Page 21 - 1964-09

c * - \

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1Ţ1-VA) Deschiderea celui de-al III-lea
H i i n r c \ o n « ^ e ',°
IN NUMĂRUL DE AZI:
Concurs şi Festival internaţional

K B I R ’— Prin muzeele de artă din ţară; 3.000 de iubitori de muzică din ţară şi matice acreditaţi la Bucureşti şi vieţii
$ MAGAZIN:
„George Enescuu
— Izvoarele submarine de api
potabilii ;
alţi
peste
Sîmbătă seara în prezenţa a
membri ai corpului diplomatic.
— Pe urmele naturaliştilor
In prezidiul Adunării festive au luat
oaspeţi din diferite părţi ale lumii a
(pag. 2-a)
loc eminente personalităţi ale
avut loc în Sala Palatului R.P. Rommc
+ In raionul Orâştie : Insiloza*
rea furajelor trebuie urgentată deschiderea festivă a celui de-al treilea culturale şi artistice din ţară şi dc pes­
te hotare.
Concurs şi Festival internaţional „Geor­
^ Preocupări pentru ridicarea ge Encscu". Adunarea a fost deschisă dc Ion Pas.
cunoştinţelor profesionale In loja oficială au luat loc tovarăşii: preşedintele Comitetului de organizare
Gheorghe Ghcorghiu-Dcj, Emil Bod- al eclui de-al III-lea Concurs şi Fes­
+ NOTA : Factura nr. 1.100... năraş, Chivu Stoica, Alexandru Dră- tival internaţional „George Encscu",
(pag. 3-a) ghici. Ion Gheorghe Maurcr, Alexan­ după circ au luat cuvîntul Ion Cosma,
+ De peste hotare dru Bîrlâdeanu, Dumitru Coliu, Lcon- preşedintele Sfatului popular al Capi­
(pag. 4-a) tin Sălăjan, Ştefan Voitcc, Miltai Da- talei, caic a salutat în numele cetăţe­
lca, Constantin Tuzu. nilor oraşului Bucureşti pe oaspeţii so­
ANUL XVI: NR. 3014 DUMINICA 6 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini; 20 bani siţi la cel dc-al III-lea Concurs şi Fes­
La festivitate au participat membri
ai C.C. al P M.R., ai Consiliului dc tival internaţional „George Encscu14 şi
Stat şi ai guvernului şi alte persoane Ion Dumitrcscu, preşedintele Uniunii
oficiale, personalităţi ale vieţii muzi­ Compozitorilor din R.P.R.
Spre noi succese cale din ţara şi de peste hotare care A urmat apoi un concert festiv sus­
iau parte la manifestările Festivalului şi ţinut dc orchestra simfonică a Filar­
participanţii la Concurs, numeroşi oa­ monicii de Stat „George EncscuM, avînd
la pupitru pe artistul emerit Mircea
meni dc artă şi cultură, reprezentanţi
în întrecerea socialista ai organizaţiilor culturale şi obşteşti, Basarab,
ziarişti romîni şi corespondenţi ai pre­ Concertul s-a bucurat de o caldă pri­
sei străine. mire, fiind viu aplaudat.
Au asistat şefi ai misiunilor diplo- (Agcrprcs).
Î N S P R I J I N U L
F U R N 4 L B ! T I L O R In v e d e r e a d e s c h id e rii
noului a n u n iv e rsita r
Aglomeratoriştii de la Combinatul si- suri corespunzătoare pentru încărcarea
derurgic din Hunedoara au înscris în a- ior ritmică.
ccste zile pe graficul întrecerii socialiste La sporirea producţiei de aglomerat, La 7 septembrie încep examenele dc stitutul dc petrol, gaze şi geo­
noi şi frumoase succcsc. In luna august cît şi la îmbunătăţirea calităţii acestuia admitere în învâţămîntul superior. logie din Bucureşti şi Institutul A-
ei şi-au depăşit planul de producţie cu a contribuit din plin şi respectarea reţe­ In viitorul an universitar numărul gronomic din Iaşi. Sc extind de
7 322 tone aglomerat autofondant. De la tei dc dozare a materiei prime. La amîn- studenţilor care vor urma cursurile la asemenea, spaţiile Facultăţii dc sto­
începutul anului şi pînă în prezent co­ două fabricile de aglomerare reţeta de zi ale anului I este dc aproape 21.000. matologic din Bucureşti. Pentru studen­
ţii Institutului Agronomic „Nicolae Băl-
lectivele de muncă de la cele doua fa­ dozare s-a afişat în locuri vizibile, iar Pentru a sc crea studenţilor condiţii
brici de aglomerare a minereului au rea­ dozarea a fost executată de muncitori cît mai bune dc viaţă şi învăţătură, anul cescu" din Capitală, precum şi pentru
lizat peste prevederi 31.114 tone aglome­ cu experienţă. acesta sc prevede creşterea spaţiilor de cci din Galaţi şi Petroşani se vor da în
rat. A existat în permanenţă o continuă învaţâmînt superior cu 31.000 mp. Vor folosinţă noi cămine moderne. In pre­
preocupare pentru respectarea constan­ mai primi un nou local studenţii Insti­ zent, la Timişoara se executa lucrările
Cele mai bune realizări !c-au obţinut tutului Politehnic din Timişoara, se vor dc finisaj la noile corpuri de clădiri ale
muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la tă a greutăţii fiecărei şarje. Cîntarclc au da in folosinţă noi spaţii de învâţâmînt Universităţii,
fost verificate, întreţinute şi reparate
Fabrica de aglomerare nr. 2 a C. S. Hu­ periodic bine, iar şubcrelc au fost re­ pentru Institutul dc construcţii şi In­ (Agcrpres)
nedoara. Ei au livrat furnaliştilor de la glate corespunzător. La fabrica de aglo­
începutul anului şi pînă în momentul de
fată peste 16.400 tone aglomerat. De su­ merare nr. 2 s-a întocmit un grafic dc
schimbare a ciocanelor de la concaso-
bliniat faptul că în cursul acestui an ca­ rnl dc calcar. Ca urmare, gr.imilaţia UIMI CUM» SCOMA
litatea aglomeratului s-a îmbunătăţit, calcarului s-a îmbunătăţit. La concaso-
procentul de fier a crescut simţitor. periodica a valţurilor. Acest lucru a A$ig %
rnl pentru cocs s-a trecut la strunjirca
Pentru obţinerea succeselor amintite
nu fost luate o scrie de măsuri tehnico- permis introducerea în cuptoarele de .*1 ΧU ® I§€ lf»i ipomsj
organizatorice. Amintim doar cîtcva. De calcinarc a unui cocs de granulatic
pildă, in cursul anului curent s-a trecut mai bună, fapt care a mărit permeabili­ Dc munca bobinatorilor depinde în mare măsură buna funcţionare a maşinilor acţionate de motoare elec­
Ia executarea analizelor chimice a mate­ tatea cuptoarelor. trice. Pentru a venî în ajutorul minerilor, bobinatorii Catinca Vuzdugan şi Mihai Ghilc. din Vulcan, dau o Peste cîtcva zile vom păşi în noul jin preţios din partea acestui comitet.
riei prime înainte de introducerea ci în Muncitorii şi-au ridicat continuu ca­ deosebită atenţie calităţii lucrărilor. Depăşirea ritmică a planului şi calificativele foarte bune cu care motoarele an şcolar în care sc va înfăptui gene­ El a fost acela care a ţinut tot timpul
cuptoarele de calcinarc. Acest lucru a lificarea profesionala. La r.inîndouă fa­ bobinate de ci au trecut examenul dc calitate, i-au situat în tot cursul acestui an în rîndurile evidenţiaţilor în în- ralizarea învăţamîntului de opt ani. legătura dintre părinţi şi şcoală, a apro­
permis stabilirea corectă a procesului bricile de aglomerare au fost deschise trecerea socialistă. Foto: N. MOLDOVEANU Din această toamnă şi şcoala noastră piat mai mult părinţii dc cadrele di­
tehnologic, respectarea lui cu stricteţe. cursuri de calificare şl de ridicare a ca­ din satul Fcncş sc va număra printre dactice şi împreună s-au ocupat de for­
Şefii de schimb au urmărit mai atent re­ lificării profesionale, la care au fost în­ unităţile şcolare de 8 ani. Avem o marea şi educarea copiilor. Aceasta co­
zultatele analizelor chimice. In fiecare cadraţi un număr însemnat de munci­ şcoală marc, spaţioasa, cu săli dc clasă laborare nc-a ajutat deosebit de mult
schimb s-a îmbunătăţit apoi organizarea tori. La cursuri au predat inginerii şi V E Ş T I D IN A G R I C U L T U R A luminoase, in caic copiii din sat sc şi în acelaşi timp a dat părinţilor o
muncii. înainte de începerea lucrului, şe­ tehnicienii cu experienţă în muncă. In bucură de cele mai bune condiţii dc în­ viziune mai complexă în cc priveşte ne­
fii de echipe s-au interesat de la cci ca­ fata muncitorilor au fost ţinute referate văţătură. Pentru anul şcolar ce bate cesitatea continuării studiului.
re au terminat orele de muncă despre tehnice legate de specificul producţiei. semnat număr dc porci şi păsări. In ve­ la uşă, ne-am pregătit cu mult înainte. Peste cîtcva zile vom începe un nou
modul cum au funcţionat agregatele, ca­ Drept rezultat muncitorii au exploatat G.AX. evidenţiate derea asigurării unei bune hrăniri a ani­ Toate utilajele Pînă la sărbătoarea dc la 23 August, an dc muncă. Pornim cu încredere spic
re este reţeta prescrisă, calitatea mate­ mai hine agresatele, şi-au organizat mai malelor pc perioada dc stabulaţie, co­ totul a fost terminat : zugrăvitul, cură­ cl. Odată cu noi, cadrele didactice dc
riei prime etc. Au controlat dacă bun- judicios munca. lectiviştii au prevăzut să asigure în a- reviz o ţenia, aprovizionarea cu combustibil, iar la şcoala de 8 ani din salul Feucş, voi
cărclc stnt pline cu materiale, luînd mă­ D. LTJPAŞCU fniă dc nutreţurile concentrate, de fl­ dc curînd au fost aduse şi repartizate începe munca şi cci 173 dc elevi. Numă­
ituri şi grosiere, 375 tone siloz. Com­ pc clase şi elevi manualele şcolare pe rul nu c prea marc, dar suficient pen­
Ţinîml scama dc faptul ca lucrările parativ cu anul trecut, cantităţile de Mecanizatorilor de la S.M.T. Polua care în ultimii ani copiii Ic primesc tru un sat care odinioară nici nu pu­
Cu toţi indicatorii de plan depăşiţi dc pregătire a solului, în special ară­ furaje strînse şi depozitate sînt mar le revine sarcina ca în campania dc gratuit ica visa o şcoală.
toamna să execute lucrări agricole echi­
mari.
tura, condiţionează în măsură hotărî-
Azi în această şcoală nouă ridicată
Sărbătoarea dc la 15 septembrie nc
toarc realizarea dc producţii sporite la Cu toate acestea, în preocuparea co­ valente cu 1S.8I2 hnutri. Cel mai marc va aduce, aşa cum spuneam la început din temelii, 173 de copii ai căror pă­
In acest an minerii de la T. M. Ţcbca conducerea întreprinderii sporirii conti­ ha, colectiviştii din raionul Alba au a- lectiviştilor pentru asigurarea bazei fu­ volum de lucrări sc va efectua la ara­ încă o clasă — a VIII-a. In ca vor în­ rinţi, l.i vîrsta lor n-au văzut nici mă­
nu obţinut luna dc lună succese tot mai nue a productivităţii muncii. La indica­ cordat o atenţie deosebita executării rajere se constată şi unele lipsuri. In turi şi semănat. In vederea realizării văţa toţi absolvenţii clasei a Vil-a din car tăbliţa şi stilul, vin la şcoală în
frumoase în muncă. Li au încheiat bi­ ţia comitetului dc partid, au fost luate acestei lucrări. Ca urmare a folosirii primul rînd ne referim la faptul că prevederilor plinului stabilit, s-a acor­ primăvara acestui an. Au venit şi s-au uniforme curate, învaţă din manuale
lanţul primului semestru cu multe zile măsuri care au dus la o mai buna orga­ tractoarelor cu randament sporit, pînă aproape 100 tone fînuri rezultate dc la dat o atenţie sporită revizuirii şi re­ înscris cu toţii. Elisabcta Tcodorescu, gratuite, iar în graiul lor întîlncşti în
înainte dc termen. Marea sărbătoare a nizare a producţiei, la utilizarea maşini­ acum în G.A.C. din acest raion s-au prima coasă se mai găsesc şi acum nc- parării utilajelor cc voi fî folosite în Aurel Şcrbau, Sabina Uliţa, Ana To- mod curent şi dezinvolt termeni ca :
eliberării patriei a constituit un nou pri­ lor si utilajelor, la întreaga capacitate. efectuat arături pc aproape întreaga flansporlate din cîinp. O altă lipsă campania dc toamnă. Astfel, în afară dorescu. elevi care au încheiat clasa a Facultatea dc chimic, Facultatea dc ma­
lej de sporire a eforturilor pentru înde­ Astfel, productivitatea fîzîcă a crescut suprafaţă planificată. Pentru realizările constă în aceea că datorită neglijenţei de pluguri şi tractoare au fost reparate Vlf-a numai cu note mari, au fost pri­ tematică, Facultatea dc filologic, Fa­
plinirea angajamentelor. cu 7,7 la sută faţă de sarcina planificată. obţinute merită a fi evidenţiate in pri­ consiliului de conducere, cîntarul bascul cele 75 semănători. 31 grape cu discuri mii la înscriere. Apoi au venit şi s-au cultatea dc istoric, institute dc învă-
Prin sporirea producţiei de cărbuni a mul rînd gospodăriile colective din aflat la gospodărie încă din anul tre­ şi 23 tăvălugi inelari care sc vor uti­ ţămînt superior ale căror trepte vi­
Întrecerea vie desfăşurata între echi­ înscris toţi absolvenţii. Mărturisesc că
crescut şi productivitatea valorică. In Ciugud, Bucerdea, Miceşti, Galda, Drîm- cut, nu a fost nici acum instalat, din liza la pregătirea patului germinativ şi la început credeam ca va trebui să stau sează să Ic urce. Şi azi, Ic pot urca.
pele de mineri s-a soldat astfel cu re­ luna august acest indicator dc plan a bar, Mihalţ, Strcmţ ş.a., caic au efec­ care cauză evaluarea şi înregistrarea la semănat. Pentru ca maşinile de se­ dc vorbă cu ci, cu părinţii lor, să Ic
zultate deosebite şi în luna august, cînd fost îndeplinit în proporţie dc III la tuat aiăluri pc cile 200—520 ha. cantităţilor de nutreţuri depozitate nu mănat să poată lucia cu un randament arăt importanţa generalizării învăţamîn- SALVINA BOLCA
întreprinderea şi-a îndeplinit şi depăşit sută. In vederea asigurării unei baze te­ sc face pc bază dc cîntărirc. ridicat, scmânătorilc sînt prevăzute cu luluî. N-a fost însă nevoie. Spre mul­ directoarea Şcolii dc S ani
meinice pentru producţia dc cereale tuburi de rezervă, cu marcatoare şi gra­ satul Fencş, raionul Alba lulia
toţi indicatorii dc plan. Procentul valo­ Noile realizări se înscriu în şirul suc­ din anul viitor, mecanizatorii din nu­ Pc Ungă acestea sc mai constată şi alte pe lanţatc. ţumirea mea şi a tuturor colegilor dc
rii producţiei globale realizate în luna ceselor obţinute dc minerii dc la 'febea meroase gospodarii colective au trecut neajunsuri. Cu loatc că există condiţii La revizuirea si repararea utilajelor la şcoala noastră, elevii au venit pînă
ia unul. Ne-am dat seama acum şi mai
august este 112,2 iar al producţiei mar­ pe drumul îndeplinirii exemplare a an­ la executarea arăturilor pc terenurile depline pentru asigurarea nutrcţurilo» agricole s-nu evidenţiat mecanicii Mi- bine cîtâ influenţă pozitivă a avut a- PEDAGOGII
suculente, nu s-a început nici acum în-
fă de 113,3 la sută. Aceste rezultate sînt gajamentelor luate în întrecerea socia­ care au fost eliberate dc leguminoase silozatul furajelor. Motive întemeiate ron Nagy. Alexandru Scraru, Roinulus supr.i tuturor părinţilor, comitetul de
urmarea atenţiei deosebite acordate dc listă. şi de porumbul siloz. Pregătind un p-H pentru întîrzicrca acţiunii dc însilozarc Sicoc, Vass Ghcza, Romulus Neamţu părinţi de l.i şcoala noastră. In tot
germinatîv corespunzător pe terenurile nu există. Gospodăria colectiva dispu­ şi alţii. cursul anului, noi am primit un spri­ TREC LA POST
destinate a fi însăminţatc în această ne dc o tocătoare, dc mijloacele nece­
toamnă cu cereale păioasc, mecaniza­ sare pentru acţionarea ci şi nu fost pre­
Folosirea maşinilor electronice în transporturi torii îşi aduc o contribuţie însemnată gătite două gropi cu o capacitate do — Voim vă este încredinţat fon­
la realizarea dc recolte sporite la hectar.
100 tone. Inginerul agronom al G.AC., dul de aur, viitorul ţării — copiii.
Ioan Ceaun, cunoaşte lipsurile existen­ Vouă vă revine misiunea nobilă de
Maşinile electronice de calcul se folo­ losirii maşinilor electronice la calcularea a i forma şi educa. îndeplinirea a-
te şi urmările negative pe care Ic au
sesc cu succes şi în domeniul transpor­ timpului dc mers a trenurilor, determi­ Tărăgănări acestea asupra sarcinilor stabilite în sec­ ceslei înalte îndatoriri cere fiecărui
turilor. Utilizarea acestora la rezolvarea narea soluţiilor optime ale graficului dc torul zootehnic, dar nu îa măsurile co­
operativă a problemelor privind deter­ circulaţie ctc. In acest scop specialiştii invătător să pună in muncă pasiu­
minarea precisă a variantelor compune­ din cadrul Ministerului Transporturilor nejustificate respunzătoare pentru lichidarea lor. In ne şi dragoste, să lucreze cu perse­
rii trenurilor dc marfă şi stabilirea efec­ SÎ Telecomunicaţiilor colaborează cu aceasta direcţie ar trebui sa acţioneze verentă. să-şi ridice continuu nivelul
tivului de vagoane duce la realizarea u- centrul dc calcul al Universităţii din Sectorul zootehnic al gospodăriei co­ cu mai multă hotărîre şi organizaţia de politico-ideologic .
nei economii zilnice dc 500 de vagoane. Bucureşti. lective din Rihiţa, raionul Brad, cu­ partid al cărei secretar este tov. Ioan 794 de absolvenfi ai Şcolii peda­
In prezent se studiază extinderea fo­ (Agcrpres) prinde 205 bovine, 506 ovine, un în­ Oprea. gogice şi ai Institutului pedagogic
din Deva trăiesc clipe de emoţie.
Cuvintele tovarăşului Cornel Cis-
maşu. şeful secţiei de învăţămînt a
Gării romînssti editate în limba franceză Pentru exploatările forestiere Sfatului popular regional, sînt calde,
• i îndeamnă să păşească spre vii­
Sub egida Editurii Academici R.P.R. memoriile originale ale acad. prof. dr. Anul acesta, exploatările forestiere din caic măsoară mai mult de 1300 km. torul loc de muncă, — catedra —
şi firmei Eyrollcs-Paris a apărut ediţia Simion Stoilov. In curînd va apare, de Argeş, Hunedoara, Ploieşti, Bacău şi Numai în primele 6 luni ale acestui an, cu încredere şi bucurie, cu dorinţa
11-a, tipărită în limba franceză, a lucră­ asemenea, în limba franceză, volumul alte regiuni, au fost dotate cu încă 110 muncitorii forestieri au scos şi apro­ de a realiza lucruri frumoase în
rii „Numere şi sisteme aleatoare'* dc III al lucrării acad. Gh. Vrînccanu, funiculare, care se folosesc la scosul şi piat cu ajutorul acestor mijloace moder­
Octav Oniccscu. „Lecţii dc geometric diferenţială4 tipă­ apropiatul lemnului din locurile greu ac­ ne aproape 3.000.000 mc lemn, cu peste munca de formare a tinerelor vlăs­
In ultimul timp Editura Academiei a rită de Editura Academiei R.P.R. şi fir­ cesibile sau inaccesibile altor mijloace. 300.000 mc mai mult decît în aceeaşi Rechizitele şcolare sînt articolele cele mai solicitate în zilele cc preced tare
mai editat în limba franceza lucrarea ma Gauthicrs Villars-Paris. In prezent, pădurile patriei sînt străbă­ perioadă a anului trecut. deschiderea noului an şcolar. Afluenţa din librarii e tot mai mare. 194 de tineri asculta Peste cîtcva
„Opera matematică'*, care prezintă toate (Agcrprcs) tute dc peste 1100 linii dc funicular, (Agcrprcs) In foto : Aspect de la librăria nr. 1 din Alba lulia. ore vor pleca spre oraşele şi satele
regiunii înaripaţi de acel îndemn
care i-a însoţit mereu în anii de stu­
diu, de acel îndemn care I-au sim­
O vitrină atractivă marchează intra­
La Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R. P. Romi ne rea spic standurile industriei alimentare ţit încă de atunci, de cînd şi-au ales
aflate la nivelul 3. Produse zaharoase, drumul spre meserie
Cite visuri nu şi-a făurit
Silvia
dc patiserie, lactate, paste făinoase, pro­ Zinca, lata din Sebeş, care acum va
INCURSIUNE DE-A LUNGUL A DOUA DECENII machete ale modernelor combinate ali­ porni spre Valea fiului să-şi înceapă
duse de carne, băuturi, conserve ctc —
peste 4.000 dc sortimente — şi alături
m unca! A cerut sa lucreze acolo,
mentare arată vizitatorului că industria
alimentară a devenit astăzi o ramuri să se ocupe de educarea Hilor de
mineri. Şi i s a aprobat. Va pleca
modernă, în plină dezvoltare, a econo­ împreună cu Anişoara Sălcii, tot din
In modernul şi atrăgătorul ansamblu plastică a dezvoltării construcţiei de ma­ Iată, de pildă, industria electrotehni­ a producţiei. Faţă de anul 1948, în 1963 Un alt grup dc exponate demonstrea­ miei naţionale, pusă în slujba satisface­
arhitectonic al Expoziţiei realizărilor şini şi a industriei energetice. Din a- ca, a cărei producţie a fost în 1963 de producţia de cărbune a crescut dc 3,5 ză realizările din ramura industriei con­ rii iii măsură tot mai larga a nevoilor Sebeş şi ca, la Şcoala medie din Pe­
economici naţionale a R.P. Rominc din cest centru al expoziţiei pornesc in 20 de ori mai mare decît în anul 1950. ori, de sare dc 4,6 ori, de minereuri strucţiilor. Diferite sorturi dc ciment, de consum ale populaţiei. tri la-Lonea
Capitală, pavilionul circular, impună­ toate direcţiile aici — ca nişte raze — Ea este prezentă la această expoziţie dc fier dc 11 ori. Alături dc aceste ci­ var, ipsos, cărămizi, produse din m.ir*- Eleganţă şi bun gust. In aceste doua cu­ Işi încep munca doua tinere, „ele­
toare construcţie din metal şi sticla, care duc spre diferite standuri ce oglin­ cu produse de un nivel tehnic ridicat. fre vedem o parte din factorii care mură şi piatră sînt cîtcva din gama va­ vinte poţi caracteriza standurile de la ve eminente“ cum spune tovarăşa
este în toate privinţele locul central. desc dezvoltarea ramurilor industriei şi Rezultatele obţinute în domeniul elec­ le-au determinat : utilaje dc producţie riata a materialelor folosite la miile dc ultimul nivel al pavilionului central. Bodea. directoarea Şcolii pedago­
Mii şi mii de vizitatori îl admiră zilnic agriculturii. Să mergem împreună, drag tronicii, una dintre cele mai tinere ra­ roniincască folosite cu succes în indus­ construcţii industriale, dc locuinţe şi so- Peste 2.800 sortimente de ţesături, tri­ gice din Deva. Silvia şi-a luat exa­
ca operă inginerească. cititor, pc aceste raze. muri industriale, stîrncşte admiraţia u- tria minieră, machetele unor unităţi cial-culturalc cc au fost înălţate şi sc cotaje, confecţii, încălţăminte, pielărie menul de stat cu media 9.28, Ani-
Să intrăm împreună cu vizitatorii în Ceea ce întîlncşti în primul rînd şi nanimă prin exponatele prezentate: ma­ moderne dc preparare ca cele dc la înalţă mereu, tot mai multe, pe întreg şi blănărie, articole din cauciuc, casnice şoarei i s-a acordat premiul I la ab­
imensul său spaţiu, unde sînt prezenta­ tc impresionează in mod deosebit este şina electronică de calcul, analizatorul Coroeşti, Teliuc, Caia Marc ctc. Demn cuprinsul ţării. etc exprimă aici succesele lucrătorilor solvirea Institutului pedagogic. Cu
te nenumăratele exponate, şi să facem şirul dc exponate care atestă puternicul monocanal, spcctomctrul dc raze X, de reţinut este faptul că peste 30 la Nivelul doi a( pavilionului central este dîn industria uşoară, străduinţa lor dc
o călătorie prin standuri; o călătorie avînt al industriei constructoare de pompele ionice etc. sută din utilajul minier şi aproape în­ rezervat în cea mai marc parte agricul­ a îndeplini indicaţiile conducerii de par­ dragostea cu care au muncit în
care înseamnă dc fapt o incursiune ra­ maşini şi prelucrării metalelor. Nu-i ne­ Standurile industriei siderurgice în­ treg utilajul de preparare sînt fabricate turii noastre socialiste. Găseşti aici ima­ tid şi dc stat cu privire la îmbunătăţi­ bănci, vor munci şi la catedră. Si
pidă de-a lungul a 20 dc ani plini de voie să fii specialist pentru a-ţi da sca­ făţişează drumul parcurs în anii noştri în ţară. ginea nouă a lanurilor întinse, a cîm- rea continuă a calităţii produselor si la fel vor lace şi Ion Lepădata, lî«
realizări în dezvoltarea economică a ma ce paşi mari a făcut ţara noastră în dc această ramură importantă a eco­ purilor dc porumb, a zonelor legumico­ satisfacerea cerinţelor oamenilor muncii. nărut venit din Scărişoara Gorjului,
patriei. Iată uşile dc sticlă s-au dat la producţia unor tipuri noi dc maşini, in­ nomici naţionale. Producţia de oţel era Machetele termo şi hidrocentralelor care a cerut să-şî înceapă munca de
o parte. Coborîm cîtcva trepte şi ajun­ stalaţii şi utilaje de cci mai înalt nivel în 1963 de 9,5 ori mai mare ca în 1938. construite sau în construcţie graficele le. Graficele şi fotografiile înfăţişează o Dc fapt c greu să-ţi fixezi privirea la pedagog în satul Lunca Cernii, şi
sinteză a evoluţiei principalelor sectoare
un anume stand. Toate sînt frumoase
gem la/primul nivel al pavilionului. In tehnic. Este suficient să priveşti strun­ La Hunedoara, Reşiţa si Oţelul Roşu şi fotografiile ne informează ca în ulti­ şi atractive. Ghizii, graficele te infor­ Traian Medea, care a cerut sa se
faţa noastră — o uriaşă roată dinţată, gul cu comandă program pc bandă dc s-ao reconstruit ^i dezvoltat vechile oţc- mele doua decenii industria energetică ale agriculturii, folosirea tot mai largă mează printre altele ca în anul 1963 in­ întoarcă în satul lui, în Rişcu/ita-
care sc mişcă îi»11-un închipuit angre­ magnetofon, strungurile revolver, ma­ iării, dotîndu-se cu agregate de capaci­ a obţinut succcsc deosebit dc însemnate a îngrăşămintelor chimice, sporirea gra­ dustria uşoară a pus la dispoziţia cum­ Brad, şi Viorel Herban din Alun care
naj. Deasupra ci pc panouri, care tind şinile de găurit, dc rectificat ctc., *3 tate mărită şi instalaţii moderne în hale Producţia dc energic electrica şi termică dului dc mecanizare a principalelor lu­ părătorilor un volum de mărfuri dc
O se înălţa către vîrful cupolei, citim asculţi explicaţiile ample ale ghizilor refăcute. S-a construit o nouă otelăric a crescut în anii 1933—1963 dc 17 ori, crări agricole, realizări obţinute în Ic- aproape 5 ori mai mare în comparaţie a solicitat să meargă în Poieniţa
cifre semnificative, care redau sintetic pentru a căpăta o imagine destul de Martin la Hunedoara şi of cin ri t electri­ revenind — în 1963 — 621 k\Vh pe fie­ gumicullură, viticultură, pomicultură, cu anul 1938. Voinii. sat îndepărtat, şi Emilia Ra-
principalele realizări ale economici na­ precisa a ceea cc reprezintă azi indu­ ce la Hunedoara, Cîmpia Turzii şi Re­ care locuitor, comparativ cu 72,4 l;Wh, precum şi în sectorul zootehnic. hoveanu, şi Viorica Noiogan. şi D o i­
în 193S.
ţionale. Nu poate să nu-ţi umple ini­ stria romîucască constructoare de ma­ şiţa. Este în curs de construcţie marele O parte a spaţiului de pc nivciul doi Vizita noastră în pavilionul central na Sliru si Mariana Matescic si toti
ma de mîndrie faptul că producţia glo­ şini, treapta superioară la care a aiuns combinat siderurgic dc la Galaţi. D'n Exponatele industriei petrolului şi este rezervată şi economiei forestiere. s-a terminat. Rumoarea zecilor dc ma­ cei aproape 200 de absolvenţi care
bală industrială a crescut in 1963 faţă datorită aplicării consecvente a politi­ mostre de produse, machete, fotografii, chimiei atrag privirile tuturor. Vedem Ex'ponatelc exprimă sugestiv eforturile şini aflate în funcţiune, mişcarea conti­ de m i ine vor urca la catedră.
de 1950 dc peste cinci ori. Venitul na­ cii partidului de industrializare socia­ grafice aflăm şi despre succesele dobîn- calupurile dc cauciuc romîncsc „Ca- lucrătorilor silvici pentru refacerea pă­ nuă a miilor şi miilor dc oameni, care De m i ine cei mai tineri pedagoei
ţional a înregistrat o creştere dc 330 listă a tării. rom", fire şi fibre sintetice, detergenţi, durilor, pentru gospodărirea şi îngriji­ forfotesc într-un furnicar necontenit îşi vor începe munca. Vor trece la
la sută, productivitatea muncii în in­ Tot la parter facem cunoştinţă cu dite şi în creşterea producţiei de cocs, coloranţi. Instalaţii în miniatură nc rea acestei bogăţii naturale a patriei prin faţa standurilor, tc îndeamnă să nost hplăriti să facă totul pentru
dustrie dc 292 la sută, volumul inves­ alte ramuri industriale. Nenumărate fontă, laminate, materiale refractare. amintesc dc imaginile „pădurilor argin­ In anii noştri a fost împădurită o su­ arunci o ultimă privire în expoziţie, de ca, alături de cadrele cu experienţă,
tiţiilor de 654 la sută, producţia globală produse, machete, grafice, hărţi. Toate Iată nui încolo standurile industriei tii4 din cetăţile chimici, aflate în pro­ prafaţă de l.OOO.COO ha. Prelucrat în aici dc sus dc pc ultimul nivel. Multi­ să cultive la elevi pasiune pentru
agricolă dc 170 la sută, volumul co­ la un loc te fac sa înţelegi limpede şi minelor şi energiei electrice, dc care sc ducţie sau în construcţie în diferite re­ combinate noi şi moderne ca acelea de tudinea dc exponate, jocul culorilor, învăţătura, cinste, modestie, simţul
merţului exterior de 425 la suta. concret că politica partidului a dus la leagă dezvoltarea tuturor celorlalte ra­ giuni ale patriei. Chimici i-au crescut la Blaj, Suceava, G.îlăuţaşî, Brăila, Tg. lumina caic scaldă strălucitor întregul datoriei, dragoste pentru muncă,
dezvoltarea fiecărei ramuri industriale, Jiu, Gherla ctc, lemnul capătă o valoare
La baza uriaşei roţi se găseşte un muri industriale. Aflăm ca fondurile aripi uriaşe, concretizate în creşterea A. DROST trăsături înalte pe care le cere socie­
la dezvoltarea armonioasa a întregii e- tot mai mare. Anul trecut, un metru
rotor de turbină cu palete reglabile, fău­ conomii pe baza valorificării superioa­ dc investiţii alocate acestui sector au producţiei, în 1963, de 23 ori faţa de cub dc lemn avea o valoare mai mare tatea nouă în care trăiesc.
rit dc meţterii îeşîţenî. Este o expresie re a bogăţiilor patriei. permis realizarea unei însemnate sporiri 1938, cu 64 la suta decît îa 1959. (Continuare în pag. 3-a) LUCIA LICIU