Page 11 - 1964-09

Nr 3011 Drumul socialismului faa'‘ s

Pregătiri în vederea deschiderii wwm
s S /t
i»
noului an de învăţămint de partid Oamenii dîn brigada de montori con­ Poştaşul de la Mărgineni mai bătuse dă Petre Manca — alt tînăr fără cali-

dusă dc Anghel Chioşc s-au întîlnit pe de cîtcva ori la poarta familiei Simlon. licarc. Ţînînd scamă dc noua situaţie,
marile şantiere ale patriei, iar munca i-a Vasilică trimisese vreo două scrisori mai brigada a venit cu alta iniţiativă Pe­
La I.C.I.L. Simcrîa nu fost stabilite îndeaproape de cei care lipsesc de la unit intr-un colectiv închegat şi har­ mult ca să-i ceară iertare mamei pentru riodic şi, destul de des, pentru cei doi
să funcţioneze în anul dc învăţămînt învăţamîntul de partid sau nu se pre­ nic. Majoritatea s-au calificat pe şan­ că plecase în „lume" fără voia ei. De s-au organizat concursuri de sudură.
de partid 1964—1965 două cercuri : un gătesc conştiincios pentru seminarii. tier şi fiecare, păstrează amintiri despre data asta şi poştaşul era oarecum nedu­ Multe dintre concursuri au fost cîşti-
ccrc dc economie concretă si un ccrc Membrii biroului organizaţiei dc drumul străbătut spre meserie. merit. Scrisoarea venea tot dc la Tcliuc, gatc dc Vasile Săndulache...
dc studierea Statutului P.M R. Pentru bază răspund fiecare de cîte un cerc, dar pe dosii 1 plicului figura alt nume. ★
conducerea acestor forme de învaţă- fapt care se răsfrîngc în mod pozitiv Cu un an şi mai bine în urmă bri­ In plus, scrisoarea a fost trimisă reco­ Au trecut zile, săptămîni şî luni. In­
mînt au fost selecţionaţi cn propagr.n- asupra desfăşurării în bune condiţii a gada a ajuns pe şantierul dc Ia Tcliuc, mandat, ceea ce înseamnă că-î o treabă tr-o seară toţi membrii brigăzii de la
disti tov. Rcmus Uertoiu şi Vasile Sc- învăţ-ămîntului. Ei iau parte la expu­ Primise sarcina să monteze agregatele urgentă şi importantă. Cînd a aflat toate montaj s-au culcat ca de obicei fără zar­
raficcanu — tovarăşi bine pregătiţi din nerea lecţiilor, la discuţiile cc se poartă noii uzine de preparare a minereurilor. acestea, Elena Simion, fostă Săndulache, vă şi prea multe discuţii. Vasilică par­
punct de vedere politic şi ideologic. în seminalii. Pe şantier munceau atunci oameni di- a fost zguduită de un fior. că n-avea somn. Se gîndca mereu daca
Organizaţia dc bază P.M.R. şi-a pro­ Studierea organizată a problemelor leriţi; unii mai executau săpături, alţii — S-o fî întîmplat ceva cu copilul? n-a greşit zilele, şi cum să procedeze
pus ca şi în acest an să acorde o aten­ economice ajută pe cursanţi să anali­ înălţau ziduri, unii turnau betoane, iar Emoţiile au durat însă puţin. In plic în dimineaţa următoare. Era o zi în­
ţie deosebită conţinutului lecţiilor ce zeze mai profund, în lumina liotarîrilor alţii moncau utilaje. Pentru montori era erau rînduri dc la oameni necunoscuţi, semnată pentru cl şi dorea din inimă ca
se predau, legării acestora de viaţă, dc partidului si guvernului, activitatea dc ceva obişnuit. Colindaseră multe din­ dar rînduri frumoase, care mergeau la în 2ccastă zi să mulţumească încă o da­
sarcinile economice şi politice ec stau producţie din secţia respectivă, să adu­ tre marile şantiere şi se obişnuiseră cu inimă. Monîorii din Tcliuc arătau că au lă prietenilor săi. Să-i mulţumească lui
în fata colectivului întreprinderii noas­ că o contribuţie mai activă la realiza­ lorfota lor, cu bucuriile şi frămîntările hotărît să-l ia pe Vasilică alături de ci, Angliei Chioşc, lut Ovîdiu Cernat, lui
tre, în aşa fel îneît clc să aducă o rea sarcinilor ce stan în faţa întreprin­ care le oferă. Totuşi s-a ivit ceva dar nvînd în vedere că n-a împlinit 18 Constantin Gcorgcscu şi celorlalţi mon­
contribuţie cît mai marc la răspîndi- derii. aparte*. ani Ic trebuie consimţămîntu! părinţi­ tori. Cu asemenea gînduri a adormit.
rea experienţei înaintate, la dezvolta­ Măsurile luate pentru buna organi­ lor. Alături de scrisoare se afla şi un Dimineaţa a fost trezit însă mai devre­
La săpături lucra pe vremea aceea un
rea conştiinţei socialiste, la combaterea zare a învăţămîntuluî dc partid dove­ tînăr. Nu era prea voinic. Umbla model de consiniţămînt scris care tre­ me ca dc obicei. Toţi membrii brigă­
atitudinii înapoiate fată dc muncă şi desc preocuparea organizaţiei noastre buia semnat dc părinţi şi ştampilat de zii ştiau că trebuie îndeplinită o sarci­
a altor manifestări străine moralei so­ de bază de a-şi aduce o contribuţie cu haine ponosite, Ţînînd seama nă urgenta şi foarte importantă. Numai
cialiste. sporită la buna desfăşurare n noului dc puterile lui, săpătorii îl puneau la sfatul popular. Mama nu ştia ce să crea­
Faţă de anul trecut numărul cursan­ an dc studiu in învăţamîntul dc partid, treburi mai uşoare. Cîtcodata îl mai tri­ dă. Nişte oameni necunoscuţi sc intere­ el nu aflase nimic. Plin dc grabă, a ui­
ţilor a crescut simţitor. Pentru buna în vederea însuşirii temeinice de către miteau să Ic aducă apă. Făcea acest servi­ sau de soarta copilului ei. Şi după cîtc tat şi planurile făcute dc cu scară. Toţi
montoriî au plecat repede pe şantier.
desfăşurare a învăţământului dc partid membrii şi candidaţii dc partid, dc că­ ciu pentru brigada de săpători, dar nu a înţeles vor să-i facă bine. Cine or fi
organizaţia noastră dc bază a fost în­ tre oamenii muncii fără dc partid a în­ refuza nici montatoriî dacă îl solicitau, oare? Ce-i îndeamnă sa procedeze aşa? Vasilică a fost cel dintîi care a primit
drumată dc crmitelul orăşenesc de văţăturii marxist-leniniste, a politicii Purtarea şi aspectul tînărului a atars li venea greu să dezlege aceste taine, dar sarcină pc ziua respectivă.
partid să analizeze periodic felul în partidului nostru. atenţia şefului de brigadă de la montaj a uitat necazul şi formalităţile cerute au — Sudează aici ! — i-a spus şeful bri-
care sc desfăşoară învăţamîntul dc PETRU URDFA şi intr-o zi Anghel Chîosc a intrat în fost împlinite. găzii.
partid, să urmărească îndeaproape pre­ (din colectivul subrcdacţicî vo­ vorbă cu el: *¥■ Supus ca întotdeauna a început si
gătirea propagandiştilor, să sc ocupe luntare Simcria) — Zici că tc cheamă Vasilică, măi sudeze cu grijă. Ceilalţi montori nu ple­
puştiulc ? In decurs dc vreo două săptămîni Va­ cau însă dc lîngă cl. II priveau cu ’/.îm-
— Vasilică Săndulache. sile Săndulache a trăit evenimente şi bctul pc buze. După o vreme, şeful l-a
— Cîţi ani ai iu ? emoţii deosebite. Discuţia cu şeful dc la bătut prieteneşte pe umăr şi i-a spus :
montaj, scrisoarea trimisă acasă şi pri­
POŞTA REDACŢIEI — Păi... 17 fără cîtcva lunî. mirea lui în brigadă constituiau nişte — V.asiîică ! Ai trecut şi examenul
— Dar haine mai bune n-nî ?
— Am bădie. Şi haine şi pantofi, dar enigme pentru ci. Dar frămîntările nu ăsta! Azi, cînd împlineşti un an dc mun­
că la montaj, brigada a hotărît să pro­
m-am gîndît să nu le rup la lucru. Acum s-au încheiat doar cu atît. Cînd a ajuns
TOV. PETRU GĂINĂ — PETR1- producţie să fie realizat la toţi indi­ e cald. Ungă aparatul dc dusuri au început ‘5-1 pună conducerii ticceica ta într-o ca­
LA. Din articolul intitulat „Interven­ catorii şi pe sortimente. Or, cores­ Din vorbă în vorbă Vasile Săndulache stăpînească alte gînduri şi alte emoţii. tegoric mal marc dc salarizare.
ţia s-a făcut la timp", am reţinut fap­ pondenţa dumneavoastră se referă la şi-a destăinuit povestea vieţii. A venit Ii era frică să pună mîna pc cleşte. Sc De mulic ori a încercat Vasile Săn-
tul ca o echipa de lăcătuşi a hotărît cîtcva fapte mărunte. Nu amintiţi ni­ pe şantier tocmai de Ia Mărgineni din ferea să nu mişte cablul. La început unii dulachc s;Vşi amintească dacă a spus
să execute la timp o reparaţie. Des­ mic dc activitatea dc bază a colecti­ Moldova. Cîţiva cunoscuţi mai marî nu rîs dc timiditatea şi necunoaşterea ceva în dina aceea. Parcă-i pierise gra­
pre felul cum şi-a organizat lucrul, vului. Cînd trataţi o asemenea pro­ i-au spus că pe la Hunedoara se cîştigă lui, dar pînă la urmă toţi l-au încura­ iul. Emoţiile erau prea marî. $i Ia trea­
cum a muncit şi despre calitatea re­ blemă e bine să aveţi în vedere acti­ bani mulţi şi a plecat împreună cu ei. jat cu dragoste, i-au devenit prieteni. ba asta nu se aşteptase. Nu sc aştepta­
paraţiilor, nu spuneţi nimic. Este birc vitatea dc ansamblu a colectivului. Acasă a rămas mama, tată! vitreg şi doi Fiecare încerca să-i dea sfaturi. se ea tovarăşii săi de muncă să soco­
să vă sistematizaţi ideile şi apoi să Ic Apoi să arătaţi caic au fost factorii Iraci mai mici. — Aşa sc prinde cleştele ! tească atît dc bine zîiclc şi să-i facă o
aşcerncţi pe hîrtie. ce au condus la obţinerea succeselor. Tovarăşii săi au găsit repede dc lu­ — Aşa se fixează sîrma asta, care se bucurie tocmai cînd împlinea un an la
TOV. COSTICĂ STtNGA — BRAD: Informaţia dumneavoastră nu amin­ cheamă electrod î montaj. Prietenii i-au oferit o nouă do­
Corespondenţa dumneavoastră putea teşte nimic din toate acestea. cru, dar pentru cl s-au ivit unele greu­ vadă de prietenie...
Din însărcinarea brigăzii, sudorul Ovi-
să apară în coloanele ziarului nostru TOV. ANDREI NÂSTASE — HA­ tăţi : nu cunoştea nici meserie şi nici diu Cernat l-a luat să lucreze alături de T ANDREI Vedere parţiala a celei mai noi secţii de furnale 'de la C 5. Hune->
nu împlinise 18 ani. Forţat de aceste
dacă aţi fi precizat cîml a avut loc ŢEG. Corespondenţa dumneavoastră împrejurări s-a angajat pentru cîtva cl. Constantin Gcorgescu, care şi-a asu­ doara (furnalul de 7.000 m.c.).
evenimentul şi dc cine a fost organi­ conţine date interesante. Păcat însă
zată excursia. Aşa cum se prezintă, că nu precizaţi în ce interval de timp timp pe şantierul din Tcliuc ca să strîn- mat sarcîr.a să se ocupe mai ales dc cu­
informaţia este incompletă şi iui poa­ au fost dobîndîtc asemenea succese. pă bani pentru întoarcere acasă, Aflînd noştinţele teoretice ale oamenilor, îl pu­
te vedea lumina tiparului. Aşa cum se prezintă informaţia, nu toate acestea, Anghel Chiose nu i-a nea seară dc scară să rezolve diverse
TOV. NICOLAE STOICA - poate fi publicată. Idcca este bună şi spus dccic cîtevn cuvinte de încurajare. probleme necesare în munca de mon­
ORĂSTIE. Pe tema gospodăririi ora­ merită a fi tratată mai pe larg. Evi­ Seara însă, brigada dc montori s-a adu­ tori. Intîmplarca a făcut ca la cîtcva
şului Orăştie, în ziarul nostru nr. 2984 denţiind succesele obţinute nu trebuie nat la sfat. Se discuta despre Vasilică... săptămîni după aceea să vină în briga-
a apărut un fotoreportaj. Ştirea dum­ să scăpaţi din vedere oamenii şi me­
neavoastră nu aduce nimic nou Nici todele lor dc muncă.
articolul intitulat „In cinstea zilei de TOV. BERCEA IOAN — PETRI-
23 August" nu spune ceva în plus LA. In ziarul nostru, au apărut perio­
faţă de cel apărut în nr. 2990, tot dic asemenea ştiri în care sc vorbeşte am căutat să formăm o puternică opi­ Gcncralizînd experienţa înaintată şi
dc Ia Fabrica chimică Orăştie. Orien- nu numai despre rezultatele dobîn- In anii regimului democrat-popular, şoara în 5 spitale, 21 circumscripţii Antrenat Jn întrecerea socia­ nie de masă împotriva tuturor abate­ organizîndu-nc tot maî bîne munca,
inţi-vn $i spre alte subiecte. Scrieţi - ditc dc preparatori înlr-o singură zi s-a acordat o atenţie deosebită ocro­ inedico-sanitarc, 5 dispensare, 3 policli­ listă, colectivul de n)uncitori, rilor dc la disciplina muncii, şî atitu­ nm reuşit ca la capătul celor 8 lunî
ne despre avînrul cu core colectivul ci se face bilanţul celor 8 luni de ac­ tirii sănătăţii oamenilor muncii din nici teritoriale în care lucrează 167 ingineri şi tehnicieni de la dinii dc delăsare. care au trecut din acest an să produ­
dumneavoastră luptă pentru îndepli­ tivitate. A ne mărgini la rezultatele Valea Jiului. Dacă în anul 1938 exis­ medici şî peste 700 cadre medii şî ele­ fabrica „Sebeşul" din Sebeş, Popularizînd în mod operativ mun­ cem cu 23.500 perechi ciorapi bumbac
nirea planului la toate sortimentele, unei singure zile înseamnă o înfăţişa tau aici doar 17 medici şi 32 cadre mc- citoarele evidenţiate în întrecerea socia­ mai mult dccît prevederile planului, să
îmbunătăţirea calităţii producţiei şi incomplet munca harnicilor prepara­ mentare sanitare. Toate unităţile sani­ continuă să obţină noi succe­ listă, metodele lor dc muncă, am reu­ îmbunătăţim simţitor calitatea produ­
realizarea angajamentelor pe anul în tori. Aşteptăm de Ia dumneavoastră dico-sanitare, dacă localităţile Aninoa- tare au fost dotate cu aparatura nece­ se în producţie. şit să stimulăm în şi maî marc măsură selor.
curs. veşti privind rezultatele obţinute în sa, Uricant şi Baniţa nu aveau medici, In legătură cu realizările interesul tuturor muncitorilor din sec­
TOV. NICU SBUCWEA — HA­ cele 8 luni cîte au trecut de la înce­ astăzi lucrurile stau cu totul altfel. sară pentru care s-au investit sume mari obţinute pe 8 luni, cîţiva din O contribuţie deosebită la obţine­
ŢEG. Important este ca planul de putul anului. Acum, activitatea medicală se desfă- de bani. men)brii postului de cores­ ţie pentru generalizarea experienţei rea acestor succese au adus-o munci­
pondenţi voluntari din fabri­ înaintate. Aşa sc face că numele mun­ toarele evidenţiate Maria Bcsoi I, Ra-
că ne-au relatat următoarele : citoarelor Rusalîna Jurj, Elisabcta Gro- fila Oltean, Ana Negoiasa, Ana Petra,
za, Lîvia Ţîrlea şi ale altora, popu­ Raveca Sune* si altele.
larizate la panoul dc onoare, sînt bine­ EL1SABETA ALBU
cunoscute întregului colectiv, iar exem­ tehniciană
plul lor este urinat dc toi mai muhe
Sectorul de exploatare Gră­ Cit mat multe produse tovarăşe.
dişte de la I.F. Orăştie livrea­ Strădania întregului colectiv se con­ Sortimente pentru iarnă
ză lună de lună cantităţi în­ de calitatea I cretizează în cele 95.840 perechi cio­
semnate de masă lemnoasă. Lu­ rapi produşi peste sarcinile dc plan încă cu citcva luni în urmă, colecti­
crătorii de aici îşi depăşesc cu Încă de la începutul anului, o dani în cele 8 luni, precum şi prin depă­ vul secţiei irieotajc-confecţii de la fa­
cm prelucrarea cifrelor dc plan, colec­ şirea indicelui dc calitate cu 0,4 la sută.
regularitate plănui de produc­ brica „Sebeşul" din Sebeş a început să
tivul secţiei noastre s-a preocupat de
ţie. In majoritatea parchetelor Ing. IOAN ROSCA producă sortimente pentru iarnă : ar­
îndeplinirea ritmică a planului şi ob­ ticole de corp (pluşate) pentru copii
se folosesc metode avans.ile ţinerea a cît maî multe produse dc ca­ şeful secţiei circulare şi adulţi.
de exploatare cum s în t: fa­ litatea întîîa. Pentru înfăptuirea aces­ Calitatea acestor produse este o preo­
tor obiective, conducerea secţiei a cău­
sonarea în trunchiuri lungi şi Genera/izind experienţa cupare primordială a colectivului dc
tat să asigure în permanenţă o bună
catarge, fasonarea concomi­ aicî. El sc străduieşte să le execute aşa
aprovizionate a locurilor de muncă cu Ina/ntatâ îneît să satisfacă pe deplin exigenţele
tentă a lemnului de lucru cu
materia primă. S-a străduit apoi să în­ cumpărătorilor.
cel de loc etc Tot aici s-a
tărească autoritatea maiştrilor in pro­ Exemplul evidenţiaţilor în întrece­ In fruntea întrecerii pentru o cît mai
introdus şi extins organizarea bună calitate a articolelor pentru iar­
ducţie, ajutîndu-j să conducă cu tot mai rea socialistă, a determinat întreg co­
muncii in brigăzi complexe, nă sc află muncitoarele Matilda Aldca,
multă competenţa sectoarele dc activi­ lectivul secţiei noastre să muncească cu
s-au construit şi amenajat dru­ Maria Bara, Ana Kast şi altele.
tate de care răspund. avînt în vederea obţinerii de tot mai
muri forestiere. căi ferate etc Ing. AUREL PAVEL
Sprijinirea muncitorilor care înlîm- bune rcz.ultate. dispecer
Majoritatea ’operaţiilor se exe­
pinau anumite greutăţi în îndeplinirea
cută mecanizat.
ritmică a planului, a constituit dc ase­
IN FOTOGRAFIE : aspect de
menea o preocupare permanentă pentru
pe Valea Grădiştei,
întreg colectivul secţiei noastre. Cu spri­
jinul organizaţiei U.T.M., sub îndruma­
rea permanentă a organizaţiei de partid,
Duminica — 30 august — Expoziţia
re simţul responsabilităţii colective rii, cînd fiara îşi arată colţii trebuie utilajele din „mină", pompele de iri­
faţă dc atitudinea socială a omului. In suprimată, iar Vică, nu ezită. a cunoscut o afluenţă excepţională de gaţie, maşinile de filetat, războaiele
direcţia aceasta acţionează V»că, pre­ Este coca cc reuşeşte şi cu Maccdon, vizitatori. Organizatorii expoziţiei, automate dc ţesut, instalaţia de cen­
şedintele gospodăriei. Şi în acesta crescuse o fiară pc care ştandiştii, ghizii, ziariştii sînt unanimi tralizare clcctrodinamică, televiziunea
Nu se va putea înţelege un perso­ Vică a suprimat-o. Ncdrcptăţiţ la îm­ dc părere că in această zi a fost cel în culori...
naj ca Vică, ncglijîndu-sc alegoria cu părţirea pămîntului (cînd s-a întors de mai marc număr dc vizitatori dc la Zecile dc unităţi comerciale au avut
Golopagos, episod neremarcat de co­ pc front), obiect al persecuţiilor par­ inaugurare. de făcut faţă unor cereri mult sporite
mentatori. E specific subtilităţii der venitului politic Biciuşca, Macedon se Cu mult timp înainte de ora des­ şi datorită căldurii din cursul zilei.
stil a autorului, utilizarea largă a sim­ închide în sine. se îniăicştc şi se a- chiderii, mii şi mii de cetăţeni din Ca­
bolului, metaforei şi alergici. Episoa­ taşează temporar taberei lui Luncan. pitală şi provincie sc aflau masaţi în Tramvaiele, autobuzele, troleibuzele
dele cu Golopagos pregătesc şi indică Sub influenţa acestuia şi a abuzurilor faţa intrărilor principale. La ora 9 nu­ erau într-un du-tc-vino necontenit pînă
tîrziu.
Din rîndul tinerilor scriitori s-a viaţa materială şi spirituală a satului pletcsre investigaţia psihologică. La o schimbare esenţială în atitudinea lui lui Biciuşcă, Macedon trece pe lîngă mărul lor crescuse considerabil. Din Spre scară, estrada în aer liber din
desprins şi s-a individualizat treptat o contemporan. crescătoria dc peşti a gospodăriei se Vică, considerat de obicei static şi marile transformări fără să le înţe­ Ploieşti sosiseră în coloane sau în gru­ incinta expoziţiei devenise neîncăpă-
personalitate dc indiscutabil talent: Există indicii precise în acest sens fură, hoţul trebuit prins şi sc fac în­ contemplativ. E vorba doar de apa­ leagă, deformează aspectul lucrurilor,
Dumitru Radu Popcscu. Prin adînci- în evenimentele romanului. Cică cercări pentru n-l descoperi. Romanul renţe, autorul nu insistă asupra ca­ le interpretează tendinţa în râu, re­ puri maî mici aproape 200 de moto­ tonre. Mii dc vizitatori veniseră să vadă
mea observaţiei realiste, prin neaştep­ Brandcmburg, într-un moment de ex­ captivează însă prin personaje, aici se lităţilor organizatorice ale preşedinte­ nunţă la orice speranţă de a mai de­ ciclete. Se aflau acolo cîtcva sute de parada modei organizată de întreprin­
tata originalitate stilistică, volumele taz, are sentimentul că-şi trăieşte pro­ face simţit talentatul nuvelist din lui, lăsînd să se înţeleagă că treburile veni om, văzînd cum toate năzuinţele cetăţeni din Tîrgovişte, un mare grup derea Ministerului Industriei Uşoare,
„Zilele săptămînii" şi „Umbrela de pria vară. Spirituală, bineînţeles, căci „Umbrela dc* soare". gospodăriei merg bine, în afară de fur­ sale nu se pot realiza. ilc colectivişti din comuna Făgetu, ra­ „Arta Modei*'. Participanţii au avut
soare* i-au asigurat un Ioc de frunte orice încercare de determinare pue­ Nu ponte fi acceptată afirmaţia câ, turile repetate dîn Blahrtiţa. Vîcă se Deşi încercările lui Vică de a-î re­ ionul Videle ctc. prilejul să admîrc timp dc o ora peste
oa­
timte răspunzător dc conştiinţa
în proza romîncască contemporană. rila prin raportare la .anotimp c ex­ folosind .aceeaşi modalitate dc caracte­ menilor, dc starea lor morală iar pen­ deştepta fondul bun al conştiinţei par Maî tîrziu am întîlnit grupuri com­ 100 de modele din stofa, bumbac şi
Romanul „Vara oltenilor" sc înscrie clusă Acţiunile se desfăşoară într-un rizare, autorul fnec dificilă diferenţie­ tru aceasta trebuie sa fîe un extrem să eşueze, în Maccdon se face simţită pacte de vizitatori veniţi din regiu­ mătase. Creatorii modelelor întîmpină
timp mult mai îndelungat, există şî rea specifică dintre personaje, Ic uni­ o extrem de disimulată urnire spre nile Dobrogea, Cluj, Oltenia, Hunedoa­
pc linia acestei evoluţii ca un mo­ dc fin observator, dc unde şî impre­ nou. Caută să dea impresia că nu j toamna aceasta şi primăvara viitoare cu
ment de maximă semnificaţie. numeroase retrospective şi să nu ui­ formizează. C Stănescu neglijează sia de siatic şi conrcmplativ. Vică poate fi „lămurit" dar sc apropie tot ra. Argeş. o gamă variată dc îmbrăcăminte pen­
Scriitorul abordează viaţa ţărănea­ tăm faptul câ avem de a face cu un faptul că fiecare scriitor arc un mod înregistrează cu precizia seismografu­ mai mult dc înţelegere. Convieţuirea Ca de obicei, printre vizitatori sc tru femei, bărbaţi şi copii. Linia sim­
scă prin prisma transformărilor din roman de analiză, acţiunea ncmaia- specific dc a-şî concepe personajele, lui cîndurile, sentimentele, gesturile Iul e aparent brusc", începuse de faot aflau numeroşi străini — turişti, oa­ plă a rochiilor, garniturile din flori,
conştiinţa eroilor, transformări cau­ un anumit arsenal dc modalităţi artis­ sătenilor, toate linii!*' de fugă sc inter­ o dată cu acceptarea discuţiilor cu meni de afaceri, ziarişti. piele şi blană, îmbinarea plăcută şi a-
zate de schimbările survenite în mo­ tice. Întotdeauna personajele lui Ca- sectează în cl şi primesc haina înţe­ Vică. lungile monologuri nu sînt „de­ Şuvoiul neîntrerupt dc oameni era trăgătoare a culorilor au stîrnit admi­
ragialc îşi vor revendica energic pa­
dul lor dc viaţă. Lichidarea exploată­ ternitatea, nu se vor putea confunda legerii lui, cert'ficînd categoric calita­ fecte" de compoziţie, ci fişe psiholo­ atît dc mare îneît practic nu-ţî puteai raţie.
rii, eliberarea de proprietatea privată, cu cele ale lui Rebrcanu. să zicem. tea de erou principal, contestată une­ gice dc o rară fineţe. da scama unde anume, la care stand După parada modei, orchestra dc mu­
munca în unităţile socialiste dc pro­ Personajele lui D. R. Popcscu au şi ele ori. Maî reţinem atenţia interesantului sau platformă erau mai mulţi, ce anu­ zică uşoară a Sindicatului lucrătorilor
ducţie determină formarea unei individualitatea lor şi nu se vor putea Ca mod de acţiune Vică preconi­ caz a lui Petre Prinţ rămas încă în­ me îi interesa în mod deosebit. Pretu­ din Ministerul Comerţului Interior şi
conştiinţe noi, socialiste. Scriitorul se vind pondere exclusivă ca durată tem­ confunda cu cele ale lui Vclca, dc zează convingere; lentă, temeinică, re­ tr-o uşoară enigmă, un foarte bine tindeni se auzeau remarci admirative,
opreşte cu precădere asupra acestui fe­ porală. ci psihologică. exemplu. In „Vara oltenilor' se de­ zultat al înţelegerii juste a noilor rea­ realizat cuulu. fraţii Brandcmburg aprecieri dc laudă. Ştandiştii nu mai formaţia acrobatică a Casc! dc cul­
nomen -şî-i surprinde coordonatele c- In acest sens „vara oltenilor" nu osebesc evident Vîcă de Geocarâ, Ma- lităţi. Işi dă seama că mai există oa­ precum şi patîlnilc dc dragoste dc un conteneau să dea explicaţii, să răspun­ tură „30 Decembrie", premiată la fi­
senţîalc. este altceva dccît renaşterea lor spi­ cedon sau Brondembnogi, aşa cum meni care deşi muncesc în cadru1 gos­ sublim autentic ce i-au făcut pc unii nala celui de-al Vll-lea concurs, au
Autorul încearcă o experienţă nouă, rit uaiă. formarea conştiinţei noi, în­ toţi se deosebesc de cuplul Luncan — podăriei. rămîn încă străini faţă de comentatori să considere cartea dreot dă la avalanşa dc întrebări. Numeroşi distrat publicul cu un program artis­
apropiată dc cea folosită de Marin lăturarea crustei individualismului, Foumosin — Arghir, şi aceştia indivi­ ca. Pe aceştia Vică vrea să-i cîştîge, un roman al adolescenţei. D. R. Po­ vizitatori priveau maşinile în funcţiu­ tic bogat.
să-i Integreze şi sufleteşte în viaţa gos­
Preda în „Risipitorii". Sc lărgeşte ast­ naşterea spiritului de responsabilitate dualităţi. bine conturate, podăriei. Pentru aceasta caută să se a- peau apare în librării cu un roman ne — instalaţia dc foraj 3 DH-200 A, (Agorprcs)
fel procesul de reflectare a realizării colectivă, trăsături esenţiale a'e o- „Vara oltenilor" c şi un roman de al noului şi în acelaşi timp cu o nou­
contemporane prin modalităţi artisti­ mului nou. Ele nu sînt realităţi date, masă, personajele alese reprezintă pă­ propie de ei, să Ic înţeleagă necazurile, tate în romanul romînesc contempo-
măruntele, dar dureroasele lor drame,
ce adecvate, moderne. D. R Popcscu ci formulate intr-un proces îndelung, turi diferite ale satului, uneori se durerile ce i-au sălbăticit. Acum Vică ran Cu ovei imperfectului, fără în­
selectează din realitate un fenomen sinuos, uneori dramatic. ating dimensiuni monografice. Se im­ doială. sondarea originală a unor as­
nu face selecţie între această categoric
extrem dc caracteristic, sc consacră D. R. Popescu cercetează îndeosebi pun trăsături distincte ale noului din şi duşmanii propriu-zişi; atît timp cît pecte interesante ale realităţii este fă­ F a z a fin ală a coacaaa'sualsaî
analizei lui în adîncimc, chiar cu acest proces, insistă asupra tui pentru conştiinţa oamenilor, trăsături ru nu au fost demascaţi, el răinînc la cut 5 cu concursul seriozităţii şi com­
rîscu) unor discontinuităţi compozi­ a demonstra faptul ca, deşi eliberaţi marc putere generalizatoare. Dc pe convingerea că vor putea fi „îmblîn- petenţei. Aplecat cu gravitate asuora de m aiecnadiîîă, m ecan ică, fizică
ţionale dc care — inexplicabil — de exploatare oamenii nu s-au elibe­ poziţiile cîştigate, înarmaţi cu o altă zi ti". E primul aspect al acţiunilor lui unor asocctc nescsîza'e încă de alţii,
critica sc compensează prea des. refu- rat şi de vechea lor mentalitate, au tre­ optică, eroii scrutează trecutul, caută Vică. acţiuni urmărite frecvent de c- D R. Popescu I** dă haina specifică a şi chim ie pents'ta gdandenifa
zlnd în schimb să exploateze calităţi buit să lupte împotriva ci, să-şi cîş- să-l redescifreze şi sa găsească în el pîsoadclc cu Golopagos, puîul dc lup stilului său cuprinzător, boqat, subtil,
dc necontestat. plm de poante şi umor de factură
tige cu greutate un alt mod (ie a in­ argumentele unor gesturi şî atitudini pc care caută să-I îmblîn2ească. Dat populara. Marţi dimineaţă, la Universitatea cursuri, caic au ca scop stimularea ac­
Este limpede pentru oricine că ro­ terpreta lumea. Acum, ajunşi la înţe­ neexplicate încă. In acelaşi timp ei în grija lui Hiclerică. Golopagos de­ A$n rum apar-ş din orîniul volum, Bucureşti, a început faza finală a con­ tivităţii ştiinţifice în nodurile studen­
manul lui D. R. Popcscu este din legerea adevăratului sens al demnităţii trăiesc o permanentă stare de autoccn- vine tot ma- fioros. In cele din urma romanul e un elociu al transformări­ cursului de matematică, mecanică, fi­ ţilor, au luat o amploare din ce în cc
multe puncte dc vedere o căutare a lor umane şi utilităţii lor sociale, să­ zurarc a conştiinţei, voluntară la Vî­ Vică il va împuşca. lor d!o consrîinM oamenilor, a noutui zică şi chimic pentru studenţi. maî marc. La ultima etapă a actualului
noului. In primul rînd prin realita­ tenii din Pauşeşti acţionează altfel, că, Gică Brandcmburg. Ehior Gcoca- Momentul uciderii Ionului îndiră d'n viata sociala a cuceririlor revolu­ Organizate în fiecare an, începînd din concurs, care a început marţi, s-au pre­
tea abordată. simt altfel. ră, stimulată Ia Maccdon Si ceea ce schimbarea atitudinii lui Vică. Faţa de ţionare di« cr- douăzeci de ani ce au 1957, dc Societatea dc ştiinţe matema­ zentat aproximativ 400 de concurenţi,
Titlul, aparent lipsit de semnificaţii, Acţiunea propriu-zisă c doar un e mai important, se sparge tot mai duşmanii făţişi ai gospodăriei nu se trecut dc la elih^rne. tice, Societatea de ştiinţe fizice şi chi­ selecţionaţi din cei peste 1.500 care au
participat la prima fază desfăşurată în
este un reuşit sîmbo) al noului din pretext epic pe osatura căruia se îm- mult carapacea individualismului, apa­ mai poate acţiona pe calea convinge­ TIBER1U ISTRATE mice, în colaborare cu Ministerul Invă- cadrul institutelor.
ţâmîntuluj şi U.A.S.R., aceste con­ (Agcrpres)