Page 15 - 1964-09

Nr. 3012 Dramul socialismului Pag. 3
e

Produse chimice peste plan

In cursul zilei dc morţi, Io fabri­ ţiei globale şi marfă în ramura chi­
ca chimică dîn Orăştie a avut loc mică din regiunea noastră, a fost
o consfătuire pe ramură la care au depăşit cu 3,9 la sută şi respectiv VINERI 4 SEPTEMBRIE 1964
luat parte reprezentanţi din toate 7,2 la sută. De asemenea s-ou rea­
întreprinderile regiunii noastre a- lizat 3.879.000 lei economii supli­
parţînind Ministerului Petrolului şl mentare la preţul de cost şi peste
Chimiei. 7.500.000 lei beneficii peste plan. CINEMA 20,10 Muzică; 20,15 Jurnalul satelor;
La consfătuire s-a făcut o onoli- Colectivul întreprinderii „Visea­ 20,40 Melodii populare interpretate dc
ză temeinică a stadiului de înde­ ză" din Lupeni a dat peste plan 4 Ana Pacatiuş şi Florea Cioacă; 21,00
Noapte bună, copii : Povestea „Mai­
plinire a sarcinilor de plan pe pri­ tone fire de mătase de bună calita­ DEVA : Slujnica — cinematograful muţa judecător" ; 21,15 Momente din
mele 7 luni ale anului, precum şi a te. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii „Patria44 Rebelul magnific — cine­ istoria literaturii lontînc ; 22,15 Mu­
angajamentelor luate in întrecerea fabricii chimice din Orăştie şi-au matograful „Arta*4 ; PETROŞANI : zică dc dans.
socialistă. Delegaţii celor patru uni­ depăşit sarcinile de plan cu 18 tone M-am îndrăgostit la Copenhaga — ci­ PROGRAMUL II : 8,36 Melodii
tăţi industriale, prezenţi la consfă­ tanonţi, 74 tone oxid galben de nematograful „Republica*4 ; Călătorie populare ; 10,30 Fapte din întrecere ;
tuire, au prezentat cîte un referot fier. şi 58 tone oxid roşu de fier. în aprilie — cinematograful „7 No­ 10,45 Muzică uşoară interpretată dc
asupra octivităţiî economice şi a iembrie44 ; ALBA IULIA : Cei patru surorile Cossak ; 11,0.3 Cîntcce pionie­
rezultatelor dobîndite. Colectivul uzinei chimice-motalur- călugări — cinematograful „Victoria*4; reşti ; 12,04 Din folclorul muzical al
Din referatele prezentate şi dis­ Rice din Zlatna şi-a depăşit de Rusalka — cinematograful „23 Au­ popoarelor ; 13 08 O r c h e s t r e de
cuţiile purtate s-au desprins învă­ asemenea planul la o serie de gust" ; SEBEŞ i Lumea comică a lui mandoline ; 14,16 Cîntcce populare ;
15,05 Melodii dc dragoste — mu­
ţăminte deosebit de pretioose, con­ produse, iar fabrica de hîrtie „1 Harold Loyd — cinematograful „Pro­ zică uşoară romînească : 15.55 Mu­
sfătuirea fiind un bun prilej de ros- Mai" din Petreşti a dat peste plan gresul" ; O zi ca leii — cinematogra­ zică ; 16,30. 10 întrebări, 10 răs­
pîndlre a metodelor ovansote de
22.5 tone de hîrtie. ful „Sebeşul44 ; ORĂŞTIE : Comoara punsuri ; 16.''0 Muzică oor»ulară inter­
muncă. din lacul dc argint — cinematograful pretată de Gcorreta Anghcl şi Nehi
Făcind bilanţul celor 7 luni de IOAN BFŞTELEIE Or ian ; 19,05 Dji prelucrările dc fol­
activitate rezultă că planul produc­ laborant „Patria" ; Marile speranţe — cinema­ clor ale compozitorilor noştri ; 19.30
tograful „Flacăra" ; LUPEN1 : Co­ Teatru la microfon „Milionarul44 ;
moara din lacul dc argint — cine­ 21,55 Interpreţi dc muzică uşoară ;
23,4** Muzică de dans.
matograful „Cultural" ; HAŢEG :
Rulctîne dc ştiri si radiojurnale :
A g r e g a t e le — a p r o v iz io n a t e Foto Haber — cinematograful „Popu­ 5.00 : 6,00 ; 7,00 : 10,00 ; 12.00 ; 14.00;
lar" ; BRAD: Germanie, steluţele 16,00; 18,00: 20,00 ; 22,00 ; 23,52
(programul I) °,00 ; 11,00; 13,00;
r i t eh ie c u m a t e r ia le talc — cinematograful „St. roşie" ; 15.00 ; 17,00 ; 19.00 ; 21,00 ; 23,00 ;
SIMERIA : Omul din fotografie — 0,52 (programul II).
Succesele furnaliştilor şi a aglomera- portat peste sarcinile de plan 5.577 tone cinematograful „Mureşul".
toriştilor de la Combinatul siderurgic minereu.
din Hunedoara depind în mare măsură La obţinerea acestor succese au con­ TELEVIZIUNE
şi dc colectivul nostru dc muncă. tribuit mai mulţi factori. In primul RADIO
Dacă furnalele şi fabricile de aglome­ rînd noi nc-am organizat mai bine 19,00 Turnaţii! televiziunii; 19.10 Pen­
[ncăiţăminte pe gustul cumpărătorilor rare nu sînt aprovizionate ritmic cu munca. Am ţinut locomotivele în stare tru pionieri şi şcolari: însemnări din ta­
bună de funcţionare. Cu toţii am cău­
materialele necesare, activitatea de pro­
bără ; 19,35 Din viaţa animalelor ;
PROGRAMUL T : 5,06 Emisiunea
ducţie este influenţată negativ. Or, de
aprovizionarea lor cu materiale răspun­ tat să reducem timpul dc staţionare şi pentru sate ; 5,16 Piese interpretate dc 20,00 Săptămîna ; 21,00 Un artist acu­
manevrele inut'lc.
dem $i noi, ceferiştii de la staţia a lV-a La realizările obţinute şi-a adus lanfară ; 5,40 Cîntcce şi jocuri popu­ ză o lume ; 21,15 Pentru că sînt tînă-
Colectivul de muncă al întreprin­ ginerii şt tehnicienii întreprinderii ,,Ar­ îmbunătăţirea continuă a organizării a C.S. Hunedoara. Noi r.întem aceia contribuţia întregul colectiv de mun­ lare ; 6,10 Muzică uşoara interpretată ră ; In încheiere : Buletin de ştiri.
derii „Ardeleana0 din Alba Iulia a deleana* sînt rodul aplicării în proce­ muncii. Secţia croi a fost dotată în care executam transportul minereului că. In mod deosebit s-au evidenţiat de mici formaţii vocale şi instru­
încheiat fiecare lună din acest an cu sul dc producţie a unor măsuri politice acest an cu încă 10 maşini. Ca urmare, tovarăşii : Ioan Florea, Gheorghe lo- Sport. Buletin meteorologic.
un bilan( rodnic. Planul de producţie şi tchnico-organizatorice eficace. Orga­ operaţia dc croire este mecanizată a- dc la E.M. Gliclar şi E.M. Teliuc la pliccanu, Francisc Matei, Gheorghe Răz­ mentale ; 6,30 Sfatul medicului ; 6,40
C.S. Hunedoara cît şi transportul altor
a fost îndeplinit şi depăşit cu regula­ nizaţia de partid, s-a preocupat în­ proape în întregime. La secţia super- meriţă, Andronîc Popa, Octavian Su­ Valsuri ; 7,06 Melodii distractive ; 7,45
ritate. deaproape de rezolvarea celor mai flex s-au pus în funcţiune două benzi materiale. rugiu. Gheorghe Hamza, StcUan Vic­ Salut voios de pionier ; 8,00 Sumarul Buletin meteorologic.
In primul semestru al anului sarcini­ importante probleme economice. In glisante. S-au mecanizat complet ope­ In acest an colectivul secţiei noastre tor, Vasile C irn , Murcşan Gheorghe, piesei centrale ; 8,06 Cîntcce patrioti­
ce ; 9,00 Melodii populare ; 10,03 Mu­
le producţiei globale şi marfă au fost adunările generale ale organizaţiei de raţiile dc lucru din secţia ştanţe prin a obţinut o scrie de succese. Lună dc Mări la Mihai, Ioan Rusu şi alţii.
îndeplinite în procent de 102.52 şi, res­ bază comuniştii au analizat probleme instalarea şi punerea în funcţiune a noi lună planul dc producţie a fost depă­ V. HABA zică uşoară; 11,00 Muzică din opere­ PENTRU 24 ORE
pectiv, 102,48 la sută. Realizări asemă­ cum sînt : realizarea ritmici a pla­ maşini de ştanţat şi a unei benzi gli­ şit. In luna august, de pildă, s-au trans­ corespondent te; 11,30 Carnet de reporter; 11,38
nătoare s-au obţinut şi în lunile iulie nului de producţie dc către fiecare sec­ sante. De asemenea, s-a mecanizat Muzică populară; 12,30 Muzică uşoa­ Vremea se îmhunătăţcştc treptat iar
şi august. In cursul lunii august plă­ ţie în parce, îmbunătăţirea calităţii complet transportul produselor Ia sec­ ră interpretată de orchestre dc coarde ; cerul va fi schimbător, temporar noros.
nui producţiei globale şi marfă a fost produselor, respectarea obligaţiilor con­ ţia lustruit-finisat, prin dotarea cu o 14,10 Muzică romînească dc estradă ; Izolat vor cădea ploi slabe. Vîntul va
depăşit cu 7,29 la sută şi cu 7,15 la tractuale, felul cum sc aplică măsurile bandă transportoare. 14,30 Emisiune de basme ; 15,00 Mu­ sufla moderat cu intensificări locale
sulă. Paralel cu aceste succese s-a îm­ din planul M.T.O. etc. Fiecare membru In aproape toate secţiile maşinile au zică populară din Muntenia ; 16,10
bunătăţit mult calitatea pradusetor. şi candidat dc partid a primit sarcini fost plasate judicios pc flux tehnolo­ Dift rcou pe primul Boc Formaţii artistice de amatori pre­ din est şi sud-est. Temperatura staţio­
Ca urmare, de la începutul anului şi concrete, bine chibzuite. La locurile gic. S-a acordat atenţie sporită folo­ miate la ccl de-al Vll-lcn con­ nară, va fi cuprinsă ziua între 20 şi 25
pînă în prezent muncitorii, inginerii şi dc muncă, comuniştii le-au explicat oa­ sirii şi extinderii ce'or mai bune me­ curs pe ţară ; 16,30 Muzică uşoa­ grade iar noaptea între 9 şi 15 gralc.
tehnicienii de aici nu au primit nici menilor necesitatea îndeplinirii planu­ tode de lucru. La secţia ştanţe de pildă, Intre 27 şi 30 august a. c. s-au des­ viteză 2,5 cm.c. teleghidate şi vclierc 10 ră ; 17,00 Cîntece şi iocuri poou-
o sesizare, nici un refuz de la bene­ lui, a îmbunătăţirii calităţii produselor s-a extins folosirea ştanţării în formă făşurat Ia Giuigiu probele campionatu­ — internaţional. Concurenţii Ciortan larc ; 17,30 In slujba patriei; 18,05
ficiari. Dimpotrivă, pentru calitatea Şt caile care duc la obţinerea unor suc­ de brădişor şi paralelogram. In secţia lui R.P.R. dc nave modele, ediţia 1964. Irina, Csacsar Fridcric şi Mujic Ioan, Program de muzică populară la PENTRU URMĂTOARELE
bună a încălţămintei, colectivul în­ cese tot mai frumoase, croi sc aplică cu succes metoda de croi­ Timpul favorabil precum şi buna orga­ toţi trei dc la asociaţii Preparatorul Pe- cererea ascultătorilor ; 18,30 Cronică 3 ZILE
treprinderii a fost lăudat de benefi­ Comitetul sindicatului, îndrumat dc re prin îmbinarea tiparelor mari cu nizare a campionatului au permis în­ trila, au ocupat locurile II la categoriile economică ; 19,00 Muzică uşoară ;
ciari, prin scrisori de mulţumire. organizaţia de D.irtid, a antrenat în cele mici. S-a trecut la aplicarea unor registrarea unor rezultate valoroase. amintite. 19,15 Aspecte de la Expoziţia reali­ Vreme nestabilă, cu temperatura în
întrecerea socialistă întregul colectiv tehnologii noi cum sînt : combinarea Echipa regiunii noastre formală din
La aceste realizări frumoase se mai dc muncă pc bază de obiective con­ BALO LADISLAU zărilor economici naţionale a R.P.R.; creştere treptată.
pot adăuga însă şi altele. Numai în crete. Rezultatele întrecerii au fost ur­ sistemelor dc confecţii C.B. şi I.L., şi sportivi dc la asociaţiile Preparatorul corespondent
primul semestru al anului muncitorii de mărite zilnic, prin grafice. Adunările tragerea prin lipire, care au influenţat Pctrila şi Textila Sebeş a reuşit să se
la întreprinderea „Ardeleana" au obţi­ grupelor sindicale şi consfătuirile de pozitiv flexibilitatea încălţămintei. La claseze din nou pc locul 1, devenind
nut circa 41.000 Ici economii prin re­ producţie au fost mai bine organizate, fiecare sortiment s-au folosit cele mai astfel campioană republicană pe anul
ducerea preţului de cost, iar pînă la numărul celor care au luat parte la adecvate metode de finisare. 1964.
Conducerea întreprinderii şi comite­
data de 23 August au realizat bene­ discuţii precum şi al propunerilor a tul sindicatului s-au preocupat de ri­ Bine pregătiţi, sportivii L. Cutcanu
ficii în valoare de 63.000 lei. Tot aici crescut simţitor. dicarea calificării muncitorilor. In ul- de la Textila Sebeş, Noghi Ioan şi Lcon-
se mai pot adăuga economiile de apro­ In producţie au fost aplicate măsuri tin Ciortan dc Ia Preparatorul Pctrila”
ximativ 421 rn.p. piele si 1.780 kg tal­ tchnico-organizatorice deosebit de efi­ t*mii doi ani nu fost deschise cursuri au cîştigat întrecerile la probele dc ve-
de calificare si dc ridicare a calificării
pă, dobîndîtc pînă la 28 august, din cace. Accentul principal a fost pus car* au desfăşurat o activitate rod­ lîcre M — internaţional, autopropulsa­
care se pot confecţiona peste 2.400 pe­ îndeosebi pe introducerea şi extinde­ nică. Inginerii rî tehnicienii au ţinut în te şi respectiv viteză 10 cm.c., fiind de­
rechi încălţăminte. rea mecanizării lucrărilor, folosirea ce­ faţa muncitorilor referate trhn»*cc le- claraţi campioni ai R. P. R. pc a-
Succesele obţinute de muncitorii, in- lor mai avansate procese tehnologice, rate de specificul producţie’. S-a întărit nul 1964, iar Kiss Tiberiu (tot
si asistenta tehnică." Cadrele tehnico- dc la Pctrila) a ocupat locul I Fa
inglnereşti au fost repartizate judicios categoria viteză 5 crn.c., stabilind
un nou record republican la categoria
pe sch'mhuri şi secţii.
cit a La. d.obînd.lrea succeselor amintite a respectivă. (Viteza atinsă dc navomode-
± k B ta contribuit întregul colectiv dc muncă. lul său a fost dc 50 lem./oră).
In mod deosebit s-au cvhlcn'iat to­ In cadrul întrecerilor, sportivul Leon-
varăşii Ioan Popa, Lticrerîa Sranciu, tiu Ciortan a corectat dc 4 ori recordul
In apropierea laminorului de 650 mm, vârâtă problemă. Rezolvarea ei a fost Pavel Munrcanu, llcrm Moise, Victor
în două hale spaţioase şi bogat ilumi­ găsită de către maistrul Alexandru Ra- Ciun^an. Hr/cran Ioan H, Cornelia republican la categoria viteză 10 cm. c.,
nate, îşi desfăşoară activitatea colecti­ ţiu şi inginerul Oliviu Topliccanu. Cu Pinten. Ana Manrîrosca, Gheorghe Jica rcalizînd în final o viteză dc 112,5 km./
vul strungărici de cilindri. Despre el aiutorul cîtorva strungari din secţie, şi alţii. oră.
s-a vorbit de puţine ori în coloanele ci au proiectat şi confecţionat dispo­ L DIîMETER O lupta dîrz.ă s-a dat şi Ia probele dc
ziarului. Stind de vorbă cu laminatorii zitive speciale dc prindere. Dispoziti­
afli că, de fapt, realizarea şi depăşirea vele concepute dc ei funcţionează ire­
planului de laminate, aplicarea cu proşabil şi dau cele mai bune rezul­
succes a iniţiativelor noi în întrecerea tate... La uscătoria de legume şi fructe din Geoagiu
pentru buna gospodărire a metalului şi Cu circa doi ani în urmă în secţie
creşterea indicilor de utilizare a lami- s-au făcut primele experimentări cu o Secţia de scmiinllustria Uzare a legu­ I ii prezent a început prelucrarea pru­
noarclor, sînt în mare parte consecin­ instalaţie dc calirc superficială a cilin­ melor şi fructelor din Gcoagiu, ce apar­ nelor. Dîn' planul de 200 tone prunc us­
ţele lucrărilor cc sc execută în cele două drilor de laminor cu curenţi de înaltă ţine dc U.R.C.C. Orăştîe, este în plină cate, numai în două zile s-a realizat o
hale. Şi pe bună dreptate. O cît de frecvenţă. In scurt timp, prin folosi­ activitate. Prin uscătoarelc moderne trec
mică abatere în strunjirea cilindrilor rea ei s-a ajuns la rezultate peste aş­ zilnic tone de produse ce sc pregătesc producţie dc 5.000 kg. Munca continuă
de laminoare poate duce la rcbuiarca teptări: cilindrii căliţi cu ajutorul cu­ aiît pentru comerţul intern cît *'• -cn-re­ şi succesele cc le obţine aceasta unitate
a mii de tone produse laminate. Nc- renţilor de înalta frecvenţă şi-au mărit export. Pînă acum s-au preparat 73 tone sînt tot mai mari. S-au evidenţiat mun­
cxccutarca calibrelor aşa îneît profilelc durata dc funcţionare cu circa 70—80 dc cartofi rest in.-» i îo ic/.ri ' ‘ w <!o citoarele Raveca Gar.ca, Ana Golea, Ma* Erica Pop este una din muncitoarele apreciate de la fabrica „Sebeşul" din Sebeş. Lucrînd la una ’din maşinile
să fie laminate în limitele negative de la sută — un aport preţios la creşte­ panificaţie din regiune şi 8 tone dc cea­ ria Mogj şi altele. de ciucurii ciorapi, ca îşi depăşeşte planul în fiecare luna cu 25 pînă la 30 Ia sută.
toleranţă, prevăzute de STAS, ar duce rea indicilor dc utilizare n laminoa- pă uscată destinată exportului. V. MIHÂILESCU Foto: .V, ONOIU
la imposibilitatea aplicării iniţiativei : relor. „Accsta-i doar începutul, spunea
„S~ laminăm la toleranţe negative*4. O tînărul inginer Cucu. In viitor preco­
tratare termică necorespunzătoare a ci­ nizam trecerea !a încărcarea cilindrilor
lindrilor ar duce la reducerea duratei cu sudură, în straturi, cu sîrmă înaltă
lor dc funcţionare ş.a.m.d. De aceea, aliată, în flux continuu. Va creşte mai tura se afla într-o situaţie grea. In ul­ trebuia să fie o importantă etapă pre­
nu-i dc mirare că, dc cum intri în ori­ mult durata dc funcţionare a lor şi, F IŞ Ă D O C U M E N T A R A timii ani s-a accelerat procesul dc con­ gătitoare în înfăptuirea următoarelor
care din halele secţiei, îţi atrag aten­ ceea ce-i mai important, că se va asi­ x a o m iH Q a B ‘ ----- - -------- centrare a proprietăţilor funciare şi a- programe de dezvoltare economică a
ţia numeroase lozinci şi panouri carc-ţi gura tot timpul lucrul la diametrele no­ lungarca în masă a ţăranilor de pe pa- ţării.
sugerează că obiectivul principal al în­ minale*4... mînturi. Pentru lichidarea crizei în a-
trecerii cc sc desfăşoară aici este con­ Tot dc domeniul contribuţiei colec­ gricultură şi obţinerea sumelor în ve­ Planul trienal a fost votat în sep­
tinua îmbunătăţire a calităţii lucrărilor. tive ţine şi organizarea dc expuneri derea finanţării programului economic tembrie 1962. Atenţia principală <ra
acordată reorganizării aparatului ad­
Iar în acest sens sc poate afirma cu şi demonstraţii practice cu oamenii, a trebuit revizuit radical sistemul fis­ ministrativ, lărgirii mijloacelor de co­
toată certitudinea că nu-i muncitor, in­ ori dc cîte ori se iveşte o lucrare noua, cal. Impozitul agricol reprezenta prin­ municaţie şi transport, dezvoltării agri­
giner, sau tehnician care să nu-şi aducă organizarea şedinţelor sindicale pe di­ cipala sursă de venituri în bugetul sta­
contribuţia la gîndirea creatoare a co­ ferite teme concrete, a lectoratelor pen­ lului. O parte importantă din terenuri culturii şi îmbunătăţirii asigurărilor m>-
lectivului. Cîteva din înnoirile ce Ic tru maiştri în cerc se discută cele mai nu erau impozabile. Este vorba de do­ ciale. Planul prevedea alocaţii în suml
dc 670 milioane rupii ncpalcze, din care
întîlneşti la fiecare pas în hale sînt acute subiecte legate de introducerea Cu aceeaşi nerăbdare cu caic pa- cu privire Ia funcţiile parlamentului. şi legea fundamentală a statului din naţii — aceste pămînturi transformîn-
cea mai bună mărturie: tehnicii noi ş.a.m.d. miniul ars de secetă aşteaptă umezea­ Intr-o perioadă cînd conflictele so­ 1959, cu deosebirea esenţială că, de astă du-sc în proprietate particulară feu­ 500 milioane rupii din ajutor străin,
La toate planşaibelc strungurilor dc la, sc aşteptau la Katinandu transfor­ ciale şi economice se ascuţeau, regele dată, ca nu cuprinde dreptul dc crea­ dală (hirta). Erau scutiţi de plata im­ 100 milioane rupii din resurse interne*
Rodul acestor strădanii şi preocupări
calibrarc au apărut nu dc mult bancuri se poate cuprinde în cîteva cuvinte, mări sociale şi economice. In iunie IV63 Mahendra a instaurat, la 15 decembrie re a partidelor şi sindicatelor. pozitului agricol şi diferite instituţii 70 milioane rupii din împrumuturi in­
terne şi externe.
speciale dc prindere. Idcca confecţio­ s-a deschis prima sesiune a Pancia.atu- 1960, un regim de putere personală. In cursul anului 1962 în întreaga religioase precum şi clerul (guthi).
nării lor aparţine strungarului Arop pc care le rosteşte cu inima plină de lui naţional (Parlamentul ncpalez). Sc Această acţiune nu a întîmpinat nici ţară s-au format panciaiate săteşti, ra­ Legislaţia agrară adoptată după răs­ Iii a doua sesiune n Panciaiatului na­
Iştoc. La traducerea ci în viaţă au con­ bucurie orice lucrător din secţie cînd vorbea pretutindeni despre acest eve­ o opoziţie serioasă, deoarece Congre­ ionale şi regionale. Structura dc clasă turnarea dinastiei Rana avea un ca­ ţional a fost adoptat un nou cod de
tribuit şi maiştrii Vasile Budilă şi Ale­ discuţi cu el probleme de producţie : niment. Locuitorii capitalei sc îngră­ sul nepalez sc discreditase în faţa opi­ a panciaiatclor săteşti este următoarea : racter limitat şi urmărea nu reducerea legi care prevedea lichidarea unor r&*
xandru Raţiu. Despre avantajele ci iată, „anul acesta n-ain avut nici o recla- mădeau în jurul difuzoarclor şi chioş­ niei publice care îşi pusese mari spe­ mari feudali şi moşieri — 15 la sută. sau lichidarea oroprietăţîi feudale mo­ tnăşiţe ale feudalismului în sfera rela­
pe scurt, ce spuneau zilele trecute aceş­ maţie", la care, se mai pot adăuga cu­ curilor dc ziare. Deosebit de animata ranţe în alegeri şi presupunea că forma­ ţărani bogaţi — 60 Ia sută, ţărani fără ţiilor sociale: interzicerea căsătoriilor
tia din urmă : „Asigură o bună fixare vintele de laudă şi mulţumire ale la- era New Road, strada principală din rea parlamentului şi a unui guvern al pămînt sau cu Dămînt puţin — numai şiereşti, ci unificarea ei. în scopul mă­ timpurii, diferite munci obşteşti şi for­
ririi veniturilor statului pe seama im­
a piesei, într-un timp scurt, precum minatorilor. O minunată recomandare Katmandu şi piaţa Tundikhcl — locul majorităţii parlamentare vor deschide 15 la sută. In Panciaiatul naţional pes­ pozitelor. Totuşi, moşierii feudali sc me de muncă forţată, înlocuirea drep-
şi certitudinea executării corecte a ope­ a acestui mănunchi de oameni, cu nu tradiţional al paradelor militare şi ser­ noi posibilităţi pentru ca transformă­ te 30 la sută sînt moşieri. turilor şi privilegiilor de pe vremea
raţiunilor. In plus, timpul de lucru la mai puţin de 71 evidenţiaţi în întrece­ bărilor populare. In această piaţă s-au rile socinl-cccnomice promise să fie După alegeri s-a format un guvern străduiau prin toate mijloacele să-şi dinastici Rana acordate unui grup de
calibrarca şi rccalibrarea cilindrilor de rea socialistă, dintre care amintim şi desfăşurat pentru prima dată festivităţile traduse în viaţă. In ianuarie 1961 a din 7 miniştri şi 7 locţiitori de mi­ Păstreze privilegiile. Ca să nu plătească persoane şî proclamarea egalităţii i:u-
noi cîţiva : Petre Bolunda, Elena Pasca,
laminor s-a redus de cînd sc aplică dis­ Constantin Stoiculescu, Roman Hcrbei cu prilejul sărbătorii naţionale a Nepalu­ fost interzisă activitatea tuturor parti­ niştri. Ca preşedinte al Consiliului dc impozite statului, ei donau loturi mici ttiror cetăţenilor Nepalului în faţa legn,
instituţiilor religioase, înregistrînd sub
pozitivele amintite cu 25 la sută*4... lui la 18 februarie 1951 — zi care a delor, fără excepţie. Miniştri regele l-a numit pe Tulsi Giri, (ara deosebire dc sex, concepţie reli­
Antrenarea cilindrilor de la laminoa- şi Zoltan Raţ, care îşi păstrează merita­ marcat stîrşitul dominaţiei familiei feu­ Schimbările survenite în ţară au fost care deţinea totodată funcţia de minis­ acest pretext toate pămînturilc lor în gioasă, rasa sau castă. Sc prevedeau im­
tul titlu dc la începutul anului.
rcle dc profiie mijlocii şi benzi, con­ dale Rana (aceasta guvernase în mod consolidate juridic prîntr-o nouă con­ tru al afacerilor externe şi ministrul categoria guthi, ca să nu plătească im­ portante transformări agrare. S-a sta­
stituia, cu cîtcva timp în urmă o ade- GH. COMŞUŢA despotic ţara în decurs dc 100 de ani). stituţie, a treia la număr, promulgată curţii regale. pozitul agrar. Una din cauzele căderii bilit un plafon dc 25 biglia (8 hectar
In aceeaşi zi a fost promulgată con­ de rege, la 16 decembrie 1962. „întrea­ La 14 aprilie 1963 a avut loc des­ guvernului Koira^a este între altele fap­ m ce priveşte posesiunile dc pămînt ;
stituţia provizorie care proclama instau­ ga putere în stat — executivă, legisla­ chiderea festivă a primei sesiuni a Pan­ tul că a^ introdus impozite suplimen­ se prevede, de asemenea, împărţirea
rarea monarhiei constituţionale şi de­ tivă şi juridică — se spune în articolul ciaiatului naţional. La 18 aprilie re­ tare, lovind. în primul rînd, în ţărani unor loturi de pămînt ţăranilor săraci
crc.
(mici proprietari) şi ştirbind interesele
Cuvinte de mulţumire clara drepturile şi libertăţile fundamen­ 20 al acesteia — aparţine regelui şi gele Mahendra a expus într-o cuvîn- moşierilor mici şi mijlocii, adică ale Pnn logica evenimentelor Nepalul
Urc principiile fundamentale ale po­
este executată de organele create dc
tale ale cetăţenilor.
De atunci an trecut 13 ani. Au fost c(, a căror funcţionare este prevăzută liticii sale interne şi externe. El a sub­ acelor pături sociale care sprijineau va ajunge la această răscruce istorici
ani grei şi plini de învăţăminte în via­ în constituţie şi alte legi care mai sînt liniat că guvernul Nepalului va con­ Congresul nepalez. Văzînd că politica cînd curăţarea drumului dc rămăşiţele
La Comitetul sindicatului c un du-tc celălalt capăt al ţării... Odihnă plăcută! încă în vigoare în momentul dc faţă**. tinua sa ducă o politica dc neutrali­ fiscală dusa de guvern nu se bucură medievale care încătuşează dezvoltai rj
vino permanent. Aşa sînt zilele dinain­ Aici drumurile celor doi s-au întîlnit ţa statului nepalez. Comunitatea de Consiliul de Miniştri, sc specifică în dc popularitate, marii feudal» au în­ forţelor de producţie va deveni o sar­
tea începerii seriilor dc odihnă. Minerii şi tot aici se despart. Cei 380 de lucră­ interese a diferitelor forţe sociale apă­ articolul 25, sc formează sub preşedin­ tate în vederea dezvoltării relaţiilor dc cercat sa profite de nemulţumirea ma­ cină a întregului popor. Traducerea în
prietenie cu toate tarile şi apărarea
dc la Barza sc pregătesc de drum, să-şi tori din exploatare care şi-au petrecut rută în anii luptei împotriva tiranici ţia regelui. Regele poate numi ca pre­ păcii în lume. Regele a declarat că selor în interesul lor propriu. Ei au fapt a programelor dc dezvoltare eco­
petreacă odihna la munte sau la marc. în acest an concediile la Govora, Pre­ Rana a creat un teren prielnic pentru şedinte sau vicepreşedinte al Consiliu­ principala sarcină a politicii externe a icuşit tn octombrie 1960 să provoace nomică depinde în multe privinţe de
Mecanicul Ioan Ştefan s-a întîlnit aici deal, Vatra Dornci, Sinaia, Eforie, Hcr- acţiuni comune ţi în noua conjunctură lui dc Miniştri pe oricare ministru, care Nepalului este asigurarea independenţei, ciocniri smgcroasc în regiunea Gorlcha. eficienţa tuturor verigilor aparatului I
cu minerul Ioan Nicula. S-au mai întâl­ culane sau în celelalte staţiuni balneo­ politica. Totuşi, partidele burgbczo-mo- în lipsa lui va conduce şedinţa Cabi­ suveranităţii şi integrităţii teritoriale. [n această regiune agentura feudală a stat.
şicreşti şi în primul rînd Congresul
nit ci, şi nu o dată, acolo în adîncuri, în climaterice din ţară nu sc cunosc. S-au ncpalez s-au dovedit incapabile să ela­ netului. In cc priveşte problemele interne, Ma­ ansat versiunea că guvernul intenţio­ In mai 1963 a fost creată Comisia de
galeriile betonate. Atunci nu s-au cu­ întîlnit la sediul sindicatului, de unde boreze un program coordonat. In concordanţă cu noua constituţie hendra a arătat necesitatea creării unei nează să pună impozit pe oărul si po­ descentralizare a sistemului dc guver­
noscut. E greu să-i ştii pe toţi minerii s-au despărţit pentru a pleca spre cele Venind la putere în urma alegerilor s-a format Panciaiatul naţional ncpalez industrii naţionale şi îmbunătăţirii a- doabele femeilor, precum si pe pasările nare, care trebuie să elaboreze propu­
dc la Barza. Sînt mulţi, fiecare cu tre­ mai pitoreşti locuri ale patriei, unde i-a generale din 1959, Congresul ncpalez — Raştria Panciaiat — încununînd un griculturii. dc curte. Cînd demonstraţia paşnică de neri concrete despre drepturile şi func­
burile lui. Cînd trec unii pe lîngă alţii aşteptat bucuria unui concediu plăcut. nu şi-a îndeolinit angajamentele luate întreg sistem de panciaiate (organe exe­ Măsurile urgente adoptate pentru protest s-a îndreptat spre reşedinţa gu­ ţiile tuturor verigilor panciaiatelor.
sc salută din mers, în colo mulţi nu sc Mărturia acestei bucurii sînt zecile de înainte de alegeri, şi anume înfăptui­ cutive ale sfaturilor). La baza lui se dezvoltarea industriei şi agriculturii vernatorului, persoane mituite au îm­ , Sistemul de panciaiate sc justifica «
cunosc. Nici acum nu sc cunosc cei doi, vederi trimise de pc litoralul însorit sau rea reformei agrare, alungarea arenda­ află panciaiatele săteşti. Panciaiatul na­ au fost dictate de situaţia din ţară. prăştiat zvonul că demonstranţii au îşi va dovedi vitalitatea numai dacă
dar s-au întîlnit aici, lă sediul sindicatu­ din staţiunile aflate la sute de metri dea­ şilor, stimularea activităţii capitalului ţional numără 125 de membri, pancia- Termenul pentru îndeplinirea primului nornit să ocupe arsenalul şi să se ră­ va putea satisface interesele vitale i
lui, ca să-şi ridice biletele dc odihnă. Şi supra nivelului marii. După cuvinte naţional. Dc acest lucru a profitat reac- iatcle regionale au obţinut 90 dc lo­ plan cincinal expira în 1961. După cunt fuiască cu funcţionarii guvernului. S-a nevoie oooorufui ncpalez, dacă ver pu­
unul şi altul însă, au simţit nevoia să-şi calde de mulţumire pentru odihna plă­ ţiunca de extremă dreaptă care spera curi, diferitele organizaţii obşteşti — relatează presa ncpalcză, acesta nu a tras in demonstrant». Evenimentele de tea fi infaptu/te transformările social-
vorbească : cută, ele poartă semnături ca ale lui A- să restabilească orînduirca dc pc vre­ 15 persoane cu studii superioare — 4, fost îndeplinit nici pc jumătate. In- la Gorlcha au stîrnit un val de pro­ economice urgente care vor pune .
— Unde pleci ? vram Gavrileţ, Partenic Bcnea şi ale mea dinastiei Rana. Deosebit de pri­ iar 16 membri ai Panciaiatului naţio­ tîmoinau dificultăţi serioase industria teste în întreaga ţară. păţ relaţiilor feudale Ia sate, vor des­
— Eu, la Hcrculane, i-a răspuns Ni­ multor mineri. Sînt cuvinte de mulţu­ mejdioase şi dăunătoare au fost acţiu­ nal au fost numiţi de rege. prelucrătoare, producţia mcştcşugărcas- Tn februarie 1961 a 'ost creat Con­ chide calea sdre eliberarea ţăranilor d«
cula. mire pentru viaţa noua pe care o tră'm. nile partidului „Congresul nepalez", Constituţia din 1962 proclama ace­ c.’h creşteau preţurile alimentelor st siliul naţional de planificare. S-a ho- şub dominaţia economică, politică >|
— Eu fBttg la Techirghiol, tocmai în S. P. care au încălcat prevederile constituţiei leaşi drepturi şi libertăţi cetăţeneşti ca obiectelor de primă necesitate. Agricul­ tarît elaborarea unui plan trienal care ideologică a moşierilor.