Page 18 - 1964-09
P. 18
rog. 2 Dramul socialismului
L u c ră rile C o n g resu lui in te rn a ţio n a l
i munca cu cartea — de s ilin ţa s o lu lu i
forme v a r i a t e , atractive Congres internaţional de ştiinţa solu tare au fost prezentate hărţile de so
Vineri, lucrările celui de-al VlII-lca
Iu aula bibliotecii centrale universi
lui, care s-au desfăşurat pc comisii de luri ale Europei, Americii de sud, Afri
specialitate, şi în şedinţă plenară, au cii, Asiei şi a unor marj regiuni ale
Biblioteca raion.nl,> din Brad cu tecara Măria nota i-a indicat să ci- avut ca obiect metodele de ridicare a lumii. Hărţile nu fost elaborate de
noaşte zilnic o marc afluenţă tic cili itnscă broşurile „Cultura griului", fertilităţii solului, folosite în diferite UNESCO şi F.A.O. pe baza datelor
lor/. In rafturile ci s-an aliniat pc au „Fertilizarea solului" şi altele. Exem furnizate de diferite ţări şl a studiilor
tori, genuri tic literatură, şi limbă, plele pot continua cu cititori de toa legiuni ale lumii. suplimentare făcute de specialiştii a-
cărţi noi în valoare tic 12.586 lei. te vîrstclc şi profesiile. In felul aces Comunicările prezentate au tratat cest or organisme ale O.N.U. La accas-'
Altfel spus, ia cele 42.139 volume ce ta, numeroşi cetăţeni au îndrăgit car probleme în legătură cu formarea struc lă şedinţă la care au luat pane repre
alcătuiesc fondul bibliotecii s-au mai tea, trec mai des pe la bibliotecă, ci turii solului, chimia şi biochimia fos
adăugat anul acesta încă 1.548 cărţi tesc mai mult. Mărturie 2cesrui fapt forului din sol, nutriţia plantelor cu zentanţi ai UNESCO, F.A.O.. Asocia
noi, numeroase ziare, reviste şi pu stau cele 41.875 volume citite în pri diferite forme de fosfor, influenţa fac ţiei internaţionale de ştiinţa solului şi
participanţii la lucrările Comisiei a V-a
torilor de mediu asupra micro şi ma-
blicaţii periodice. Cărţile noi in mele R luni ale anului. In fişele bi cropopulaţici solului. Numeroase refe a Congresului, s-a discutat modul tic
trate în bibliotecă sînt prezen bliotecii sînt înscrişi 2.9CJ cititori. Şi
publicare a hărţilor eoni incntclor şi
rate r;u scos în evidenţă metode prac
tate frumos la loc vizibil, in dacă vom face o comparaţie cu a- tice de sporirea fertilităţii solurilor slab au fost expuse principiile de întocmire
cele două vitrine de ln intra cecaşi perioadă a anului trecut, rezul- productive — acide, saline şi alcaliee şi legenda generală a haiţii solurilor
re. .Munca de popularizare şi atrage tarcle dobîndîtc anul acesta vor fi şi în diferite condiţii pedoclimatice şi ,v lumii.
re de noi cititori, nu se rezumă nu mai edificatoare. In primele 8 luni a-
mai la aîît. Lucrătorii bibliotecii ma le anului 1963, în evidenţa bibliotecii meliorative. Multe comunicări s-au re In cursul zilei, grupuri de participanţi
ferit la identificarea mineralelor prin
nifestă multă grijă, atenţie şi răspun figurau 2,S7J cititori care citiseră metode micromorfologice şî petrogra- la Congres au vizitat Institutul cen
dere m munca cu cartea. 39.611 volume. ficc, cercetarea proceselor pedogcncticc, tral de cercetări agricole, Institutul de
Întotdeauna cînd se primesc cărţi Pentru a veni în ajutorul celor ca structura mineralelor argiloasc şi la in cercetări pentru mecanizarea agricultu
noi, ele stiit aduse la cunoştinţa ci re urmează învăţămîntul superior la fluenţa acestora asupra proprietăţilor rii, Institutul agronomic „Nicolac Băl-
tii orilor prin toate mijloacele ce le fără frecventa, biblioteca raională din chimice şi fizice ale solurilor. ccscu", Complexul agro-alimciuar „30
stau !a înilcmînă. De regulă se obiş Brad face schimb de cărţi, cu alic re MOMENTE DE ODIHNA LA CABANA „RUSU". Decembrie".
nuieşte ca îndată cc s-au primit căiţi giuni. Un asemenea schimb s-a făcut In şedinţa plenară a fost expusă co Lucrările Congresului continuă.
noi să fie întocmite şi afişate lisle cu cu Biblioteca Universităţii din Cluj, municarea „Direcţii de dezvoltare în
„Cc c nou în bibliotecă'1, „Ce să ci procurînd .studenţilor brădeni, cursu L a m a s a ro tu n d ă istoria ştiinţei solului14. (Agerpres)
tim", etc. De asemenea, se redactea rile solicitate.
ză rezumatul acestor cărţi şi se difu O altă latură ce reflectă munca cu
zează la staţia de radio-ampliiicarc, cartea la biblioteca raională din Brad
se organizează vitrine şi expoziţii. este şi larga popularitate de care se Despre pregătirea recoltei Mecanizatori la odihnă şi tratament
In munca cu cartea se folosesc şi bucură concursul „Prieteni ai cărţii".
alte forme şi metode. Fiecare după Numai anul acesta s-au prezentat în
împrejurări. Dintre toate, cea mai fata comisiei de examinare si au pri Printre miile de cetăţeni din regiu Petru Dnnciu, Nicolac Tîpuriţă, Aurel
eficace formă este munca de la om la mit insigna de „Prieten al cărţii" de greu din anul viilor ne care şi-au petrecut concediile de o- Rotaru, Petru Rusii, Aurel Flcşcni, Mi-
om. Şi în aceasta direcţie biblioteca 126 de cititori. De curînd biblioteca dihnă şi tratament în frumoasele sta ron Tomuţa şi mulţi alţi mecanizatori
rele Elena Cismaru şi Măria Dota au a iniţiat o formă nouă mai operati (Urmare din pag. I) efectuate timp îndelungat au arătat ca fie mult mai marc. cu condiţia să se ia ţiuni balnco-climatcrîcc din ţară sînt şi din Orăştie, au primit bilete pentru sta
dobîndît o valoroasă experienţă. Fie vă, de a aduce la curostintă cititori prăsitoarele sînt bune premergătoare, din timp măsurile organizatorice şi teii" mulţi mecanizatori de la S.M.T. Orăş-
care cititor cc intră în bibliotecă es lor cărţile noi intrate în bibliotecă. la sporirea producţiei de griu îl con obţinîndu-sc un spor însemnat de pro nicc corespunzătoare. Gospodăriile co tie. După eforturile depuse în campa ţiunile de la munte sau inare, unde şi-au
te întîmpinnt cu căldură şi solicitu In acest scop au fost imprimate un ducţie, cu condiţia respectării epocii lective din raionul Orăştie dispun acum nia agricolă din acest an, tovarăşi ca petrecut plăcut concediile de odihnă.
dine. Ii sînt prezentate ultimele nou număr mare de buletine de în*tim- stituie sâmînţa. In acest sens s-a sta optime de însămînţarc. De asemenea, de cantităţile necesare de seminţe re
tăţi. Prin discuţiile ce le poartă, bi ţarc care se completează cu titlurile bilit ca în fiecare gospodărie să se cul la premergătoarele păioasc ncrcspecta- cunoscute din soluri raiouatc, de mai
bliotecarii caută să afle care sînt pre cărţilor noi intrate în bibliotecă şî se tive soiurile de grîn care au însuşiri rca epocii va diminua producţia cu multe tractoare, maşini de semănat,
biologice potrivite condiţiilor naturale
ferinţele cititorilor, cc anume îi in tnmit la domiciliul cititorilor. La tri din zona rc'/iectivă. La noi în raion, va 8—10 la sută. Gospodăria noastră care discuitoare, selectoare, trioarc şi de în
teresează mai mult, ce căiţi au mai miterea acestor înştiinţări se ţine sea predomina soîul Ponca destinat pentru a încadrat însămînţărilc în epoca opti grăşăminte chimice. Folosirea cît mai 0 nouă unitate a cooperaţiei de consuni
citit, cc profesie nu şi ce ar dori să ma de gustul şi preferinţele fiecărui 80 la sută din suprafaţă, urmat de soiul mă a reuşit ca în acest an să obţină cu ilcp!ir:ă .a acestor condiţii, trebuie să
citească. cititor în parte. Prin urmare iată o Bezostaia pc 15 la sută din suprafaţă, 350 kg grîu la hectar mai mult dccît constituie principala sarcină a spccia-
— Felul în caic ştii să vorbeşti cu altă formă de atragere a cititorilor iar pe rciinl suprafeţelor vom folosi în anul trecut. Consider că în raionul bstilor, a consiliilor de conducere ale In comuna Almaşul Mare, raionul Al Pcti’uş. Din rîndul cetăţenilor care au
omul — spunea tov. Elena Cismaru la bibliotecă. alte soiuri. In majoritatea gospodării nostru, ţinînd seama de condiţiile cli G.A.C. şi a tuturor colectiviştilor. ba, a fost inaugurată de curînd o nouă efectuat cele mai multe ore de muncă
— contează foarîc mult. Discuţia nu Găsind noî forme de atragere a lor colective, săniînu este asigurată, iar materice din această toamnă, epoca op Organizaţiile de partid din G.A.C. unitate pentru legume şi fructe a coo patriotică se evidenţiază Nicol.ac Achim,
trebuie niciodată să se transforme în- oamenilor muncii spic citirea cărţi pentru a se cunoaşte cum trebuie se timă trebuie să fie cupriniă între 20 au datoria sâ stabilească măsurile po peraţiei de consum. Construcţia a fost Petru Iosif şi Petru D.anciu.
tr-un rechizitoriu s-au pur şi simplu lor tehnice, literare şi de cultură ge lecţionată şi tratată, am organizat de septembrie — 20 octombrie. Cred că litice si organizatorice în vederea mo ridicată din materialele procurate pe
într-o formalitate. In această situa nerală uer>on.alul bibliotecii contri curînd un instructaj urmat de aplicaţii aceste date calendaristice trebuie inter bilizării tuturor forţelor la executarea plan local şi prin munca patriotică a Valoarea economiilor realizate la ri
ţie nini degrabă îl îndepărtezi pe ci buie la îmbogăţirea cunoştinţelor lor practice la care au participai toţi fac pretau: în strînsă legătură cu condi lucrărilor din camoan.ia de toamnă la cetăţenilor. In fruntea acţiunilor au fost dicarea localului acestei unităţi este de
titor de bibliotecă dccît îl aprooi». si răsptndirca cit mai largă a culturii torii din gospodăriile colective în sar ţiile concrete ale fiecărei um'ţiţi. Spe timp şi în bune condiţîuni agrotehnice. deputaţii Gheorghe Şdira şi Elisabeta peste 10.000 lei.
In raport cu gradul său de pregăti în mase. Roadele acestei strădanii cina cărora cade pregătirea seminţei. cialiştii sînt chemaţi să stabilească mo
re, vîrstă şi cultura generala ce o arc, sînt concretizaic pe de opartc şi îi „Soiurile valoroase de griu — spunea mentul începerii semănatului în raport
trebuie să ştii cc sa-i recomanzi fie numărul tot mai mare de oameni iov. ing. CONSTANTIN MIERTOIU, de umiditatea din sol şi de mersul tim
căruia să citească. cari solicită cărţi pcufu a le citi. de la G.A.C. din Beriu — pun In evi pului, de baza tehnică materială de care
Cîtorva elevi de şcoală, biblioteca Experienţa bună dobîndită pină a- denţă marea lor capacitate de produc M O tenţie repartizam
ra Elena Cismaru, le-a recomandat să rum de lucrătorii bibliotecii raionale dispune unitatea, de plantele premergă
împrumute cărţi cc intră în lectura din Brad. în munca cu cartea, va tre ţie numai în condiţiile executării tutu toare şi de soiurile care se cultivă.
obligatorie în noul an şcolar de î«- bui să constituie un îndemn în do- ror lucrărilor agrotehnice, în mod di * odihnă tratament
vâţămînt. Unui şef de brigadă de bîudirca de rezultate <» mal bune. ferenţiat, la timp şi de bună calitate. Din discuţiile purtate reiese dar că biletelor
cîmp de la G.A.C. Mesteacăn biblio T. SEBASTfAN Pe scurt, este vorba de respectarea epo există toate premisele pentru ca pro
cii optime de însămînţai c. Cercetările ducţia de griu din anul 1964—1965 să Organizarea trimiterii oamenilor mun au fost restituite bilete de odihnă şi tra lariaţi, totuşi nu s-a respectat acest lu
cii la tratament balnear şi la odihnă tament, unele din ele puţind fi redis cru, clibcrîndu-sc bilete repartizate Ini
prin asigurările sociale este una din tribuite la alte comitete ale sindicatelor, ţial muncitorilor, ailor categorii tic sa
Difuzarea cărţii sarcinile importante încredinţate sindi iar altele trebuind să fie restituite la lariaţi şl în special la funcţionari.
a ?.'( catelor . E»c aceea comitetele sindica C.C.S. Astfel, un număr de 45 bilete de Unele comitete ale sindicatelor ui
telor ircbuic Să acorde o atenţie deo la I.C.T. Paroşeni. complexul C.F.R , mit oamenii muncii la consiliu pentru
Prin unităţile din cadrul centrului
de librării şi difuzare a cărţii din re sebită acestei probleme. In primul rînd, I.F., T.C.M.C., Preparaţia Petrila şî al a primi bilete de odihnă şî tratament,
giunea noastră, au fost difuzate în repartizarea biletelor pentru odihnă şi tele au putut fi redistribuite, în schimb deşi se ştie că toate biletele sînt reparti
cursul lunii august cărţi în valoare de tratament să se facă în strîns.ă colabora un număr de 34 bilete, aduse cu întîr- zate la comitete. Ba mai mult, au fost
aproape 2RO.OCO Ici. re cu serviciile de organizarea muncii zierc de către comitetele sindicale de la cazuri cînd cel venii la C.L.S. cerea un
O contribuţie de scamă Ia obţinerea din întreprinderi, pentru a se cunoaşte C.C.V.J., I.L.L., grupul 2 construcţii şi bilet pentru o anumită staţiune şi găsea
acestui rezultat şi-au adus-o colecti din timp cine pleacă în staţiuni, cu altele au fost trimise la C.C.S. biletul respectiv restituit C. L. S.-uIui
vele unităţilor nr. 10 şi nr. 8 din ora scopul de a nu se produce greutăţi în Alte comitete ale sindicatelor nu au „din lipsă de cereri" chiar de întreprin
şul regional Deva, unitatea nr. 15 din procesul de producţie şi de a nu se res urmărit ca biletele repartizate şi plătite derea unde lucra. Faptul dovedeşte su
oraşul regional Hunedoara şi unitatea titui biletele primite. De asemenea, tre de calic salariaţi să fie şi folosire. Sta perficialitatea cu care priveve unele co
nr. 28 din oraşul Sîmcria. buie respectată repartizarea biletelor pc ţiunile balneo-climaterice au anunţat că mitete ale sindicatelor problema repar
In vederea bunei desfăşurări a difu categorii de salariaţi. un însemnat numîlr de oameni ai mun tizării biletelor pentru concedii tic odih
zării cărţii, au fost organizate standuri Zilele trecute, la C.L.S. Petroşani a cii de pc raza de aetivilatc a C.L.S. I'c- nă «i tratament.
de stradă în oraşele Deva, Hunedoara, avut loc analiza muncii în problema re trosani nn s-au prezentat la staţiuni pen Neajunsuri în utilizarea biletelor de
Petroşani şî Alba lulia. Cu sprijinul partizării biletelor de odihnă şî trata tru odihnă sau tratament. Printre comi odihnă şi tratament s-au manifestat şi
difuzorilor voluntari s-au organizat ac ment pe semestrul I al anului 1964. Cu tetele sindicatelor caic au făcut astfel la C.L.S. Petroşani, deoarece repartiza
ţiuni de difuzare a cărţii la locul de această ocazie s-a vorbit cu recunoştin de greşeli se numără şi cele de la I. S. rea acestor bilete Ia comitete s-a făcut
niwucă la uzinele „Victoria" din Călan, ţă despre grija pe caic o arc partidul şi Jiu! Petroşani. O. L. F. Petroşani. E. M. fără a se lua contact cu comitetele sin
C S. Hunedoara, E.M. Deva, întreprin statul nostru faţă de sănătatea oameni Liipeni, Spitalul Petrila, T.C.M.C., Pre dicatelor înainte de repartizare, sure a
derea de explorări miniere Deva şi lor muncii, cvidenţiindu-sc faptul că de paraţii Pctrîla şi altele. se şti cerinţele care rhit în întreorindc-
atelierele R.M.R, din Simcrîn. la un an la altul a crescut numărul ce De asemenea, şedinţa de analiză a a- rile respective. Arest lucru s-a observat
lor carc-şi petrec concediile de odihnă râtat că nn s-a respectat de către mul şî cu ocaz<a rcnar'îzăni biletelor ne tri
şî medicale în staţiunile balnco-climatc- te comitete ale sindicatelor repartizarea mestru! IV. Imediat dună primirea bi
rice. Numai de la E. M. Lupenî, în se biletelor pe categorii de salariaţi. Prin letelor de odihnă şi tratament pe accct
In meci amica! mestrul I a.c. au primit bilele neutru di tre comitetele sindicatelor care au de trimestru, comitetele sindicatelor de la
ferite staţiuni peste 500 de salariaţi, iar păşit numărul biletelor repartizate în unele întreprinderi au şi început resti-
A. S. Cugir — în trimestrul III alţi 3C0 îşi petrec con plus la „alte categorii" se numără şi ce ttd»-eia lor din lipsă de cerinţe.
Din cele arătare se desprinde sarcina
le de la E. M. Petrila Cu 5 bilete, crupul
cediile la marc sau la munte. Din în
de viitor ca Biroul executiv al C. L. S.
treaga Vale a Jiului numărul celor ca
Refractara Alba 8-1 (4- 1) re şi-nu petrecut concediile în staţiuni 2 construct'î cu 7 bil<*»<\ I.C.O. Peno- Petroşani si comitetele sindicalelor d>‘n
şani cu 8 bilete, I.C.M.M, cu 9 bilele
este de ordinul miilor. şi altele. Valea Jiului, să se ocupe cu mai mult.
Joi, echipa de fotbal A.S. Cugir, care Referatul prezentat a scos la Iveală şi Deşi Biroul executiv al Consiliului lo de ră«mnulerr de* "•pariizarea şi
activează In categoria B a susţinut ul unele neajunsuri în ceea cc priveşte bu cal al sindicatelor din Petroşani a atras utilizarea biletelor de odihnă şi trata
timul meci de antrenament înaintea na gospodărire a biletelor de odihnă. nfentia asupra respectării planului de re ment.
campionatului. Formaţia din Cugir a Multe comitete ale sindicatelor cum sînt partizare a biletelor pe categorii tic sa- C ION ESC U
întîlnit echipa Refractara Alba lulia. cele de la E. M. Uricani, Filatura Lu-
Superiori în toate compartimentele, fot peni, E. M. Vulcan şi altele au respec
baliştii din Cugir au învins cu scorul tat întrntotul instrucţiunile C. C. S. şi
categoric de 8—1. indicaţiile date de consiliul local al sin A fli IF N P A
M. VÎLCEANU
corespondent Casa colectivistului Ilie jComşa din comuna Girbova raionul Sebeş. dicatelor. Mai sînt însă şi unele comitete
ale sindicatelor care au neglijat această
muncă. Din cauza unei slabe organizări
SIMBATA 5 SEPTEMBRIE 1964
IN EDITURA POLITICĂ an apăru! CREATORII
cerute tic ascultători ; 20,30 Pc teme
CINEMA
internaţionale ; 21,30 Program de ro
DEVA : Slujnica — cinematograful
diază în învăţămintul de partid şi de turii, cuprinde date esenţiale despre c- DE FRUMOS „Patria" Rebelul magnific — cine manţe ; 22,15 Muzică de dans.
PROGRAMUL 11 : 8,30 Recoman
stat, precum şi tuturor celor care do venintentelc istorice mai importante, matograful „Arta" ; PETROŞANI : dări din program ; 8,36 Muzică din
resc să cunoască problemele agriculturii despre continente şi ţări, despre marile M-am îndrăgostit la Copenhaga — ci operetele luî Ely Roman şi Florin Co
Aplecaţi asupra revistelor de specia
socialiste din ţara noastră. personalităţi politice şî culturale, lămu litate, combînînd culori şi ţipaturi, nematograful „Republica" ; Călătorie mişel ; 9,03 Melodii populare ; 10,30
Petraru Ştefan : reşte succint termeni reprezentînd nu creatorii de modele de la fabrica „Se în aprilie — cinematograful „7 No Opera „Blaise ciubotarul" de Phili-
me proprii şi nume comune întâlnite dor ; 12,05 Muzică uşoară roinînească;
RESPECTIMD NORMELE beşul" din Sebeş, îşi aduc un preţios iembrie" ; ALBA IUL1A : Cei patru
frecvent în literatura ştiinţifică, bele 13.30 Cu cintecul şi jocul prin lumea
DEMOCRAŢIEI tristică şi politică. aport la menţinerea bunului renume călugări — cinematograful „Victoria"; întreagă ; 15,03 Melodii populate :
al mărcii fabricii.
COLECTIVISTE Volumul prezintă un bogat material Organizat doar în acest an, compar Rusa Iha — cinematograful „23 Au 16.00 Solişti şî formaţii care nc-au
Autorul arată rolul pe carc-l arc res piivind geografia şi istoria, economia, timentul de creaţie cuprinde un număr gust" ; SEBE$ : Lumea comică a lui vizitat ţara ; 16,30 Gospodari, iniţia
pectarea normelor democraţiei colecti ştiinţa şi cultura din R. P. Romînă, în de 3 muncitoare şi 3 modclicri, conduşi Harold Loyd — cinematograful „Pro tive, realizări ; 17,10 Muzică popu
viste în G.A.C. din Feldio.ar.a regiunea soţit de numeroase ilustraţii : desene, fo de un tehnician. Acest colectiv rcstnns, gresul" ; O zi ca leii — cinematogra lară ; 17,30 înseninări de reporter ;
IC.25 Pagini din operete : 19,05 Mu
Braşov, în consolidarea economicâ-or- tografii, planşe, hărţi, tabele statistice, format din muncitori cu o temeinică ful „Sebeşul" : ORĂŞTIE : Comoara zică de dans ; 20,00 Festivitatea de
gamzatorică a gospodăriei colective şi în grafice ele. pregătire profesională a început sâ se din lacul de argint — cinematograful deschidere a celui de-al lll-lca Con
creşterea nivelului de trai material şi B. Stoian : afirme prin realizările obţinute. Bucu- „Patria" ; Marile speranţe — cinema curs şî Festival Internaţional „George
cultural al membrilor săi. rîndu-SC de sprijinul specialiştilor din tograful „Flacăra" ; LUPENI : Co
Sînt tratate : atribuţiile adunărilor ge HERMES CUTREIERA fabrică, studiind cu atenţie propune moara dîn lacul de argint — cine Encscu" — )964; 23,15 Muzica de
nerale, felul cum sînt ele pregătite şi LUMEA rile şi sugestiile venite din partea altor matograful „Cultural"; HAŢEG: dans.
cum se desfăşoară, rolul .activ al consi Lucrarea analizează condiţiile care au muncitori şi n cumpărătorilor, lucrăto Nu-i loc pentru al treilea — cinema RADIOJURNALE $1 nULETINE
liului de conducere şi a) fiecărui colec necesitat organizarea Conferinţei pentru rii de la compartimentul de creaţie au tograful „Popular" ; BRAD : Germa DE ŞTIRI : 5,00 ; 6.00 ; 7.00 ; 8,00 :
tivist în conducerea treburilor obşteşti, comerţ şi dezvoltare de la Geneva, im îmbunătăţit simţitor gama de modele nic, steluţele tale... — cinematograful 10,00; 12,00; 14,00; 16,00 ; 1S.00 ;
cum se ţin şedinţele de producţie pc bri portanţa dezvoltării comerţului mondial şi articole. „St. roşie" ; SÎMERIA : Omul din fo
găzi şi care sînt sarcinile comisiei de re pentru progresul economic al tuturor Pentru semestrul II, ci au prezentat tografie — cinematograful „Mureşul . 20.00 ; 22,00 (programul I) ; 9,00 ;
Volumul cuprinde lucrările scrise de V.I, vizie etc. ţărilor. Autorul tratează dinamica co un număr de 91 articole în 141 de mo 11,00; 13,00; 15,C0 ; 17,00; 19,CC ;
Lenin în perioada august 1915 — iunie C. Tuzu merţului mondial, implicaţiile existenţei dele, din care 7 articole noi în 21 de RADIO 23.00 (programul II).
1916. Printre ele, locul central îl ocupă grupărilor economice regionale asupra modele.
lucrarea „Imperialismul, stadiul cel mai INDUSTRIA SOCIALISTĂ — dezvoltării comerţului internaţional, a- Din colecţia prezentată au şi fost con PROGRAMUL 1 : 5.06 Emisiune.)
înalt, al capitalismului", în care Lenin TEMELIA ECONOMIEI vantajcle organizării unui comerţ liber WgflMn mutare şt, ca o minară luutxito- tractate un număr de 64 articole în pentru sate : Asigurarea unor seminţe TELEVIZIUNE
dezvoltă, în noile condiţii, teoria mar R. ?. R. pentru toate statele. ric în acest sens, ne declarăm pentru 112 modele, din care 4 articole noî în de buna calitate tu vederea însămîn-
19.10
19.00 Jurnalul televiziunii ;
17 modele. Dintre acestea, 27 de arti
xistă a capitalismului, îmbogăţind-o cu încheierea unui pact de neagresiune în cole, în 90 de modele noî sînt ciorapi tărîî cerealelor de toamnă ; 5,40 Me Pentru copii : Vulpişor... şi muzica ;
teoria imperialismului. O serie de ma Primul capitol tratează despre indus Totodată, se arată poziţia R P. R. şi tre Organizaţia Tratatului de la Varşo de bumbac, 36 articole de lenjerie şi lodii populare ; 6,10 Muzică de es 19.30 Intilnire cu Lizuca ; 19,40 Iu
teriale din acest volum sînt consacrate trializarea socialistă ca linie generală a contribuţia sa pozitivă la elaborarea via şi Pactul Atlanticului de Nord. tradă ; 6,30 Sfatul medicului : Cum fata liărţi( ; 20.00 Transmisie de la
criticii teoriei antimarxiste a aşa-ziscî c- dczvoliărîi economice a R. P. Romine. principiilor care stau la baza cooperării Eugen Phoebus : patru anîcolc din rclon: îngrijim un copil care a fost bolnav de Sala Palatului Republicii Populare Ro-
O frumoasă realizare a creatorilor o
economice între state.
voiuţîi nec2pitalistc a agriculturii în so In continuare, autorul se ocupă pe larg constituie cele 9 modele de lenjerie, hepatită epidemică ; 6,40 Melodii dis inîne : Concert de deschidere a celui
cietatea burgheză precum şi a altor pro de dezvoltarea cu precădere a industriei Adrian Comânoscu : ODISEEA CIPRULUI selecţionate şi expuse la „Expoziţia rea tractive ; 7,06 Solişti de muzică uşoa de-al lll-lca Festival International
bleme importante. grele, cu pivotul ci — industria cons PACTUL DE NEAGRESIUNE Lucrarea prezintă o istorie succintă a ră ; 8,06 Cîr.tcce şi jocuri populare :
trucţiilor de maşini, iar ultimul capitol lizărilor economici naţionale a R.P.R". 9.10 Muzică uşoara. 9,40 Melodii „George Enescu" ; 21.30 Sub clar de
poporului cipriot din timpurile antice
CURS DE CONSTRUCŢIE este consacrat progresului multilateral ŞI SECURITATE pină în prezent. In aceste zile, colectivul din com populare; 11.30 Muzică de estradă lună ; (n încheiere : Buletin de ştiri.
ECONOMICĂ al industriei ca temelie a dezvoltării INTERNAŢIONALĂ partimentul de creaţie lucrează la rea interpretată de solişti vocali; 12.03 Sport, Buletin meteorologic.
complexe şî echilibrate a economici Descriind situaţia economică, condi lizarea modelelor pentru anul 1965 Din
Eror.or.iin şi organizarea Autorul relevă importanţa încheierii Melodii populare de pe meleagurile Buletin meteorologic
noastre naţionale. Adresîndu-sc unui unuî pact de neagresiune între statele ţiile naturale, social-politicc, autorul acestea au şi fost create un număr de moldovene; 13.15 Interpreţi de mu
im itclîlor agricole socialiste cerc larg de cititori, cartea cuprinde un membre ale Tratatului de la Varşovia scoate în evidenţă luptele duse de co 35 articole şi modele noi de cioraoî, zică din operete ; 14,10 „Săptămîan PFNTRţ) 24 OIIR
Cursul tratează probleme generale ale amplu material documentar — cifre si şi ale N.A.T.O. pentru destinderea in munităţile conlocuitoare împotriva co care prezentate în cadrul concursului muzicii bulgare" — program de mu Vreme relativ frumoasă cu cer varia
agriculturii şi în mod deosebit proble date. grafice, ilustraţii care înfăţişează ternaţională şi uşurarea căii spre realiza lonialismului pentru cucerirea indepen organizat în fabrică, au fost selecţio zică populară ; 15.30 Actualitatea li bil. mai mult noros ziua. Vîmul va
mele care privesc economia şi organi succesele obţinute în cei douăzeci de ani rea dezarmării generale şi totale. Ară- denţei. nate un număr de 32. Au mai fost terară în ziarele si revistele noastre ; sufla moderat din sud-est. Temperai li
zarea activităţii G A.S . G.A.C. şi S.M.T. de la eliberare in dezvoltarea industriei lîndu-se că şi în trecut s-au încheiat cuprinse in colecţia pentru anul viitor 16.10 Tîncii interpreţi de muzica ra staţionară, ziua va fi cuprimă în
Sînt explicate : rolul şi sarcinile acestor noastre. pacte între ţări eparţînîud unor sisteme Evenimentele care se petice în Cipru încă 7 articole de lenjerie şi 20 mo populara : Simion Pop şî Fărâmiţă tic 20 şi 25 grade, iar noaptea între
unităţi agricole socialiste, cum se reali sociale diferite, în lucrare se demons în ultimele luni sînt prezentate şi ana dele de ciorapi. La îfîrşitul concursului Lambni ; 16,45 Scrisori din iară : 9 şî 14 gratie.
zează conducerea, planificarea şi organi DICŢIONAR ENCICLOPEDIC trează că, în condiţiile actualului ranort lizate prin prisma străduinţelor pc care organizat în fabrică, pentru modelele 17.30 Emisiune muzicală de la Mos
zarea producţiei, cum se normează şi se ROMÎN de forţe existent în lume. se manifestă poporul cipriot le depune pentru înlă şi articolele cc se vor produce în anul cova; 18,30 Almanah ştiinţific; 18.55 PENTKU URMĂTOAREI F
î 7/1 f
rctrihuic numea, căile creşterii produc VOL. 2. D - J şi mai mult necesitatea şî posibilitatea 065, au fost premiaţi tovarăşii Gheor Concert pentru oamenii muncii aflaţi
tivităţii muncii şi reducerii preţului de Lucrarea defineşte şi tratează noţiuni turarea oricărui amestec străin în tre ghe Naucr, Simion Voina şi Mircca Vreme uşor nestabilă, cu tempera
cost etc. de bază ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, adoptării unei asemenea măsuri. burile interne, pentru obţinerea depli Vintilă. la odihnă ; 20,10 Melodii populare tura staţionară.
Lucrarea este destinată ctîor care stu ale ştiinţelor sociale, ale artei şi litera In lucrare se arată că ţara noastră nei libertăţi. M. RUG1NESCU