Page 25 - 1964-09

La cultura grmlui

Se pot obţine rezultate

ne

R eb u tu l—re d u s Sporirea producţiei dc cereale, mai solului, întreţinerea culturilor, comba­
ales dc grîu şi porumb, condiţionează terea dăunătorilor şi strîngerea Ia timp
su b a d m is în măsura hotărîtoarc dezvoltarea ce­ a recoltei. Importanţa aplicării dife­
lorlalte ramuri ale agriculturii. Ţinînd renţiate, de la o tarla la alta, a mă­
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii dc seama de acest fapt, colectiviştii din surilor agrotehnice este dovedită pa
la Uzina „Victoria" din Călan continuă raionul Brad s-au preocupat în per­ deplin. La G.A.C. din Rişca, spre exem­
să înscrie pc graficul întrecerii socia­ manenţă de sporirea producţiei agri­ plu, pc una din tarlalele cultivate cu
liste noi şi frumoase realizări. In luna cole, dobîndind an de an succese tot soiul Ponca producţia a fost cu 1.083
mai de scamă.
kg grîu Ia ha mai mare dccît cca rea­
august colectivele de muncă dc la sec­ In general, condiţiile pedoclimatice şi lizată cu acelaşi soi pc o altă tarla.
toarele: furnale, scmicocsciic, turnăto­ economice ale raionului sînt favorabile In cadrul acestei unităţi, prin apli­
ria de lingotierc şi turnătoria nr. 1 pentru cultura griului, coca cc a de­ carea îngrăşămintelor organice şi mine­
şi-au depăşit simţitor sarcinile de plan, terminat ca această cultură să ocupe 30 rale în doze moderate s-au obţinut spo­
au îmbunătăţit calitatea produselor. la sută din suprafaţa arabilă a gospo­ ruri dc producţie dc 5-10 kg grîu pen­
Furnaliştii, de pilda, au redus rebutul la dăriilor colective. Din suprafaţa des­ tru fiecare kg de superfosfat şi azolal
1,C4 la sută, faţă dc 2,50 la sută cît era tinata culturii grîului, 85 la sută o re­ dc amoniu.
admis, iar muncitorii dc la turnătoria prezintă solurile brun roşcate dc pădure Cu toate că au avut condiţii pedo­
de lingotierc şi turnătoria nr. \ au re­ şi podzolicc, restul dc 15 la suta fiind climatice asemănătoare cu ale gospodă­
dus rebutul cu 0,75 la suta şi respectiv terenuri aluvionare sau situate în riilor colective din Ţcbca, Rişca şi Mes­
cu 0,10 la sură faţă dc cifra planificată. pantă. teacăn uncie G.A.C. cum sînt cele din
Realizările bune obţinute dc muncito­ Faptul că la dispoziţia gospodăriilor Vaţa, Săliştc, Birtin, Rişculita. Brad
rii, inginerii şi tehnicienii dc Ia Uzina colective din raionul Brad au fost puse şa, au realizat la cultura griului pro-
„Victoria" din Călan sc datorcsc preo­ un număr sporit de _________________ _ ducţii sub nivelul
cupării acestora pentru exploatarea mai tractoare şi maşini a- posibilităţilor, aces­
raţională a agregatelor, îmbunătăţirea gricolc, amplasarea tea fiind cu 500—
organizării muncii, ridicarea continuă a culturii griului după însemnări pe marginea 800 kg la ha mai
calificării profesionale ctc. plante bune pre­ scăzute faţă dc cele
La succesele dobîndite şi-au adus din mergătoare, folosirea plenarei Consiliului
plin contribuţia toate colectivele de la însimînţare a so­ obţinute dc unităţi­
De Ia trimişii speciali Agcrpres, So­ muncii, printre care 2.000 veniţi din neraţii care ne vor urma. Incredinţîn- instrumentelor de ratificare la 16 iulie munci. iurilor raionate, pre­ ac ricol raional Brad le fruntaşe. Căror
rin Strujan şi Adrian lonescu : R.P. Romînă, du-vâ această sarcină, guvernele şi po­ 1964, la Bucureşti, a intrat în vigoare. A. TUZA gătirea unui pat ger- _________________ ___________ ____ cauze sc datoreşto
Luni dimineaţa, in prezenta tovară­ Pe o colină ce domină locul festi­ poarele noastre au deplina încredere a- După cum este cunoscut, sistemul gi­ corespondent minativ corespun- această deficienţa ?
şilor Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-se- vităţii se aflau drapelele dc stat ale tît în elanul dumneavoastră creator, cît gantic de la Porţile dc Fier va fi nu zător, fertilizarea unor suprafeţe tot In primul rînd, la gospodăriile colec­
cretar al C.C. al P.M.R., preşedintele R.P. Romîne şi R.S.F. Iugoslavia şi por­ şi în înalta capacitate tehnică, demons­ numai cel mai marc obiectiv de acest mai mari de teren şi aplicarea la un tive la care producţia a fost diminuata
Consiliului dc Stat al R.P. Romîne şi tretele tovarăşilor Gheorghc Gheorghiu- trate în multe alte construcţii măreţe pe fel pe Dunăre, ci şi unul din cele mai Pentru mărirea înalt nivel agrotehnic a celorlalte lu­ nu s-a făcut o amplasare judicioasa a
Iosip Broz Tito, secretar general al Dej şi Iosip Broz Tito. care le-aţi realizat şi într-o ţară şi cea­ mari din lume. Sistemul energetic dc crări din complexul de măsuri stabilite culturii, iar terenul nu a fost fertili­
Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, laltă. la Porţile dc Fier — a cărui dare în pentru cultura griului sînt factorii care zat, cu toate că unităţile respccţivc au
preşedintele R.S.F. Iugoslavia, a avut Deasupra tribunei lozinca „Construi- ■ Vă sta în faţa o muncă încordată şi exploatare cu întreaga capacitate este siguranţei circulaţiei au contribuit la creşterea simţitoare a dispus de însemnate cantităţi dc în­
loc festivitatea de inaugurare a lucră­ rea în comun a sistemului Porţile dc plină de răspundere. . prevăzuta pentru finele anului 1971, producţiei. Comparativ cu anul trecut grăşăminte organice. La G.A.C. din
rilor pentru construirea Sistemului hi­ Fier este o noua contribuţie la cola­ iar punerea în funcţiune a primelor întreţinerea liniilor dc cale ferată în producţia medie de grîu pe raion a fost Brad griul s-a însămînţat în teren ne-
droenergetic şi dc navigaţie Porţile dc borarea prietenească a popoarelor iugo­ Puteţi fi încredinţaţi ca s-a făcut şi se două agregate va avea loc la finele perfectă stare, influenţează pozitiv cir­ cu peste 15 la sută mai ridicată. fcrtilizat, avînd ca premergătoare cul­
Fier, obiectiv de marc însemnătate pen­ slave şi romîn-, era încadrată dc ste­ va face în continuare tot ce este nece­ anului 1970 — avînd o putere Instalată culaţia trenurilor. O linie de cale ferată Analizînd realizările obţinute la cul­ turi prăşitoare (porumb) pc mai mult
mele celor două state.
tru dezvoltarea economici naţionale a sar pentru a vi se crea condiţiile cele de 2.000.000 k\V — va produce anual bine întreţinută permite realizarea unei tura griului se constată ca gospodăriile dc 75 la sută din suprafaţă. Din aceas­
celor două ţări şi pentru îmbunătăţirea Mitingul este deschis de Bozîn Iova- mai bune de munca şi dc viaţă, pentru în medie 10.000.000.000 kWh energic viteze mai mari, contribuie la reducerea colective din raionul Brad dispun de tă cauză, soiurile dc mare productivi*
condiţiilor dc navigaţie pe Dunăre. novici, preşedintele Skupştinei raionale a vă dota cu utilajele de lucru cele mai electrică. Cele două ţări ale noastre staţionarilor şi întârzierilor, la mărirea însemnate rezerve, care valorificate mai tatc, ncavînd asigurat un agrofond co*
Festivitatea s-a desfăşurat pe ambele Zajeţar. perfecţionate şi mai productive, pentru vor obţine şi utiliza fiecare cîtc 5 mi­ siguranţei circulaţiei. Iată de ce mun­ dîn plin, pot duce la sporirea şi mai respunzator, nu au dat producţii sa­
maluri ale Dunării — la Sip în R.S.F. Tovarăşul Alexandru Bîrlădeanu, vi­ a vi sc da tot ce este necesar pentru ca liarde kWh anual. Ce importanţă uriaşă citorii de la întreţinerea ciîi ferate din însemnata a producţiei Ia hectar. Ca tisfăcătoare. In legătură cu aceasta s-au
Iugoslavia, şi la Gura Văii în R.P. Ro- cepreşedinte al Consiliului dc Miniştri, lucrările să sc desfăşoare intr-un ritm are aceasta pentru cele două ţări este cadrul secţiei L15 Petroşani s-au preo­ aşa stau lucrurile o dovedesc cîteva întîlnit şi alte aspecte negative. Colec­
mină, localităţi situate la cele două rosteşte următoarea cuvîntarc : viu. foarte binecunoscut. Este suficient să cupat în permanenţă dc îmbunătăţirea exemple. Bunăoară, prin aplicarea di­ tiviştii din Lunca, dc pildă, ar fi ob­
capete ale viitorului baraj ce va zăgăzui Această grandioasă operă a popoarelor amintim ca, dc exemplu, 5 miliarde calităţii întreţinerilor şi reparaţiilor li­ ferenţiată a întregului complex de mă­ ţinut o producţie cu mult mai ridicată1
apele bătrînului fluviu. Stimate tovarăşe Preşedinte Tito, noastre, care trebuie să fie terminata în kW ore energie electrică reprezintă niilor dc cale ferată. suri agrotehnice, colectiviştii din Ţc- dacă ar fi însămînţat soiuri valoroase
Din partea romînă au participat to­ Stimate tovarăşe P r e ş e d i n t e 1971, va constitui, aşa cum spunea pre­ ceva mai mult de o treime din ener­ Ceferiştii secţiei amintite şi-au orga­ bca şi Rişca au realizat o producţie do pc agrofondurile bogate, deoarece soiu­
varăşii Ion Gheorghc Maurer, membru Gheorghe Gheorghiu-Dej, şedintele Tito, o punte a prieteniei şi un gia electrică totala care se va produce nizat în acest scop mai judicios munca, grîu cu peste 54 şî respectiv 33 la sută rile folosite de ei au valorificat în mai
a] Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Stimaţi reprezentanţi ai ţârilor ri­ exemplu dc colaborare între ţările şi po­ anul acesta în ţara noastră. au folosit mai bine maşinile. Muncito­ mai marc dccît media obţinută pe mică măsură capacitatea productivă a
preşedintele Consiliului de Miniştri, poarele noastre socialiste. In sistemul de la Porţile dc Fier vor rii dc la atelierul mecanic din cadrul raion. Dc asemenea, la gospodăriile co­ terenului.
Emil Bodnăraş, membru al Biroului verane şi ai Comisiei Dunării, Plăcile pc care lc dezvelim astăzi pc fi construite două ecluze pentru circu­ secţiei au pus la dispoziţia echipelor de lective din Cărastău, Ribiţa, Mesteacăn Printre cauzele care au contribuit U
Politic al C.C. al P.M.R, vicepreşedinte Dragi tovarăşi şi tovarăşe, aceste modeste piedestale îşi vor găsi lo­ laţia navelor, ceea ce va face posibilă întreţinere piese de schimb şi scule bine ş.a. producţia la ha a fost cu 145—332 diminuarea producţiei se număra şi ne*
al Consiliului dc Miniştri, Alexandru cul lor definitiv pc barajul pe care-1 veţi uşurarea şi sporirea considerabilă a tra­ reparate. Ca urmare s-au obţinut reali­ kg grîu Ia ha mai marc decît media asigurarea unui pat germinativ cores­
Bîrlădcanu, membru supleant al Birou­ Pcrmitcţi-mi ca din însărcinarea Con­ construi. Acolo, ele vor fi expresia veş­ ficului în acest sector al Dunării. Aceas­ zări de seamă. Lungimea de cale ferata realizată pc raion. Din aceste cîteva punzător. Astfel, la G.A.C. din Vaţa
lui Politic al C.C. al P.M.R., vicepre­ ducerii de partid şi de Stat a Republi­ nică a ceea ce simbolizează întreagă a- ta va da un important efect economic reparată şi întreţinută caic, în urma ve­ exemple sc poate trage concluzia că şi Rişculiţa, unde grîul s-a însămînţat
şedinte al Consiliului de Miniştri, pre­ cii i'opuiare xvomine, iu aceasta zi me­ ceasta construcţie : prietenie idestrueti- ţărilor noastre şi tuturor celorlalte ţări rificării cu vagonul dc măsurat calea, şi în condiţii climaterice mai puţin fa­ în alătură superficială şi bulgăroasă, nu
şedintele părţii romîne a Comisiei mix­ morabilă cind iic-am întrunit pentru bilă a două popoare vecine, legate intre care folosesc aceasta marc cale dc co­ a primit calificativul de foarte bine, a vorabile pentru cultura griului, cum au s-a asigurat o răsărire uniformă a plan­
te dc colaborare economică ro- inaugurarea lucrărilor dc construire a ele prin tradiţii istorice, prin opera de municaţie internaţională. De aceea, sîn- crescut cu 9 la sută. fost cele din anul agricol 1963—1964, telor, ele intrînd slab înfrăţite în iar­
mîno-iugoslavă, Grigore Geamănu, sistemului uîdrocnergctic şi dc navigaţie construire a socialismului, prîn năzuin­ tem convinşi că toate ţările dunărene se pot obţine producţii sporite. nă, Ncîncadrarca înjămiuţăiilor în epo­
secretar al Consiliului dc Stat, Bu­ Porţile dc Pier, să vă adresez un salut ţa de a-şi desfăşura munca creatoare în prin participarea lor (a construirea păr­ Cele mai bune rezultate au fost obţi­ La baza rezultatelor pozitive înregis­ ca optimă este, de asemenea, unul din
jor Almăşan, ministrul minelor şi călduros dv. tovarăşe Tito, înalţilor con­ slujba păcii şi a progresului în întrea­ ţii dc navigaţie a Sistemului vor con­ nute de muncitorii din districtele Pui, trate de către gospodăriile colective factorii care au dus la scăderea pro­
energiei electrice, Ghcorghe Rădoi, mi­ ducători dc partid şi dc stat ai Republi­ ga lume. tribui la o astfel dc rezolvare defini­ Călan şi Subcctate. In mod deosebit s-au fruntaşe au stat mai mulţi factori, între ducţiei la hectar. Intîrzierea însamîn-
nistrul industriei construcţiilor de ma­ cilor Socialiste Federative Iugoslavia, ce­ Comitetul Central al Partidului Mun­ tivi şi în cele mai bune condiţii a evidenţiat muncitorii Ioachim Sîcoi, care uu rol hotărîtor l-a avut execu­ ţărilor cu mai mult de 10 zile la
şini, Dumitru Simulescu, ministrul trans­ lor prezenţi la acest miting şi tuturor citoresc Romîn, Consiliul dc Stat şi Gu­ tuturor piedicilor şi dificultăţilor ac­ Ioan Dicu, Vasile Florea, Stănilă Mun- tarea în mod corespunzător a lucrări­ G.A.C. din Mesteacăn, a făcut ca la
porturilor şi telecomunicaţiilor, Andrei oamenilor muncii din iugoslavia. vernul Republicii Populare Romîne, po­ tuale ale navigaţiei prin acest sector al tcanu şi Duşan Arangclovici care au exe­ lor de pregătire a solului şi în special această gospodărie colectivă producţia
Păcuraru. membru supleant al C.C. al Poporul romîn apreciază aceasta mă­ porul romîn, urează constructorilor ro- Dunării. La rîndul lor, cele două ţări cutat numai lucrări de bună calitate. a arăturilor. dc grîu să fie diminuată cu cîteva sute
P.M.R., Petre Blajovici, prim-secretnr al reaţă lucrare, drept un simbol ai prie­ mini şi iugoslavi ai sistemului hidroener­ ale noastre preiau asupra lor în mod I. CRIŞAN Pc lîngă aceasta, s-a evidenţiat şi ro­ de kilograme la hectar. S-au constatat
Comitetului regional Banat a) P.M.R., teniei dintre ţările noastre şi o concre­ getic şi de navigaţie Porţile de Fier spor proporţional partea cea mai mare a corespondent lul însemnat pe care-1 au fertilizarea şi alte neajunsuri caic au influenţat
Ion Stănescu, prim-secrctar al Comi­ tizare a cooperării frăţeşti bazate pe de­ Ia muncă şi cel mai deplin succes în no­ obligaţiilor şi sarcinilor, contribuind negativ recolta. Printre acestea amin­
tetului regional Oltenia al P.M.R., Ion plina egalitate şi respectul intereselor bila operă pe care o încep astăzi. prin aceasta la crearea celor mai bune tim : pregătirea nccorespunzătoarc a se­
Prcdcscu, preşedintele Sfatului popular reciproce. Viitoarea hidrocentrală, aşa Ia apoi cuvîntul tovarăşul Miloş Mi- condiţii pentru navigaţie în sectorul minţelor la G.A.C. din Birtin, Cărăs-
regional Oltenia, Vasile Daju, preşedin­ cum spunea preşedintele Gheorghc nici, vicepreşedinte al Vecei Executive Porţile de Fier. tău şi Brad, precum şi calitatea slabă
tele Sfatului popular regional Banat, Glicorgluu-Dcj, a avut dc la început o Federale. a lucrărilor dc semănat executate la
Ghcorghe Pclc, adjunct al ministrului trainică temelie — temelia prieteniei şi Construirea sistemului hidroenergetic gospodăriile colective din Sălişte, Zdrap-
afacerilor externe, Nicolac Ghcorghiu, a colaborării tovărăşeşti. Stimate tovarăşe Gheorghe Gheor­ de la Porţile de Fier este determinată ţi. Rişculiţa, Cărăstău. Vaţa ctc., unde
adjunct a! ministrului minelor şi ener­ Bazele muncii comune pentru proiec­ ghiu-Dej, stimate tovarăşe Tito, dc necesităţile sporite ale dezvoltării e- din cauza greşurilor făcute la semănat
giei electrice, preşedintele părţii romîne tarea şi realizarea acestui uriaş obiectiv Tovarăşe şi tovarăşi romîni şi iu­ conomicc rapide a celor -două ţari ale nu s-a asigurat densitatea optimă de
a Comisiei mixte romîno-iugoslave pen­ noastre. Ritmul rapid de dezvoltare a plante la hectar. Printre deficienţele
tru Porţile de Fier, conducători ai in­ au fost puse prin hotărîrile adoptate la goslavi, economici R.S.F. Iugoslavia şi R.P. Ro­ | E « care au dus la diminuarea producţiei sc
întîlnirilc dintre tovarăşii Tito şi Gheor­
stitutelor de proiectare şi întreprinderi­ Permiteţî-mi ca în numele Vecei Exe­ mîne. şi îndeosebi dezvoltarea foarte 1 numără şi întîi'zîerea recoltării în nu­
lor constructoare, reprezentanţi ai Ad­ ghe Gheorghiu-Dej la bucureşti şi Brio- cutive Federale să va salut la marea rapida a industriei, precum şi creşte­ meroase gospodării colective. Ncurmă-
ministraţiei fluviale a Porţilor de Fier, ni din anul 1956. festivitate comună dc astăzi. Salut tot­ rea tot mai intensă a nivelului dc trai rind îndeaproape mersul coacerii, la
membri ai Comisiei mixte romîno-iu­ In perioada care a trecut dc la lua­ odată pc reprezentanţii ţărilor dună­ al popoarelor noastre au dus la creşterea G.A C. din Silişte, Vaţa şî altele, nu
goslave şi alte persoane oficiale. rea acestor hotărîri, cele două părţi au rene, ai Comisiei Dunării şi pe ceilalţi uriaşă a cererii dc energie de toate fe­ au fost luate măsuri corespunzătoare
desfăşurat o vastă muncă pregătitoare, oaspeţi care sînt prezenţi la festivită­ lurile şi îndeosebi de energie electrică. pentru strîngerea la timp a recoltei,
rczolvînd cu succes un rnare număr de ţile noastre. Cu sentimente dc satisfac­ In faţa celor două tari ale noastre
Din partea iugoslavă au participat to­ ţie şt bucurie asistăm U începerea lu­ Stau perspectivele luminoase ale unui ceea ce a dus la înregistrarea dc pier­
varăşii : Iovan Vcselînov, membru al probleme complexe-tehnice, economice crărilor dc construire a Sistemului ener­ progres rapid şi avînt continuu în toa­ deri însemnate de producţie.
şi juridice.
Comitetului Executiv al Uniunii Co­ getic şi de navigaţie dc (a Porţile dc te domeniile, ale unei dezvoltări eco­ Analizînd rezultatele obţinute la cul­
muniştilor din Iugoslavia, secretar al însăşi denumirea de Porţi de Fier re­ Fier. Puteţi fi încredinţaţi că popoare­ nomice rapide şi ale îmbunătăţirii con­ tura griului dc către gospodăriile co­
C.C. al Uniunii Comuniştilor din R.S. flectă laptul că pentru popoarele rive­ le noastre urmăresc cu acelaşi senti­ tinue şi stabile a condiţiilor de viaţa, lective din raionul Brad şi ţinînd sca­
Serbia, Duşan Petronîci-Sanc, preşedin­ rane şi pentru navigatori s-a cristalizat materiale şi culturale ale oamenilor m SN t J l : ma de rezervele existente, care tre­
tele Skupştinei R.S. Serbia, Miloş Mi- dc multe secole conştiinţa că acest sec­ ment începutul acestor lucrări. -T - 'i * • buie mai bine valorificate, sc poate ară­
Participarea iniţiatorilor acestui pro­
muncii. Pornind tocmai de la aceste
iiîcî, vicepreşedinte al Vccci Executive tor reprezintă o adevărată zăvorîrc în iect, tovarăşul Gheorghc Gheorghiu- perspective cele două ţari ale noastre ta că în anul viitor sc pot realiza pro­
Federale şi preşedinte al Părţii iu­ calea trecerii libere a apelor şi a vase­ Dej şi tovarăşul Tito, dă festivităţilor au hotărît ca prin eforturi comune sa ducţii tot mai sporite. Din materialele
goslave a Comisiei mixte dc co­ lor dintr-un mare bazin al Dunării că­ dc astăzi o măreţie deosebită şi subli­ La G.A.C. Turdaş, mecanizatorii Petru Danciu şi Petru Paraschiv, exe­
laborare economică iugoslavo-romî- tre celălalt. niază importanţa începerii construcţiei construiască sistemul energetic şi dc na­ cuta arături dc vară. (ContlnuQ(Q in pag, 3-a)
vigaţie dc la Porţile de Fier. începerea
nă, Slobodan Pcnczici, preşedintele Dc aceea în cadrul concepţiei gene­ sistemului hidroenergetic de la Porţile construcţiei sistemului de la Porţile dc
Vccci Executive a R.S. Serbia, Olga rale a Sistemului Porţile dc Fier s-a a- de Fier. Fier dovedeşte că lucrările pregătitoare
Vrabici, preşedintele Vccci pentru pro­ vut în vedere, atit folosirea energetici îndelungate şî minuţioase s-au încheiat
bleme dc politică socială şi ocrotire a a potenţialului Dunării, cit şi rezolva­ Concepţia construirii sistemului Por­ cu deplin succes. Sîntcm datori să ne
sănătăţii Skupştinei Federale, Filip Bai- rea o dată pentru totdeauna şi în mod ţile de Fier a fost expusă pentru prima exprimăm recunoştinţa binemeritată
kovici, secretar federal pentru indus­ radical a marilor dificultăţi pe care le dată în convorbirile tovai aşilor Gheor­ tuturor instituţiilor şi organizaţiilor,
trie, Marin Ţcrînici, secretar federal ridică în calea navigaţiei internaţionale ghe Gheorghiu-Dej şi Iosip Broz Tito
pentru transporturi şi telecomunicaţii. acest sector a) fluviului. în 1956, cînd s-a convenit să sc exa­ specialiştilor şi reprezentanţilor ambelor
Bogdan Trnobrînia. secretar general al Prin proiectele întocmite şi care în­ mineze posibilităţile dc construire în ţărî care în decursul celor opt ani au
preşedintelui republicii, Bogoliub Stoia- cep să prindă viaţă astăzi, Sistemul hi­ comun a unei hidrocentrale în sectorul efectuat pregătirile extrem de comple­
rovîci-Tine, preşedintele Comitetului droenergetic şi de navigaţie Porţile de Porţile dc Fier. xe pentru începerea construcţiei siste­
pentru planul social al Vccei Executive Fier va reprezenta una dintre cele mai Preşedinţii Tito şi Gheorghc Gheor- mului dc la Porţile dc Fier, cum sînt
.. R.S. Serbia şi preşedintele pârtii iu­ mari şi mai eficiente amenajări dc acest ghiu-Dc) au semnat la 30 noiembrie vastele lucrări dc cercetare, elaborarea
goslave a Comisiei mixte pentru Porţile gen din lume. Apele Dunării vor fi 1963, la Belgrad, Acordul pentru con­ proiectului şi altele.
dc Fier, Rodoliub Stanici, secretar pen­ zăgăzuite dc un baraj deversor lung dc struirea în comun a sistemului de la Zilele au trecut una cîtc una. Pînă tre fagi înalţi, sc deschid terase. Solem­ tigii ale trecutului ; ruinei.- unor con­
tru transporturi şi telecomunicaţii al peste 400 m şi înalt de cca. 60 m dc o Porţile de Fier, care, prin schimbarea (Continuare în pag. a 3-a) lj deschiderea anului de învăţămînt dc ne, ele par să aducă un mesaj peste mi­ strucţii militare, civile, şi r.iigioa,: —
R.S. Serbia, Mirko Tcpavat, adjunct al parte şi dc aha a căruia se vor situa ce­ partid.au mai rămas doar cîteva. Pre­ lenii dîn vechea aşezare a dacilor. rod al unei intense munci depuse de
secretarului de stat pentru afacerile ex­ le două centrale electrice şi cele două c- gătirile sînt în toi. Peste tot, în între­ cercetătorii Academici R.P.R., Muzeu­
terne, Strahinîa Popovici, secretarul Co­ cluzc. Centralele vor fi echipate cu a- prinderi, în instituţii şi şcoli sc desfă­ Vestigiile trecutului lui regional din Deva, cu participarea
mitetului raional Zajeţar al U.C.I., Bo- gregate hidroelectrice dintre cele mai şoară o febrilă activitate pentru crea­ a numeroşi studenţi. In acest mare com­
zin Iovanovici, preşedintele Skupştinci mari existente azi, cu o putere dc circa Plecarea la Sofia a delegaţiei rea celor mai bune condiţii dc învăţă­ plex se află cetatea şi aşezarea civila
raionale Zajeţar, conducători ai între­ două milioane kilowaţi şi cu o produc­ mînt. S-au stabilit formele învăţămîn- ...O lecţie dc istorie puţin obişnuită. de Ia Costcşti, cetatea Blidaru, cetatea
prinderilor constructoare şi dc proiec­ ţie dc peste 10 miliarde kîlowat orc a- tului de partid, propagandiştii, planul O lecţie „pc viu", printre zidurile ce­ de (a Piatra Roşie — Luncani, marca
tare, reprezentanţi ai Administraţiei flu­ nual energie electrică. Ecluzele vor avea de partid şi de stat a R.P. Romîne tematic. S-au ţinut Instructaje cu pro­ tăţii, pc locuri unde cu aproape 2000 aşezare dc la Grădiştea dc Munte, ce­
viale a Porţilor de Fier şi alte persoane dimensiunile cele mai mari construite pagandiştii cărora li s-a arătat concret dc ani în urmă dacii şi-au apărat cu tate dc scaun a regilor daci, dc la Bu-
oficiale. pîna astăzi pe Dunăre şi vor face posi­ Duminică după-amîază a părăsit Ca­ La^ aeroport, membrii delegaţiei au cum să-şi pregătească lecţiile, felul in preţul vieţii părtinitul natal dc invazia rcbiita şi pînă la Deccbal".
romană. Pagină glorioasă de istorie des­
Au asistat, dc asemenea, Aure! Măl- bilă nu numai creşterea în proporţii pitala, îndrcptîndu-se spre Sofia, dele­ fost intîmpinaţi de tovarăşii general dc care va trebui să conducă scminariile. pre care vorbeşte fiecare construcţie,
năşan, ambasadorul R.P. Romîne la Bel­ gaţia dc partid >şi dc stat a R.P. Romî­ armată Ivan Mihailov, membru al Bi­ Cunoştinţele teoretice acumulate cu fiecare terasă. Propagandiştii sc adună Incursiune în ani
grad, Arso Milatovici, ambasadorul mari a traficului anual, dar şi utilizarea ne, condusă de tovarăşul Chivu Stoica, roului Politic al C.C. al P.C.B., vicepre­ prilejul instruirilor, cu şi fără scoatere în grup. In faţa lor ruinele vechii ce­
unei flote modernizate conform cerinţe­
R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, şefii mi­ lor celor mai actuale şi în condiţii dc membru al Biroului Politic al C.C. al şedinte al Consiliuiui dc Miniştri, Boian din producţie, sc completează în aceste tăţi, ale vechilor sanctuare. Cuvintele ne poartă cu 2000 de ani
siunilor diplomatice ale ţărilor membre P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., care, Bîlgaranov, membru al Biroului Po­ zile în fabrici si uzîne, pc marile şan­ în urma, în secolul I I.c.n. Din Valea
ale Comisicî Dunării acreditaţi în R.P. preţ şi timp mult mai economice. la invitaţia C.C. al Partidului Comu­ litic, secretar al C.C. al P.C.B., Pcncio tiere, în muzee, în locurile istorice dc „...Au fost scoase la lumină abia în Strein lui, sclavii si populaţia asuprită
Romînă şi R.S.F. Iugoslavia, precum şi Ridicarea apelor Dunării impune ne­ nist Bulgar, Prezidiului Adunării Popu­ Kubadinski, membru supleant al Bi­ pe cuprinsul regiunii, peste tot unde zilele noastre — a spus profesorul Oc- aduc hlocuri de piatra pc care le urcă
A. Dcnisov, preşedintele Comisiei Du­ cesitatea strămutării unor localităţi, li­ lare şi Consiliului dc Miniştri al R.P roului Politic al C.C. al P.C.B , vicepre­ propagandiştii s-au dus să cunoască rea­ tavian Floca, preşedintele Comitetului pină la cota 1.200. Aici, blocurile sînt
nării, Nae Andronc, director în Co­ nii de comunicaţii şi instalaţii indus­ Bulgaria, va participa la manifestările şedinte al Consiliului dc Miniştri, dc lizările obţinute în anii regimului dc- regional pentru cultură şi artă. Partidul aşezate în ziduri groase de peste trei
misia Dunării, Mustafa ViJovîci, con­ triale, precum şî adaptarea porturilor şi prilejuite dc cea de-a 20-a aniversare membri ai C.C. al P C B., membri ai mocrat-popular, trecutul de luptă al Şi statul nostru au acordat o deosebită Ca şi alte lucrări, construcţia
silier special pentru Comisia Dunării. amenajarea malurilor. S-au prevăzut a eliberării Bulgariei de sub jugul fascist. Prezidiului Adunării Populare, condu­ poporului nostru, frumuseţile regiunii. atenţie cercetării vechilor cetăţi şî aşe­ cetăţii presupune o (ungă durată de
Printre participanţii la festivităţi sc toate măsurile pentru ca noile localităţi, Din delegaţie fac parte tovarăşii Con­ cători ai organizaţiilor politice şi dc zări dacice din munţii Orăşticî. Marele execuţie şi o puternica bază materiala.
aflau numeroşi reprezentanţi ai presei, ce vor înlocui pe cele care trebuie să stantin Tuzu, vicepreşedinte al Consi­ masă, ziarişti bulgari şi corespondenţi complex cuprins între Valea Mureşului Din cetatea fortificata, un drum pavat
radioteleviziunii şî cinematografici ro­ fie strămutate să ofere populaţiei condi­ liului dc Miniştri, general locotenent ai presei străine. Pe drumuri de munte — la nord. rîul Sebeşului şt Riul Marc
mîne si iugoslave, corespondenţi ai pre­ ţii dc muncă şi de trai la nivelul cerin­ Mihai Burcă, membru al C.C. al P.M.R., Erau dc faţă şefii unor misiuni diplo­ —■ la răsărit, Valea Luncanilor — la conduce spre centrul religios al aşeză-
sei străine. ţelor. Pentru ca terenurile productive adjunct al ministrului forţelor armate, matice acreditaţi la Sofia. La primire a ...Zorile prevesteau o zi plăcuta. Co­ apus şi paravanul muntos — Ia sud, S. POP
La ora 9,20. conducătorii dc partid dc pc malurile Dunării să nu aibă dc su­ şî Ioan Bcldcan, ambasadorul R.P. Ro­ fost prezent Ioan Bcldcan, ambasadorul loana de maşini caic ducea propagan­ cuprinde un spaţiu vast unde, pc culmi­ L. DEMETER
şî de stat romîni sosesc la Turnu Sc- ferit în urma ridicării apelor, se prevăd mîne în R.P. Bulgaria. R.P.R. la Sofia, şi membrii ambasadei diştii din întreprinderile şi instituţiile le înălţimilor, pe spinarea dealurilor Ş«
verin, unde sînt primiţi dc conducă­ vaste lucrări hidrotehnice dc apărare. Membrii delegaţiei au fost conduşi la romîne. dc pc raza oraşului regional Deva în- pc terase, au fost scoase la lumină ves­ (Continuare în pag. 3-a)
torii organelor dc partid şi dc stat ale Miliardele dc kilowat ore pc care le va aeroportul Băneasa de tovarăşii Emîl Pc aeroport era aliniată o companie tr-o asemenea vizită a pornit la drum.
regiunilor Oltenia şi Banat şi ale ora­ produce gigantul pc care începem să-l Bodnăraş, Alexandru Drăghici, Leon- de onoare. Au fost intonate imnurile Destinaţia : Grădiştea dc Munte — ce­
şului şi dc numeroşi oameni ai muncii. construim astăzi, deschiderea largă a tin Sălajan, dc membri ai C.C. al P.M.R-, de stat ale R.P. Romîne şi R.P. Buf- tatea dc scaun a regilor daci — Sarmi-
Coloana de maşini îndrcptîndu-sc Porţilor de Fier pentru navigaţia inter­ ai Consiliului dc Stat şi ai guvernului geria. Tovarăşul Chivu Stoica. însoţit zegetusa. Rămîn în urmă sate ale ra­
spre Sip trece pe la Gura Văii, unde naţională, vor exercita o puternică în- R.P. Romîne. dc tovarăşul lvan Mihailov, a trecut în ionului Orăştic. Coloana străbate apoi
mii dc constructori şi alţi oameni ai rîurirc pozitivă asupra economiilor celor Au fost de faţă ambasadorul R.P. revistă compania de onoare. Orăştia şi se îndreaptă spre munte.
muncii, printre care 2.000 din R.S.F. doua ţari şi vor contribui la progresul Bulgaria la Bucureşti, Gheorght Bog- Un grup de pionieri a oferit mem­ După cîţiva kilometri cînd şoseaua de­
Iugoslavia veniţi să participe la festivi­ danov, şi membri ai ambasadei brilor delegaţiei buchete de flori Nu­ vine greu accesibilă maşinilor, drumul
tăţile dc pe malul romîncsc, ii salută întregului bazin al Dunării. 'k meroşi locuitori ai capitalei bulgare ve­ c continuat cu trenul forestier. Valea
cu căldura. Tovarăşi, In aceeaşi zi, delegaţia de partid şi niri la aeroport, au făcut delegaţiei o se îngustează. Apa cristalină a rîuluî
La ora 10,00, tovarăşul Ghcorghe Doresc să exprim mulţumirile noastre de stat a R.P. Romîne a sosit la Sofia. caldă primire. Grădişte ţine trenului tovărăşie printre
Gheorghiu-Dcj şi ceilalţi conducători şi felicitări călduroase specialiştilor iu­ masivi înalţi, prin umbra deasă a pă­
romîni sînt întîmpinaţt pe malul iugo­ goslavi şi romîni care printr-o muncă durii, calc de aproape 40 dc kilometri.
slav de preşedintele Iosip Broz Tito şi fără preget au reuşit să elaboreze solu­ In staţiile căii ferate înguste propagan­
înalte oficialităţi iugoslave. Copii le ţii tchnico-cconomice la nivelul tehnicii diştii sc întîlncsc cu muncitori fores­
oferă flori. In semn de salut, răsună contemporane, precum şi Comisiei mix­ Consfătuirile raionale şi orăşeneşti tieri. La fiecare pas sînt prezente în­
21 salve de tun. Se intonează imnurile te care a îndrumat toate lucrările preli­ noirile caic au pătruns departe, pînă
R.P. Romîne şi R.S.F. Iugoslavia. Co­ minare şî a găsit rezolvări pentru toate ale învăfătorilor şi profesorilor pe Valea Grădiştci în sus. Cablurile fu-
mandantul batalionului de onoare iu­ problemele complexe ce s-au ridicat pc nicularclor forestiere aruncate peste
goslav, prezintă preşedintelui Consiliu­ parcurs. ralâ" precum şi prevederile noului re­ văi, rămpilc dc încărcare a buştenilor,
lui dc Stat al R.P. Romîne raportul. Sînt bucuros să mă adresez dv., mun­ In întrega ţară au început Iunî con­ prezenţa croliilor mecanice, cît şi ma­
Cei doi şefi de stat trec apoi în revistă citorilor, tehnicienilor, inginerilor iugo­ sfătuirile raionale ale învăţătorilor şi gulament dc funcţionare a şcolilor de gazinele unde belşugul produselor şi-a
batalionul dc onoare. slavi şî romîni cărora vă revine cinstea profesorilor dîn învăţămîntul dc cultură cultură generală. Dc asemenea, în cadrul făcut de mult lac, cabanele trainice, cu
După ce sînt prezentate personalită­ dc a transforma proiectele Sistemului generală, profesional şi tehnic. consfătuirilor sc vor stabili măsuri me­ nelipsitele aparate dc radîo şi biblio­
ţile iugoslave şi romîne şi membrii cor­ Timp de două zile, cadrele didactice nite să ducă la îmbunătăţirea continuă teci, vorbesc despre munca şi viaţa nouă
pului diplomatic, conducătorii de partid hidroenergetic si dc navigaţie Porţile de vor dezbate probleme pc tema „Spori­ a muncii educative în şcoli şi la ridica­ a forestierilor.
şi de stat romîni şi iugoslavi iau loc în Fier într-o realizare care va trăi în se­ rea eficienţei lecţiei, mijloc principal rea nivelului dc pregătire a! elevilor în Grădiştea. Pînă la vechea aşezare da­
tribuna oficială, aclamaţi îndelung de cole $i de a căror efecte binefăcătoare ne de ridicare a nivelului activităţii instruc- noul an şcolar. cică mai sînt doar cîteva sute de metri.
miile di constructori şi alţi oameni ai vom bucura, nu numai noi, cî multe ge­ tiv-cducative- în şcoala de culturi gene- (Agerpres) După urcuşul pieptiş al dealului, prin­ CETĂŢILE DACICE DIN MUNŢII ORa ŞŢIEI,