Page 13 - 1964-09
P. 13
Sibîioteca C e n t r i i
R egională
PROLETAR! DIN TOATE, ŢĂRILE. V N IŢ l-V A I
M u n ? c i o a » ^ e v a ÎN NUMĂRUL DE AZI: De la Ministerul Envăfămîntului
mul socialismului pregătiţi campania dc î;iisăniîn- toarele localităţi : Cîntpuhmg-Musccl, cu diplomă dc maturitate, caic func
ţii şcolilor ntedii dc cultură generală,
In ziua de 25 septembrie 1964 sc
va organiza concursul dc admitere la
Cum
♦ Ancheta noastră :
institutele pedagogice dc învăţători cu
ţionează în învăţămînt la clasele I—IV
durata de 2 ani, curs dc zi, în urmă
sau ca pedagogi la internatele şcolilor
ţări
de cultură generală seu şcolilor profe
ucţiilor
con st i
♦ Tcr minarea
Bacău, Arad. Blaj, Cluj, Oradea, Ga
sionale, indiferent dc vîrstă.
zootehnice trebuie urgentată
laţi, Deva, Iaşi, Baia Marc, Craiova,
Concursul dc admitere la cursurile
♦ O comportare cît mai bună
limba dc predare roniînă) ; Odorhci (cu
a cchipclor dc fotbal
medicală, proba dc aptitudini muzicale
limba de predare roniînă şi maghiară);
şi probe la următoarele discipline :
* Încălţăminte <P»R. 2-a) Buzău. Suceava şi Constanţa (toate cu dc zi şi fără frecvenţă constă din vizita
gustul
Aiud (cu limba dc predare maghiară)
pc
cumpărătorilor şi Sibiu (cu limba dc predare germană). — limba şi literatura roniînă — scris
şi oral ;
♦ Recomandare La concurs se pot înscrie absolvenţii — aritmetica — scris şi oral ;
şcolilor nsedii dc cultură generală, cu
O Fişă documentară. Nepalul — istoria Romînici — oral.
aşteaptă schimbări diplomă de maturitate, care nu au de Candidaţii de la institutele (Peda
păşit virsta dc 27 ani.
(pas . 3-a) gogice dc învăţători cu limbi dc pre
♦ Dc peste hotare Tot în ziua dc 25 septembrie 1964, sc
(pag- 4-a) va ţine concursul dc admitere la insti dare ale minorităţilor naţionale vor da
ANUL XVI. NR. 3012 VINERI 4 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini; 20 bani tutele pedagogice dc învăţători cu du probe scrise şi orale şi la limba şi li
rata dc 2 ani — cursuri fără frec teratura materni.
venţă, din următoarele localităţi : Cîm- Informaţii suplimentare sc pot obţine
pulung-Musccl, Arad, Cluj, Galaţi, Iaşi, de la secretariatele institutelor peda
Realizarea şi depăşirea angajamentului la fontă, Baia Marc, Suceava şi oraşul Bucureşti ; gogice dc învăţători menţionate mai sus
Odorhci (cu limba de predare maghia şi dc la secţiile dc învăţămînt ale sfa
ră). La concurs se pot înscrie absolven turilor populare regionale şi raionale.
cu cocs economisit
CAUT A l EA — în ajunul deschiderii celui de-al lll-lea Concurs
şi Festival internaţional „George Enescu"
ÎN CENTRUL ATENŢIEI desfăşurarea celui dc-al lll-lea Concurs din (aia şi de peste hotare, vor susţine
Au fost încheiate pregătirile pentru
17 concerte. Programul festivalului va
şi Festival internaţional „Gcorgc Enes mai cuprinde 9 recitaluri ale soliştilor
cu” manifestare muzicală dc prestigiu noştri şi invitaţilor dc peste hotare şi
O dala cu sărbătorirea celei dc-a XX-a se luau din 15 in 15 minute. In cursul mondial care reuneşte între 5—22 sep 10 spectacole dc operă şi balet la caic
aniversări a eliberării patriei de sub lunii iulie însă, s-a schimbat acest sis tembrie concurenţi şi personalităţi din îşi vor da concursul ansamblul Teatru
jugul fascist, colectivul nostru de tem, rcducîndu-sc intervalul dc luare 39 dc ţări. In timpul concursului ti lui dc Operă şi Balet al R.P. Roinînc şt
muncă a încheiat cu bilanţ rodnic, o a probelor la numai 5 minute. In fe nerii interpreţi sc vor întrece în ca baletul Teatrului Marc din Moscova.
clapă a întrecerii socialiste. Au fost lul acesta s-a creat posibilitatea stabilirii drul a trei etape. Posturile noastre dc radio vor pre
produse peste plan 12.550 tone aglo cu precizie a cantităţilor şi calităţii In juriile concursului şî la manifestă zenta zilnic, în transmisii directe şi în
merat, cu 2.550 tone mai mult dccît pre materiilor ce se introduc la aglomerare rile festivalului vor fi prezenţi peste registrări speciale, manifestările Con
vede angajamentul anual, şi s-au rea în fiecare moment şi a corectării ope 100 dc muzicieni din întreaga lume. cursului şi Festivalului, precum şi o emi
lizat >n 6 luni economii la preţul de rative a abaterilor dc la reţetă. Un me Cele cinci orchestre simfonice, caic îşi siune intitulată „Jurnalul Concursului
cost dc -proapc 3.000.000 lei. Cit pri rit în plus în aplicarea cu succes a n- vor da concursul în cadrul festivalu şi Festivalului internaţional „George
veşte calitatea producţiei, este dc reţi ccstui procedeu şi deci, in îmbunătăţi lui — Orchestra Filarmonicii dc stat Eiicjcu". Telespectatorii vor putea ur
nut că procentul dc declasate a scăzut rea calităţii producţiei, revine maistru „Gcorgc Encscu", Orchestra Radiotc- mări în fiecare emisiune o Agendă a
dc la o lună la alta. In luna iulie, spic lui Augur.tin Haiduc şi schimbului pc Icviziunii, Orchestra simfonică a Cine Festivalului, Studioul Cinematografic
exemplu, a fost dc 4,82 la sută, iar în cerc-I conduce. matografiei, Orchestra Filarmonicii din „Alexandru Saliia4’ va realiza două fil
august dc 2,66 la sută, faţă dc 10 ia In cele ce urmează aş vrea să arăt
sută cît este admis. Bazicitatca la rîn- că în perioada ce a mai rămas pînă la Arad şi Orchestra Filarmonicii dîn Vic- me documentare despic desfăşurarea
dul ci este în continuă creştere. Faţă finele anului, colectivul nostru dc mun na, avînd la pupitru sau ca solişti re Concursului.
dc 1,15 la sută cît este prevăzut, în că este hotărît să lucreze cu acelaşi prezentanţi dc scama ai vieţii muzicale (Agerprcs)
iulie am înregistrat un indice de 1,18 clan. Vrem să încheiem cea dc a doua
la sută, iar în august dc 1,19 la sută. etepă a întrecerii socialiste cu realizări
Prin urmare, furnaliştii au primit din lot alit de frumoase ca şi prima. Şi
partea noastră un sprijin substanţial anume, ne propunem să depăşim an
în traducerea în viaţă a hotărîrii lor gajamentul anual la producţie cu cel Conferinţa naţională de ortopedie şi traumatologie
dc a realiza ţi depăşi angajamentul a- puţin 5.000 tone aglomerat. Aceasta,
nual la fontă cu cocs economisit. prin creşterea în continuare ? timpului CONSTANŢA (Corespondentul In cuvîntul dc deschidere acad. Al.
Despre felul în caic au fost obţinute efectiv dc lucru şi folosirea cît mai de SUCCESE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA A IIk Agerprcs). — Rădulescu preşedintele Societăţii de
aceste realizări ar fi mai multe dc spus. plină a agregatelor. In mod deosebit ne La Mamaia au început joi lucrările ortopedic şi traumatologie a subliniat
Esenţialul este că, sprijinită dc birou vom preocupa de îmbunătăţirea pc mai celei dc-a Vl-a Conferinţe naţionale succesele obţinute dc şcoala romi-
rile organizaţiilor dc bază pc schim departe a calităţii aglomeratului — cadrul uzinei „Victoria" Călan. Dc Bătrinul oraş din Ţara Haţe de ortopedic şi traumatologie, organi ncască dc ortopedic şi aportul ei la
buri, conducerea secţiei a reuşit să a- sursă dc scamă în reducerea consumu prima zi - menţionat este faptul că toate secţiile gului întinereşte mereu. La poar zată dc Societatea dc ortopedic şi trau dezvoltarea ortopedici pc plan mon
plicc cele mai eficiente măsuri tehnice lui de cocs la furnale. Prin reparaţia dc bază ale uzinei şi-au depăşit planul ta dc sud s-a înălţat un modern matologie a Uniunii Societăţilor dc dial.
si organizatorice şi să facă drum toi mai capitală a unui concasor de cocs se va lunar de producţie în procente destul dc complex dc industrializare a câi ştiinţe medicale din R.P. Romînă. Par In prima zî. au fost prezentate ra
larg experienţei înaintate. Un rol dc îmbunătăţi simţitor «granulatia — In fontă peste plan nii, .'«lături o staţiune dc maşini ticipă peste 140 dc specialişti în orto poartele cu privire la tratamentul sco
seamă îit depăşirea planului de pro dicator U care sîntem încă deficitari înseninate. Cele mai de seanţă succese au şi tractoare, in centru (fotografia pedic şi traumatologie din ţară precum liozelor şi complicaţiilor viscerale ale
fost înregistrate de colectivele secţiilor
ducţie l-a avut folosirea intensiva a în raport cu cerinţele. Punerea în func La C. S. Hunedoara întrecerea pen alăturată) s-au înălţat blocuri Cu şi specialişti din Austria, R.P. Bulga acestora, precum şi comunicări ale spe
timpului dc lucru. Prin ridicarea nive ţiune a concasorului respectiv ne va tru realizarea şi depăşirea angajamentu scmicocs şi turnătoria veche. Primul şi-a o arhitectură modernă. ria, R.S. Cehoslovacă, Franţa, Finlanda, cialiştilor din ţara noastră, şi din
lului de cunoştinţe profesionale ale oa permite să realizăm în cadrul secţiei o lui anual la fontă, cu cocs economisit, depăşit planul lunar de producţie cu 4.6 R.D. Germană, R.S.F. Iugoslavia, R.P. U.R.S.S., R.P. Polona, R.D. Germană
menilor, întărirea răspunderii lor în a doua treaptă dc ci urnire a cocsului continua cu aceeaşi însufleţire ca şi în la sulă, iar ccl dc-al doilea cu 7 la sută. Polonă, U.R.S.S. şi R.P. Ungară. şi Franţa.
muncă şi mai buna organizare a lucru (iii jurul a 3 mm), ceea cc-i foarte im- preajma întîmpinării marii sărbători a Aceste realizări sînt urmarea firească Lucrările conferinţei continuă.
lui în atelierul mecanic, s-a îmbună uoriant. Iar pentru a trimite furna- eliberării patriei. Încheind (una august a muncii politice desfăşurată dc organi
tăţit simţitor calitatea reparaţiilor, aşa liştilor numai aglomerat dc peste 12 cu succese dc scamă, furnaliştii secţiei zaţiile dc partid în rîndul masei dc mun
îneît timpul dc opriri pentru remedieri mm., tot ceea ce trece peste această di a IIl-a furnale se străduiesc ca în perioa citori, ingineri şi tehnicieni pentru a
a scăzut vertiginos, dc la o lună la mensiune, prin ciuruire, va fi evacuat da ce a mai rămas pînă la finele anu continua şirul succeselor obţinute în în L a c o n c r e t
alta. Dacă în semestrul I el se evalua şi reintrodus în circuit. lui să adauge la ce au realizat pînă acum trecerea dcţfăşuratâ în cinstea marii săr
la 4,4 la sută din timpul efectiv, în Ne vom strădui «i ridicam în con circa 4.000 tone fontă produsă peste bători a eliberării patriei, a aplicării şi
iulie a scăzut la numai 1,95 la sută, tinuare bazicitr.loa aglomeratului. Ten plan cu cocs economisit. In spatele blocurilor nr. 131
iar în august, la circa 1,7 la sută. Pc dinţa noastră este să ajungem în jurul extinderii pc scară tot mai largă a me şi 135 dc pe bulevardul Repu
Cea mai bună mărturie a clanului cu
această bază s-a produs o cantitate în indicelui dc 1,20 la sută, ccl mai fa care muncesc pentru a da viaţă hotărî todelor noi dc muncă şi a experienţei blicii din Hunedoara, se află gră
înaintate.
semnată dc aglomerat peste plan. O con vorabil reducerii consumului specific rii ce au luat-o o constituie realizările, mezi de gunoi caic dc două săp-
tribuţie preţioasa la obţinerea ci au de cocs la furnalele noastre. De altfel, tămîni zac acolo. Tovarăşii din
adus-o maiştrii Aurel Vlaicu şi Ni- aşa după cum am arătat mai sus, nc-am fn prima zi a lunii septembrie ci au în conducerea I. G. O. Hunedoara
colac Pogan, care au folosit cu succes apropiat mult dc această limită şi nu scris pc graficul întrecerii primul suc La toţi Indicatorii trebuie să ia măsuri imediate
metoda dc pregătire din timp a suban- începe îndoiala că, în scurt timp, o ces : o depăşire a planului zilnic cu pentru curăţarea şi transporta
samblclor şi pieselor dc rezervă pen vom realiza. proapc 140 tone fontă. întreaga canti In acest an muncitorii, tehnicienii şi rea gunoiului ce dă un aspect
tru reparaţii, au organizat munca în aşa Iii secţia noastră lucrează oameni tate a fost realizată pe scama cocsului inginerii dc la Fabrica de produse re urit şi negospodăresc oraşului.
fel îneît lucrările să se poată executa harnici 5» pricepuţi Aplicîud măsuri economisit. fractare din Baiu Marc au obţinut o se
cît mai operativ. Dc asemenea, merită bine gîndite, organizîndu-şi tot mai C. h u n e d o r e a n u ric dc succese dc scamă. Planul dc pro
laude echipele conduse dc Glicorghc bine munca şi întrecerea socialistă, sub corespondent
Lăzărcscu, Ioan Cunţan şi llic Bănică, îndrumarea organizaţiilor de partid, ei ducţie a fost îndeplinit şi depăşit lună
care s-au străduit să execute reviziile vor obţine pînă la finele anului reali de lună la toţi indicatorii. In luna au
şi reparaţiile în timp scurt şi dc buna zări din ce în ce mai frumoase, spri- Toate secţiile gust spre exemplu, planul producţiei
calitate. îinindu-i astfel tot mai mult pc furna- globale şi marfă a fost depăşit cu 15,4
Reducerea rebutului s-a obtinut prin- lişti. la sută şi respectiv cu 11 la sută. Pla
tr-o supraveghere mai atenta a proce Ing. VALENTIN REILEANU cu planul depăşit nul pc sortimente a fost realizat în pro
sului tehnologic si îndeosebi prin inten şeful fabricii de aglomerare cent de 100,5 Ia sută.
sificarea controlului dozării încărcăturii. a minereurilor nr. 1 Cu rezultate frumoase au încheiat lu Sporul de producţie a fost realizat în
Pînă nu dc mult probele la dozare de la C.S. Hunedoara na august şi colectivele dc muncă din cea mai marc parte pe seama producti
vităţii muncii, c jic în luna august a
crescut cu 10,3 la sută faţă de cifra pla
nificată.
Să intensificăm ritmul arăturilor! au fost luate o seric de măsuri tehnice
Pentru sporirea productivităţii muncii
şi organizatorice, fiecare echipă şi-a or
ganizat mai bine munca, a repartizat
mai judicios muncitorii pe operaţii dc
Rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi ganizaţiile dc partid din raioanele efectuat arături doar pc o mică parte lucru. S-a introdus si extins mecanizarea
dc producţie au dovedit pc deplin în Sebeş şi Alba au îndrumat consiliile dc din suprafeţele planificate. unor lucrări. Maşinile şi utilajele au fost
semnătatea hotărîtoarc pe care o pre conducere ale G.A.C. să mobilizeze In acest an există condiţii depline folosite mai din plin.
zintă executarea la timp şi dc bună toate forţele la executarea la un nivel pentru a sc asigura o bază temeinică La dobîndirej succeselor amintite şi-au
calitate a lucrărilor' solului pentru ob- calitativ superior a arăturilor. Drept producţiei viitoare. Pentru realizarea adus din plin contribuţia echipele con
tinerea dc producţii sporite dc cereale urmare, în raioanele respective s-an o cest ui obiectiv este necesar să sc duse dc Toader Nicolac, Nîc Vasilc,
la ha. Prin efectuarea îu mod corespun arat peste 96 la sută din suprafeţele acorde o atenţie deosebită lucrărilor dc Cărăgui Constantin şl alţii. — O să mai aşteptăm mult pe
zător a lucrărilor solului, îndeosebi a planificate. pregătire a solului. De aceea organiza Titlul dc „Evidenţiat în întrecerea socialistă" — iată rodul hărniciei cei de la I G O. să vină după gunoi?
urătorilor, sc creează posibilitatea pre- Mai puţină atenţie s-a acordat aces ţiile de partid au datoria să îndrume L. DUM1TR1U şi străduinţei de zi cu zi a tînnriilui Nicolac Colhon dc la atelierul dc — Două săptămini au trecut $i
găttrîii unui bun pat gcrrn'nativ m sc tei lucrări în raioanele Orăştic, lila ş« Şi să sprijine consiliile dc conducere corespondent sculăric a Fabricii chimice din Orăştic. lor nici nu le pasă...
favorizează eficienţa celorlalte masuri în gospodăriile colective de pc raza ale G.A.C. pentru a elibera cît mal
agrotehnice, în special a îngrăşăminte oraşelor regionale Hunedoara şi Deva. repede terenurile destinate însăminţari-
lor. Acordînd atenţia cuvenită arătu In numeroase unităţi din raioanele a- lor din această toamnă.
rilor, gospodării colective cum silit inintitc s-a amînat nejustificat elibera La 3 septembrie a.c. situaţia aratu ILA\ EM . IP‘ A\
cele din Girbova, Pianul dc Jos, Pri- rea terenurilor dc snopi şi paie, din
caz, Buccrdca, Cricău, Lăpuşnic ş.a. an care cauză mijloacele destinate execu rilor se prezenta astfel :
realizat an de an producţii ridicate şi tării arăturilor nu au fost folosite la
constante dc cereale. Pc baza expe întreaga lor capacitate. Numai aşa sc A Mm JUSTIFICĂRI, IN LOCUL SOLUŢIILOR TEHNICE
rienţei acumulate, şi în acest an, colec explică de ce pînă la 3 septembrie in 99,4% |
tiviştii din (ghiu, Pcstcana. Pianul dc raionul Uin s-.-u arat abia 1.826 ha, Sebeş 96,9% |
Jos, Lăpuşnic ctc., înfăptuind măsurile din cele 3.500 planificate, Iar în G.A.C.
organizatorice şi tehnice stabilite cu dc pc raza oraşului regional Hunedoa Brad 89,5% |
privire la creşterea producţiei agricole, ra această lucrare s-a efectuat doar pc Colectivul dc muncă de la E.M. Pc- susţinut in tuburi, operaţie ce a durat găzilor dc mineri caic efectuau lucră despic lipsa dc îndrumare tehnica şi do
au manifestat o preocupare sporită pen 46,3 la sula din suprafaţa stabilită. Haţeg 8S,7% J trils şi-a dovedit în repetate rhiduri peste 70 de orc, timp în care abata rile dc pregătire a abatajelor 16, 17, 24 materiale în fronturile de lucru. El însă,
tru executarea araturilor pc toate su Cu totul neîntemeiată este atitudinea Deva 77.j »; | hărnicia şi priceperea rcalizînd cu re jele din orizontul XIII n-au putut scoa şî 28 vest, aceste lucrări fiind mult n-a luat măsuri operative pentru reme
prafeţele eliberate dc unele culturi şi unor consilii dc conducere ale G.A.C. gularitate sarcinile de plan. Aici î-a le nici o tonă dc cărbune. Invocînd rămase în urmă. Nccşalonarea intrării dierea celor semnalate.
caic urmează a se însaniînţa în toam cum silit cele din Dobra, Şoimuş, Gu- Orăştie 65.9% j născut iniţiativa : „DOUA ClMPURf „condiţiile obiective de zăcăniînt-, con abatajelor în ramblcerc, pc dc o parte, In plenara comitetului de partid s-a
nă, cu cereale păioasc. rasnla, Zam ş.a. care manifestă insu llia 52,2% | DE CĂRBUNE ÎN FIECARE SCHIMB, ducerea sectorului II, şef dc sector ing. iar pc dc altă parte, rămîncrca în urmă mai arătat că răspunderea pentru a-
DIN FIECARE ARIPA DE ABATAJ
Fcjeş Ludovic, a dispus încheierea si
Prcocupîndu-se cu răspundere dc ficientă preocupare faţă dc pregătirea CAMERA", îmbrăţişată dc marea ma multană a unor lucrări, fără semnali a lucrărilor dc pregătire a noi abataje, ceastă stare dc fapte revine şi contite-
asigurarea condiţiilor necesare pen unei baze temeinice producţiei din anul | Huned. 46,3% | joritate a minerilor din „camerele" zări prealabile. Toate acestea au făcut au creat goluri mari în producţie, atît fului dc partid din exploatare. El n-a
în luna iulie, cit şi în august. Or, şi de
tru producţia din anul viitor, or viitor. La unităţile respective s-au Văii Jiului. Aplicînd această iniţiati să crească numărul posturilor nepro această dată s-a făcut apel la „cauzele tras la răspundere cu toată exigenţa
conducerea tehnică a exploatării şi con
vă, minerii din Pctrila au reuşit să rea ductive, numeroase echipe rămînînd cu obiective”, drept argumentare a rănn- ducerile celor două sectoare pentru
lizeze în prinsul semestru al acestui an planul nerealizat. ncrilor în urma, deşi faptele arată că delăsarea de care au dat dovadă în co
o viteză medic dc avansare de 94,1 m.l. Oare este vorba numai dc cauze o- răspunderea pentru minusul dc peste ordonarea procesului dc producţie.
pc lună, faţă dc 90,7 ns.l. planificat bicctivc, aşa cum susţine conducerea 3.C00 dc tone revine conducerii secto Conducerea C.C.V.J. Ia rîndul ci n-a
Sporind productivitatea muncii, ci au sectorului 11 ? Dacă s-ar fi executat din rului, cadrelor tehnice şi inginereşti, care luat măsuri operative faţă dc lipsurile
încheiat primul semestru a( anului cu timp lucrările dc susţinere şi întreţi n-au organizat temeinic procesul dc care s-au manifestat la E.M. Pcirila
un plus dc 5.7S5 ioîsc dc cărbune cx- nere, deficienţele caic an dus la rămine producţie. în ultimele două luni. Ea a acceptat eu
ţ tras, întreeîndu-şi propriul angajament re a în urma a sectorului puteau fi evi Faţă dc această tendinţă a cadrelor uşurinţă justificările corpului tehnico-
cu aproape 800 ionc. tate. Conducerea sectorului însă. tehni tehnice şi inginereşti din cele două sec ingineresc, îmbrăţişînd idcca „cauzelor
Spre surprinderea tuturor însă, E.M. cienii si maiştrii Galoş Traian, Scrca Vir- toare dc a căuta justificări iii locul so obiective" şi a „lipsei dc posibilităţi*
Pctrila încheie luna iulie cu un minus gî). Bulîga Ioan, Taborschi Pavcl, Pop luţiilor tehnice, conducerea exploatării in loc să studieze starea reală a lucru
faţă dc plan dc 3.441 tone, pentru ca Glicorghc, Pop Zoltan, Căpăţină Vio- n-a luat o atitudine hotârîtă şi a ac rilor.
la sfîrşitul lunii august, prin strădaniile rcl şi alţii, im au controlat îndeaproa ceptat „cauzele obiective" invocate In plenara comitetului dc partid a-
întregului colectiv, exploatarea să poată pe locurile dc muncă şi n-au acordat dicpt argumentare a deficienţelor din mintită s-au stabilit măsuri care să
raporta un plus dc 250 tone cărbune ajutorul tehnic necesar brigăzilor dc producţie. ducă la lichidarea râmîncrii în urmă.
extras peste plan. Evident, aceste rezul mineri. De aceea, n-au fost luate la Recent, comitetul de partid a ana Conducerilor sectoarelor şi conducerii
tate sînt mult inferioare acelora obţi timp măsuri corespunzătoare dc între lizat cauzele caic au făcut ca E.M. Pe exploatării li s-a trasat sarcina să ia
nute în prinsul semestru al anului.- ţinere currută a lucrărilor miniere, trii* să nu-şi îndeplinească sarcinile dc măsuri imediate pentru îmbunătăţirea
Conducerea exploatării susţine că ră- fapt ce a dus la scoaterea lor din pro plan. Cu această ocazie s-a arătat că condiţiilor dc muncă şi întreţinerea co
mîncrca în urmă se datoreşte greută ducţie. nici organizaţia dc partid din sectorul respunzătoare a lucrărilor miniere. Or
ţilor care s-au ivit în sectoarele II şi Deci nu este vorba dc „cauze obiec II, secretar iov. Sidorov Vasilc şi cea ganizaţiilor dc partid li s-a indicat 'â
IV încă in luna iulie, sectoare cu pon tive" cum sc susţine. Greutăţile pro din sectorul IV, secretar tov. Dimii tragă la răspundere cadrele tehnice si
dere nsarc iu producţia exploatării. Ar vocate dc noile condiţii de zăcămînt Mişu, n-au luat masurile corespunză inginereşti pentru felul defectuos în care
gumentarea parc, la prinsa vedere, plau puteau fi prevenite dacă în loc să sc toare pentru lichidarea lipsurilor, n-au organizează lucrul şi lipsa dc străduin
zibilă. Dar să vedem despre ce este caute justificări, s-ar fi executat la timp tras la răspundere conducerile sectoare
vorba. In sectorul II creşterea presiu lucrările necesare de întreţinere. lor, cadrele tehnice şi inginereşti pen ţă în aplicarea celor moi eficiente mă
nii a provocat greutăţi minerilor. In Răniînerile in urmă înregistrate în tru văicăreala dc caic au dat dovadă. suri tehnice, să mobilizeze întregul co
abatajul nr. 10 vest dîn stratul 3 s-a ultimul tinio dc E.M. Pctrila sc dato- Birourile celor doua organizaţii dc lectiv de muncă la lupta susţinută pen-
infiltrat apa, iar transportul pc culcu resc şî modului defectuos în care s-a partid nu şi-au exercitat din plin drep tru îndeplinirea sarcinilor dc plan. In
şul straiului 5 orizontul XIII nu s-a mai lucrat în sectorul IV. Conducerea sec tul de îndrumare şi control asupra con acest scop. sâ folosească toate mijloa
putut efectua din cauza presiunilor torului, şef dc sector ing. Marta Va ducerilor tchnico-administrativc, lisînd cele muncii politice dc masă, s.î ia mă
mari. Pentru remedierea acestei situa silc, n-a ţinut seama dc limita liniei lucrurile să meargă în virtutea inerţiei. suri corespunzătoare pentru buna or
ţii s-au încercat diferite artificii. S-an dc front şi nici n-a dirijat intrarea Numai aşa sc explică faptul că în sec ganizare a întrecerii socialiste, astfel ca
folosit transportoare cu raclctc care ieşirea abatajelor din ramblecrc. Maiştrii torul II s-au înregistrat peste 2.000 dc angajamentele anuale să fie nu numai
să facă legătura între abataje şi sui îi tehnicienii Ficlicl Emil. Bura Rrutus, nnsturi neproductive. Minerii şefi dc îndeplinite, ci chiar depăşite.
torul colector din stratul 7 vest. Aces- . Crainic Pamfil, Lcliaci Mîrcca, Bodcn- brigadă Stănceanu Glicorghc, Nistore*- D. IONAŞCU
ta însă, fiind nccorc.tpunzâtor pentru los Ioan, Hos/u Victor şî alţii n-au nu Glicorghc. Michiev Gheorghe şi alţii, (responsabilul suhrcdacţiri noastre
La S.M.T. Alba Iulîa sc face o ultimă verificare a tractoarelor. transportul cărbunelui a trebuit sâ fie acordat asistenţa tehnică necesară bri au sesizat biroul organizaţiei dc bază voluntare dc la E.M. Pctrila)