Page 17 - 1964-09

B iblioteca C entrală

'«^qionalâ
I »' ■.‘•oa an-De va PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
Plecarea unei delegaţii guvernamentale romîne
ÎN NUMĂRUL DE AZI la deschiderea Tîrgului internaţional de la Brno

La invitaţia guvernului R S. Cehos­ nanţelor, dc reprezentanţi ai conducerii
+ In munca cu cartea — for­ lovace la 4 septembrie o delegaţie gu­ unor ministere economice, de funcţio­
me variate, atractive vernamentală a R.P. Romîne condusă nari superiori din Ministerul Afacerilor
Mai mullă atenţie repar­ dc Ion Marinescu, ministrul industriei Externe şi Camera dc Comerţ a R.P.
tizării biletelor de odihnă şi metalurgice a plecat pentru a participa Romîne.
tratament la deschiderea Tîrgului internaţional dc Au fost dc faţă Jaroslav Sykora, am­
(pag. 2-a) mostre dc la Brno. basadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti
La aeroportul Răneasa, delegaţia a fost şi membri ai ambasadei.
+ La I.F. Sebeş. Extindem condusă dc Aurel Vijoli, ministrul fi­ (Agerpres)
munca în brigăzi complexe
♦ Din lumea ştiinţei .şi teh­
nicii
Plecarea unei delegaţii guvernamentale romîne
+ întrecerea continuă
(pag. 3-a) la Tîrgul de la Leipzig
4 De peste hotare
Vineri dimineaţa, la invitaţia guvernu­ zentanţi ai conducerii unor ministere
(Pag- 4-a)
ANUL XVI. NR. 3013 SIMBATA 5 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani lui R.D. 'Germane, a plecat pentru a economice, de funcţionari superiori din
participa la inaugurarea Tîrgului inter­ Ministerul Afacerilor Externe şi Came­
naţional dc toamnă dc la Lcipzig o de­ ra de Comerţ a R.P. Romîne.
/m legaţie guvernamentală condusă dc Mi- Au fost dc faţă însărcinatul cu afa­
LA MASA ROTUNDĂ har) Lsvcnte, ministrul comerţului in­ ceri ad-interim al R.D. Germane în
n întrecerea socialistă-noi succese legaţia a fost condusă dc Janos Fazckaş, R.P. Romînă dr. Sicgfricd Bock şi mem­
terior.
La plecare, pc aeroportul Băncasa de­
bri ai ambasadei.
DESPRE PREGĂTIREA RECOLTEI ministrul industriei alimentare, dc repre- (Agerpres)
în opt luni
GRHI DIN ANUL VIITOR cît într-un an Lucrările Conferinţei naţionale
de ortopedie şi traumatologie
Zilele trecute a plecat din staţia CONSTANŢA 4 (coresp. Agerpres). dulţi". Totodată au fost făcute peste
Gospodăriile ogricolc colective din raionul Orăştie, vor insăminţa C. F. R. Petroşani, cu destinaţia Hune­ Vineri au continuat lucrările celei dc-a 20 de comunicări de către specialişti din
cu griu, in această toamnă, o suprafaţă de peste 6 700 de hectare. Pre­ doara, trenul 2673 avind un tonaj spo­ Vl-a Conferinţe naţionale dc ortopedic ţara şi de peste hotare, s-au purtat dis­
gătirile pentru însăminţarea griului au inceput încă din vani, cind in rit cu 565 tone. Datorită priceperii tî- şi traumatologie dc la Mamaia. A fost cuţii şi s-au elaborat concluzii cu pri­
fiecare unitate s-au stabilit suprafeţele pe care vor fi amplasate cultu­ nârului mecanic Saul Ncamţu, trenul a abordată tema „Tratamentele traumatis­
rile, soiurile ce se vor cultiva, tarlalele destinate a fi fertilizate, mo­ sosit la destinaţie conform graficului melor cotului". Au fost susţinute ra­ vire la cele mai moderne şi eficienta
dul de executare a arăturilor ele Tot cu acest prilej s-a prevăzut ca orar de circulaţie. poartele „Biomecanica şi fiziopatologia metode de tratamente în traumatismele
S0 la sută din plantele premergătoare culturii griului să fie culturile Remorcarca trenurilor cu tonaje spo­ cotului", „Traumatismele cotului la co­ cotului la copil şi adulţi.
prăsitoare. Ţinind seama insă de faptul că din cauza condiţiilor clima­ rite constituie una din preocupările pil" şi „Traumatismele cotului la a- Lucrările continuă.
terice coacerea porumbului va fi intirziatâ, ceea ce ar avea o influenţă principale ale mecanicilor şi fochiştîlor
negativa asupra respectării epocii optime de insăminţare a griului, s-a din depoul Petroşani. Zilnic sosesc şi
trecut la revizuirea schiţelor de amplasare pleacă din staţia C.F.R. Petroşani zeci
Pentru a cunoaşte care este stadiul pregătirilor fn vederea însămin- dc trenuri, cu tonaje sporite, remorcate Importante succese obţinute de colectivele
ţării griului in raionul Orăştic şi ce mai trebuie făcut pină la începerea dc către colectivul depoului de aici. Da­
acestei lucrări, redacţia ziarului uostm a organizat zilele trecute o dis­ că în anul 1962 au fost remorcate 2.200 uzinelor constructoare de maşini
cuţie în jurul mesei rotunde la care au fost solicitaţi să-si spună părerea trenuri cu un tonaj sporit dc 295.000 to­
mai mulţi specialişti. ne, în cele opt luni care au trecut din Colectivele uzinelor constructoare dc deosebi pe Acama creşterii productivi­
anul 1964 au fost remorcate 2.251 tre­ maşini, care anul acesta au dc realizat tăţii muncii, care în perioada amintită,
Discuţiile au pornit de la necesita­ relor plante o rezervă mai mare de nuri, al căror tonaj remorcat în plus un volum dc producţie marfă cu 17,4
tea bunei organizări a muncii, ca unul hrană. La noi acest lucru s-a respec­ sc ridică la 365.590 tone. la sută mai mare faţă dc anul trecut, pc întreaga ramură a industriei con­
din factorii care hotărăsc reuşita cam­ tat. Rezultatul este că pînă acum am Prin aplicarea acestei metode s-a fă­ obţin importante succese în întrecerea structoare de maşini a fost cu 2,6 la
paniei dc înr.ămînţări. Despre acest lu­ făcut arături pe 350 hectare, din cc!c: cut, numai în primele 8 luni, o econo­ ce se desfăşoară pentru îndeplinirea pla­ sută mai marc faţă de Indicele plani­
cru r.u vorbit toţi interlocutorii noş­ 400 hectare destinate culturii griului". mie de 166 locomotive de tracţiune pe nului înainte dc termen. ficat.
tri. Tovarăşul inginer ŞTEFAN HOMO- „Iu cele arătate dc către tov. ing. distanţa Petro$ani-S!meria si retur si încă Bilanţul primelor şapte luni din acest Datorită extinderii procedeelor teh­
RODEANU, preşedintele consiliului a- Roşu — spune tov. ing. AUREL GHI- trei locomotive duble la fiecare tren nologice avansate dc lucru, a utilizării
gricol raional, amintea ca măsurile de GU, dc la G.A.C. din Vaidci — ne (două de la Petroşani la Baniţa şi una an arată că planul producţiei marfă pc cu grijă a materiilor prime şi îndeosebi
revizuire a schiţelor de amplasare a vedem şi lipsurile noastre pentru că de la Pui la Baniţa). această ramură a fost depăşit cu aproa­ a metalului, consti uctorii dc maşini din
culturii griului au fost luate din vre­ şi în prezent mai avem dc arat peste pe 3 la sută. Depăşiri mai însemnate întreaga ţară au realizat în prima jumă­
La obţinerea acestor rezultate j?-au a-
me, pentru a da posibilitate gospodă­ 50 hectare, deşi dispunem dc 7 trac­ dus aportul mecanicii Francîsc Rudea- s-au obţinut (a o seric de sortimente tate a anului economii peste plan de a-
riilor colective să-şi organizeze munca toare. Trebuie să recunoaştem că nu nu, Petre Crăciunescu, Ton Zoran. Pe­ principale. proapc 100 milioane lei.
jvnă în cele mai mici amănunte. Con- am folosit cu maximum de randament In majoritatea întreprinderilor, spo­
s>li:!c dc conducere au fost astfel spri­ aceste tractoare tocmai datorită ten­ tre Vasî’c, Constantin Racman. The U- rurile dc producţie au fost obţinute în­ (Agerpres)
jinite să se orienteze spre alegerea celor dinţei greşite dc a mai lăsa miriştea dcanu, Vasile Ardclcanu, Arcoşi Kolo-
mai hune plante premergătoare. Co­ pentru păşunat. In cîtcva zile însă vom man şi alţii.
lectivul de specialişti, format la indica­ înlătura şi acest neajuns. Aş vrea să I. CRISAN
ţia biroului comitetului raional de amintesc că la noi s-a acordat o mare
atenţie fertilizării suprafeţelor destina­ corespondent O scurtă consfătuire înainte de începerea lucrului este totdeauna bine Realizări ale cooperatorilor
partid, analizind situaţia din fiecare
unitate în parte a stabilit că în condi­ te culturii griului. In acest scop, pînă venită. După acest principiu se călăuzeşte şi minerul Ghcorghe Lebădă cu
ţiile dc climă din această toamna, cînd acum am folosit peste 2.500 tone de ortacii săi de la mina Vulcan. Membrii cooperativei meşteşugăreşti şit cu 16 la sulă. Dc asemenea, la in­
coacerea porumbului întîrzic, pot fi gunoi dc grr.jd şi 5.000 kg superfosfat". Reparaţii la timp „Retezatul" din Haţeg, antrenaţi în dicatorul prestări de servicii ncindus-
folosite ca premergătoare şi alte cul­ „Pentru că a venit vorba de îngră­ întrecerea socialistă, au încheiat luna trialc s-a înregistrat o depăşire de 48,9
turi. Astfel, din suprafaţa totală ce sc şăminte — interveni tov. ing. ŞTEFAN august cu realizări frumoase în înfăp­ la sută.
HOMORODEANU, — trebuie să spun si Ini ne
va însâmînţa cu grîu, 30 ia sută va avea tuirea sarcinilor dc plan. Astfel, planul Cele mai bune rezultate au fost ob­
ca premergătoare păioasc, 15 la sută că‘ noi am asigurat gospodăriilor colec­ Produse chimice multe si de calitate valoric al producţiei globale a fost ţinute dc colectivele secţiilor vulcani­
va urma după leguminoase, iar după tive îngrăşăminte chimice pentru 3.000 Muncitorii, inginerii şi tehnicienii dîn realizat în proporţie dc 114 Ia sută. la zare, construcţii, lenjerie, reparaţii ra­
prăşitoaie numai 55 la sută. Trcbu:e ha, ceea ce înseamnă aproape 45 la sută cadrul atelierului electric al uzinei deservirea populaţiei, ramura indus­ dio, confecţii pentru bărbaţi şi altele.
s> menţionez însă că gospodăriile co­ din suprafaţa ce sc va cultiva cu griu. „Victoria" din Câlan sînt preocupaţi de Colectivul dc muncă dc la Fabrica Pentru obţinerea succeselor amintite trială. în proporţie de 113,8 la sulă, iar NICU SBUCHEA
Dacă ţinem cont că alte 1.200 hectare
lective au fost orientate să aleagă din­ au ca premergătoare leguminoase care a da numai lucrări de hună calitate. In chimică din Orăştic a obţinut în acest au fost luate o seric de măsuri tt-hnico- planul producţiei marfă a fost depă­ corespondent
tre prăşitonrc culturi care eliberează luna august a.c. toate reparaţiile au fost an realizări de seamă în producţie. organizatorice chibzuite. Majoritatea
terenul mai din vreme ca : porumb si­ nu necesită îngrăşăminte şi că gospodă­ executate exemplar. Dintre reparaţiile Muncitorii de aici şi-au depăşit planul muncitorilor au fost antrenaţi în între­
loz, sfeclă, cartofi, tutun şi porumb riile colective dispun dc cantităţi însem­ executate conştiincios amintim pe cele lună de lună. In lima august colectivul cerea socialistă pc bază de obiective
pentru boabe numai dc pe suprafeţele nate dc gunoi de grajd, constatăm că dc Ia raboteza atelierului mecanic, insta­ fabricii şi-a depăşit sarcinile producţiei concrete. Echipele şi-au organizat mai
bine numea. Maşinile au fost folosite CIUIHl§ DME C^IUliFKC^IRUE
însămînţatc cu H.D. 101, a cărui coace­ poale fi fertilizată întreaga suprafaţă laţia de lumină şi forţă de la laboratorul globale şi marfă cu 0,7 la sută şi res­
destinată culturii griului. Sc cerc însă
re e mai timpurie. central, rebobinarca celor peste 40 mo­ pectiv 8,6 la suta. mai judicios. întreţinerea şi repararea In ziua de 2 septembrie a.c., în sra-
„Acest lucru — intervine tov. iiŞg. ca aceste îngrăşăminte să fie folosite cu to* re electrice ctc. La principalele sortimente planul a lor a fost de hună calitate. .tia C.F.R, jumeria s‘-a. .deschis up curs mit, cuprinde teme cu caracter teore­
chibzuinţă şi în doze moderate.
tic, precum şi ore de practică în pro­
ALEXANDRU ROŞU, dc Ia S.M.T. Vreau să inai amintesc că cercetările Prii»!re cci cate au muncii cu bune fost de asemenea, depăşii. Dc la începu­ t^'c'OTiIrlbirţîtrîmportaiifă Iă <fobîn‘di-‘ dc calificare pentru muncitorii cefe­ ducţie.
Oraştie — ne-a ajutat şi pc noi să fa­ întreprinse şi rezultatele dc producţie rezultate sc numără tovarăşii Ghenrghe tul anului şi pînă în prezent s-au dat rea acestor realizări au adus-o munci­ rişti. Cci 40 de cursanţi sc vor califica De pregătirea cursanţilpr se ocupă in­
cem o reorganizare a muncii pc bri­ au arătat că unul din factorii care duc Ronioşan. Ştefan Mcgyeşi, Aladar Csopo torii secţiilor chimice şi mase plastice. în meseriile dc acari, frînari şi manc- gineri şi tehnicieni cu experienţă.
găzi. Mă refer îndeosebi la arături. Sc şi mulţi alţii. peste plan 23,7 tone lanin praf, 96,8 to­
ştie că executarea din timp şi în mod I. MANEA AL. TUZA* ne oxid galben dc fier ctc. Toate pro­ L. DUMITRIU vranţi. E. CREŢII
corespunzător a arăturilor determină (Continuata tn pag. 2-a) corespondent dusele au fost de bună calitate. corespondent Programul cursului, judicios întoc­ corespondent
crearea unui bun pat germinativ şi fa­
vorizează eficienţa celorlalte măsuri a-
grotchnice, în special a aplicării îngră­ w « sa » ■ KSMffK* *75
şămintelor. Pînă acum însă, noi nu am IN PRIMELE RINDURI
putut executa arături dccît pc circa
4C la sută din suprafeţele care vor fj
însămînţatc cu grîu. Principala cauză
a r.''.minerii în urma cu arăturile con­ 4 ' înd este vorba dc o întrecere gîn- Ghcorghe Pascal nu s-a dat înapoi de lui realizează cea mai mare înaintare :
stă în aceea că unele consilii dc con­ durilc multora sc îndreaptă spre la muncă. A parcurs toate treptele : 174 ni. pc lună. Dc fapt amil 1961 i-a
ducere ale G.A.C. manifestă o slabă stadioane imaginîndu-şi lupta care sc dă ajutor dc miner, miner, artificier, ca a- adus multe bucurii. Atunci a fost pri­
preocupare faţă de eliberarea terenului. pentru întîictatc între atleţi, voleiba­ poi să fie numit şef de brigadă. Cînd i
Sînt si in prezent gospodării colective lişti, fotbalişti ctc. O întrecere însă mult s-a dat brigada în primire a simţit că i mit in rîndurilc membrilor dc partid, a-
tunci a primit apartament intr-un bloc
ca cele din Turdaş, Cioara, Blandiana, mai pasionanta întîlncşti la diferite lo­ nou din centrul oraşului Deva.
Aurel Vlaicu şi altele, caic au între 30 curi dc muncă unde oamenii sc luptă cu
pînă la 70 dc hectare ocupate cu paie. secundele pentru a ocupa un loc frun­ Eft 5 •lll,nc' $î pînă in prc/.cnr
La gospodăria colectivă din Aurel Vlai­ taş. O asemenea întrecere pentru întîic­ brigada dc la sectorul III investiţii
cu, dc pildă, s-ar putea face arături condusă dc Gheorghc Pascal a căpătat şi
pc încă 100 hectare dacă consiliul de tatc există şi la Exploatarea minieră din mai multă experienţă. In fiecare lună sc
Deva. Aici lucrează multe brigăzi dc
conducere ar manifesta interes pentru mineri apropiate ca valoare şi pregăti­ in fruntea întrecerii cu celelalte
eliberarea lor dc paie sau dc legumi­ biigăzi din sector. In anul trecut, briga­
noase. O suprafaţă însemnată dc teren re. Despre toate brigăzile însă este mai da pe caic o conduce a fost declarată
s*i ocupată şi la gospodăria colectivă greu să vorbeşti. Aşa că ne vom limita brigadă fruntaşă în întrecerea socialistă,
dîn Cioara. Mai mult, consiliul dc con­ numai la cele care lucrează la sectorul acă vizitezi în aceste zile sectorul
ducere de aici poartă tractoarele dc la 111 investiţii. de investiţii aparţinînd Exploată­
o tarla la alta, fără nici un rost, snp- | deca reportajului dc faţă s-a născut rii miniere din Deva întîlncşti o atmos­
rînd astfel numărul orelor de mers în ■ în urma unei discuţii purtate cu un feră de muncă entuziastă. Cele 6 bri-
gol. Nu mă declar dc acord nici cu miner voinic, îmhrăcat îngrijit şi tăcut, Răzi care îşi desfăşoară activitatea aici
tendinţa unor consilii de conducere pc nume Ghcorghe Pascal. Omul aces­ luptă cu însufleţire pentru îndeplinirea
care vor sa lase mirişte pentru păşunat, ta, între două vîrste, a cunoscut o co­ sarcinilor anuale dc plan înainte de ter­
î i loc ca aceasta să fie arată, mai ales pilărie grea. A plecat de acasă, din re­ men. Iar în primele rîndur; se afla brî-
că în acest an pe păşuni se găseşte su- giunea Suceava, minat de dorinţa dc a Rada condusă de comunistul Gheorghc
ficicntă iarbă. Acestea sînt cîtcva din învăţa meserie. Primul popas l-a făcut Pascal.
cauzele pentru care tractoarele noastre la Hunedoara. Pe atunci nu Ştia precis
nu pot fi folosite la arături dccît cu ce meserie il atrage căci nu mai avuse­
f'0—65 la sută din capacitatea lor de se posibilitatea să. Intre într-o uzină. V. AL.RU
lucru". Asemenea lipsuri au fost com- Mai mult, dintr-o întimplarc s-a cali­
hătute şi dc ceilalţi participanţi la ficat în meseria de sudor, lucrînd la otc-
discuţie. lăria Combinatului siderurgic din Hu­ L a c o n c r e t
„Eii cred — spunea tov. ing ION nedoara. Nu sc poate spune că nu-i plă­ sc pune un nod în gil. Era emoţionat.
GHFORGHIU, dc la G.A.C. dîn Oe- cea sudura. Simţea totuşi că nu s-a dă­ Emoţiile însă au dispărut repede. Ră-
oagîu — ci consiliile dc conducere din ruit din plin acestei meserii. Parcă îl a- nitnca să dovedească prin fapte încrede­
unităţile amintite trebuie să ţină seamă trăgea altceva.' Şi cum era destul dc tî- rea acordată. Rezultatele obţinute au fn ziarul nostru nr. 2935 din
că una din regulile dc bază ale lucrării nar pe atunci, după terminarea stagiu­ fost dintre cele mai bune. Iar pentru 6 iunie 1964, I.C.S. Hunedoara
solului pentru cultura griului este asi­ lui militar a veni: la Deva. Auzise că munca depusă a fost stimulat dc multe a^ fost criticată la aceasta rubri­
gurarea unui interval dc timp cît mai F.libcrînd la timp terenul în urma recoltării culturilor păioasc, colectiviştii din Rapolt, oraşul regional Deva, s-a redeschis mina şi că este nevoie de ori. Cea mai mare satisfacţie a avut-o că pentru neglijenţa dc care a
lung întic executarea arăturii şi semă­ au asigurat în permanenţă front dc lucru mecanizatorilor în vederea executării arăturilor dc vară pe cele 225 hec- oameni. Munca în subteran l-a atras în­ cu trei ani în urmă cînd a terminat tu­ dat dovadă în remedierea de­
nat. In acest fel sc favorizează procesul rare planificate. că dc !a început. Dar, ca în orice mese­ nelul care leagă flotaţia dc mină. Pen­ fectului unei conducte dc apă
dc descompunere a materiei organice In fotografie : Mecanizatorii Virgil Crişan, Nicolae Gligor, Ion Balosu şi Aci Martin, de la S.M.T. Orăştie, rie pentru a face fată st a te califica es­ tru merite deosebite a fost distins cu din holul căminului muncitoresc
şi dc nitrificarc, asigurîndu-sc viitoa­ (răgind ultimele brazde. te necesar să depui eforturi deosebite. Ordinul Muncii clasa a 111-a. Brigada ni. 3. Au trecut de atunci trei
luni. Administratorul acestui că­
min împreună cu responsabilii cu
întreţinerea din I.C.S.H. nu s-au
grăbit să remedieze defectul, caic
de, d r mmmrîîu nii, pe fiecare in parte, din celelal­ a provocat surparea tencuielii şi
. Gruber îşi cunoaşte bine oame­
care dă un aspect urît holului
te confruntări. De aceea, in august
cind a fost plecat în concediu, acestui cămin.
lipsa fui nu s-a resimţit. Condusă
de loan Dumitrescu, unul din m i­
Simion Gruber era cunoscut că de apă, nici presiunile din cerime. — No să fie chiar uşor — îl în­ descurca, iar dacă nu putem sin­ galeriei. Ventilatorul însă, a prins neri, brigada a urcat cu încă 12
unul dintre „ cutezătorii" de lă nici duritatea rocii „ Rapidele“ lui trerupse şeful de brigadă — dat guri, cerem ajutor. CU despre or­ să vuiască, să trimită in lungul procente graficul realizărilor, lat - «
t M Barză. In anu trecuţi el şi a Gruber şi-au impus întotdeauna lucrarea trebuie făcută Cit despre ganizare eu zic să lucrăm în trei sutelor de metri, spre locul unde cînd s-a întors la Barza. Gruber a
condus cu pricepere brigada pe punctul de vedere, luînd-o înain­ încredere, noi vă mulţumim schimburi, „ cu foc continuu\ Nu­ ţăcănitul perforatoarelor se între­ preluat lucrul din mers.
drumurile neumblate din adincuri, tea timpului, lăsind mult în urmă Amănuntele au losl discutate mai <â ni se asigure materiale şi cea cu răpăitul maşinii de încăr­ Primele zile ale lui septembrie au â\ l
spre comorile tăinuite cu migala prevederile planului. fiecare în parte, urmarindu-se li­ vagonete goale la timp. Altfel sin cat, aer proaspăt cu mireasmă de însemnat noi metri de galerie
in încremenirea rocii milenare. Argumentele erau toate în fa­ niile de pe hartă S-au stabilit ma­ tern nevoiţi să ne oprim. Restul codru verde Aici, în încleştarea croiţi spre bogăţiile ascunse ale
Priceperea şi măiestria au /ost tot voarea lui Gruber şi conducerea şinile şi utilajele, vitezele lunare ne revine nouă... cu roca cenuşie, omul cîştiga me­ naturii. Acolo unde munca brigăzii
atît de necesare întregii brigăzi ca rectorului n-a ezitat să-i încredin­ de avansat In aprilie, 70 metri, II atrăgea necunoscutul, precizia tru cu metru, înscriind pe graficul
şi grupei de alpmişti ce escaladea­ ţeze deschiderea drumului spre în mai şi iunie f)7 şi respectiv 55 lucrării. întrecerea cu timpul, toa­ întrecerii multe procente peste lui Gruber va lua sfîrşil. în curind.
ză înălţimile amefiloare ale mun­ filoanele de la orizontul minus 290 de metri In aceste luni au fost te îl atrăgeau După citeva zile, plan La cele din lunile precedente, în locul lui vor veni minerii din
ţilor. Numai câ Gruber şi ortacii metri. Pe Ungă greutăţile necu­ prevăzute presiuni şi viituri mari prima puşcătură a dus pină departe în aprilie au adăugat 29, în mai 7. abataje Perforatoarele îşi vor con­
lui au trebuit să-şi croiască drum noscute. dar posibile la fiecare pas, de apă In iulie trebuiau realizaţi în lungul galeriilor de la minus în iunie 12, în iulie 20... Săgeata tinua cintecul lor metalic ca semn
că omul a ieşit victorios. Ortacii
a i perforatorul şi răbufnirile ex Gruber şi ortacii lui trebuiau să 77 metr/ iar în august sarcina era 290 metri, vestea că „băieţii lui urca lot mai sus şi fiecare procent lui Gruber, adevăraţi constructori
ploznlor pentru a învinge necu­ mai rezolve o problemă : urgenţa mărită... Grubet şi-a notat totul Gruber'’ au deschis galeria trans­ în plus însemna metri înaintaţi în adine, se vor muta în altă parte
noscutul Liniile roşii şi albastre lucrării Cînd i s a spus, a stat cî- fiecare amănunt Cu maşina de în­ versală 700 Apoi, răbufnirile ex­ peste plan, o nouă victorie în lupta
trasate (in pe hărţile topografice teva momente pe ginduri privind cărcat P M.L -5 mai lucrase, îşi cu ploziilor s-au auzit din ce în ce cu timpul. Acolo, prima răbufnire a puşcă- 1 i i
turii va duce în lungul galeriilor
au prins contururi precise Galerii cînd la harta cu linii albastre Ş> noşlea bine ortacii. pe Sipoş, pc mai departe In aprilie trecuseră de In această bătălie, o dală cu rea­ veslea că „ rapida“ a deschis un
cu prolile duble şi prolile simple roşii, cînd la faţa încrezătoare a se­ Gal, pe Dumitrescu şi pe ceilalţi 100 de m etri, în mai brigada a lizările mari au crescut şi oamenii, nou drum Apoi exploziile se vor
au rămas în urma lor, deschizînd cretarului organizaţiei de partid din brigadă, ventilatorul ce urma adăugat încă 76,5 metri. Lună de fiecare la postul lui, cu sarcini îndepărta pină ce la gura galeriei
— Noi ne-am gîndit să reparti­ să se monteze le asigura un aerai lună ele s-au îndepărtat, pînă ce precise, unindu-şi eforturile in- — fi, cum a(/ rezolvat problema
pe distanţe de m ii de metri drum va aiunge doar ecoul, semn ca bri­
zăm brigăzii dumitale lucrarea, bun Rămîneau surprizele“ şi or­ s au stins Acolo de unde cu cilva tr-unul singur — brigada, ei şi au conductei sparte ?
locomotivelor electrice spre a- gada şi-a înscris din nou numele
rupse tăcerea şeful sectorului. Am ganizarea. Aici şi-a spus şi el cu- timp în urmă a răsunat prima ex­ deschis cu pricepere şi înde mina­ Aşa cum vedeţi Am înlocuit
dineuri şi minereului spre „ziuă". avut în vedere oamenii, expe­ vînlul : plozie, acum ajungea doar ecoul re drum prin necunoscutul din a- în tîndul minerilor de frunte. găleata cu un butoi...
Nu i-au oprit nici viiturile mari rienţa... — Dacă se iveşte ceva, ne-om ce se tîra sleit de puteri spre gura dînc. S. POP
Desen de V. MIHĂILESCU