Page 19 - 1964-09

Nr. 3013 Drumul socialismului Pan* 3

DIN ,um EA
'wM stf -'

STIIN TEI SI T

Proiecte de aeronave supersonice Folosirea raţionala

Iii prezent, trei avioane supersonice nică, aripile lui pot căpăta formă de a super fosfat Hor
dc pasageri concurează între ele : avio­ triunghi sau de săgeată.
nul care, potrivit unor ştiri, sc con­ Acest avion, denumit „Bociog-723",
struieşte în U.R.S.S., avionul „Con­ va putea transporta 150 de pasageri Fermierii australieni foloscc anual,
cord", de construcţie anglo-fr.inccză, şi cu viteza dc M = 2,7. Greutatea luî Ia pentru îngraşarca terenurilor agricole
avionul care sc proiectează în S.U.A. decolare va fi de 430.000 pfunzi. Con­ şi păşunilor, superfosfaţi în valoare de
Dacă construcţia avionului ,,Con­ strucţia avionului va permite ca fu- cca. 30 milioane de lire sterline austra­
cord" va satisface cerinţele tehnice ale zclajul să fie prelungit cu încă 45 pi­ liene. Recomandările anterioare pri­
proiectului, această .aeronavă va zbu­ cioare, astfel incit aeronava să poată vind folosirea superfosfaţilor sc ba­
ra, la înălţimea de 50.000—65.000 pi­ transporta 227 dc pasageri. zau pe necesităţile medii stabilite prin
cioare, cu o viteză da 1.450 mile pc Pentru a reduce şocul sonor la mi­ experienţele efectuate pe Ioturi indi­
oră, adică cu viteza de M = 2,2. nimum, avionul dc pasageri superso­ viduale. Metodele actuale mai precise
In prezent sc construiesc două va­ nic trebuie să treacă dc la viteza sub­ caic prevăd analiza solului dovedesc că
riante ale avionului „Concord" — ae­ sonică !a cea supersonică la o înălţime există o diferenţă colosală dintre prac­
ronava cu rază de acţiune medie, ca­ de ce! puţin 35.000 picioare. tica anterioară şi necesităţile reale ale
pabilă să acopere fără escală o distan­ Problema care dintre variantele avio­ multor terenuri în ccca cc priveşte în-
ţă de 2 800 mile, şi aeronava proiecta­ nului va fi aleasă — varianta cu aripi grăşăniintclc fosfaiicc
' , : ‘£ l : -^k : 1) fe-j tă să acopere fără escală distanţa dc mobile sau varianta cu aripi fixe — va Recentele cercetări efectuate în noul
3.700 mile. Aceasta din urma este în fi rezolvată după ce proiectul „Loc­ Wells dc sud au arătat ci acolo sc fo­
curs dc rcproicctnre ocntru a putea kheed'* şi proiectul „Boeing" vor fi de­ loseau cîtc 40—60 pfunzi dc superfosfat
A IIl acoperi fără escală o distanţă de 4.000 finitivate. la un acru, în timp cc necesităţile reale
mile. O problemă serioasă în elaborarea variază intre 0 şi 400 pfunzi la un
LA I. F. SEBEŞ In S.U.A. sc află în curs dc proiec­ proiectului dc aeronavă supersonică o acrit. Pe baza acestor date se consideră
Colectivul autobazei f.R.T.A. tare dou.î aeronave supersonice, care constituie zgomotul motoarelor în tim­ că în regiunea unde au fost efectuate
experienţele respective, recolta de grîu
Petroşani sc numără printre sînt superioare variantelor „Concord" pul funcţionării lor. deoarece pc mă­ a fost cu 3-5 burdicti la acru mai mică
sura creşterii puterii motoarelor spo­
atit în ccca ce priveşte dimensiunile, cit
Extindem numea autobazele cu realizările cele este proiectată de „Lockheed Aircraft reşte şi zgomotul lor. n\ai decît ar putea fi în mo 4 normal. A-
şi viteza dc zbor. Una din aeronave
mai frumoase în întrecerea so­
ccnsiă concluzie a fost confirmată $i
Autorul articolului analizează
cialistă pc întreprindere.
regiunea de nord-vest a Australiei, unde
IN FOTO : Un şir de maşini Corporation", iar a doua de „Boeing departe problema la ce viteză superso­ dc experienţele efectuate ulterior în
Airplenc". Avionul de pasageri super­
nică aeronava va fi cca mai potrivită
de la autobaza Petroşani în- sonic proiectat de „Lockheed Aircraft pentru exploatare. griul creşte în alic condiţii. Compara­
rea datelor a arătat că în multe locuri,
in brigăzi complete lucru. fi dc M = 3 ; el va putea zbura cu o vi­ limpede care dintre avioanele dc pasa­ acri dc semănaturi venituri suplimenta­
dreptindu-sc spre punctul de
Corporation" este denumit ,,CL-S23‘'.
El subliniază că deocamdată nu este
fermierii puteau obţine dc pc fiecare 100
Viteza comercială a acestui avion va
geri supersonice va fi mai rentabil din
re în valoare de 600—800 lire sterline
Foto : NT. MOLDOVEANU
teză dc peste 2.000 mile pe ora. Avio­
viteză de M = 2,2 sau varianta ameri­
nul „CL-823" va putea lua combusti­ punct dc vedere economic : avionul cu australiene.
Aceste concluzii au fost trase după
bilul necesar pentru a acoperi, fără cană a avionului cu viteza dc M = 3. efectuarea unui mare număr de cerce­
Lucratorii forestieri ele la I.F. Sebeş complexe cu plata în acord global. ca în brigăzi complexe permite folo­ escală, cu 190 dc pasageri la bord, dis­ In concluzie, autorul articolului scrie tări cu mostrele dc sol iu scopul deter­
s-au angajat la începutul anului să ob­ Conducerea întreprinderii, îndrumată sirea din plin a metodelor avansate ‘Ic L u c ră ri tanţa New York — Paris. că în timp ce avionul anglo-francez minării conţinutului dc' fosfor, mostre
ţină realizări tot mai frumoase în pro­ dc comitetul dc partid, a întocmit în exploatare cum sînt : fasonarea în trun­ „Concord" se află deja în construc­ luate dc la Ioturile experimentale unde
comitentă a lemnului dc lucru cu ccl de în fru m u se ţa re
ducţie. Angajamentul lor se înfăptu­ acest scop un plan bine gindit. Ţinîh- chiuri lungi şi catarge, exploatarea con­ Avionul proiectat de „Boeing A!r* ţie, va mai trece încă multă vreme pînă a fost măsurata recolta de grîu obţi­
ieşte cu succes. Luna de lună munci­ du-sc scama dc condiţiile existente în plane" este prevăzut cu aripi mobile. cînd proiectul de aeronavă supersonică nută prin îngraş,arca solului cu diferite
torii, inginerii şi tehnicienii de aici şi-au fiecare sector şi parchet s-a trecut la dc foc etc. Acolo unde se aplică aceas­ In timpul zborului cu viteză superso­ americană va fi definitivat. cantităţi de îngrăşăminte fosfaticc.
depăşit sarcinile de plan. In primul se­ întocmirea documentaţiei pentru înfiin­ tă metodă valoarea masei lemnoase este la B e riu
mestru planul producţiei globale şi mar­ ţarea dc noi brigăzi complexe. S-au în­ mai marc, iar pierderile dc cxnloataie
fă a fost îndeplinit în proporţie de tocmit contracte de muncă, s-au sta­ sînt reduse. Lucrătorii valorifică cit Ceea ce caracterizează astăzi şalele, Mecanizarea
110,27 la sulă şi respectiv 112,09 la bilit tarifele pe sortimente, actele dc mai superior lemnul, curăţă bine par­ este continua lor transformare. Peste tot Dispozitiv pentru automobile
sută, iar în lunile iulie şi august în pro­ punere în valoare a masei lemnoase, chetele. Este şi în avantajul lor. Daca se ridică construcţii no», sc amenajea­
cent. de 130 la sută şi 117 la sută. La cantitatea şi sortimentele ce sc voi ei îşi depăşesc planul şi valorifică mai ză zone verzi. Cetăţenii îşi construiesc Firma japoneză „Kunîmori Maryîa- Piin cablul electric. Cînd dispozitivul operaţiunilor
sortimentele de bază planul a fost de­ exploata ctc. Apoi, s-au ţinut instruc­ superior lemnul, beneficiază de patru case proprii, spaţioase, participă la ri­ ma" a realizat un dispozitiv electric
păşit : la lemn rotund din răşinoasc taje cu şefi» dc parchete si cu şefii dc la sută primă de producţie. De fapt. dicarea construcţiilor dc folos obştesc este deconectat, minerul uşii estc ma­
cu 7.000 m.c., la buşteni pentru pater brigăzi în cadrul cărora li s-au arătat salariul mediu al urmi lucrător dintr-o şi la toate acţiunile iniţiate dc sfaturi­ ieftin, care închide st deschide uşile au­ nipulat ca de ob’cei. Cînd dispozitivul auxiliare
din răşinoasc cu 5.000 m.c., la lemn concret cum să-şi organizeze munca brigadă complexă este cu 200—300 lei le populare în vederea înfrumuseţării tomobilului sî care funcţionează cu co­ sc conectează, uşile sc află sub contro­
mutatoare efiate în imediata apropiere
pentru mină din răşinoasc cu 2.500 după noua metodă. Ca şefi de brigăzi mai mare decît al unui muncitor care comunelor. La Beriu, raionul Orăştic, a şoferului. lul nemijlocit al şoferului.
m.c., la buşteni din stejar cu 1.000 m.c., au fost numiţi lucrători cu experienţă lucrează în:r-o formaţie simplă. dc exemplu, după ce s-a construit o Dispozitivul sc montează în uşi şi La automobilele în caic sc află un ia lucrările de sudură
la buşteni din fag cu 1.700 m.c. ş a. Pa­ in muncă, cai‘c ru un dezvoltat simţ La întreprinderea noastră, faţă de frumoasă şcoală, cetăţenii au fost an­ sc racordează cu tabloul dc comandă astfel de dispozitiv este exclusă des­
ralel, s-a îmbunătăţii calitatea tuturor organizatoric. Scfîi dc sectoare şi par­ anul trecut, numărul brigăzilor com­ trenaţi la amenajarea unui parc. chiderea la întîmplare a uşilor. Lucrătorii Uzinei „S. M. Kirov" din
sortimentelor, au fost reduse pierderile chete au defalcat plinul mai judicios plexe a crescut de aproximativ patru Astăzi, în faţa clădirii sfatului popu­ Moghilev dc utilaj pentru macarale şi
de exploatare. Lemnul a fost valorifi­ pe brigăzi şi echipe Brigăzile complexe, ori. Pc lingă cele existente au luat fiin­ lar şi a magazinului universal din cen­ maşini dc transport, împreună cu In­
cat mai superior. Volumul lemnului de noi înfiinţate, au fost alcătuite din ţă brigăzi şi în parchetele : Recea şi trul comunei, vizitatorii întîlncsc în lo­ nou procedeu de împrăştiere stitutul unional de tehnologie in in­
lucru a crescut. echipe specializate pc executarea unor Tor;ea, sectorul Valea Sebeşului, Fcne- cul spaţiului viran un frumos parc cu dustria constructoare dc maşini grele
La Jobîndirea acestor succese au con­ operaţii de lucru. Parchetele în care saşa, Valea Ruzii şi Pîrîul Frîului sec­ aici şi ronduri dc flori. Aici se adună a îngrăşămintelor au elaborat şi au introdus o scrie dc
tribuit mai mulţi feciori. In aproape munca este astfel organizată au fost torul Zlama, Dobra şi Pîrîul Gardului acum în zile de sărbătoare locuitorii mecanisme, care au făcut să se elimine
sectorul Oaşa, şi in altele. Din totalul
toate parchetele s-a introdus şi extins dotate cu maşini şi utilaje noi de masei lemnoase exploatate, cu ajutorul satului, petreeîndu-şi plăcut timpul munca manuală la operaţiile auxiliare
mecanizarea lucrărilor grele cum sint: marc productivitate. întreprinderea liber. In Uniunea Sovietică a fost încercată cîmp aşa de uniform şi dc bine cum dc sudura. Pentru acest scop au fost
doborîtul, secţionatul, scosul şi apro­ noastră o fost înzestrată numai în acest brigăzilor complexe s-au exploatat nu­ La amenajarea parcului au participat o nouă metodă de împrăştiere a îngră­ nu putea fi făcut nici cu mina omului, folosite îndeosebi dispozitive dc sudat
piatul mrsci lemnoase. Pentru exploa­ an cu circa 40 fierăstraie mecanice, 2 mai în 7 luni peste 65.000 m.c. majoritatea sătenilor vîrstr.îci şi tineri. şămintelor minerale şi organice cu aju­ nici cu maşina. S-a calculat că pentru şi manipulatoare.
tarea lemnului s-au folosit metode avan­ gatere, un funicular Wyssen, o auto­ Extinderea muncii în brigăzi complexe Din rîndul celor vîrstnici amintim pe torul exploziei. această operaţiune cu ajutorul maşinii Dispozitivul de sudai dă posibilitatea
sate ca : fasonarea în trunchiuri lungi macara şi aîrc mccanitmc. Toate meca­ a sporit indicii de utilizare a masei lem­ colectiviştii Filîmon Murgoi, Ionel Cucu, Rezultatele experienţelor au dcoăşit ar fi nevoie dc şapte zile. Dc asemenea, să sc rotească grinda cu ISO0. Pentru
şi în catarge, exploatarea concomiten­ nismele an fost amp]arate judicios, în noase. Pc cele 8 luni la sortimentele din Ghcorghe Da.mîan, iar printre tinerii toate aşteptările. Pentru a împrăştia costul ar fi de două ori maî marc mecanizarea operaţiunilor auxiliare în
tă a lemnului de lucru cu cel de foc aşa fel ca randamentul lor să fie cit răşinoasc indicii de utilizare au fost dc utemişti cuc au fost în fruntea acţiu­ 300 t de îngrăşăminte pc o suprafaţă Experienţele au fost efectuate pc su­ cazul sudării manuale s-an introdus
şi altele. mai mare. 92 la sută, iar la foioase de 69 la sută. nilor dc muncă patriotică sc număra dc 10 ha a fost nevoie dc numai 2,5 orc prafeţe nuri. Folosirea pc scară largă manipulatoarele de tipul „mina meca­
Una dintre cele mai importante mă­ Ne-nm preocupat de calificarea şî dc Dar fireşte avem condiţii sâ obţinem îoan Achimeţr Traian Gostescu, Marin pcntfu pregătirea exploziilor. Toate a- a exploziilor pentru împr.işticrc.i în­ nică' , la care toate mişcările se execută
suri luate pentru obţinerea realizărilor ridicarea calificării profesionale a mun­ realizări si mai frumoase. Pentru aceas­ Lupu şi Nicu Dnniinn. cests operaţiuni au fost făcute numai grăşămintelor se poate face fara maşini, cu motoare electrice sau cu aer com­
amintite a fost îmbunătăţirea continuă citorilor. Numai în acest an .au fost ta, în viitor, vom extinde maî mult care altfel ar trebui sâ stea ncfolositc primat. Experienţa a arătat că ccic mai
a organizării muncii. La I.F. Sebeş s-a calificaţi 143 lucrători fără scoatere organizarea muncii în brigăzi complexe. ION SIM1LEANA dc trei oameni. Ei au pus sub fiecare în tot anul pînă la venirea sezonului. practice manipulatoare sînt cele acţio­
introdus şl extins pe r.cară marc forma d u producţie în meseriile dc fasonatori L. DEMETER corespondent grămadă dc îngrăşăminte cile 3 kg dc O brigadă alcătuită din trei oameni nate cu motor electric. Manipulatoarele
superioară dc organizare a muncii în şi corhârdtoii. explozibil, au montat reţeaua electrică (doi artificieri şi un tehnician) poate permit să se rotească piesele în doi'ă
brigăzi complexe cu plata în acord glo­ Care este a van ta iul organizării mun­ dc declanşare a exploziei şi după a- împrăştia într-o zi 1.000 t dc îngră­ planuri, să fie coborîte şî ridicate Ia
bal. Despre acest lucru tovarăşul ingi­ cii în brigăzi complexe cu plata in a- ccasta îngrăşămintclc s-au aşezat pc şăminte. o anumită înălţime. Folosirea manipu­
ner îoan Răule.i, şeful serviciului pro­ cord globr-l ? In primul rtntl, organiza­ latoarelor a dat posibilitatea sâ se su­
ducţie, nc-a relatat : rea mureîi în brigăzi complexe permite deze toate cusăturile cadrului cărucio­
— Realizările obţinute în anul tre­ mecanizarea în întregime a tuturor o- Chimicale care reduc setea plantelor rului macaralei, să sc elimine pa­
cut au fost departe de posibilităţi. Ac­ peraţiiloi* dc lucru. Productivitatea fi­ tru operaţiuni şi să sc ridice produc­
tivitatea economică a întreprinderii a zică obţinură csic de 1,489 m.c. masă tivitatea muncii sudorului cu 17 (a suta.
fost ncsatisfăcătoare. Planul dc produc­ lemnoasă pe om zi. faţă de 0,928 m c. O problemă strîns legată dc creşte­ Universitatea de stat dîn Michigan. arc Unul din dispozitivele dc sudai se
ţie nu a fost realizat ritmic. La unele cit era înainte. Ciclul de producţie sc rea producţiei agricole şi înmulţirea proprietatea dc a reglementa creşterea foloseşte pentru rotirea suportului în
populaţiei globului este aceea a
apei
sortimente s-a rămas cu restanţe mari. scuitcază cu circa 40 la sută. Apoi, dulci, care constituie azi o preocupare plantelor. Plantele de tutun, fasole, greutate de 1.000 kg. care se sudează
Cauzele au fost mai multe. Una dintre munca în brigăzi complexe contribuie pe scară internaţională. In luna iulie grîu şi alte plante cerealiere, stropite cu cu semiautomatul cu furtun PS-54. Ro­
ele a fost şi slaba preocupare a condu­ midi la calificarea şi specializarea lucră­ CCC devin mai mărunte şi mai vi­ tirea dispozitivului dc sudat este cal­
cerii întreprinderii pentru introducerea torilor ; prin urmare la sporirea randa­ s-a încheiat la Geneva întîlnirca spe­ guroase şi prin aceasta au nevoie tle culată astfel incit, concomitent sc rea­
şi extinderea organizării muncii în bri­ mentelor acestora. Dar mai important cialiştilor sovietici şi americani care au mai puţină apă, frunzele lor sînt mai lizează şi mişcarea piesei în timpul su­
discutat problema desalinăriî apei mă­
mici şi deci pierd mai puţin din apă
găzi complexe. In anul trecut au existat este faptul că contribuie la nermanen- rilor şi oceanelor pc o asemenea scară dării.
doar 3 brigăzi complexe în parchetele t zarea muncitorilor, reducînd fluctua­ îneît «ă poată satisface nevoile de apă prin evaporare şi respiraţie. Experienţe­ Folosirea dispozitivelor dc sudat a
Valea Mică din sectorul Zlatna. Cîlceag ţia. Muncitorii dîu brigăzi s-au anga­ dulce ale omului, industriei şi agri­ le făcute cu CCC fa Institutul dc bota­ dat posibilitatea sâ sc ridice producti­
şi Bal ele din sectorul Oaşa. Din tota­ jat prin contractul de muncă să nu pă­ culturii. nică al Universităţii din Ierusalim, au vitatea la executarea construcţiilor su­
lul masei lemnoase exploatate doar 23 răsească lucrările nînă la terminarea <*v- dovedit că fasolea stropită cu acest date si să se îmbunătăţească condiţiile
la sută s-a exploatat cu brigăzi com­ r» 1 oatării parchetelor respective. Astfel, Concomitent cu rezolvarea proble­ produs chimic rezistă la secetă cu 10 de muncă.
în parchetele Gîlccag, Intrcpaldc. Pî- mei apei dulci, a îngrăşămintelor chi­ zile mai mult decît planta nestropită;
plexe.
rîul Cîrhguhii, Valea Mică şi Valea mice şi valorificării terenurilor încă în acelaşi timp se ofileşte mult mai Procedeu de sudare
Incepînd cu prima lună din acest an, Ruzii noi am reuşit sâ permanentizăm ncfolositc. o preocupare pentru oame­ greu şi trăieşte chiar în pămînturilc
cu toţii nc-ani preocupat mai mult de muncitorii. nii dc ştiinţă este constituită de gă­ sărate, cum sînt multe terenuri dc
extinderea organizării muncii în brigăzi Aici se mai poate adăuga ceva. Mim- sirea unor soluţii pentru a reduce „se­ stepă, semideşert şi deşert. C.C.C. mâi & şinelor
tea" plantelor, pentru ca astfel culti­ arc o calitate : la pâioase, paiul fiind
varea lor în regiuni secetoase şt chiar mult mai scurt şi mai viguros, planta In Canada şi în S.U.A. sc foloseşte
de deşert să fie posibilă, cu alte cu­ rezistă mai bine intemperiilor, nu este un procedeu dc sudare a şinelor ela­
vinte, cu o cantitate mai mîc.ă dc apă culcată de ploaie şi vîiit. Ca atare sînt borat în R.F.G., care asigura o calitate
culturile respective să producă ccl pu­ eliminate pierderile cauzate de dobo- superioară joantclor. Acest procedeu,
umiditate
ţin atîta ca în condiţii de
întrecerea continuă maţ bogată. rîrc,» pâioasclor dc vhu şi ploile to­ denumit „Orgoterm", constă în folo­
sirea unui amestec pulverulent de oxid
renţiale.
Recent a avut loc la Geneva o con­
ferinţa europeană pentru cultura plan­ După datele cunoscute, în uzinele dc fier, aluminiu şi adaosuri speciale.
Reacţia chimică, amorsată (a aprinde­
telor. Cu acest prilej s-au făcut cu­ americane a început producţia pc sca­ re, formează oţel şi zgură lichidă la
Ritmul susţinut în întrecerea socia­ ca fiecare lucrător a fost preocupat noscute rezultatele obţinute cu un pro­ ra industrială a CCC care, dacă va
listă, avintul cu care oamenii muncii în mai marc măsură dc îndeplinirea c- dus chimic care reduce simţitor setea confirma în cultura nure rezultatele o temperatură de peste 4.400°F. Reacţia
au înlîmpinat cca mai mare sărbătoa­ xcmplară a sarcinilor de plan. de apă a plantelor, permiţind cultiva­ obţinute în experienţe dc seră. va con­ arc un caracter cxotcrmic rapid şi are
re, a poporului nostru n-a slăbit nici Colectivul sc poate mîndri şi cu alte rea lor în regiuni secetoase. Produsul stitui o nouă cucerire a omului în loc intr-un creuzet transportabil. Oţe­
un moment. Pretutindeni colective dc rezultate, in cursul celor 8 luni cîtc acesta denumit „Cycoccl" — prescur­ lupta pentru asigurarea unor recolte lul topit este turnat într-o formă dc
muncitori, ingineri şi tehnicieni sc stră­ au trecut dc la începutul anului, la tat CCC, realizat dc chîmiştîi dc la bogate dc produse agricole. pămînt în jurul locului de îmbinare a
duiesc să dezvolte şi mai mult succe­ toate sortimentele s-au înregistrat în­ şinelor.
sele dobîndite. Hotărîrca lor dc a lu­ semnate depăşiri de plan. S-au produs
cra azi mei bine decît ieri şi mîinc în afara sarcinilor de plan 2.678 bu­
mai bine decît azi, este confirmată şi dc căţi articole dc blănărie, din care : 500 Printre evidenţiaţii în întrece­
cîteva fapte întîlnite la fabrica „Vidra" misade, 215 gulere, 93 haine dc blană rea socialistă dc la Fabrica chi­
şî la fabrica chimică din Orăştic. Să şi 1.450 diverse confecţii. mică din Orăştic sc numără şi S I M E R I A Secţie
le luăm pc rînd, în ordinea enume­ La sortimentul pici de ovine planul laborantele Marin Beştelic şi Mă­
rării lor. a fost depăşit cu 9.312 m,p. din care ria Lupu.
La sfîrşitul celor 8 luni dc activita­ 1000 m.p. pici semidermă, 1.175 m.p. In fotografie : Laborantele Ma­
te, colectivul fabricii „Vidra*1 înscrisese pici nutria, 5.730 m.p. pici scmiblană, na Beştelic şi Maria Lupu, cxc- De ja subredaciia noastră voluntară poligralicit
pe graficul întrecerii socialiste impor­ 2.900 m.p. piei cromatc, 585 m.p. pici cutînd lucrări la laboratorul sec­
tante succese. Planul producţiei globale diferite imitaţii. însemnate depăşiri s-au ţiei 1 chimice.
şi marfă a fost depăşit cu 9 la sută înregistra^ şi la sortimentul piei vînat, Ceferiştii din Simcria continuă să evidenţiată.
şi respectiv 11 la sulă, iar beneficiile dindu-sc iu plus 3.848 bucăţi diverse şi muncitorii dc la sectorul vagoane, ce­ la sută, iar productivitatea muncii r.î fie
şi economiile suplimentare la preţul dc piei. întregul colectiv este hotărît să muncească, cu entuziasm pentru înde­ le mai bune rezultate înregistrîndii-lc realizată în proporţie dc 122 la sută.
cost au depăşit suma dc 350.000 Ici. dezvolte şi mai mult şirul succeselor. plinirea ritmică a tuturor sarcinilor de grupa de lăcătuşi condusă dc tov. Mir- Colectivul secţiei poligrafice din ora­
Planul dc creştere a productivităţii Realizările obţinute dc colectivul fa­ Al 2000-lea plan. Despre succesele obţinute iu luna cc.i Fodor, care şi-a realizat planul în şul regional Petroşani s-a angajat la în­
muncii a fost realizat în proporţie dc bricii chimice din Orăştic în cin­ august la atelierele dc reparaţii, revi­ proporţie de 129 la sută şi partida de su­ La stafia C. F. R. ceputul acestui an să depăşească planul
105,32 la suta. Succese frumoase s-au stea zilei dc 23 August nu sînt zia de vagoane şi staţia C.F.R.. ne scriu dori, condusă de tov. Pavcl Budean, ca­ producţiei globale cu 3 Ia sută, al pro­
obţinut şi în ce priveşte îmbunătăţi­ decît o primă etapă în îndeplinirea apartament tovarăşii dîn colectivul subrcd.icţici re şi-a realizat planul în proporţie de Important nod dc calc ferată, staţia ducţiei marfă cu 5 Ia sută, iar producti­
rea calităţii. La toate sortimentele, pro­ integrală a sarcinilor dc plan şi a an­ noastre voluntare, A ion Moisc, şeful 128 la sut.1. C.F.R. din Simcria cunoaşte o perma­ vitatea muncii să crească cu 1 la suta
dusele dc calitatea I au depăşit cifra gajamentelor luate pe întregul an. Dc serviciului dc planificare, Emil Crcţu, nentă şi intensă animaţie. Buna organi­ peste sarcina planificată.
planificată. In luna august, muncitorii aceea, conducerea tchnico-administra- In aceste zile, în noul cartier Ae­ impiegat de mişcare şi Ion Poenaru, zare a muncii, disciplina în producţie Pentru traducerea în viaţa a angaja­
şi-au intensificat eforturile, vnlorificîml l’ivă, îndrumată de comitetul dc partid, roport dm Petroşani a intrat in fi­ tehnician I. Evidenţiaţii întrecerii sînt condiţii importante în îndeplinirea mentelor luate, conducerea tchnico-ad-
cu şi mai multă pricepere rezervele in­ a luat noi măsuri dc înfăptuire a sar­ nisaj blocul J 1 cu 60 de aparta­ Iată ce ne scriu corespondenţii noştri: tuturor sarcinilor ce revin lucrătorilor mînîstrativă şi comitetul sindicatului,
terne. In aproape toate secţiile au fost cinilor dc plan. Printre altele s-a ho­ mente. Aici se află cel de-al 2 000* Despic tov. Ion Susan, Mihai Matei, dc aici. îndrumate dc organizaţia de partid, s-au
găsite noi posibilităţi de creştere a pro­ tărît urmărirea permanentă a modului lea apartament construit în acesi Ghcorghe Blagăilă lăcătuşi de revizie Urmîud exemplul comuniştilor, ridi- îngrijit îndeaproape dc buna organizare
ductivităţii muncii şi îmbunătăţirea ca­ de gospodărire judicioasă a materiei cartier. Producţie şi calitate Avram Bcdca. lăcătuş la frînc automate, cîndu-şi în permanenţă nivelul cunoş­ a muncii şi întrecerii socialiste.
lităţii produselor. In mod deosebit a- prime, folosirea maşinilor unelte şi a ce­ Ion Stancu şi Viorcl Riidcanu dc la tinţelor profesionale, ceferiştii staţiei au Funcţionarea maşinilor la întreaga lor
tenţia şi eforturile întregului colectiv lorlalte instalaţii la întreaga lor capa­ Construcţia noului cartier livezeni La atelierele dc reparaţii din Simcria, recepţie, vorbesc cu multa căldură oa­ încheiat luna august cu frumoase rea­ capacitate a făcut obiectul altor mă­
au fost orientate spre îndeplinirea rit­ citate şi evident, realizarea ritmică a a început cu putini ani în urma, dar întrecerea socialistă devine tot mai en­ menii dc la revizia dc vagoane. lizări. suri. care au dus la realizarea unor
mică a planului la toate sortimentele. sarcinilor dc plan în toate sectoarele. lucrările s-au desfăşurat cu mult tuziastă. Contînuînd şirul succeselor, lu­ Mereu în fruntea întrecerii socialiste, indici tchnico-cconomici superiori In
Printre măsurile luate a fost şi apro­ Acolo unde angajamentele în întrece­ avînt Numai anul trecut, construc­ crătorii de la ateliere au încheiat luna lăcătuşii amintiţi şi mulţi alţii ca ci, Printre acestea merită a fi evidenţia­ felul acesta a fost posibil ca la sfîrşitul
vizionarea ritmică cu materie primă co­ rea socialistă au fost depăşite s-au sta­ august cu rezultate deosebite. Planul muncesc cu drag pentru îndeplinirea în tă, reducerea staţionării încăi cări-dcs- celor opt luni de activitate bilanţul
respunzătoare şi mai ales crearea ace­ bilit noi obiective caic să mobilizeze torii au predat 400 noi apartamen­ producţiei globale a fost îndeplinit în cărcări cu 7,3 la sută, a staţionării în muncitorilor tioografi sa fie bogat. Toa­
lui îtoc între operaţiuni, factor atit muncitorii la participarea lor şi mai ac­ te, iar planul de lucrări pe acest an proporţie dc 101 la sută, iar la produc­ bune condiţiuni a sarcinilor de produc- tranzit cu manevră cu 36,67 la sută, a te angaiamcntele luate în întrecerea so­
ţic.
de necesar producţiei dc serie în flux tivă in întrecerea socialistă. prevede construcţia a încă 640 apar­ ţia marfă în proporţie dc 103,6 la sută. staţionarii în tranzit fără manevra cu cialistă au fost îndeplinite $i depăşite.
tehnologic. In felul acesta an fost înlă­ Deşi sîntem la începutul acestor mă­ tamente. Concomitent cu îndeplinirea planu­ Strădaniile colectivului de la revizia 34,70 (a sută, asigurîndu-sc o regulari­ Recent, !a sediul întreprinderii poli­
turate, în nurc parte, şi cauzele care suri rezultatele sînt evidente. In toate Constructorii de pe acest şanliei lui dc producţie, muncitorii dc aici au de vagoane din Simcria, sc concretizea­ tate a circulaţiei dc sută la sută. Sar­ grafic? regionale din Deva a avut loc
dăunau adeseori ritmicităţii. secţiile şi atelierele fabricii întrecerea depun eforturi susţinute pentru cu acordat şi acordă o mare atenţie cali­ ză în realizarea pc luna august a repa­ cina !a tone expediate a fost realizată analî/a rezultatelor obţinute în între­
Comuniştii Bencdic Roşu, Marin Mc- continuă în ritm susţinut. Cele 18 ton® tăţii lucrărilor efectuate. raţiilor la vagoane în detaşare în pro­ în proporţie dc 141,20 la suta, iar sar­ cerea socialistă Tofalîzînd cele mai bune
vinoiti şi alţii, au fost în fruntea luptei tananţr, 74 tone oxid galben de fier pînă la sfîrşitul anului să fie predate La obţinerea acestor succese şi-au a- porţie de 111 la suta, ungerea osiilor la cina statică în proporţie de 107,12 la
neutru îmbunătăţirea calităţii produc­ şi 58 tone oxid roşu de fier. numeroa­ toate lucrările planificate îndrumaţi dus aportul muncitorii din sectorul lo­ vagoanele dc marfa în proporţie de 113 <ută. rezultate, secţiei poligrafice din oraşul
ţiei. In arcas'ă luntă li s-a alăturat în­ sele piese turnate şi matriţele realizate rle organizaţia de parlid, ei au luai comotive, grupa dc pompe condusă de fa suta, iar la osii revizuite la formare, Cele mai bune rezultate în îndepli­ regional Petroşani i-a fost înmiim dra­
tregul colectiv, făcînd din marca ta- »n afara sarcinilor tle plan. sînt cca mai măsuri care să ducă la îmbunătăţirea tcv. Petru Hă lălăi şi grupa cilindri, con­ sosire. în tranzit şi reparate fără dct.v nirea planului au fost obţinute de către pelul dc „Secţie evidenţiată în între­
breii o chestiune «le onoare şi mîn- hună garanţie că săgeata de pe grafi­ dusă dc tov. Nîstor Irinca, care şi-au sare în proporţie de 115 la sută. manevranţii Anton Mihuţ şi Ion Bog­ cerea soc in listă".
dr*e. Faptele vorbesc de la sine. Produ­ cul întrecerii va urca necontenit, în calităţii lucrărilor executate, astfel realizat planul lunar în proporţie dc Bunele rezultate obţinute la principa­ dan II, şeful de tură Cornel Muntean,
sele respinse Ia recepţie au scăzut la ritm susţinut. ca la recepţii ele să obţină numai 123 şi respectiv 124 U sută. lii indicatori au contribuit la îndeplini­ impiegatul de nvşcarc Traian nodcanu ÎOAN CHIRAŞ
zero. Acszsta este cca mai bună dovadă S. TRUŢA calificative bune şi foarte bune. O importantă contribuţie şî au adus-o rea planului global în proporţie dc 114 şi şeful de manevră Ion Zahnrie. corespondent