Page 27 - 1964-09

Nr. 3013
Drumul socialismului Pag. 3

Lucrările Congresului

internaţional

de ştiinţa solului

Luni au continuat în Capitală lucră­
rile celui dc-al Vlll-lca Congres interna­
ţional dc ştiinţa solului. Au fost prezen­
tate noi rezultate ale studiilor şi cerce­
tărilor făcute în diferite ţări privind cu­
(Urmare din doq. I-q) abia acum îi aşteaptă mari eforturi, lucrărilor. Spectacolul susţinut de ansamblul iu­ noaşterea solurilor şi ridicarea fertilită­
urările noastre cele mai bune şi pro­ Bătălia supunerii Dunării a început. ţii lor pentru sporirea producţiei vege­
Acest succes a fost obţinut datorita misiunea ca vom contribui cu tot ceea goslav „Ivo-Lola Ribar", dc formaţii ale tale.
faptului ca lucrările pregătitoare s-au ce depinde de noi la asigurarea unor Bătrînul fluviu, cu uriaşul său debit ansamblului „Cîocîrlia" şi dc corul An­ Parte din comunicări s-au referit Ia
desfăşurat în spiritul deplinei egali­ condiţii cît mai bune pentru munca de apă de peste 5.000 m.c. apă pe se­ samblului armatei, precum şi dc solişti regimul apei în solurile cu cxccs dc umi­
tăţi în drepturi, al respectării depline lor şi executarea cu succes a construc­ cundă va fi silit sa-şi pună forţa în ai Teatrelor dc operă din Belgrad şi ditate pentru aplicarea raţională a lu­
a intereselor celor doua părţi, a per­ ţiei. slujba construcţiei paşnice, în folosul Bucureşti, s-a bucurat de un deosebit crărilor dc drenaj în vederea stabilirii
fectei înţelegeri a problemelor recipro­ Trăiască şi înflorească colaborarea omului. Visul dc decenii al unor ingi­ succes. măsurilor dc ameliorare a acestora şi la
ce şi a eforturilor susţinute, ca şi in prietenească şi multilaterală între R.S.F. neri îndrăzneţi prinde viaţă prin efor­ Programul a cuprins cîntecc popu­ măsurile necesare pentru a sc evita ta-
turile unite ale celor două ţări socia­
problemele cele mai complexe să se Iugoslavia şi R.P. Romînă ! liste. lare şi de masă, dansuri populare din sarca excesivă a solului.
găsească un limbaj comun. Prin toate Să trăiască tovarăşii Gheorghe Gheor- In timpul festivităţii, pe ambele ma­ diferite regiuni ale celor două ţări, pre­
acestea pregătirea construirii sistemului ghiu-Dej şi Tito. cum şi arii celebre din opere. A stîr- Unele probleme teoretice s-au ocupat
de la Porţile de Fier poate fi un exem­ luri miile de oameni ai muncii romîni nit un deosebit entuziasm, fiind în­ de sorbţia şi desorbţia ionilor din sol pc
plu de colaborare reuşită între ţări ★ şi iugoslavi au aclamat îndelung în cins­ delung apbudată sîrba interpretată la 9 căror dinamică sc bazează aplicarea
prietene. Noi vedem în aceasta totodată Pentru a marca ziua memorabilă a tea tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- sfîrşitui spectacolului dc artiştii romîni corectă a îngrăşămintelor minerale şi
încă un mare rezultat al politicii noa­ începerii lucrărilor pe acest vast şan­ Dej şi Iosip Broz Tito. şi iugoslavi, simbolizînd prietenia fră­ organice, dcschizind noi posibilităţi de
Manifestările dc pe malul iugoslav
stre de dezvoltare şi întărire a colabo­ tier — una din cele mai mari con­ ţească ce leagă cele două popoare. mărire a eficacităţii acestora.
rării economice şi de altă natură cu strucţii de acest fel din lume — tova­ şi de pe malul romînesc au fost trans­ Artiştilor le-au fost oferite coşuri de Influenţa condiţiilor de sol (umiditate,
mise la Gura Văii şi respectiv la Sip
toate ţările prietene. răşii Gheorghe Gheorgliiu-Dcj şi Iosip prin staţii de radioamplificare. flori diu partea celor doi şefi de stat. acraţic, concentraţie a soluţiei solului
întreaga construcţie se va executa Broz Tito dezvelesc o placă inaugura­ După inaugurarea lucrărilor, tovară­ ★ , ctc.), a îngrăşămintelor bacteriene asupra
pe baza participării absolut egale a ce­ lă. Pe placă se află inscripţia : şii Iosip Broz Tito şi Gheorghe Gheor­ Scara, focuri dc artificii, la Turnu $e- asimilării substanţelor nutritive şi dezvol­
„Astăzi, 7 septembrie 1964, în pre­
lor două ţări atît la construire cît şi zenţa preşedintelui Republicii Socialis­ ghiu-Dej, împreună cu conducătorii dc verin şi Orşova, precum şi în localită­ tării plantelor, a constituit obiectul al­
în exploatare. te Federative Iugoslavia, Iosip Broz partid şi dc stat iugoslavi şi romîni sc ţile de pe malul iugoslav au marcat tor comunicări. O seric dc expuneri au
Construirea sistemului energetic şi de Tito, şi a preşedintelui Consiliului de îmbarca la Gura Văii pe motonava încheierea sărbătorească a zilei de 7 sep­ In laboratorul staţiei dc cercetări miniere din Petroşani. tratat geneza şi caracterizarea solurilor
tembrie — data inaugurării lucrărilor dc
navigaţie de la Porţile de Fier cere dc Stat al Republicii Populare Romîne, „Otrpaţi" şi fac o plimbare pe Du­ construcţie a sistemului hidroenerge­ » Foto : N. MOLDOVEANU ineditcranicnc subtropicale şi tropicale,
la ambele ţări investirea unor mijloa­ Gheorghe Gheorghiu-Dej, a avut loc năre. tic şi de navigaţie Porţile dc Fier. precum şi a solurilor hidromorfe şi alu-
ce însemnate în afara creditelor pe care inaugurarea începerii lucrărilor dc con­ La ora 12,30, motonava, însoţită de vialc — soluri cu fertilitate potenţială
le aşteptăm de la alte ţări. Pentru eco­ strucţie a Sistemului hidroenergetic şi 4 vedete ale Marinei militare romîne, ★ Peste prevederile planului ridicată dar insuficient folosite în agri­
nomiile ţărilor noastre aceasta va în­ de navigaţie Porţile de Fier, simbol al care au arborat marele pavoaz, por­ Seara, la ora 19,30, tovarăşul Iosip cultură pînă în prezent.
semna eforturi mari însă şi foloase de prieteniei şi colaborării între popoarele neşte în aval. Vasele ancorate în rada Broz Tito şi ceilalţi conducători iugo­ Oţelarii de la Combinatul siderurgic dc la O.S.M. nr. 2. Muncitorii acestei
importanţă uriaşă. Construirea sistemu­ iugoslav şi romîn". portului Turnu Severin şi cele întîlnile slavi care l-au însoţit, au plecat cu un din Hunedoara s-au angajat să obţină secţii şi-au depăşit sarcinile pc cele opt In şedinţă plenară a fost expusă co­
lui de la Porţile de Fier reprezintă o După dezvelirea plăcii inaugurale, to­ pc parcurs, dau salutul prin semnale dc tren special iugoslav spre patrie. în acest an realizări dintre cele mai luni care au trecut din acest an cu peste municarea „Fertilitatea solurilor în ra­
contribuţie de o importanţă excepţio­ varăşii Gheorghe Gheorghîu-Dcj şi Io- sirenă. Ca invitaţi ai preşedintelui R.S.F. Iu­ frumoase. Angajamentul luat de ei se 60.000 tone oţel. port cu intensificarea agriculturii în
nală la dezvoltarea economică a ţărilor sip Broz Tito au vizitat şantierul pe goslavia, au plecat pînă la Timişoara, înfăptuieşte cu fiecare zi ce trece. Lună La obţinerea acestor succese au contri­ U.R.S.S.".
In timpul prînzului, oferit oaspeţi­
noastre. Pe constructorii acestui obiec­ malul iugoslav şi baracamentele con­ lor pe vapor, tovarăşii Gheorghe Gheor­ tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion de lună oţelarii de aici şi-au depăşit buit mai mulţi factori. In primul rînd In cursul zilei specialişti străini au vi­
tiv uriaş îi aşteaptă sarcini foarte com­ structorilor. ghiu-Dej şi Iosip Broz Tito au rostit Gheorghe Maurer, Emil Bodnăraş, Ale­ sarcinile de plan, au îmbunătăţit cali­ oţelarii şi-au îmbunătăţit organizarea zitat Institutul central dc cercetări agri-t
plexe, ample, de răspundere şi nicide­ După terminarea festivităţii, cei doi xandru Bîrlădcanu, Grigore Gcamănu, tatea oţelului. De la începutul anului şi muncii. Ei au respectat cu stricteţe pro­
cum uşoare. Construcţia o vor executa şefi de stat primesc din nou onorurile toasturi, subliniind însemnătatea con­ Andrei Pâcuraru, Gheorghe Pele. pînă la data dc 2 septembrie ci au dat cesul dc elaborare a oţelului, î-au preo­ colc, iar numeroşi participanţi au făcut,
organizaţiile industriale şi de construc­ date dc batalionul militar, şi, împreună struirii sistemului hidroenergetic şi de Gara Turnu Severin este pavoazată peste prevederile planului 74.450 tone cupat dc exploatarea mai raţională a a- în cadru] unor întîlniri, schimburi dc o-
ţie ale celor două ţări ale noastre, achi- cu ceilalţi conducători de pCrtid şi de navigaţie Porţile de Fier, ca exemplu festiv. Se aflau aici miniştri, condu­ gregatclor, obţinînd indici dc utilizare pinii şi rezultate ale cercetărilor in do­
ziţionînd o parce din utilaje dc la în­ stat romîni şi iugoslavi şi alte persoa­ dc colaborare între două popoare fră­ cători ai organelor regionale şi orăşe­ oţel Martin şi electric, dc bună calitate. superiori celor planificaţi. meniul ştiinţei solului.
ţeşti care construiesc socialismul, ca sim­
treprinderile producătoare din alte ţări ne oficiale, trec Dunărea pe malul ro- neşti de partid şi de stat, precum şi Cele mai frumoase realizări le-au ob­ I.. DUMITRIU
şi în colaborare cu aceste întreprinderi. mîncsc, la Gura Văii. bol al prieteniei şt colaborării, în spi­ şefii misiunilor diplomatice ale ţărilor ţinut muncitorii, inginerii şi tehnicienii corespondent (Agerpres)
ritul respectului reciproc şi deplinei e-
Efectuarea cu succes a lucrărilor siste­ La sosirea înalţilor oaspeţi, pe pă- galităţi. Au relevat importanţa sa eco­ membre ale Comisiei Dunării.
mului hidroenergetic dc la Porţile de mîntul romînesc, miile dc participanţi Comandantul batalionului de onoa­
Fier va constitui încă o şcoală şi încă la festivitate îi aclamă îndelung, flu­ nomică pentru ţările noastre şi pentru re prezintă preşedintelui R.S.F. Iugo­ dc schimb, al întregii vieţi. „O dată
alte ţări interesate.
un examen pentru întreprinderile noa­ tură flori, stcguleţe ale celor două ţări. slavia raportul. In timp ce se intonea­ c"y propagandiştii cu victoria romanilor asupra Dacici,
stre, care vor participa la aceste lucrări Pe un mare arc de triumf se vede Vorbitorii au toastat în cinstea priete­ ză imnurile de stat ale celor două ţări, sînt distruse vechile cetăţi din munţii
şi va ridica reputaţia lor şi în alte ţări. inscripţia : „Bine aţi venit dragi oas­ niei romîno-iugoslave, a prieteniei din­ răsună 21 salve de tun. Orăşticj, vechile lăcaşc sacre, vechile
Succesele şi rezultatele mari pc care peţi I". tre ţările socialiste, pentru constructorii Cc| doi şefi de stat trec in revistă sanctuare, zidite cu trudă de poporul
oamenii muncii din R.S.F. Iugoslavia Tinere fete îmbrăcate în costume na­ acestui important obiectiv economic şi batalionul, aclamaţi îndelung de nu­ a o lecţie de istorie asuprit*4.
şi R.P. Romînă le-au realizat pînă acum ţionale oferă tradiţionala pîine şi sare, deplinul lor succes în muncă. meroşi oameni ai muncii veniţi să-î Pentru că terenul muntos înconju­
în construcţia socialistă a ţărilor lor iar un bătrîn, potrivit datinei, îmbie La ora 16,45, motonava acostează în conducă. rător al cetăţii dc scaun sc picta unor
sînt chezăşia cea mai bună că vor ter­ cu vio din ploscă măiestrit încrustată. portul Turnu Severin. In aclamaţiile şi Un grup dc pionieri oferă oaspeţilor (Urmare din pag. I) întreagă istoric zbuciumată înscrisă în războaie permanente, romanii au distrus
mina cu succes şi acest mare obiectiv. Comandantul batalionului de onoare uratele miilor dc cetăţeni masaţi de-a buchete de flori. piatră, în trăinicia construcţiilor. construcţiile militare şi civile, majorita­
Construirea în comun a sistemului prezintă preşedintelui R.S.F. Iugoslavia lungul străzilor, conducătorii de partid In tren tovarăşul Iosip Broz Tito a ril. Terasele poartă şi acum urmele ve­ tea băştinaşilor continuîndu-şi însă viaţa
energetic şi de navigaţie de la Porţile raportul. Se intonează imnurile dc stat şi de stat ni celor două ţări se îndreap­ oferit o masă. chilor sanctuare ale căror elemente de Greul îl ducea poporul în alte locuri dc pc teritoriul regiunii.
de Fier are o importanţă excepţională ale R.S.F. Iugoslavia şi R.P. Romîne. Cei tă spre Palatul culturii. Aci a avut loc De Ia Timişoara pînă la frontiera ro- construcţie în colonade, aşezate în for­ „Dovadă este noua capitală a Dacici
şi multilaterală pentru R.S.F. Iugosla­ doi şefi de stat trec în revistă batalio­ un spectacol dc gală la care au luat r'îno-iugoslavă, tovarăşul Tito şi cei­ mă de cercuri concentrice, dreptun­ „Mărturie stau bordcele reduse ca romane — Ulpia Traiana (Sarmizege-
via şi R.P. Romînă şi creează noi po­ nul dc onoare. Răsună în semn de sa­ parte tovarăşii Iosip Broz Tito, Gheor­ lalţi oaspeţi au fost conduşi dc tova­ ghiuri, o construcţie de andezit imitînd dimensiuni, cu inventar sărăcăcios. Pe cusa), amplasată de romani în altă
sibilităţi pentru dezvoltarea rapidă pe lut 21 salve de artilerie. ghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi conducă­ răşii Gheorghe Pele, adjunct al minis­ discul solar, poartă şi semnificaţii ca­ terasele mai arătoase, cu perspective parte, la şes, în depresiunea Haţegului,
mai departe a relaţiilor de prietenie şi La locul festivităţii sînt arborate dra­ tori de partid şi dc stat din cele două trului afacerilor externe şi Constantin lendaristice. Cetatea, sanctuarul mare largi, din jurul cetăţii, se păstrează ur­ potrivit cu modul dc viaţă al cuceri­
colaborare, relaţii care în ultimii ani pelele de stat ale R.S.F. Iugoslavia şi ţări, oaspeţii care au participat la fes­ Şandru, director în Ministerul Aface­ rotund, sanctuarul cu coloane, dintre mele locuinţelor vîrfurilor piramidei torilor. Urmele noii capitale sc păs­
se extind şi se întăresc în toate do­ R.P. Romîne. Se văd portrete ale to­ tivitatea din această zi, un numeros rilor Externe. care uncie au postamentul cu diame­ sociale dacice, locuinţe construite spe­ trează şi azi în comuna Sarmizcgctusa
meniile, între cele două ţări socialis­ varăşilor Iosip Broz Tito şi Gheorghe public. (Agerpres) trul de 2 m, postament din blocuri de cial, unde inventarul de obiecte des­ din raionul Haţeg.
te ale noastre. Gheorghiu-Dej, pancarte cu urări în andezit depăşind 3—4.000 kg, impun coperite lasă să sc întrevadă poziţia
Vizita lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cinstea lor. Pe alte panouri sînt înscri­ prin grandoarea şi măreţia lor, scoţînd dominantă pe care aceştia au ocuoat-o Aşa se încheie istoria aşezărilor da­
în Iugoslavia în noiembrie 1963, recenta se chemări în cinstea prieteniei fră­ în evidenţă tehnica specifică folosită în societate. Greul însă l-au dur. cei cice din Munţii Orăştici, pagină glo­
întîlnire a tovarăşilor Gheorghe Ghcor- ţeşti dintre cele două popoare şi ţări. La cultura grnuluâ se pai dc daci în construcţii. Prezenţa unui asupriţi. Hambarele cu grîu, mei şi lin­ rioasă din trecutul dc luptă al poporu­
ghiu-Dej şi Tito la Timişoara şi prezenta Pe un panou este scris s „Vom construi marc număr dc sanctuare în acest cen­ te a căror prezenţă se poate dovedi lui nostru”.
lor întîlnire pe acest şantier comun, re­ în comun Sistemul hidroenergetic şi tru religios face dovada unei credinţe prin existenţa boabelor carbonizate, Ca la orice lecţie se pun întrebări,
flectă relaţiile de prietenie dintre cele de navigaţie Porţile de Fier — simbol obţine rezulfafe m ai banc politeiste, a rolului important pe care uneltele pentru ficrărit, dulgherit şi cele la care tov. prof. Octavian Floca dă ex­
două ţări ale noastre. al prieteniei dintre popoarele romîn şi l-a avut religia în statul sclavagist dac. agricole, admirabile ca execuţie, atestă plicaţii competente. Propagandiştii vor
O asemenea dezvoltare constituie o iugoslav". (Urmare din pag. l-a) agrotehnice, în special a îngrăşăminte­ Aici, în timpul săpăturilor, pe unele gradul de dezvoltare a meşteşuguri­ să ştie cît mai multe, pentru ca apoi.
contribuţie însemnată la întărirea şi Domneşte o atmosferă sărbătorească, lor. Apoi, este necesar si se asigure am­ blocuri dc piatră şi vase au fost sesi­ lor...". Cuvintele profesorului Octnvîan o dată cu deschiderea noului an dc în-
lărgirea colaborării active şi construc­ plină dc însufleţire, fiecare vrea să-şi prezentate la plenara consiliului agri­ plasarea judicioasă a culturii, să se fer­ zate inscripţii, semn că dacii din acea Floca aduc în faţa propagandiştilor con­ văţămînt dc partid sa împărtăşească Ia
tive între popoare şi state şi la consoli­ întipărească cît mai bine în amintire col raional şi din discuţiile purtate de tilizeze suprafeţe cît mai însemnate de vreme au cunoscut şi folosit scrisul ; trastele izbitoare ale acestei societăţi rîndul lor cursanţilor cele văzute aici,
darea păcii în lume. momentul festiv al inaugurării lucră­ participanţi s-a tras concluzia că pro­ teren, iar sămînţa să fie pregătită în iar prezenţa monedelor atestă faptul că în plină dezvoltare. Aici, istoria po­ la Grădiştea dc Munte.
Construirea sistemului dc la Porţile rilor. ducţia a fost influenţată negativ îndeo­ bune condiţii, ştiut fiind că aceştia sînt primul popor dc pe teritoriul patriei porului dac este zguduită de războaiele ...Dinspre Vîrful Godcanu, peste văi,
dc Fier, care începe astăzi, este contri­ Festivitatea este deschisă de tov. Ion sebi de faptul că nu în toate gospodă­ factorii dc care depinde încadrarea in- sc lasă înserarea. In ritmul sacadat al
buţia practică la această politică. Stănescu, prim-sccrctar al Comitetului riile colective s-au luat măsurile orga­ sămînţârilor în epoca optimă şi rea­ noastre care a folosit monedă proprie dc cucerire ale romanilor, care între­ roţilor, trenul forestier coboară spre
Sîntcm convinşi că popoarele şi ţările regional Oltenia al P.M.R. nizatorice corespunzătoare, care să asi­ lizarea de recolte sporite. Sarcini de ca instrument de schimb în relaţiile co­ rup avîntul dezvoltării agriculturii, al Orăştic, şerpuind pe lingă apa Grădiş­
noastre sînt unite în dorinţa comună In aclamaţiile entuziaste ale mulţi­ gure aplicarea diferenţiată a măsurilor marc însemnătate revin şi mecanizatori­ merciale interne a fost poporul dac. O meşteşugurilor, al relaţiilor comerciale te], ducînd cu cl învăţăminte de neuitat.
de a termina cu succes acest „pod al mii, tovarăşii I. B. Tito şi Gheorghe agrotehnice. lor, care au datoria să pregătească din
prieteniei între popoarele noastre", Gheorghîu-Dej dezvelesc o placă inau­ Există condiţii depline pentru ca în timp maşinile, astfel îneît ele să poa­
cum a spus tov. Ttto. Avem în faţă gurală cu inscripţia : anul viitor G.A.C. din raionul Brad tă fi folosite la întreaga capacitate. Dc
şapte ani de muncă, de construire în „Astăzi, 7 septembrie 1964, în pre­ să obţină producţii sporite dc grîu la asemenea, specialiştii din cadrul gos­
comun a sistemului dc la Porţile de zenţa preşedintelui Consiliului de Stat hectar. Pentru aceasta însă este nece­ podăriilor colective şi cei dc Ia consi­
Fier. Sîntem convinşi că în decursul al Republicii Populare Romîne, Gheor­ sar ca organizaţiile dc partid din ca­ liul agricol trebuie să urmărească în­
construcţiei comune vom continua să ghe Gheorghiu-Dej, şi a preşedintelui drul gospodăriilor colective să deter­ deaproape realizarea prevederilor pla­
cultivăm şi să dezvoltăm reciproc în Republicii Socialiste Federative Iugosla­ mine consiliile dc conducere să ia nurilor dc măsuri tehnice şi organiza­
relaţiile noastre acelaşi spirit al respec­ via, Iosip Broz Tito, a avut loc inaugu­ masurile organizatorice şi tehnice ne­ torice întocmite în fiecare G.A.C., pu-
tului şi înţelegerii reciproce care s-a rarea lucrărilor dc construcţie a Siste­ cesare, care sa asigure aplicarea dife­ nînd un accent deosebit pe aplicarea
manifestat în decursul anilor de pre­ mului hidroenergetic şi dc navigaţie renţiată a recomandărilor Consiliului învăţămintelor desprinse în urma recen­
gătire a proiectului şi acordului cu pri­ Porţile dc Fier — simbol al prieteniei Superior al Agriculturii cu privire la tei plenare a consiliului agricol raional
vire la construirea sistemului dc la şi colaborării între popoarele romîn şi cultura griului. In primul rind a-
Porţile de Fier. iugoslav*4. tenţi.a trebuie îndreptată spre executa­ în care s-au analizat rezultatele obţi­
Doresc ca în numele Vccci Executive In aplauzele şi uralclc asistenţei, o rea corespunzătoare a lucrărilor dc pre­ nute la cultura grîutui şi s-au stabi­
Federative să exorim constructorilor gi­ scrie de utilaje aflate pc malul Dunării gătire a solului care, după cum se ştie, lit sarcinile de producţie pentru anul
gantului dc la Porţile dc Fier, pe care intră în funcţiune, mareînd începerea | favorizează eficienţa celorlalte măsuri viitor.

La Expoziţia r e ' : ~r economisi naţionale a R. P. Romîne

Ca şi în principala clădire a expo­ mosire dc ţiţei extrase din diverse re­ In imediata vecinătate, într-un mic dîntr-o locomotivă Dicsel-clcctrică şi
ziţiei, care sc înalţă majetuos în mijlo­ giuni petroliere ale ţării. pavilion vedem expuse principalele me­ cîteva vagoane de tip nou fabricate în
cul suprafeţei de aproape 100.000 m.p. Mai mulţi tineri care se pregătesc tale neferoase şi rare ce sc extrag şi ultimul timp la Arad. Din explicaţiile
specialiştilor aflăm că, prin fabrica­
rezervată prezentării exponatelor, o să susţină examenul de admitere la In­ sc prelucrează în ţara noastră. Meta­ rea şi introducerea locomotivelor Die-
deosebită afluenţă de vizitatori cunosc stitutul de petrol, gaze şi geologic din lele rare întrebuinţate în industria ra- sel-elcctrice în tracţiunea feroviară, sc
diotchnică şi electronică, pentru semi­
numeroasele platforme exterioare. Bucureşti, au venit la expoziţie, pen­ conductor! şi redresori, machete ale obţin însemnate avantaic tehnico-eco-
tru a cerceta diferite tipuri de utilaje
Această salbă dc standuri aflate în aer cu care vor munci după terminarea Uzinelor de aluminiu din Slatina şi nomice, în comparaţie cu locomoti­
liber în jurul pavilionului circular, 0- studiilor. Agregatul AC-400, care se Uzinei de alumină din Oradea, stîrncsc vele cu abur : cheltuielile dc exploa­
feră tuturor prilejul dc a vedea în mă­ poate folosi Ia operaţii dc cimentare a interes. De pe un panou aflăm că pro­ tare sc reduc cu 32 la sută, consumuj
rime naturală, şi .adeseori în funcţiune, sondelor de ţiţei sau gaze, la fisurări ducţia de metale neferoase va creşte de combustibil este de circa 5 ori mai
o gamă foarte variată dc echipament hidraulice, acidizări, restabilirea circu­ din 1959 pînă în 1965 Ia cupru de 3 mic, iar productivitatea de 2—2,5 ori
tehnic şi maşini i-omîncşti de ultime laţiei noroiului' dc foraj; o autostaţie ori, la plumb de peste 2 ort, şi la zinc mai mare, o locomotivă Diescl-elec- Vedere de ansamblu de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P. Romîne.
irică dc 2.100 C.P. înlocuind 2 sau 2.5
de peste 2,4 ori.
tipuri, foarte moderne. Vizitatorii pri­ de carotaj, utilizată pentru lucrări de Din lumea metalelor trecem brusc locomotive cu abur din scria 150.000.
investigare geofizică a sondelor dc fo­
mesc mai întîi salutul uriaşei sonde raj şi extracţie ; un autotrolîu mon­ în cea a plantelor. Vizitatorii au în Vagoanele de călători, de clasa I şi a şi uşor dc manevrat în timpul zborului. la un ale punct de mare interes al ex­
3 DH-200 A. Ca o săgeată de argint, tat pc un autocamion „Bucegi" pen­ faţa lor o imagine autentică a unei Il-a, realizate după cele mai noi cuce­ Trecem mai departe Ia un alt sector poziţiei : parcul de tractoare şi maşini îngrăşăminte chimice. In cc priveşta
stupii, sînt peste 60, orizontali şi mui-
înfiptă potenţial la 5.000 m în adîncuri, tru operaţiuni speciale ctc. părţi din procesul complicat de valo­ riri ale tehnicii contemporane, se ca­ — al industriei minelor şi energici c- agricole, situat în partea dreaptă a pa­ tictajaţi. Un specialist dc Ia Asociaţia
ea se înaltă spre azur, dominînd totul. Simbolizînd legătura strînsă dintre rificare a marii bogaţii a ţării noastre racterizează printr-un înalt grad de con­ lectrice. Ne aflăm în faţa intrării unei vilionului central. Nu ştii la ce să te crescătorilor de albine explică vizitato­
E un fel dc carte de vizită a tehnicii petrol şi industria noastră chimică, în — stuful. Un tractor pentru recoltatul fort : au compartimente spaţioase, în­ mine de cărbuni, ale cărei galerii de­ uiţi mai întîi. Iată, de pildă, combina rilor modul dc creştere a albinelor şi
călzire cu aer, bănci tapisate, iluminat
noastre, o impresionantă oglindă a imediata apropiere a cîmpului dc sonde stufului Se află în mişcare. Prezenta­ fluorescent, spălător şi rezervor de apă monstrative sînt amenajate sub pămînt, de porumb C.S.U., destinată recoltării avantajele acestei îndeletniciri. Ascultînd
muncii constructive, avîntate a poporu­ se află două instalaţii produse de Uzina torul utilajelor, Stan Cabason, munci­ potabilă, separate de celelalte instalaţii aidoma ca în Valea Jiului. Tradiţiona­ şi tocării porumbului pentru siloz. Ori­ atent explicaţiile, mai mulţi colectivişti
lui nostru, una din numeroasele dovezi Dudeşti-Iccchim. Una din ele, folosită tor lăcătuş, dă ample explicaţii privind sanitare, o construcţie solidă care per­ lul salut al minerilor „Noroc bun** în- ginalitatea sa constă în faptul că prin din raionul Tr. Severin s-au grupat în
ale dezvoltării industriei noastre con­ la sinteze chimice organice, are ope­ productivitatea şi alte caracteristici teh­ mite circulaţia cu o viteză pînă la 160 tîmpină pc vizitator încă de la intra­ simpla schimbare a dispozitivului dc jurul celor doi stupi de observaţie prin
structoare dc utilaj petrolier. In 1963 raţiunile automatizate. A doua, un mi- nice ale lor. km pe oră. rea în galeria principali, unde sînt tocarc ea poate fi folosită şi la recol­ ai căror pereţi de sticlă urmăresc mun­
s-au produs de 8 ori mai multe aseme­ cropilot, este destinată sintezei tero- Alături, vizitatorii privesc îndelung prezentate — unele în funcţiune — uti­ tarea culturilor ierboase. Sînt aici de ca albinelor. Ei sc întrec să desco­
nea utilaje dccit în 1950. Ţara noastră nului, şi demonstrează „pc viu“ modul un marc mozaic realizat artistic, pe care In „gară" se află de asemenea vagoa­ laje romîneşti folosite cu succes în ex­ asemenea, utilaje necesare fertilizării so­ pere, dintre sutele dc albine, matca po
se află pe unul din primele locuri în dc obţinere a acestui material care se sînt reprezentate marile unităţi stufi- ne dc marfă de marc capacitate (60 t), ploatările miniere — perforatoare pneu­ lului şi combaterii dăunătorilor agri­ care ghidul apicultor, pentru a uşura
iume în ce priveşte fabricaţia şi expor­ foloseşte pentru ţesăturile dc lipul li­ cole şi lucrările dc amenajare din Del­ maşini electrice pentru lucrat linia, in­ matice, ciocane de abataj, transportoare coli : maşina dc împrăştiat îngrăşămin­ identificarea cî, a marcat-o cu o soluţie.
tul dc utilaj petrolier. Pc podul son­ nei atît dc apreciate de cumpărători. tă. Biologul Mzrioara Nea?u, dc la stalaţii purtătoare dc şine dc tip greu, cu bandă de cauciuc şi cu raclete, lo­ te prin centrifugare, maşinile dc stro­ In apropiere atrag atenţia 6 adăpos­
dei de la instalaţia de foraj 3 DH-200 A, Standul dc produse din mase plastice Institutul dc proiectări celuloză-fibre- traverse de beton precomprimat, utila­ comotive electrice cu troleu, vagonetc. pit de diferite tipuri. turi de tip tunel şi trei răsadniţe aco­
în funcţiune. Ştefan Moţan, inginer şef sc află într-un elegant pavilion special stuf din Bucureşti, dă explicaţiile cuve­ je de burat, precum şi o staţie de cen­ La ieşirea din „mină" vizitatorii se Constructorii dc tractoare din Bra­ perite cu polietilenă. Un specialist dc
la o întreprindere de foraj, îşi exprimă amenajat numai din oţel şi folii dc ma­ nite. Ea vorbeşte, printre altele, despre tralizare şi automatizare a transportu­ află în faţa unui păienjeniş de cabluri şov au trimis la expoziţie două din cele ia Institutul de cercetări hortivitîcolc
satisfacţia faţă dc noua realizare a in­ terial plastic semitransparent. In faţa marele Combinat dc celuloză şi hîrtic rilor feroviare. în plină funcţiune, care, şi aparataje. Cu uşurinţă desluşeşti că mar noi tipuri — U-650 şi U-651. V i ­ prezintă aici una din metodele dc pers­
dustriei romîneşti. El a lucrat timp în­ lui. arhitecţii au aşezat o impresionantă Brăila, despre faptul că întreaga indus­ ilustrează progresele ce s-au făcut în este vorba de instalaţii pentru electri­ zitatorii au prilejul să urmărească în­ pectivă pentru obţinerea dc legume
delungat în India ca specialist. „Utila­ machetă din metal, înfăţişînd o legătura trie de valorificare a stufului a fost modernizarea circulaţiei pc calea ferată. ficare : o staţie dc 110/6 kW cu tran­ deaproape caracteristicile şi modul dc timpurii.
jul petrolier romînesc este foarte apre­ moleculară chimică mărită la propor­ creata în anii puterii populare. In pe­ In imediata vecinătate a „gării* se sformator trifazic în ulei, separatoare, funcţionare a acestor maşini, datorită Un alt obiectiv interesant este lotul
ciat în India — ne spune el. Construc­ ţii uriaşe. In acest pavilion vizitatorii rioada 1956—1964 s-au făcut 850 lem află expuse noile tipuri de autocamioa­ întrerupătoare, rcductoare de curent, originalei instalaţii realizată dc centrul demonstrativ silvic aflat în vecinăta­
torii lui, muncitorii dc la Uzinele „1 cercetează cu deosebit interes sute dc canale, s-au construit 162 km diguri, ne. autoutilitare şi autobuze de fabri­ redresoare cu seleniu, o linie dc înal­ şcolar agricol din Craiova. Este tea celui agricol. Intr-un cadru plăcut,
Mai" Ploieşti, au pe drept cuvînt cu ce exponate ale tinerei noastre industrii 1.500.000 mp platforme pentru de­ caţie romînească, iar într-un mic pa­ tă tensiune — dc 400 kv — pentru vorba de un tractor secţionat şi aşe­ vizitatorii află cîteva din realizările ob­
se mîndri. 3 DH-200 A a primit meda­ de materiale plastice. In acest an vor pozitarea stufului, 40 ateliere fixe şi vilion realizările noastre în domeniul transportul energiei ctc. Ele constituie zat, cu toate piesele la vedere. Cu aju­ ţinute în cultura şi regenerarea pe calc
lia dc aur la Tîrgul internaţional de fi livrate peste 53.000 tone dc mate­ mobile. Lucrările de exploatare a stu­ transporturilor fluviale şi maritime : mărturii grăitoare ale nivelului înalt la torul unui electromotor, mecanismul artificială a fondului forestier. Pc linia
Ia Lcipzig". riale plastice, faţă de 4,7 tone, cît se fului sînt deservite de 656 tractoare machetele cargoului dc 4.500 şi 1.600 care au ajuns produsele acestei însem­ tractorului intră în funcţiune pentru extinderii speciilor repede crescătoare,
Parametri tehnici ridicaţi are şi in­ produceau în ţară în anul 1947. Im­ speciale, 300 rccoltatoarc, 1.040 remorci. t. a unui caboticr a unui remorcher nate ramuri a economiei naţionale. cîteva minute, după care cele două ju­ sînt prezentate rezultatele obţinute în
stalaţia dc foraj T-50 A, construită la portanţa lor se poate vedea şi numai Pentru transportul materiei prime pe fluvial, fiecare de cîte 1.100 C.P. şi al­ „In mod deosebit mi-a reţinut aten­ mătăţi ale sale sc deplasează, unin- folosirea plopului negru hibrid, care ur­
tele.
aceeaşi uzină ploicştcană, precum şi dintr-un singur exemplu : în 1964 sc apă există un mare număr de şalupe, ţia substaţia cu stîlpi pentru 400 kv, du-sc. mează să fie extins, pînă în 1965, pc cel
cele două tipuri de unităti de pompare produc 6.100 tone diferite ţevi din po- remorchere şi ceamuri. Oamenilor mun­ La sectorul transporturi aeriene, vi­ a spus IC. D. Lavrenenko, prim-vice- Nu departe dc parcul de maşini şi puţin 50.000 de ha, a bradului dugfas
fabricate Ia Uzinele „Vulcan" din Ca­ liclorură dc vinii, care înlocuiesc circa cii, care lucrează la exploatarea şi pu­ zitatorii se interesează de activitatea preşedinte al Comitetului dc stat de tractoare, în stingă acestuia, privirile verde, a pinului silvestru şi altor spe­
pitală, care după părerea tov. Mihai 30.000 tone ţevi din fontă, oţel, cupru, nerea în valoare a stufului, li s-au creat aviaţiei utilitare agrosilvica şi sanitară producţie pentru energetică şi electri­ vizitatorului sînt atrase dc un lan dc cii.
Sîrbulcscu, inginer şef adjunct la schela şi plumb. Atrag atenţia vizitatorilor condiţii optime dc muncă şi dc trai. care cu 20 de ani în urma era ca şi ficare al U.R.S.S. După mine, aceasta porumb la a cărui margine sc afla o Cu aceasta, dragi cititori — călătoria
Zcmcş, „funcţionează ca un ceas „Doxa“. şi numeroasele fotografii, machete, pie­ Continuîndu-nc călătoria de-a lungul inexistentă. Avioanele de fabricaţie ro- constituie o realizare remarcabilă şi o stupina. Aici xînt loturile demonstra­ dc-a lungul întinselor platforme exteri­
Alături dc acest agregat care se între­ se de îmbinare şi fitinguri, piese din platformelor înşiruite în jurul Pavilio­ mîncască I.A.R.-817 şi I.A.R.-818 sus­ noutate pc plan mondial4*. Vizitatori tive agricole. In afară de porumb au oare din jurul Pavilionului central a
buinţează pentru extracţii la sonde cu bachcfită, articole tehnîco-sanitare crc„ nului central, ajungem la sectorul trans­ cită mult interes, la adresa lor auzin- afla din explicaţii şi citind panourile şi * mai fost însămînţate floarea-soareluî, luat sfirşit. Ea va continua prin alte
adîncimi pînă la 2.800 m, vizitatorilor produse ale fabricilor de specialitate din porturilor şi telecomunicaţiilor, care du-sc numai aprecieri admirative. Ingi­ graficele că, în anii puterii populare, sorg. iarbă dc Sudan, sparcctă şi lu­ sectoare ale Expoziţiei realizărilor eco­
li se prezintă o machetă rcprezentînd Bucureşti, Iaşi. Buzău, ale combinatelor este mereu plin dc vizitatori. La pe­ nerul Gheorghe Oprea, şeful comisiei centralele noi instalate, au făcut ca cerna — culturi furajere capabile să nomici noastre naţionale.
producţia de energie electrică a ţării
asigure mari producţii la hectar. Cul­
atît funcţionarea unei unităţi de pom­ chimice din Făgăraş, Borzcşti, Tîrnăvcni, roanele unei originale staţii de cale fe­ dc recepţie „Aviasan" relatează ci cele să ajungă la 11.682 milioane kWh, faţă turile sînt irigate şi ocupă terenuri pre­ S. UTAN
P. IANCULESCU
pare, o secţiune prin formaţiile geo­ Uzinelor chimice Turda, cunoscute fi rată sînt garate trei garnituri de tren. două tipuri de avioane expuse s-au do­ de numai 1.130 milioane kWh în 1938. gătite în condiţii agrotehnice superioa­ T. CERNEANU
logici tfaversate dc sondă, precum fl apreciate în întreaga ţară, - Una, pentru călătorii esto compusă vedit, Îd toate situaţiile, a fi robuste Călătoria noastră duce în continuare re, fertilizate cu cantităţi optime de (Transmis prin Agerpres]