Page 22 - 1964-09

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3014
a

Exista o veclie legendă feniciană. O de mult timp acest fenomen, dar ni­ scurgîndu-se în adîncimile solului prin
regăseşti sub diferite forme în poves­ meni nu vroia să creadă atunci cînd straturile înclinate ale munţilor, apa
tirile marinarilor din antichitate des­ ci afirmau că marca în această zonă dulce ţîşncşte sub mare, departe de
criind întîmplărilc lor din Mcditcrana era de multe ori nefiresc de agitată, coastă.
orientală. Tema este întotdeauna aceea­ cit sc poate de rece, uneori peştii care O comisie specială de studiere a ape­ degrabă in adăpostul unde se în­
şi : un vas cu pînzclc zdrenţuite după nimereau aici murcu de frig şi alît lor subterane din Liban a lucrat aproa­ „Aur negru"c/e un soi
grămădiseră in ajr.n, la începutul
furtună şi vîsicle purtate de valuri. dc dulce că putea fi băută fără nici pe un an la reperarea acesror izvoare ploii.
Sub razele nemiloase ale soarelui ma­ o teamă. Exploratori îmbrăcaţi în cos­ submarine. Cu ajutorul Organizaţiei deosebit
rinarii sînt chinuiţi cumplit de sete, tume de scafandru au dat ci înşişi de Naţiunilor Unite, geologii libanezi în Experienţele acestea au dovedit
că maimuţele au un vocabular al
amforele caic conţineau provizie de apă potabilă în plină marc. Unul din- colaborare cu cci francezi şi americani In peşterile din Cuba trăiesc lor, bineînţeles extrem de
apă sînt pline acum cu apă sărată. O tici ci a declarat : „La 600 metri în ou deschis un nou capitol al ştiinţei. citeva zeci de specii de lilieci Cci mentar. rudi­
divinitate generoasă îi ia sub patro­ largul coastei libaneze, în dreptul punc­ Se cunoşteau pînă acum căutătorii dc mai mici slnt cit un fluture, cei
najul său pc aceşti nenorociţi. In ju­ tului Ras Clickka, am putut bea la o comori, prospcctorii în căutare de mai mari au deschiderea aripilor
rul lor deodată marca sc transformă adîncimc de 30-40 m o apă minunat dc zăcăminte petrolifere, arheologii, des­ de 60 cm. Coloniile lor numără ci­ La telefon delfinul
în apă dulce. rece şi dulce". coperitorii de epave, biologii subma­ teva zeci de mii de lilieci In peş­
Nimeni în zilele noastre nu mai cre­ Ca toate ţările din Orientul Mijlo­ rini ; iată acum şi căutătorii dc izvoare tera Qurreulo din regiunea Ca-
de în astfel de poveşti. Dar, de cu- ciu, Libanul duce lipsă de apa. Mai feri­ pc fundul marii. maguey, au fost găsite osemintele Ilaig eiştigă in medie 28.000 de
rînd, în largul coastelor libaneze a cită dccît multe din vecinele sale, în In prezent sînt cunoscute 17 izvoare, unor lilieci care au fost supuse franci pc lună, sumă pc care ar
lost descoperită o scrie dc izvoare sub­ această ţară sc acumulează în fiecare din cerc şase sînt permanente şi 11 unor analize chimico-fizicc. Oame­ invidia-o multe vedete de cinema.
marine. Captarea lor va transforma an pc crestele munţilor pături groase intermitente. Cel mai mare dintre ele nii dc ştiinţă au stabilit că in Dar. Haig, nu ştie să cheltuiască NORVEGIA La Moinrana a fost recent descoperită dc către spcologi
complet regiunea dc nord a Libanului, de zăpadă. Ele alimentează izvoarele (Clickka 12) se află la un kilometru de­ această peşteră liliecii au trăit in banii pe care îi cîştigă, căci Haig britanici amatori, cea mai mare peşteră din Europa. Peştera este situată
pcrmiţînd o dezvoltare considerabilă dc pc pantele munţilor şi torenţii caic părtare dc coastă. El ţîşneşte la o adîn­ urmă cu 10.000 de ani şi au depus este un... delfin (femelă), blind şi pe linia Cercului Polar, pe o lungime de aproape 2 mile.
a culturilor prin irigaţie. năvălesc pe Meiliternnă prin chei pito­ cimc dc 45 m furnîzînd în medie 50 straturi de guano (tngrăşămint na­ vesel, care locuieşte de la începu­ Speologii amatori au folosit bărci mici pentru traversarea lacu­
Savanţii iiidrografi au efectuat dc reşti. Dai cea mai marc parte a apei m‘ pc secundă sub forma unei coloa­ tural de păsări) groase de 40 m. tul anului trecut intr-un imens ac­ rilor subterane şi funii pentru eăţ.ărarea pc versantele lunecoase.
maî multă vreme cercetări submarine provenită din topirea zăpezilor dis­ ne cu un diametru în partea superioara Guano este un înorăşămînt pre­ variu la Port Elizabeth (Africa de IN FOTO: Aspect din interiorul peşterii.
care au dus în cele din urmă la des­ pare în faliile masivelor de calcar şi se de 150 m. Importanţa acestui izvor ţios CI conţine compuşi de fosfor, sud).
coperirea amintiră. Fenomene curioase pierde în adîncimilc pămîntului fără poate fi apreciată printr-o simplă com­ azot şi calin in proporţie de 12-30 Circa 350 000 de persoane au ve­
au fost observate la sudul golfului Tri­ ca nimeni să sc poată folosi dc ca. paraţie : cci 50.000 litri pc secundă re­ la sută. Ingrăşămintul de guano nit pivă în perzent să-l vadă pe
poli, — metropola Libanului dc nord. Culmile masivelor acoperite cu ves­ prezintă dc şase sau şapte ori volumul este folosit foarte mult la planta­ Haig a cărţii distracţie favorită
Pe vreme liniştită fotografiile din a- tiţii cedri din Liban prezentau o enig­ apelor celui mai marc fluviu al Liba­ ţiile trestiei de zahăr şi în grădini. este să se joace cu un receptor te­
vion arătau pc o întindere dc 20 ki­ mă pentm Iiidrografi. Zăpezile acestei nului, Litani, în perioada de vîrf a de­ Cheltuielile pentru extragerea lefonic. scoţînd concomitent di­
lometri un fel de vîrtcjuri curioase la regiuni muntoase nu dădeau decit apro­ bitului său. Actualmente sursele sub­ din peşteri a acestui Ingrăşămint verse sunete. Colin Taylor, custo­
suprafaţa mării. Aceste vîrtcjuri luau o ximativ o pătrime din apele pc care în marine au fost reperate, iar debitul lor reprezintă numai 15 la sută din dele muzeului de oceanografie din
amploare deosebită mai ales în timpul mod normal ar fi trebuit să le fur­ calculat. O comisie tehnică sc pre­ preţul lui de vlnzare Din cauza oraş a avut ideea să înregistreze
iernii. Pescarii din Tripoli cunoşteau nizeze. Enigma a fost astăzi dezlegată : găteşte să asigure captarea lor. marilor avantaje de pe urma aces­ pe bandă sunetele emise de del­
tui ingrăşămint, cubanezii ii de­ fin. El intenţionează să supună
numesc „aurul negmu. Din peştera apoi banda unui creier electronic.
Qurreulo se extrag lunar cite „In felul acesta, vom putea înţe­ Fizicienii au dc.'-opcrit pînă acum Discuţii vii s-au purtat în cadrul
► Uâf- * * 1 000 tone de îngrăşăminte Rezer­ lege ce spun delfinii..." a declarat peste treizeci de particule elementare, conferinţei în jurul problemelor fizicii
^H u*? **t ... iar împreună cu nşa-numitelc particule particulei celei maî misterioase şi mai
;si vele de guano, numai din această Taylor rezonante — adică care au o viată greu dc „prins", particula ncutrino.
peşteră sînt evaluate la 80.000 tone Abia în ultimul timp experimentatorii
lu Cuba şi insulele din împreju­ foarte scurtă — numărul lor ajunge la au reuşit să o fixeze.
circa o sută. In prezent sc fac încercări
S. U. A. Fluviul rimi există circa 10 000 de peşteri, Client credincios
Un marc grup de fiz.icicui consideră
intense dc a descoperi legătura adîn-
Niagara din Ame­ inclusiv cea mai adincă peşteră de că, internă, dintre ele. că reprezentările noastre actuale despre
a - te? rica de Nord care pe continentul american (cu o a- Un restaurant din Burgos (Spa­ La cea de-a 12-a conferinţă interna­ spaţiu şi timp nu sînt valabile şi în
separa Canada dc dincime de 381 m). In această peş­ nia) are un nou oaspete care zilnic ţionala pentru fizica energiilor înalte, domeniul dimensiunilor mici. După pă­
Statele Unite şi u- teră, guano se .află în cantităţi a- vine cu regularitate la orele 12.30
neşte lacul Eric de proapc inepuizabile. şi 19,30 să ia masa. Este vorba de caic s-a desfăşurat nu dc mult la Dub­ rerea lor, trebuie să existe o „lungime
lacul Ontario, este o barză pe care doi ospătari ai a- ita, au fost prezentate cîteva referate fundamentală" cuanta spaţială, un fel
cunoscut prin ves­ cestui local au găsit-o rănită şi în care se propune ceva în genul ta­ de „atom" al spaţiului dincolo dc care
tita cataractă denu­ Dialog intre maimuţe au ingrijit-o. După ce s-a vinde­ bloului lui Mcndclccv, pentru particu­ nu arc sens să cercetezi spaţiul ca atare
mită Cascada Nia­ cat, pasărea şi-a luat zborul, dar lele elementare. Un şir de fizicieni au aşa cum, dc exemplu, nu arc sens să
* 1 .1 4 gara, înaltă de 50 Profesorul Miyadi, de la Uni­ dc atunci, ea vine regulai, de două reuşit să sistematizeze mari grupe de vorbeşti dc calităţile fierului atunci
metri. Ea cuprinde versitatea din Kioto (Japonia), o- ori pc zi, la aceleaşi ore să-şi pri­ particule unindu-Ic în familii şi să gă­ cmd c vorba de o cantitate mai mică
două cataracte şi la <upindu-sc cu observarea sistema­ mească porţia dc. bunătăţi. sească corelaţiile dintre masele acestor dccît un atom de fier, deoarece în
flec are secundă pes­ tică a maimuţelor a identificat Proprietarul localului nu o go­ particule. Pc baza acestei teorii a fost acest caz nu mai avem dc-a face cu
te 5.500.000 litri dc piuă acum 30 dc sunete diferite, neşte, dimpotrivă o răsfaţă, căci prevăzută existenţa unei noi particule respectivul clement chimic.
apă sc rostogolesc avînd lot atitea semnificaţii. Une­ barza a devenit punctul dc atracţie — omega minus, avînd cîteva proprie­ Multe din ipotezele teoretice exami­
mugind spre o adîn- ori are loc un adevărat dialog. Ast­ al restaurantului, de pe urma că­ tăţi neobişnuite. Nu dc mult această nate la conferinţă vor putea fi verifi­
cime dc 50 de me­ fel, alunei cînd sentinela scoate su­ ruia veniturile lui au crescut con­ particulă, cea maî grea din cite sc cu­ cate cu ajutorul acceleratoarelor dc
tri. netul de alarmă „koaa“, fiecare siderabil. nosc pînă acum, a fost descoperită şi particule cu energii înalte, cum este de
IN FOTO : Vc- membru al cetei dc maimuţe ros­ pe calc experimentală. exemplu cel care sc construieşte în
dere a cascade lua- teşte un sunet care ar putea fi tran­ Un deosebit interes a stîrnit în rîn- prezent la Serpuhovo şi care va accelera
îă dc pc un lutn scris „vii* — echivalent cu „sint Păduri în pilule durile participanţilor la conferinţă des­ particulele la o energic dc 70 miliarde
dc observaţie. de acord", după care ceata începe coperirea de către un grup dc fizicieni clcctronvolţi.
americani a ,uj)ci noi forme de deza­
Insumînd concluziile conferinţei, sa­
să sc deplaseze cu viteză In Suedia, de cîţiva ani sc fac gregare a uneia dintre aşa-numitclc vantul sovietic acad. D. Bloninţcv a
''Dsie cert că mormăiala conti­ interesante expeiienţe In domeniul particule „stranii" — mczonul neutru declarat :
© nuă a maimuţelor are un înţeles. rcimpudnrăilor. Seminţele de di­ K —2— în mezoni pi. Reprezentările — »*Nc găsim în pragul celei mai
O dovadă a acestei afirmaţii con­ mensiuni mici sint puse intr-o teoretice existente în prezent nu admit profunde revoluţii ştiinţifice, revoluţie
stituie înregistrarea lor făcută pe foaie plastică. împreună cu chimi­ posibilitatea existenţei unei astfel de care, aşa cum s-a întîmplat şi înainte,
o bandă de magnetofon cu ocazia cale ierbicide şi fungicide. Intă- forme dc dezintegrare. Rezultatele fi­ va aduce după sine o nouă epocă în
apropierii unui nor de furtună rîndu-se materialul plastic, totul zicienilor americani sînt prin urmare o tehnica şi viaţa omenirii. Nu mai sîn-
chiul comun al hominidclor ramura Cînd aceste morniăicli au fost re­ formează un fel de bulin care poa­ surpriză deplină pe care o oferă mi­
care urma să ducă la specia noastră produse a doua zi. pe un timp fru­ te fi semănat cu ajutorul maşinilor crocosmosul şi care, dacă vor fî con­ tem atît de departe de ţelul nostru
© © o trebuie sa fie continentul african. Iată mos, întreaga ceată s-a refugiat la distanţa dorită firmate, vor deschide noi perspective comun — descoperirea noilor legi care
o nouă lovitură dala adepţilor ra­
guvernează Universul particulelor ele­
sismului. în dezvoltarea fizicii particulelor ele­ mentare".
mentare.
Datorită unui procedeu Inventat de Chimistul sovietic Zaharov, după *
La Parma, în Italia, a fost cons­
inginerul chimist Voirct, directorul ce a tăiat din trunchiul unui pin un truită o vilă care se răsuceşte automat
laboratorului municipal din Lyon, inel dc scoarţă gros de 50 cm, a forat după mersul soarelui. Vib sc învîr-
Franţa va fabrica hîrtie pornind dc mai multe deschizături dispuse pe teşte pe un pivot enorm, motorul ► W H U i ’ 1 m S
la foioase (stejar, plop, mesteacăn) doua rînduri în careuri şi care se
sau dc la eînepă. In prezent, pasta dc uneau in centrul trunchiului. Arbo­ fiind acţionat de o celulă fotoeiccirica. Şl
hîrtie sc face din lemn dc conifere, rele n-a mai primit apă prin rădă­ ic
din care o marc parte este cumpărat cini. E! a fost alimentat cu soluţii Cel maî mare aisberg a fost obser­
din Canada şi din ţările scandinave. silicioase transportate în interiorul vat în februarie 1963, în partea dc In S.U.A. este pc calc să se pună la
★ trunchiului prin nişte ţevi. După o lună nord a marii RoSs (65 grade latitu­ punct o masă plastică care va fi folo­
Introducînd nylon în pasta dc hir- pinul a murit, saturat de siliciu şi dine sudică şi 150 grade longitudine sită pentru transplantări de tendoane.
tîe s-a reuşit recent să se fabrice o complet pietrificat. Lemnul îşi păs­ vestică). Dimensiunile acestui uriaş Ea a şi fost folosită în mod experimen­
hîrtie dc zece ori mai trainică dccît trează aspectul, dar este mai dur de- plutitor sînt : 145 km lungime, <0 tal cu rezultate bune, care au fost pre­
hîrtia obişnuită. Ea poate fi îndoită cît orice esenţă naturală. km lăţime şi 30 metri înălţime, zentate la Congresul american dc orto­
dc multe ori fără să se rupă $i rezistă Modificînd soluţiile întrebuinţate, ★ pedie. Este vorba dc o fibră sintetică
la substanţele corosive şi la umidita­ Zaharov a obţinut lemn necombusti- In cursul ultimilor 19 anî, în tea­ asemănătoare cu draconul, tratată m
te. Una din primele sale întrebuin­ bil, lemn care iiu putrezeşte, lemn dc trele din R.S. Cehoslovacă s-au jucat mod special. Transplantările efectuate
ţări ar putea fi fabricarea bancnotelor. culoare care imită esenţele cele mai 25 piese ale lui Shakcspcarc în peste sînt bine tolerate dc organism, care
★ preţioase sau colorat în nuanţe necu­ 350 de montări. Numărul reprezen­ reconstruieşte în jurul tcndonuluî ar­
In S.U.A. s-a construit un aparat da noscute în natură. taţiilor s-a ridicat la cîteva mii. tificial transplantat manşonul incm-
accelerare a lecturii, care plîmbîiul ★ ★ branos în care se mişcă tcndonul. A-
un fascicul luminos deasupra textului, Noile proteze dentare nu vor mai îngheţata a apărut pentru prima dată ccastă nouă tehnică va permite să şc
sporeşte cu peste 100 la sută viteza dc fi plasate pe gingii : ele vor fi puse pe pc masa împăratului roman Nero, în vindece toate acele leziuni ale mîinii
citire, înlesnind în acelaşi timp înţe­ o grilă metalică care va îmbrăca osul anul 62 e.n. Pentru a-şi uimi oaspeţii în care tendoanele nu mai pot fi re­
legerea celor citite. Experienţele în maxilarului. Procedeul este deja ex­ Nero a poruncit să sc amestece suc făcute.
acest sens au fost făcute cu publicaţii perimentat de cîţiva ani. de diferite fructe cu miere şi zăpa­
tehnice. ★ dă şi compoziţia să le fie servită în
'k Multe insecte îşi adaptează culoa­ cupe. Zăpada pentru îngheţată era Monografia
O misiune ştiinţifică a UNESCO în­ rea după mediul în care trăiesc. Un adusă de curieri speciali tocmai dc pc
tocmeşte un catalog al speciilor de medic englez a descoperit că moliile vîrfnrile munţilor Apcnîui. „Şostakovici-pianist"
animale pc calc dc dispariţie. Două devin dc culoare mai închisă cînd sc ic Sofia Hcntova semnează o mono­
dintre ele, rinocerul din India şi o stabilesc în oraşele industriale. Eic Occauografiil francez, Jcan Mărie grafie despre D. Şostakovici ca pianist.
antilopă din Arabia numită oryx, sînt astlcl maj puţin vizibile pc un Percs a descoperit la adîncimea de Autoarea lucrării, muzicolog din Lenin­
nu mai sînt reprezentate dccît prin fond cenuşiu. 8.100 m cinci specii dc peşti. Desco­ grad, arată că eminentul compozitor
vico sută dc exemplare vii. In prezent ~k a adus şi o contribuţie de frunte la
perirea făcută dc el este cu atît mai
sc studiază unele măsuri prin care Un congres <|c preistoric africană interesantă cu cît sc credea pînă în formarea şcolii pianistice sovietice. Prin­
să sc împiedice dispariţia (or com­ care s-a ţinut în Rhodcsia a întru­ prezent că din cauza presiunii uriaşe tre trăsăturile caracteristice ale pianis­
pletă.
nit eminenţi specialişti din diverse vieţuitoarele nu pot trăi la o adîn­ tului Şostakovici, Sofia Hcntova indică
★ ţari. Aceştia au confruntat cele mai cimc mai mare de 6.000 m. simţul fin al formei, austeritatea şi no­ JAPONIA. La Tokio se desfăşoară intense pregătiri pentru deschiderea Jocurilor Olimpice din luna octom­
Ouăle unor varietăţi de crustacee, recente descoperiri cu privire la ori­ bleţea manierei dc interpretare. brie 1964. IN FOTO : O vedere dc sus a construcţiilor sportive dc la Tokio.
păstrate tic mu de ani în gheţurile din ginea omului. Concluzia aproape una­
Arctica, s-au dezvoltat normal după nimă la caic s-a ajuns este că regiu­
ce au fost dezgheţate. nea dc unde s-a desprins din trun­
mină şi străină, Muzeul Zambaccian, secţii privind arta specifică acestor
Muzeul de artă populară, precum $i regiuni, intilnim aici şi colecţii de
o serie de colecţii particulare cum ar artă plastică naţională şi străină
fi Dona, Minovici, Gheorghc Opres- Muzee de artă cu o veche tradiţie
cu, Barbu Slătincanu. sc află şi in alte mari regiuni ale
In ţara noastră sînt astăzi peste prilejul să admire capodopere ale glindesc preocuparea artiştilor dc Printre instituţiile de cultură care ţării. Pinacoteca din Iaşi, de exem­
200 de mari muzee — etnografice, unor maeştri celebri ai picturii şi astăzi de a duce mat departe şi se bucură astăzi de o înaltă apre­ plu. oferă vizitatorului prilejul de
de artă, arheologice, de ştiinţele na­ sculpturii universale îmbogăţi profundul mesaj uman al ciere, alit in ţară cît si peste hota­ a admira opere dc Caravaggio,
turii eic. Ele adăpostesc piese re­ Iu patrimoniul muzeului, in care artei progresiste. re, se numără Muzeul Bruchenlhal Murillo, Antoliiiez, Vcronese, Bas-
marcabile. restaurate şi păstrate cu sint păstrate peste 60.000 de piese, De-a lungul a două etaje sint adu­ din Sibiu Spirit luminat, creatorul sane. Van Dyck; muzeul din Cra-
grijă. Statul nostru manifestă o per­ un loc important il ocupă arta ro- nate comori ale artei universale. în- muzeului a lăsat prin testament ca iova, fondat in bună parte de fratele
manentă grijă pentru conservarea şi nVmească, Aici se află primele obiec­ cepind din sec Xlll-lea şi piuă in' toate colecţiile sale de artă, strinse marelui pictor romin Theodor
valorificarea acestui patrinwîn ar­ te de artă găsite pe teritoriul Ro- epoca noastră. In sălile lor se aflu in frumosul palat baroc, zidit în Aman,. posedă şi el un important
tistic atît de bogat, pus astăzi la mlnici. Sint lucrări de artă decora­ capodopere ale diferitelor scoli de piaţa din centrul oraşului, să devină tezaur de artă
dispoziţia întregului popor O recen­ tivă şi sculpturi făcute de maeştri artă — boemo-germană, Uamandă. accesibile publicului larg Dorinţa La acest itinerar muzeistic sa
tă statistică arată că in medie pe an din sec X, obiecte de argintărie, franceză, germană, italiană, spanio­ sa avea să se înfăptuiască pe de­ adaugă multe alte localităţi din ţară,
7 milioane de vizitatori păşesc pra­ ţesături şi broderii, sculpturi în lă. olandeză, rusă şi sovietică. Privi­ plin după cel de-al doilea război cunoscute pentru muzeele Lor dc
gul acestor instituţii de artă. Li se lemn şi fresce, tipărituri, vechi şi rea este atrasă de tablouri de Va» mondial Muzeul a fost restaurat în artă. pentru deosebitele lor comori
adaugă, mai ales in timpul verii, miniaturi din veacurile următoare, Dych sau Mcmling, de Tizian sau întregime, a iost dotat cu noi si im­ artistice
numărul marc al celor care cutreieră care vorbesc despre geniul creator Vcronese, de El Greco sau Velasquez. portante colecţii, reprezentind astăzi Factori importanţi in propagarea
ţara. vu numai pentru a admira fru­ al poporului nostru. Vizitatorul ad­ de Rcmbrandt sau Rubens, de Dau- un complex muzeal in care se des­ nemijlocită a culturii in masele lar­
museţile naturii, dar şi pentru a cu­ miră, în continuare, pinze celebre mier sau Monel făşoară o valoroasă muncă ştiinţifi­ gi, muzeele organizează periodic in
noaşte şi preţui monumentele do de Nicolae Grigorescu, Ion Andrees- Colecţia de artă orientală şi ex­ că zlict s-au identificat fn ultima întreprinderi, instituţii. La cămine
artă cu. Ştefan Luchian. Octav Băncilă, trem orientală, singura de acest gen vreme picturi celebre aparţinînd lui culturale de la sate şi in staţiunile
Să poposim acum prin citeva mari Nicolae Tonitza. Gheorghc Petraş- din ţară. este bogată in jaduri chi­ Rubens, Tizian, Giorgione.
muzee de artă din diferite oraşe ale cu, Teodor Pallady, Iosif Iser, sculp­ nezeşti, picturi japoneze pc mătase Un alt aşezănjint dc cultură bine­ de odihnă, interesante expoziţii de
ţării. turile lui Valbudea, Dimitrie Pcciu- şi hîrtie, covoare persane. cunoscut este Muzeul din Cluj, care pictură, sculptură, dc gravură si
★ t ca. Constantin Brincuşi, frumuseţi O secţie care a cunoscut o largă cuprinde secţii de arheologie, nu­ desen. Cadrele de Specialişti ale mu­
Palatul R P liomlne găzduieşte, nepieritoare şi mereu proaspete ale extindere în anii din urmă o cons­ mismatică, ştiinţe naturale, etnogra­ zeelor ţin în faţa muncitorilor ^
într-o aripă a sa, special reconstrui­ artei romineşti din sec. XIX şi în­ tituie Atelierul central de restaura­ fie, artă feudală şi arte plastice. ţăranilor conferinţe pe teme privind
tă. Muzeal de Artă. Prin conţinutu>, ceput ut sec. XX. re. El desfăşoară o largă activitate, Contemporan cu cel din Cluj (fondat
organizarea şi activitatea sa amplă, Dispunînd de un spaţiu corespun­ contribuind la elucidarea unor pro­ in a doua jumătate a sec. XI.V). Mu­ arta plastică rominească şi uni­
el poate sta astăzi alături de ma­ zător (16 săli) Galeria dc artă ro- bleme de muzeografie, de conservare zeul din Timişoara prezintă, de a- versală Marele tezaur artistic aflat
rile instituţii similare din lume. mînească prezintă apoi un număr şi de restaurare. semenea, un profil complex, caprin- pc pămînlul ţării a devenit astfel
ITALIA. La 50 mile depărtare de Roma, dincolo de oraşul medie­ Dc-a lungul a patru etaje, avînd 38 impresionant de opere contempora­ •A* zind, cu precădere, artă populară,
val Viterbo şi aproape de localitatea Homarzo, sc află ruinele unui edi­ de săli care totalizează o suprafa­ ne. aparţinînd unor creatori de sea­ In Bucureşti mai funcţionează, pictură romineascâ şi italiană. un bun de preţ al poporului întreg.
ficiu datină din secolul al XVI-lea „Grădina din Homarzo" cunoscută ţă dc 8 700 m p., vizitatorul poate mă ca Al Ciucurcncu. H. Catargl, ca instituţii artistice de prestigiu. In primul deceniu al veacului nos­ \I. H. MAXY
dz asemenea şi cu numele dc „Grădina monştrilor". face o incursiune in întreaga isto­ Cornelia Baba, Ion Jalea. Ion hă­ Muzeul Simu. înfiinţat in 1910, care tru s-au creat muzeele din Tirgu Directorul Muzeului dc Artă
J/V FOTO ; Alte vestigii ale „Grădinii din Bomarzo“. ric a artei romineşti şi, totodată, are mesea, JJoris Caragea ele., care o­ reuneşte valoroase opere de artă ro- Mureş şi Arad. Pe Ungă obişnuitele al K. P. Romînc