Page 14 - 1964-09
P. 14
Pag. 2
Drumul socialismului Nr. 3012
__'.m.l TT-c--- -
âlMCSaiTA NOASTIA
Cum pregătiţi campania de Insăm
Colectiviştii Jiu Vincic.t şi-nu propus ţei s-a făcut în încăperi separate, lu- seminţelor, în scopul obţinerii buletine Fertilizarea se face diferenţial pe tarla
sa i>isainiu|cic in toamnj acestui nu îndu-se toate măturile pentru exclude lor de analiză. le, în funcţie de gradul de aprovizio
530 hectare cu păionsc, Jin care 400 rea amestecului între soiuri Recoltarea De îndată ce vom cunoaşte însuşirile nare a solului cu substanţe hrănitoare
hectare cu gnu. Executarea tnsămînţă- în timpul optim, depozitarea în straturi seminţelor vom licee la calculul teore şi. necesităţile plantelor ce vor ii însâ-
rilor In perioaJa optimă şi in condiţii subţiri tic maximum 30 cm., lopătarea tic al cantităţii de sămînţă necesară Li rninţarc. Am trecut apoi la punerea în
agrotehnice superioare, impune luarea zilnică şi controlul periodic pînă la în- hectar, ţiuîiid cont de soi, epoca tle în- practică a planului de fertilizare şi a-
din timp a unor măsuri organizatorice sa mintă re, vor asigura un procent ridi samiuţare şi agrofond. Apoi se va face mcndarc. Pinj acum au fost adminis
şi tehnice, care sînt deosebit de impor cat de germinaţie. In mod identic s-a verificarea fiecărei maşini de semănat trate 24 tone superfosfat granulat pe
tante şi hotărîtoare pentru realizarea procedat şi cu sămînţa de orz din soiul prin probe staţionare cîi şi pe teren. 120 ha, 10,8 tone sulfat «le amoniu pe
unor producţii sporite de cereale iu 45 ha şi 78 tone de dolo'niiă pe 39 ha.
.umi viilor. Paralel cu eliberarea terenului, lucra
Unele din aceste măsuri se referă la M ă su ri o rg a n iz a to ric e re care este terminată pe întreaga supra
asigMrarca şi pregătirea seminţei nece faţă ce a fost ocupată cu culturi pă-
sare. in legătură cu aceasta, tic mare în şi te h n ic e b ine g îndite io.ise şi leguminoase, se face administra
semnătate este stabilirea celor mai pro rea îngrăşămintelor şi a dolomitei şi
ductive soiuri pentru condiţiile pedo se pregăteşte solul. Pe Jîngă aceste lu
climatice locale Iu ultimii patru ani, (-cn.nl 396, care pe lotul sominccr a In nces: sens am solicitat S.M.T. Oră- crări s-a stabilit modul de eliberare a
în gospodăria no.T'îră, s-a acordat o dat o producţie de peste 3.40C/ kg la şiie care deseivcşte gospodăria, să ne terenului ocupat cu culturi de toamnă,
deosebită atenţie acestei probleme. Din luvtar. Astfel, întreaga cantitate de să- asigure numărul necesar de semănători aprovizionarea şi administrarea îngrăşă
cele 7 soiuri recomandate pentru zona minţa necesară însămînţărilor de toam SU-29, să le repare şi verifice pentru a mintelor pe aceste terenuri şi executa
în caic se află gospodăria colectiva din nă în cadrul gospodăriei este asigurată. funcţiona în bune condiţiuni şi deci să rea arăturilor de însămînţare, ţinînd
Vinerea, în urma studierii comportării Volumul marc de lucrări tliu campa asigure executarea unor lucrări de ca cont ca fiecare cultură să fie însămin-
lor pe loturi experimentale şi în cultu nia de vară nu ne-a permis să condi litate. ţară în cadru] perioadei optime. De
ra marc, nc-nm fixat asupra soiurilor ţionăm întreaga cantitate de seminţe O altă măsură pregătitoare pen pildă, în acest an. sfecla de zahăr va fi
I*onca şi Nr. 301, deoarece de s-au do înainte de îumagazinnrca ci, această ac tru însămînţările de toamnă se re recoltată pînă la data de 28 septembrie,
vedit, trei ani la rîntl, a fi cele mai ţiune urmîntl a fi terminală peste cîtcva feră la alegerea şi pregătirea te lucrările «le recoltare continuînd cu po
productive pe ngrofondurile posibil de zile. renului. In această direcţie, o a- rumbul HD-110 şi apoi cu ceilalţi Iti-
realizat în gospodăria noastră. De exem lată de ce am luat măsuri eficiente tenţie deosebită a fost acordată am brizi, în ordinea maturizării lor. Res- Hărnicia legumicultoarelor de la gospodăria agricolă colectivă din Rapolt este binecunoscută. An de
plu, soiul Nr 301 a dat o pioJucţie pentru punerea in stare de funcţionare plasării culturilor în cadrul asolamen- pcctînd această ordine, lucrările de re an ele au adus gospodăriei însemnate venituri.
d? 3,605 kg la hectar în cadrul cultu a întregului inventar de condiţionare a tului. ţinind cont de plantele premer coltare vor putea fi executate ritmic In fotografie, o parte din legumicultoare, la culesul ardeilor graşi.
rii comparative de concurs, iar soiul seminţei. In egală măsură ne-a preocu gătoare, fertilitatea naturală a solului, şi la timp, iar semănatul se va face în
Ponca 2.100 kg la hectar. pat punerea în stare de funcţionare şi posibilitatea de amendare şi aplicare a bune condiţiuni.
Sămînţa de grîu şi orz destinată în- a mijloacelor de tratare a seminţelor îngră)ămimelor chimice şi naturale, pe In aceste zile, atenţia consiliului de
săinînţărilor a fost reţinută exclusiv de contra bolilor şi dăunătorilor, precum rioadele de eliberare a terenului şi de conducere al gospodăriei este îndreptată
pe loturile scmincerc pe caic. aplicîn- şi procurarea din timp a fungicidelor executare a arăturilor de însămînţare. ■asupra înfăptuirii măsurilor cc s-au sta Carnet eultmrml
du-sc o agrotehnică superioară, s-a ob «le la baza de aprovizionare. înainte de Legat de schiţa de amplasare a cultu bilit pentru ca astfel sa se as*<*urc o
ţinut o sămînţă cu valoare biologică si rilor am întocmit planul de fertilizare bună desfăşurare a lucrărilor de semă
puritate ridicată. Recoltarea a fost fă începerea lucrărilor de condiţionare şi a terenului. Şi această lucrare a fost ju nat.
cuta în perioada tic coacere deplină, pe tratare a seminţelor, am trimis probe la dicios întocmită, fiind bazată pe datele Ing, GLODEANU MIRCEA
soiuri şi tarlale, iar depozitarea semin laboratorul regional pentru controlul cuprinse în memoriul agropcdoiogic. G.A.C. Vinerea Exemplul fost mult apreciat de colectivul M u diversele manifestări organizate a-
zeului raional din Orăştie. trag mereu noi şi noi cititori. In de
Ioanei Bogdânescu curs de numai şase luni, numărul
IOAN POPA ŞT. cititorilor noi s-a ridicat la 585. O
Terminarea construcţiilor sesa„Zizi“ la Cugir şi-a îmbogăţit colecţiile cu noi o- corespondent contribuţie la răspîndirea cărţii o
Recent, Muzeul raional Orăştie
aduc şi cele 30 de biblioteci m o
* Pe scena clubului muncitoresc biecle de arta populară specifice Spectacol reuşit bile existente în secţiile cooperaţiei.
fruntaşi
cititorii
De
asemenea,
zootehnice trebuie urgentată din oraşul Cugir a fost prezentată raionului Orăştie, prin achiziţii sau lepii, comuna Almaşul Mic, a găz sint în acelaşi timp şi buni difuzori
Căminul cultural din satul Valea
donaţii din partea unor persoane iu
ai cărţii.
recent noua piesă a Sidoniei Dră-
guşan, „Z iz f, în interpretarea colec bitoare de artă, de frumos duit recent un reuşit program ar IOAN CHIRAŞ
tivului Teatrului de stat din Arad. Tovarăşa Ioana Bogdănescu, pen- tistic prezentat de formaţiile artis corespomlcnt
Potrivit planurilor de producţie mai puţin decît prevederile devi nice n-a fost privita cu ţoală serio- Şi de astă dată locurile din sala tice din salul Curechi, comuna Bucu-
înlocmite, la sfîr$itul acestui an, gos zului. zitalea Pe motiv că ,,e deslulă vre de spectacole a clubului s-ati dove <ionarâ din Orăştie, care in mai reşci. raionul Brad. Programul a fost Cîntînd viaţa nouă
podăriile agricole colective de pe Cu bune rezultate la ridicarea me pînă la toamnă”, lucrările sînt dit insuficiente pentru numărul mare multe rînduri a donat muzeului di
raza oraşului regional Hunedoara construcţiilor stabilite s-a muncit şi amînate de pe o zi pe alta. de iubitori ai artei din Cugir care ferite obiecte de artă, s-a prezentat deschis de formaţia corală care s-a
vor trebui să de(ină 4 133 capele în alte gospodării colective cum Timpul este destul de înaintat Nu au ţinut să vizioneze spectacolul clin nou zilele trecute la muzeu, prezentat cu un frumos repertoriu, Eormaţiile artistice ale căminului
bovine, ft.906 ovine $i 095 porcine sînt Builuri. Răcăslie, ele., unde lu sînt departe zilele cinci animalele arădenilor. după care brigada artistică de agi cultural din satul Cîmpuri-Surduc,
Realizarea acesiui obiecliv a slai crările de construcţie la adăpostu vor Irebui să fie adăpostite în graj donînd o cămaşă bărbătească de taţie a adus în vers şi cînt munca raionul llia, s-au reliefat mai ales
permanent în atenţia conducerilor rile pentru animale se apropie de duri şi aceste construcţii nu sînt încă locul firesc, phn de tinereţe, al ac Orăştie, cu motive naţionale geome şi viaţa noua din satul Curechi. cu prilejul întrecerilor din cadrut
tuturor"gospodăriilor agricole colec sfîrşit. gata triţei Agata Nicolau a dat viaţă unui trice in culori roşu, negru, galben celui de-al Vll-lea concurs al artiş
tive. Ca urmare, prin folosirea cu Dar, lucrurile nu stau pesle lol la personaj, care sub influenţa colecti şi albastru ; o iie de pădureancă în Tinerele soliste Elena Cuga. Vio tilor amatori. Cîntînd munca şi viaţa
chibzuin|a a erediielor acordate de fel în oraşul regional Hunedoara Se impune deci luarea celor mai vului se formează, aiungînd un tî- ornamente geometrice în roşu şi ne rica Tudoran I, Viorica Tudoran II. nouă a colectiviştilor din sat, b ri
stat pentru procurarea de animale In unele gospodării colective, de la eficiente măsuri, astfel îneît toate a- năr demn de timpul în care trăieş Florica Barbu, Viorica fodor, ca şi gada artistică de agitaţie a devenit
te. Alături de Agafa Nicolau, mulţi
S» prin reţinerea din prăsilă a în începutul anului şi pînă în prezent, dăpostunle necesare să fie grabnic gru ; un şort şi o catrin(ă de pădu întregul program prezentat s au formaţia cea mai îndrăgită şi aştep
tregului tineret apt pentru reproduc nu s-a muncit aproape deloc penlru terminate. De acest luciu să se ocu actori, printre care Romeo Lăzăres- reancă ; o fota de Tulghieş ; un tată de localnici Ea a ajuns cunoscu
ţie, efectivele de animale planifica asigurarea adăposturilor animalelor, pe cu mai multa răspundere atît c.u Viorica Popescu, Flambai Teodo- brîu de lina pentru port pădure- bucurat de mult succes. tă şi în satele vecine unde, în ztlele
IOAN JUDE
te s-au realizat aproape în între la gospodăria colectivă din Peştişul conducerile unilăţilor agricole clin 'cscu, au cules îndelungi aplauze la nesc (esut în ornamente ; o năfra de odihnă, se deplasa, dînd progra
gime. Mic (preşedinte Laurenţiu Ţîrlea), oraşul Hunedoara, cit şi consiliul a- ^cenă desebisăr mă de cap ; o pereche de zale de corespondent me mult apreciate. De curînd ea a
Dar, pentru a cre$le animale spre exemplu, cele doua grajduri gricol orăşenesc Este un luciu de întregul spectacol s-a bucurat de
care depinde în cea mai mare mă
multe, trebui» sa ai şi construcţiile începute în anii 1962—1963, se află sură sporirea continuă a efectivelor mult succes, oferind cugiremlor o arama penlru costum de pădurean Cartea, prieten apropiat prezentat, împreună cu formaţia de
necesare — grajduri bune, saivane, şl acum în acelaşi stadiu. O situaţie seară plăcută, educativă, odihnitoare că Valoarea obiectelor donate de dansuri şi soliştii căminului cultural
colele similara poate li întâlnită $i la gos de animale şi a producţiei acestora. NICOLAE LUPĂţESCU păşeşte suma de 800 de lei. Exem La clubul cooperaţiei meşteşugă din Cîmpuri, un reuşit spectacol in
Fără îndoială că nu-i o ireabă podăriile agricole colective din V. PETRESCU corespondent plul tovarăşei Ioana Bogdânescu a reşti Jiu C din oraşul Petroşani func comuna Pelreşli, raionul llia, pro
tocmai uşoară să ridici atîlea con Nandru şi l.ingina, unde lucrările de ţionează o biblioteca ce desfăşoară gram care a fost m ult apreciat
strucţii. Numai penlru bovine tre construcţie a cîle un grajd (începu o bogată activitate. Serile literare, SALADE NEGRU
buie terminate lucrările de construc te din anii 1961—1962) au stagnat recenziile, prezentările noilor cărţi, corespondent
ţie la 10 grajduri lift începute din cu lotul. La gospodăria agricolă co
anii trecuţi si unul nou). Aceasta lectivă din Peşiişul Mare. maternita
cerc multă muncă şi însemnate fon tea pentru scroafe se află si acum CĂRŢI NOI IN LIBRĂRII
duri băneşti Cu toate acestea, în lără acoperiş asa cum o văzusem
unele gospodarii colective, construc în toamna anului trecut, deşi con
ţiile nlanificale au fost în mare par diţii penlru terminarea construcţiei Gheorghe Şine ai
te ridicate şi, lucru deosebit de im amintite exislâ. Consiliul de condu
portant, e!e au costat puţin, lată şi cere al acestei unităţi (preşedinte
un exemplu in aceaslă privinţa. Demeler Ladislau), se mulţumeşte Jnvăfitm feroase < spre
Colectiviştii din Rol iz au prevăzut sa argumenteze că n-are forţe de
ca în acest an să sporească efecti lucru, că lipsesc unele materiale etc.
v e i de animale proprietate obşleas- Cu puţină străduinţă aceste asa-zis surparea superstiţiei norodului**
că la 2R0 bovine, 420 ovine şi 60 neajunsuri pot fi însă uşor înlăturate.
porcine Pentru adaooslirea lor ei Or, de acest lucru consiliul de con
au stabilit ca pînă la 1 octombrie ducere nu prea dă dovada. EDITURA ŞTIINŢIFICA
să dea în folosinţă încă un grajd şi Nu se poale spune că organele
o maternitate. Prin mtinca harnica locale de partid si de stat din ora Recent a apărut în librarii, într-un vistîcă a manuscrisului, nepăgubind cu
a membrilor gospodăriei, aceste şul regional Hunedoara nu s-au o- tiraj de 5,150 exemplare, valoroasa lu nimic înţelegerea textului.
prevederi au prins viaţă Gospodă cupat de problema construcţiilor crare a lui Gheorghe Şinc.ii — „învă Prin această lucrare Şincai intenţiona
ria are acum 270 bovine, 62 norci- zootehnice în gospodăriile colective. ţătură firească spre surparea supersti să aducă o îmbunătăţire stării dc îna
ne şi 416 ovine, iar consti ud iile sta In cîleva rînduri s-a analizat felul ţiei norodului**. poiere a ţărănimii, dar culturalizarea
bilite (grajdul penlru vacile de lapte în care conducerile unităţilor agri Gheorghe Şincai sc numără printre sc putea lacc nunuî prin combaterea
si maternitatea) au fost dale în cole de pe raza oraşului se ocupă figurile dc frunte ale Şcolii ardelene, superstiţiilor.
folosinţă. de asigurarea adăposturilor necesare intelectual dc mare valoare, istoric şi Preocuparea lui Şîncai pentru comba
animalelor şi s-au stabilit o serie de filolog, îndrumător şi organizator dc terea superstiţiilor Sc încadra în spi
Aceste realizări se daloresc faptu şcoală, autor de manuale şi militant po ritul larg şi înnoitor ce animase în*
lui că membrii gospodăriei colecti măsuri. Dar... nu s-a urmărit îndea litic, luptător activ pc lărîmul popu treaga Europă a secolului al XVI’l-lea.
ve de aici au privit cu toata serio proape felul cum ele sînt traduse larizării cunoştinţelor ştiinţifice în si Ideile iluminismului francez, trecut
zitatea problema construcţiilor Pro- în viaţă. tn aceste zile ce preced deschiderea noului an şcolar, librăriile cunosc o vie animaţie. Rechizitele nul maselor populare. prin filieră germană, pătrund şi îi»
curînd din timp materiale, folosind La aceasta se adaugă şi faptul ca Intre lucrările sale «Ic mare valoare, Transilvania jucînd un rol înaintat.
„învăţătură firească
spre
surparea
piatra, lemnul etc., din resurse lo în unele gospodării problema ridi şcolare sînt articolele mult solicitate. un loc însemnat îl ocupă şi „învăţătură superstiţiei norodului" arc meritul «Ic
cale, construcţiile au costat cu mult cării la timp a construcţiilor zooteh In loto : Aspect de la papetăria din Orăştie. firească spre surparea superstiţiei no
rodului", rămasă în manuscris pînă în a fi prima lucrare dc proporţii din li
zilele noastre. Valoarea manuscrisului teratura şi cultura romînească prin care
a fost subliniată de către aca«l. prof. cunoştinţele ştiinţifice sînt folosite In
D. Prodan încă din 1950, exprimîndu-şî mod direct pentru înlăturarea super
dorinţa „ca manuscrisul să fie editat
Şi în campionatul trecut s-au făcut
IN N O U L C A M P IO N A T paşi înainte în cc priveşte disciplina Pe scurt în întregime, în condiţii ştiinţifice**. stiţiilor, căutîndu-se explicaţia cauze
lor în fizica mecanică clasică. Ea oferă
jucătorilor. Tot mai multe echipe s-au Dorinţa acad. D. Prodan a fost rea şi posibilitatea desprinderii cîtorva ex
prezentat pc terenurile de fotbal cu lizată dc doi cercetători tineri : Dumi plicaţii mai detaliate a!e cauzelor care
dorinţa vie dc a învinge în urma pre de la tru Glhşc şi Pompiliu Teodor «lin Cluj. au generat superstiţiile, fără o catego
O comportare cit mai hună dintre jucători nu au recurs l.i duri cele mai caracteristice acte ale luminis risire propriu-zisă.
Lucrarea Sc impune ca unul dintre
gătirii şi a antrenamentelor făcute. Mulţi
Şincai formulează şi sfaturi educa
tive menite să înlăture elementele dău
mului romîncsc şi prin tendinţa «le c«
tăţi, au respectat indicaţiile antrenori
lor şi s-.iu supus la deciziile arbitri corespondenţi borîrc a cunoştinţelor ştiinţifice în ma nătoare, cum ar fi semănarea fricii,
lor. Totuşi, s-au înregistrat şi unele aba sele populare. povestirea unor istorisiri năstruşnice
a echipelor de fotbal eliminaţi dc pe teren în campionatul cursionişti din Ghclar a făcut o ex nuscrise a Bibliotecii filialei din Gluj o fac copiilor.
etc., «lin educaţia pc care unii părinţi
Manuscrisul sc află la Secţia de ma
teri «le la disciplină. Ca urmare au fost
Timp dc 7 zile, un grup de ex
Trebuie să subliniem faptul că Şin
a Academici R.P.R. provenind din fon
trecut 38 dc jucători, 21 dimie ci fiind
suspendaţi între o etapa şi 6 luni. In cursie prin ţară parcurgînd cu autoca dul de manuscrise al fostei Episcopii cai nu a văzut cauzele sociale ale su
rul peste 1.000 km. Excursioniştii au
în
se
perstiţiilor, care îşi au rădăcinile
grcco-catolice din Oradea, unde
Cu cîleva zile înainte de începerea şamentului jucătorilor faţa de culorile şi Strciu) Plopi, caic au promovat în plus, pentru atitudine nccorespimzătoa- vizitat oraşele Sibiu, Făgăraş, Braşov, găseau şi alte manuscrise ale istoricului. orinduirea bazată pe exploatarea omu
rc. 17 {ucătoii au fost avertizaţi dc ar
ct-lci mai populare competiţii sportive, asociaţiei. campionatul regional şi Energia lîrad bitri. Eîte de dorit ca în acest an com- Tg. Mureş şi alte loealităţi (PETRU Lucrarea sc întinde pc 218 pagini, cu lui dc către om şi obscurantismul bi
campionatul tle fotbal al echipelor de Sub posibilităţi s-a comportat Mine şi Horia Cristur. peliţional asemenea abateri de la disci SPÂRIOSU). coperta de Ştefan Pândele, prefaţa dc sericii.
categoriile 11. C şi regiune, a avut loc rul Lupcni, echipă care nu de mult a Preocuparea pentru creşterea viitoa plină să nu mai existe. acad. D. Prodan, studiu introductiv şi Meritul luî Şincai este totuşi nc-
plenara comisiei regionale de fotbal. La activat în prima categoric a ţării. Su relor catlre, juniorii, a fost diferen ^ Comitetul executiv al Sfatului nota despre ediţie dc Dumitru Ghisc egalat prin faptul că autorul avea dc
Desigur că Li plenară s-au discutai pc
această plenară au fost invitaţi pre porterii echipei Minerul Deva au avui ţiată, In timp ce echipele asociaţiilor larg şi alte probleme cum ar fi parti popular comunal Apoldul de Sus acordă şi Pompiliu Teodor. rezolvat şi problema formării unei ter
şedinţii secţiilor de fotbal din cadrul mari emoţii. Abia la sfîrşitul campio sportive Siderurgistul Hunedoara şi ciparea fotbaliştilor in procesul de pro o atenţie deosebită dcschitlcrii noului Lucrarea este alcătuită din 12 ca minologii ştiinţifice romineşti. Şincai
Jiul Petrila, care au activat în cam
asociaţiilor sportive din regiune. natului ei au răsuflat uşuraţi, cind lor- pionatul republican şi Aurul Brad, Re ducţie, încadrarea lor in îuvăţămîn- au şcolar al mvăţămîntuluî de stat. pitole mari în care expunerea urmează căuta să evite neologismul din teama
Darea de seama prezentată, ca şi dis maţia favorită a scăpat de rctrogra- fractara Alba si Minerul Vulcan din îul politic, felul cum arbitrii s-au achi Prin contribuţia voluntară a ce îndeobşte aceeaşi linie metodică : sc că nu va fi înţeles, apelînd mai mult
cuţiile purtate au fost axate pe două «tarc. Această situaţie nu a fost cauzată campionatul regional de juniori nu avut tat «le sarcinile pe care le au. Totodală, tăţenilor au fost amenajate două săli descriu anumite proprietăţi şi legi fi la termenul popular.
probleme : comportarea echipelor în dc existenţa unui lot necorespunzător, o comportare bună, nlte echipe s-nu participanţii la «liscuţii au venit cu «le clasă, o sală pentru laboratorul de zice ale corpurilor pentru ca în „în Impresionează stilul de mare con
campionatul trecut şi ce anume trebuie ci ca s-a datorat lipsei dc preocupare prezentat la întîlniri pentru a întlc- unele propuneri pentru buna desfăşu fizică, în şase săli de clasă au fost mon semnările, „privirile4* şi „aplicările" r.r cizie, fraza bine construită, claritatea
făcut în campionatul care va începe a sportivilor dc a participa activ la pro plinî o simplă formalitate. rare a noului campionat. tate sobe de teracotă şi s-au zugrăvit Ic urmează, cu aiutorul cunoştinţelor «lefiniţiilor. Din lectura lucrării des
pentru a contribui la creşterea valorii cesul de instruire. Dintre echipele caic Procesul instructiv-educaliv este fac După cum aminteam, în ziua dc 6 ambele localuri dc şcoală, Dc asemenea dobîndite să se treacă la combaterea prindem numeroase idei valoroase pen
fotbalului din regiune. au activat în campionatul regional, cea torul principal care contribuie la obţi septembrie echipele voi începe un nou au fost reparate şî vopsite toate uşile dc superstiţiilor. tru o epocă însemnară din trecutul cul
Toţi amatorii sportului cu balonul mai slabă comportare a avut-o Reteza nerea unor rezultate pozitive. In anul an competiţional. Zecile de mii de în la sălile dc clasă (FLORIAN JURCA). In capitolul I, intitulat „Despre în tural al poporului nostru.
tul Haţeg, care t-2 altfel a şi retro
rotund şi-au putut da scama la încheie competiţional 1963—1964, r.ccţiilc dc drăgostiţi ai fotbalului aşteaptă cu ne văţătura firească în comun4*, sc arată După lectura lucrării ne apare şi mai
rea campionatului din simpla lecturare gradat. fotbal şi antrenorii «le la Jiul Petrila, răbdare evoluţia echipelor. Dorinţa fie Dacă vizitai cu cîtv.i timp în urmă ce se înţelege prin fizica şi învăţătură clar progresul social cunoscut de pa
a clasamentelor generale, care a fost Campionatele raionale şi orăşeneşti 'nu A.S. Cugir, Siderurgistul Hunedoara, căruia este sa asiste la adevărate specta clădirea căminului cultural «lin Bretea firească. Sînt expuse apoi principalei" tria şî poporul nostru de-a lungul a
comportarea echipelor de fotbal din antrenat 84 de echipe din toată regiu Aurul Bratl, Minerul Aninoasn, C.F.R. cole fotbalistice, la jocuri desfăşurate Strei rămîncai cu o impresie nu prea probleme tic fizică a căror cunoaştere mai bine de un veac şi jumătate şi, cn
regiunea noastră. Se cuvine să arătăm nea. Ele au înregistrat o înviorare faţa Simcria şi altele, au urmărit în mai în limitele sportivităţii, conduse de plăcută. Localul sc afla într-o stare este necesară pentru combaterea su deosebire în anii luminoşi ai revoluţiei
că s-au comportat mulţumitor echipele dc anii precedenţi. O contribuţie im marc măsură organizarea şi desfăşura arbitri competenţi şi obiectivi. Pentru perstiţiilor. socialiste.
Jiul RetriLi şi A.S. Cugir din categoria portantă şi-au adus-o comisiile raionale rea procesului instructiv-educativ, fapt a sc aîungc aici însă, este nevoie ca neplăcută. Cetăţenii, |j chemarea comite In capitolele ce urinează sînt tra Lucrarea lui Şincai face parte din
tate : „proprietăţile trupurilor44 (cap.
B, Siderurgicul Hunedoara şi Victoria şi orăşeneşti de fotbal din Petroşani, ce a determinat respectarea în bună jucătorii, antrenorii, secţiile de specia tului executiv al sfatului popular comu II), „mişcarea trupurilor*' (cap. III), „le tezaurul trecutului preluat cu căldură
Călan din categoria C, Aurul Bratl, Mi Hunedoara, Deva şi Alba, care au acor măsură a duratei, intensităţii şi volumu litate, sa depună eforturi susţinute în nal, au renovat localul prin munca pa gile mişcării trupurilor4* (cap. IV), de cultura noastră noua şi integrat la
nerul Aninoasn, C.F.R. Smicria şi al dat o mai mare importantă organizării lui antrenamentelor. Totuşi, majorita pregătire. Este necesar de asemenea triotică, S-au evidenţiat în mod deose „greutatea trupurilor** (cap. V), „Des locul meritat, după valoarea şî obiec
tele din campionatul regional. Antre şi desfăşurării campionatelor. Alte co tea echipelor nu au aplicat indicaţiile sa se ia măsuri de reorganizare şi con bii ceiăţenii Pâtruţ Buzdugan, loan O- pre apă" (cap. VI), „Despre aer** (cap. tivitatea sa ştiinţifica in creaţia spiri
norii şi jucătorii acestor echipe s-au misii ca cele din raioanele Orăştie. Ha F.R.F. în această direcţie, iar rezulta solidare a tuturor secţiilor de fotbal, priţescu, Vasile Pădure, loan Boanta ţi VII), „Despre vînt şi sunet" (cap. VIII), tuală a poporului romîn.
străduit şi au reuşit într-o oarecare mă ţeg. Sebeş şi Iha, nu s-au străduit să or tele au fosr ncsatisfăcâtoarc. amenajarea bazelor sportive, asigurarea alţii (M. BARA). „Despre foc" (cap. IX), „Despre elec Această carte valoroasă trebuie sa-şi
sură să mulţumească pc numeroşii lor ganizeze cît mai bine campionatele res Trebuie arătat de asemenea că unele ordlnci pe terenuri, analizarea perio- tricitate*4 (cap. X), „Meteori sau lucră ocupe locul cuvenit în biblioteca per
suU'nălorj Dim realizarea unor întîlniri pective, să contribuie la ridicarea cali echipe au tratat cu multă superficiali O Formaţia P.C.F. «Ic la fabrica dc rile din aer44 (cap. XI), „Trupurile lu sonală a fiecăruia dintre noi, consti
de buna calitate. Desigur că ci au putui tăţii fotbalului. Tată de ec la barajul tate participarea la competiţiile cu cn- «hcă a comportării jucătorilor etc. Să liîrtic din Petrcşti a desfăşurat în acest meşti'* (cap. XII). Urmează apoi Nou, tuind un preţios document pentru is
n'imee la acest lucru datorita unei pre pentru promovarea în campionatul re racter regional. Asa a moccd.it în spe depunem toate eforturile ca în regiu an o vie activitate. Datorită atenţiei cu Glosar şi Scurtă bibliografic a lucră toria culturii noastre în genere şi o
gătiri m.v atc'Mc in orele «Ic antrena “tonal, campioanele raionale s-nu pre cial secţia dc fotbal din Lupcni, care nea noastră activitatea fotbalistică să care s-a pregătit, această formaţie a ocu rilor lui Gheorghe Şincai. părticică «lin osteneala corifeilor Şcolii
mente, tlisciplmci imprimate jucători zentat s*ab pregătite, rcatizînd unele a trimis la Deva, în îniîlnire.i cu Mi facă paşi înainte, să sc ridice la nivelul pat primul loc pe raionul Sebeş în în Lucrarea a fost transpusă din alfabe ardelene ajunse pînă la noi în manu
lor. conduitei sportive a multora din întîlniri lipsite de orice fc) «le specta nerul «lin localitate, contînd pentru tul chirilic în cel latin, rcspcctindu-se scrise.
tre componenţii echipelor. Dar mai pre- culozitate. Singurele care au arătat ceva „Cupa Eliberării** o formaţie de ju pretenţiilor actuale. trecerea cu celelalte formaţii. (IOAN normele lingvistice tle transcriere, dai Prof. NOJA ROMAN
Utf tA‘ toate, succesele s-au datorat ata în plus au fost echipele Aurul ZIatna niori şi rezerve. V. ALBU BÎSCA). nienţmîndu se totuşi de realitatea ling- Şcoala dc 6 ani Balşa