţie nu sînt altceva le trustului regional sc acordă atenţia nici astăzi n-a fost curmată. Sc fac nu nici acum lucrarea n-a fost urnită din
decît nişte planuri calendaristice prin ca cuvenită întocmirii şî urmăririi grafice meroase grafice care nu sc respectă, a- loc.
re sc urmăreşte lespectarca termenelor lor de execuţie. Şirul exemplelor cc vor poi sc reactualizează,, ca în cele din ur întocmirea şi respectarea graficelor dc
dc execuţie şi predare, pe baza folosirii urma, cele maî multe dc pc şantierele mă nici acestea să nu sc respecte. De ce? execuţie presupune asigurarea unor con
depline a capacităţii de producţie. Pen din Valea Jiului, vor fi de natură sa re Fiindcă atunci cînd sc întocmesc nu se diţii optime dc desfăşurare a lucrărilor,
tru a fi cît mai eficiente, ele se întoc leve acest lucru. In Valea Jiului, pc lin fac studii temeinice care să cuprindă înccpînd cu oamenii şi tcrminînd cu
mesc pc fiecare obiectiv în parte, cu- gă unele greutăţi, munca nu e bine or atît necesarul de materiale, cît şi dc oa- materialele. Unii şefi de şantiere însă, nu
prinzînd defalcai! fîzîcc şi valorice, pc ganizată, nu există o urmărire riguroasă pieni şi utilaje. La fabrica de produse procedează aşa. In cartierul „Aeroport",
specific dc lucrări, raportate la o anu a realizărilor valorice, a stadiilor de lu lactate din Livezeni s-au întocmit în a- zidăria la multe blocuri a fost în tir'/, ia
mită perioadă dc timp. Aşadar, prin crări fîzîcc, pc baza graficelor dc execu nul acesta două grafice ale căror termene tă, din cauza lipsei dc braţe de muncă.
gi-fîcul dc execuţie se poate urmări sta ţie. Grupurile de şantiere din Petroşani expirau, primul Ia 30 iunie a.c., iar ul Acţiuni mai intense în vederea recrutării
diul construcţiilor, de către toţi facto şi I.upcni au grafice cu caracter general, timul, după o „reactualizare", la 30 sep forţelor de muncă s-au întreprins doar
rii ce coordonează producţia. In acelaşi strict orientativ, pc perioada totală a tembrie a.c. Nîci ultima dată stabilită nu atunci cînd s-a ajuns „la strîmtoarc". A-
timp graficul este şi un plan calendaris execuţiei. Cc-i drept, s-au făcut defal se va putea respecta dîn cauza conduce rinn însă, recuperarea întârzierilor va
tic dc execuţie în perspectivă. cai! pc categorii de lucrări, însă nu s-au rii grupului din Petroşani (director îni*. cere eforturi susţinute.
prevăzut valorile cc trebuie efectuate V. Badea), care n-a trimis trustului o Un exemplu dc felul cum nu trebuie
- % Experienţa acumulată pînă în prezent într-o anume perioadă dc timp. Ma specificaţie corectă cu materialele nece să sc muncească l-a oferit şi tov. îng.
dc şantierele T.R.C.H. a demonstrat că joritatea maiştrilor n-cu grafice cu sare. Abia acum cei dc la Petroşani au Nicolae Toncseu, şeful şantierului din
existenţa unor grafice bine întocmite, dcfalcări în timp, pc brigăzi şi echipe, constatat „cu mîraic" că le lipseşte ma Tupeul. Deşi pentru blocurile Cl, C 2.
't V * urmărite cu perseverenţă, a condus la cu ajutorul cărora să controleze felul terialul refractar pentru centrala termi C3 au existat grafice. Hc n-an fost res
accelerarea ritmului de muncă, iar ca cum sc munceşte, cum formaţiile dc lu că. Acest exemplu dovedeşte superficia pectate, iar predarea blocurilor s-a a-
if urmare multe blocuri dc locuinţe sau cru sc încadrează în sarcinile stabilite a litatea cu care sc soluţionează aici anu mînat ncjustificar. La blocul cu 200 a-
alte lucrări s-au putut preda înainte de sc îndeplini. Dc pildă, la blocul E 4 din mite probleme. pirtamente, tot dîn T.uncnî, situări* este
termen. Din categoria unor astfel dc lu Vulcan, din cauză că s-a acţionat b în- La punctul comercial aflat în execuţie ŞTEFAN ClOMOŞ
La gospodăria colectiva din Miceşti s-au pregătit pentru însămînţări crări fac parte clubul dc la Gurabarza, tîmplarc, maistrul respectiv n-a putut în cartierul „Aeroport" situaţia este a- ineîncr sef
aproape 200 ha. blocurile A H/l, A 11/3, B II/9, B 1/5 termina lucrarea în termen. semănătoare. Dîn martie a. c. Nico- MANO TÎREINDt.ER — Vasilc, ai sa cazi...
Ln fotografie : Tractoriştii Gheorghe Mihalcea şî Aurel Ţăran execută din Cugir, A 2 din Sebeş şi altele. Există pe şantierele dîn Valea Jiului o lae Sa.su, şeful şantierului, tot întocmeş Inginer şef adjunt la T.R.C.H. — Cum să caii, nu vezi cl mă
arături suprafeţele ce urmează a fi însămînţate cu cereale păioase* Dar, din păcate, nu pe toate şantiere practică necorespunzătoare, care încă te grafice de execuţie şi replanifica, însă /Continuare tn pog. 3-a) Desen de V. MIHAILE