Page 27 - 1964-09
P. 27

Nr.  3013
                                                                                                                  Drumul  socialismului                                                                                                          Pag.  3



                                                                                                                                                                                                                          Lucrările  Congresului

                                                                                                                                                                                                                                internaţional

                                                                                                                                                                                                                            de  ştiinţa  solului

                                                                                                                                                                                                                          Luni  au  continuat  în  Capitală  lucră­
                                                                                                                                                                                                                        rile  celui  dc-al  Vlll-lca  Congres  interna­
                                                                                                                                                                                                                        ţional  dc  ştiinţa  solului.  Au  fost  prezen­
                                                                                                                                                                                                                        tate  noi  rezultate  ale  studiilor  şi  cerce­
                                                                                                                                                                                                                        tărilor  făcute  în  diferite  ţări  privind  cu­
               (Urmare  din  doq.  I-q)     abia  acum  îi  aşteaptă  mari  eforturi,   lucrărilor.                Spectacolul  susţinut  de  ansamblul  iu­                                                            noaşterea  solurilor  şi  ridicarea  fertilită­
                                            urările  noastre  cele  mai  bune  şi  pro­  Bătălia  supunerii  Dunării  a  început.                                                                                       ţii  lor  pentru  sporirea  producţiei  vege­
           Acest  succes  a  fost  obţinut  datorita   misiunea  ca  vom  contribui  cu  tot  ceea               goslav  „Ivo-Lola  Ribar",  dc  formaţii  ale                                                          tale.
          faptului  ca  lucrările  pregătitoare  s-au   ce  depinde  de  noi  la  asigurarea  unor   Bătrînul  fluviu,  cu  uriaşul  său  debit   ansamblului  „Cîocîrlia"  şi  dc  corul  An­                            Parte  din  comunicări  s-au  referit  Ia
          desfăşurat  în  spiritul   deplinei   egali­  condiţii  cît  mai  bune  pentru  munca   de  apă  de  peste  5.000  m.c.  apă  pe  se­  samblului  armatei,  precum  şi  dc  solişti                           regimul apei în  solurile  cu  cxccs  dc  umi­
          tăţi  în  drepturi,  al  respectării  depline   lor  şi  executarea  cu  succes  a  construc­  cundă  va  fi  silit  sa-şi  pună  forţa  în   ai  Teatrelor  dc  operă  din  Belgrad  şi                      ditate  pentru  aplicarea  raţională  a  lu­
          a  intereselor  celor  doua  părţi,  a  per­  ţiei.                  slujba  construcţiei  paşnice,  în  folosul   Bucureşti,  s-a  bucurat  de  un  deosebit                                                 crărilor  dc  drenaj  în  vederea  stabilirii
         fectei  înţelegeri  a  problemelor  recipro­  Trăiască  şi  înflorească   colaborarea   omului.  Visul  dc  decenii  al  unor  ingi­  succes.                                                                  măsurilor  dc  ameliorare  a  acestora  şi  la
          ce  şi  a  eforturilor  susţinute,  ca  şi  in   prietenească  şi  multilaterală  între  R.S.F.   neri  îndrăzneţi  prinde  viaţă  prin  efor­  Programul  a  cuprins  cîntecc  popu­                         măsurile  necesare  pentru  a  sc  evita  ta-
                                                                               turile  unite  ale  celor  două  ţări  socia­
          problemele  cele  mai  complexe  să  se   Iugoslavia  şi  R.P.  Romînă !  liste.                       lare  şi  de  masă,  dansuri  populare  din                                                            sarca  excesivă  a  solului.
         găsească  un  limbaj  comun.  Prin  toate   Să  trăiască  tovarăşii  Gheorghe  Gheor-   In  timpul  festivităţii,  pe  ambele  ma­  diferite  regiuni  ale  celor  două  ţări,  pre­
         acestea  pregătirea  construirii  sistemului   ghiu-Dej  şi  Tito.                                      cum  şi  arii  celebre  din  opere.  A  stîr-                                                            Unele  probleme  teoretice  s-au  ocupat
         de  la  Porţile  de  Fier  poate  fi  un  exem­                      luri  miile  de  oameni  ai  muncii  romîni   nit  un  deosebit  entuziasm,  fiind  în­                                                   de  sorbţia  şi  desorbţia  ionilor  din  sol  pc
          plu  de  colaborare  reuşită  între  ţări        ★                  şi  iugoslavi  au  aclamat  îndelung  în  cins­  delung  apbudată  sîrba  interpretată  la                                                9  căror  dinamică  sc  bazează  aplicarea
         prietene.  Noi  vedem  în  aceasta  totodată   Pentru  a  marca  ziua  memorabilă  a   tea  tovarăşilor  Gheorghe  Gheorghiu-   sfîrşitui  spectacolului  dc  artiştii  romîni                                 corectă  a  îngrăşămintelor  minerale  şi
         încă  un  mare  rezultat  al  politicii  noa­  începerii  lucrărilor  pe  acest  vast  şan­  Dej  şi  Iosip  Broz  Tito.  şi  iugoslavi,  simbolizînd  prietenia  fră­                                         organice,  dcschizind  noi  posibilităţi  de
                                                                                Manifestările  dc  pe  malul  iugoslav
         stre  de  dezvoltare  şi  întărire  a  colabo­  tier  —  una  din  cele  mai  mari  con­                ţească  ce  leagă  cele  două  popoare.                                                                mărire  a  eficacităţii  acestora.
         rării  economice  şi  de  altă  natură  cu   strucţii  de  acest  fel  din  lume  —  tova­  şi  de  pe  malul  romînesc  au  fost  trans­  Artiştilor  le-au  fost  oferite  coşuri  de                          Influenţa condiţiilor de  sol  (umiditate,
                                                                               mise  la  Gura  Văii  şi  respectiv  la  Sip
         toate  ţările  prietene.           răşii  Gheorghe  Gheorgliiu-Dcj  şi  Iosip   prin  staţii  de  radioamplificare.  flori  diu  partea  celor  doi  şefi  de  stat.                                           acraţic,  concentraţie  a  soluţiei  solului
           întreaga  construcţie  se  va  executa   Broz  Tito  dezvelesc  o  placă  inaugura­  După  inaugurarea  lucrărilor,  tovară­  ★ ,                                                                            ctc.), a îngrăşămintelor  bacteriene asupra
         pe  baza  participării  absolut  egale  a  ce­  lă.  Pe  placă  se  află  inscripţia :  şii  Iosip  Broz  Tito  şi  Gheorghe  Gheor­  Scara,  focuri  dc  artificii,  la  Turnu  $e-                           asimilării substanţelor nutritive  şi dezvol­
                                              „Astăzi,  7  septembrie  1964,  în  pre­
         lor  două  ţări  atît  la  construire  cît  şi   zenţa  preşedintelui  Republicii  Socialis­  ghiu-Dej,  împreună  cu  conducătorii  dc   verin  şi  Orşova,  precum  şi  în  localită­                        tării  plantelor,  a  constituit  obiectul  al­
         în  exploatare.                    te  Federative  Iugoslavia,  Iosip   Broz   partid  şi  dc  stat  iugoslavi  şi  romîni  sc   ţile  de  pe  malul  iugoslav  au  marcat                                     tor  comunicări.  O  seric  dc  expuneri  au
           Construirea  sistemului  energetic  şi  de   Tito,  şi  a  preşedintelui  Consiliului  de   îmbarca  la  Gura  Văii  pe   motonava   încheierea  sărbătorească  a  zilei  de  7  sep­  In  laboratorul  staţiei  dc  cercetări  miniere  din  Petroşani.  tratat  geneza  şi  caracterizarea  solurilor
                                                                                                                 tembrie  —  data  inaugurării  lucrărilor  dc
         navigaţie  de  la  Porţile  de  Fier  cere  dc   Stat  al  Republicii  Populare  Romîne,   „Otrpaţi"  şi  fac  o  plimbare  pe  Du­  construcţie  a  sistemului  hidroenerge­  »     Foto :  N.  MOLDOVEANU    ineditcranicnc  subtropicale  şi  tropicale,
         la  ambele  ţări  investirea  unor  mijloa­  Gheorghe  Gheorghiu-Dej,  a  avut  loc   năre.             tic  şi  de  navigaţie  Porţile  dc  Fier.                                                             precum  şi  a  solurilor  hidromorfe  şi  alu-
         ce  însemnate  în  afara  creditelor  pe  care   inaugurarea  începerii  lucrărilor  dc  con­  La  ora  12,30,  motonava,  însoţită  de                                                                        vialc  —  soluri  cu  fertilitate  potenţială
         le  aşteptăm  de  la  alte  ţări.  Pentru  eco­  strucţie  a  Sistemului  hidroenergetic  şi   4  vedete  ale  Marinei  militare  romîne,   ★  Peste  prevederile  planului                                    ridicată  dar  insuficient  folosite  în  agri­
         nomiile  ţărilor  noastre  aceasta  va  în­  de  navigaţie  Porţile  de  Fier,  simbol  al   care  au  arborat  marele  pavoaz,  por­  Seara,  la  ora  19,30,  tovarăşul  Iosip                               cultură  pînă  în  prezent.
         semna  eforturi  mari  însă  şi  foloase  de   prieteniei  şi  colaborării  între  popoarele   neşte  în  aval.  Vasele  ancorate  în  rada   Broz  Tito  şi  ceilalţi  conducători  iugo­  Oţelarii  de  la  Combinatul  siderurgic   dc  la  O.S.M.  nr.  2.  Muncitorii  acestei
         importanţă  uriaşă.  Construirea  sistemu­  iugoslav  şi  romîn".    portului  Turnu  Severin  şi  cele  întîlnile   slavi  care  l-au  însoţit,  au  plecat  cu  un   din  Hunedoara  s-au  angajat  să  obţină   secţii  şi-au  depăşit  sarcinile  pc  cele  opt   In  şedinţă  plenară  a  fost  expusă  co­
         lui  de  la  Porţile  de  Fier  reprezintă  o   După  dezvelirea  plăcii  inaugurale,  to­  pc  parcurs,  dau  salutul  prin  semnale  dc   tren  special  iugoslav  spre  patrie.  în  acest  an  realizări  dintre  cele  mai   luni  care  au  trecut  din  acest  an  cu  peste   municarea  „Fertilitatea  solurilor  în  ra­
         contribuţie  de  o  importanţă  excepţio­  varăşii  Gheorghe  Gheorghîu-Dcj  şi  Io-   sirenă.           Ca  invitaţi  ai  preşedintelui  R.S.F.  Iu­  frumoase.  Angajamentul  luat  de  ei  se   60.000  tone  oţel.  port  cu  intensificarea  agriculturii  în
         nală  la  dezvoltarea  economică  a  ţărilor   sip  Broz  Tito  au  vizitat  şantierul  pe              goslavia,  au  plecat  pînă  la  Timişoara,   înfăptuieşte  cu  fiecare  zi  ce  trece.  Lună   La  obţinerea  acestor succese au  contri­  U.R.S.S.".
                                                                                In  timpul  prînzului,  oferit  oaspeţi­
         noastre.  Pe  constructorii  acestui  obiec­  malul  iugoslav  şi  baracamentele  con­  lor  pe  vapor,  tovarăşii  Gheorghe  Gheor­  tovarăşii  Gheorghe  Gheorghiu-Dej,  Ion   de  lună  oţelarii  de  aici  şi-au  depăşit   buit  mai  mulţi  factori.  In  primul  rînd   In  cursul  zilei  specialişti  străini  au  vi­
         tiv  uriaş  îi  aşteaptă  sarcini  foarte  com­  structorilor.       ghiu-Dej  şi  Iosip  Broz  Tito  au  rostit   Gheorghe  Maurer,  Emil  Bodnăraş,  Ale­  sarcinile  de  plan,  au  îmbunătăţit  cali­  oţelarii  şi-au  îmbunătăţit  organizarea   zitat  Institutul  central  dc  cercetări  agri-t
         plexe,  ample,  de  răspundere  şi  nicide­  După  terminarea  festivităţii,  cei  doi                  xandru  Bîrlădcanu,  Grigore  Gcamănu,   tatea  oţelului.  De  la  începutul  anului  şi   muncii.  Ei  au  respectat  cu  stricteţe  pro­
         cum  uşoare.  Construcţia  o  vor  executa   şefi  de  stat  primesc  din  nou  onorurile   toasturi,  subliniind  însemnătatea  con­  Andrei  Pâcuraru,  Gheorghe  Pele.  pînă  la  data  dc  2  septembrie  ci  au  dat   cesul  dc  elaborare  a  oţelului,  î-au  preo­  colc,  iar  numeroşi  participanţi  au  făcut,
         organizaţiile  industriale  şi  de  construc­  date  dc  batalionul  militar,  şi,  împreună   struirii  sistemului  hidroenergetic  şi  de   Gara  Turnu  Severin  este  pavoazată   peste  prevederile  planului  74.450  tone   cupat  dc  exploatarea  mai  raţională  a  a-   în  cadru]  unor  întîlniri,  schimburi  dc  o-
         ţie  ale  celor  două  ţări  ale  noastre,  achi-   cu  ceilalţi  conducători  de  pCrtid  şi  de   navigaţie  Porţile  de  Fier,  ca  exemplu   festiv.  Se  aflau  aici  miniştri,  condu­  gregatclor,  obţinînd  indici  dc  utilizare   pinii  şi  rezultate  ale  cercetărilor  in  do­
         ziţionînd  o  parce  din  utilaje  dc  la  în­  stat  romîni  şi  iugoslavi  şi  alte  persoa­  dc  colaborare  între  două  popoare  fră­  cători  ai  organelor  regionale  şi  orăşe­  oţel  Martin  şi  electric,  dc  bună  calitate.  superiori  celor  planificaţi.  meniul  ştiinţei  solului.
                                                                              ţeşti  care  construiesc  socialismul,  ca  sim­
         treprinderile  producătoare  din  alte  ţări   ne  oficiale,  trec  Dunărea  pe  malul  ro-             neşti  de  partid  şi  de  stat,  precum  şi   Cele  mai  frumoase  realizări  le-au  ob­  I.. DUMITRIU
         şi  în  colaborare  cu  aceste  întreprinderi.   mîncsc,  la  Gura  Văii.  bol  al  prieteniei  şt  colaborării,  în  spi­  şefii  misiunilor  diplomatice  ale  ţărilor   ţinut  muncitorii,  inginerii  şi  tehnicienii  corespondent  (Agerpres)
                                                                              ritul  respectului  reciproc  şi  deplinei  e-
         Efectuarea  cu  succes  a  lucrărilor  siste­  La  sosirea  înalţilor  oaspeţi,  pe  pă-   galităţi.  Au  relevat  importanţa  sa  eco­  membre  ale  Comisiei  Dunării.
         mului  hidroenergetic  dc  la  Porţile  de   mîntul  romînesc,  miile  dc  participanţi                  Comandantul  batalionului  de  onoa­
         Fier  va  constitui  încă  o  şcoală  şi  încă   la  festivitate  îi  aclamă  îndelung,  flu­  nomică  pentru  ţările  noastre  şi  pentru   re  prezintă  preşedintelui  R.S.F.  Iugo­                        dc  schimb,  al  întregii  vieţi.  „O  dată
                                                                              alte  ţări  interesate.
         un  examen  pentru  întreprinderile  noa­  tură  flori,  stcguleţe  ale  celor  două  ţări.            slavia  raportul.  In  timp  ce  se  intonea­  c"y  propagandiştii                                      cu  victoria  romanilor  asupra  Dacici,
         stre,  care  vor  participa  la  aceste  lucrări   Pe  un  mare  arc  de  triumf  se  vede   Vorbitorii  au  toastat  în  cinstea  priete­  ză  imnurile  de  stat  ale  celor  două  ţări,                    sînt  distruse  vechile  cetăţi  din  munţii
         şi  va  ridica  reputaţia  lor  şi  în  alte  ţări.  inscripţia :  „Bine  aţi  venit  dragi  oas­  niei  romîno-iugoslave,  a  prieteniei  din­  răsună  21  salve  de  tun.                                   Orăşticj,  vechile  lăcaşc  sacre,  vechile
          Succesele  şi  rezultatele  mari  pc  care   peţi  I".              tre  ţările  socialiste,  pentru  constructorii   Cc|  doi  şefi  de  stat  trec  in  revistă                                             sanctuare,  zidite  cu  trudă  de  poporul
         oamenii  muncii  din  R.S.F.  Iugoslavia   Tinere  fete  îmbrăcate  în  costume  na­  acestui  important  obiectiv  economic  şi   batalionul,  aclamaţi  îndelung  de  nu­  a  o  lecţie de  istorie          asuprit*4.
         şi  R.P.  Romînă  le-au  realizat  pînă  acum   ţionale  oferă  tradiţionala  pîine  şi  sare,   deplinul  lor  succes  în  muncă.  meroşi  oameni  ai  muncii  veniţi  să-î                                     Pentru  că  terenul  muntos  înconju­
         în  construcţia  socialistă  a  ţărilor   lor   iar  un  bătrîn,  potrivit  datinei,  îmbie   La  ora  16,45,  motonava  acostează  în   conducă.                                                              rător  al  cetăţii  dc  scaun  sc  picta  unor
         sînt  chezăşia  cea  mai  bună  că  vor  ter­  cu  vio  din  ploscă  măiestrit  încrustată.   portul  Turnu  Severin.  In  aclamaţiile  şi   Un  grup  dc  pionieri  oferă  oaspeţilor   (Urmare  din  pag.  I)  întreagă  istoric  zbuciumată  înscrisă  în   războaie  permanente,  romanii  au  distrus
         mina  cu  succes  şi  acest  mare  obiectiv.  Comandantul  batalionului  de  onoare   uratele  miilor  dc  cetăţeni  masaţi  de-a   buchete  de  flori.                      piatră,  în  trăinicia  construcţiilor.  construcţiile  militare  şi  civile,  majorita­
          Construirea  în  comun  a  sistemului   prezintă  preşedintelui  R.S.F.  Iugoslavia   lungul  străzilor,  conducătorii  de  partid   In  tren  tovarăşul  Iosip  Broz  Tito  a   ril.  Terasele  poartă  şi  acum  urmele  ve­  tea  băştinaşilor  continuîndu-şi  însă  viaţa
         energetic  şi  de  navigaţie  de  la  Porţile   raportul.  Se  intonează  imnurile  dc  stat   şi  de  stat  ni  celor  două  ţări  se  îndreap­  oferit  o  masă.  chilor  sanctuare  ale  căror  elemente  de  Greul  îl  ducea  poporul  în  alte  locuri  dc  pc  teritoriul  regiunii.
        de  Fier  are  o  importanţă  excepţională   ale  R.S.F.  Iugoslavia  şi  R.P.  Romîne.  Cei   tă  spre  Palatul  culturii.  Aci  a  avut  loc   De  Ia  Timişoara  pînă  la  frontiera  ro-   construcţie  în  colonade,  aşezate  în  for­  „Dovadă  este  noua  capitală  a  Dacici
         şi  multilaterală  pentru  R.S.F.  Iugosla­  doi  şefi  de  stat  trec  în  revistă  batalio­  un  spectacol  dc  gală  la  care  au  luat   r'îno-iugoslavă,  tovarăşul  Tito  şi  cei­  mă  de  cercuri  concentrice,   dreptun­  „Mărturie  stau  bordcele  reduse  ca   romane  —  Ulpia  Traiana  (Sarmizege-
         via  şi  R.P.  Romînă  şi  creează  noi  po­  nul  dc  onoare.  Răsună  în  semn  de  sa­  parte  tovarăşii  Iosip  Broz  Tito,  Gheor­  lalţi  oaspeţi  au  fost  conduşi  dc  tova­  ghiuri,  o  construcţie  de  andezit  imitînd   dimensiuni,  cu  inventar  sărăcăcios.  Pe   cusa),  amplasată  de   romani  în   altă
        sibilităţi  pentru  dezvoltarea  rapidă  pe   lut  21  salve  de  artilerie.  ghe  Gheorghiu-Dej  şi  ceilalţi  conducă­  răşii  Gheorghe  Pele,  adjunct  al  minis­  discul  solar,  poartă  şi  semnificaţii  ca­  terasele  mai  arătoase,  cu   perspective   parte,  la  şes,  în  depresiunea  Haţegului,
         mai  departe  a  relaţiilor  de  prietenie  şi   La  locul  festivităţii  sînt  arborate  dra­  tori  de  partid  şi  dc  stat  din  cele  două   trului  afacerilor  externe  şi  Constantin   lendaristice.  Cetatea,  sanctuarul  mare   largi,  din  jurul  cetăţii,  se  păstrează  ur­  potrivit  cu  modul  dc  viaţă  al  cuceri­
        colaborare,  relaţii  care  în  ultimii  ani   pelele  de  stat  ale  R.S.F.  Iugoslavia  şi   ţări,  oaspeţii  care  au  participat  la  fes­  Şandru,  director  în  Ministerul  Aface­  rotund,  sanctuarul  cu  coloane,  dintre   mele  locuinţelor  vîrfurilor  piramidei   torilor.  Urmele  noii  capitale  sc  păs­
        se  extind  şi  se  întăresc  în  toate  do­  R.P.  Romîne.  Se  văd  portrete  ale  to­  tivitatea  din  această  zi,  un  numeros   rilor  Externe.  care  uncie  au  postamentul  cu  diame­  sociale  dacice,  locuinţe  construite  spe­  trează  şi  azi  în  comuna  Sarmizcgctusa
         meniile,  între  cele  două  ţări  socialis­  varăşilor  Iosip  Broz  Tito  şi  Gheorghe   public.                           (Agerpres)   trul  de  2  m,  postament  din  blocuri  de   cial,  unde  inventarul  de  obiecte  des­  din  raionul  Haţeg.
        te  ale  noastre.                  Gheorghiu-Dej,  pancarte  cu  urări  în                                                                 andezit  depăşind  3—4.000  kg,  impun   coperite  lasă  să  sc  întrevadă  poziţia
          Vizita  lui  Gheorghe  Gheorghiu-Dej   cinstea  lor.  Pe  alte  panouri  sînt  înscri­                                                   prin  grandoarea  şi  măreţia  lor,  scoţînd   dominantă  pe  care  aceştia  au  ocuoat-o   Aşa  se  încheie  istoria  aşezărilor  da­
        în  Iugoslavia  în  noiembrie  1963,  recenta   se  chemări  în  cinstea  prieteniei  fră­                                                 în  evidenţă  tehnica  specifică  folosită   în  societate.  Greul  însă  l-au  dur.  cei   cice  din  Munţii  Orăştici,  pagină  glo­
        întîlnire  a  tovarăşilor  Gheorghe  Ghcor-   ţeşti  dintre  cele  două  popoare  şi  ţări.   La  cultura  grnuluâ  se  pai                dc  daci  în  construcţii.  Prezenţa  unui   asupriţi.  Hambarele  cu  grîu,  mei  şi  lin­  rioasă  din  trecutul  dc  luptă  al  poporu­
         ghiu-Dej  şi  Tito  la  Timişoara  şi  prezenta   Pe  un  panou  este  scris  s  „Vom  construi                                           marc  număr  dc  sanctuare  în  acest  cen­  te  a  căror  prezenţă  se  poate  dovedi   lui  nostru”.
        lor  întîlnire  pe  acest  şantier  comun,  re­  în  comun  Sistemul  hidroenergetic  şi                                                   tru  religios  face  dovada  unei  credinţe   prin  existenţa   boabelor  carbonizate,   Ca  la  orice  lecţie  se  pun  întrebări,
        flectă  relaţiile  de  prietenie  dintre  cele   de  navigaţie  Porţile  de  Fier  —  simbol   obţine  rezulfafe  m ai  banc               politeiste,  a  rolului  important  pe  care   uneltele  pentru  ficrărit,  dulgherit  şi  cele   la  care  tov.  prof.  Octavian  Floca  dă  ex­
        două  ţări  ale  noastre.          al  prieteniei  dintre  popoarele  romîn  şi                                                            l-a  avut  religia  în  statul  sclavagist  dac.   agricole,  admirabile  ca  execuţie,  atestă   plicaţii  competente.  Propagandiştii  vor
          O  asemenea  dezvoltare  constituie  o   iugoslav".                       (Urmare  din  pag.  l-a)    agrotehnice,  în  special  a  îngrăşăminte­  Aici,  în  timpul  săpăturilor,  pe  unele   gradul  de  dezvoltare  a  meşteşuguri­  să  ştie  cît  mai  multe,  pentru  ca  apoi.
        contribuţie  însemnată  la  întărirea  şi   Domneşte  o  atmosferă  sărbătorească,                      lor.  Apoi,  este  necesar  si  se  asigure  am­  blocuri  dc  piatră  şi  vase  au  fost  sesi­  lor...".  Cuvintele  profesorului  Octnvîan   o  dată  cu  deschiderea  noului  an  dc  în-
        lărgirea  colaborării  active  şi  construc­  plină  dc  însufleţire,  fiecare  vrea  să-şi   prezentate  la  plenara  consiliului  agri­  plasarea  judicioasă  a  culturii,  să  se  fer­  zate  inscripţii,  semn  că  dacii  din  acea   Floca  aduc  în  faţa  propagandiştilor  con­  văţămînt  dc  partid  sa  împărtăşească  Ia
        tive  între  popoare  şi  state  şi  la  consoli­  întipărească  cît  mai  bine  în  amintire   col  raional  şi  din  discuţiile  purtate  de   tilizeze  suprafeţe  cît  mai  însemnate  de   vreme  au  cunoscut  şi  folosit  scrisul ;   trastele  izbitoare  ale  acestei   societăţi   rîndul  lor  cursanţilor  cele  văzute  aici,
        darea  păcii  în  lume.            momentul  festiv  al  inaugurării  lucră­  participanţi  s-a  tras  concluzia  că  pro­  teren,  iar  sămînţa  să  fie  pregătită  în   iar  prezenţa  monedelor  atestă  faptul  că   în  plină  dezvoltare.  Aici,  istoria  po­  la  Grădiştea  dc  Munte.
          Construirea  sistemului  dc  la  Porţile   rilor.                  ducţia  a  fost  influenţată  negativ  îndeo­  bune  condiţii,  ştiut  fiind  că  aceştia  sînt   primul  popor  dc  pe  teritoriul   patriei   porului  dac  este  zguduită  de  războaiele   ...Dinspre  Vîrful  Godcanu,  peste  văi,
        dc  Fier,  care  începe  astăzi,  este  contri­  Festivitatea  este  deschisă  de  tov.  Ion   sebi  de  faptul  că  nu  în  toate  gospodă­  factorii  dc  care  depinde  încadrarea  in-                      sc  lasă  înserarea.  In  ritmul  sacadat  al
        buţia  practică  la  această  politică.  Stănescu,  prim-sccrctar  al  Comitetului   riile  colective  s-au  luat  măsurile  orga­  sămînţârilor  în  epoca  optimă  şi  rea­  noastre  care  a  folosit  monedă  proprie   dc  cucerire  ale  romanilor,  care  între­  roţilor,  trenul  forestier  coboară  spre
          Sîntcm  convinşi  că  popoarele  şi  ţările   regional  Oltenia  al  P.M.R.  nizatorice  corespunzătoare,  care  să  asi­  lizarea  de  recolte  sporite.  Sarcini  de   ca  instrument  de  schimb  în  relaţiile  co­  rup  avîntul  dezvoltării  agriculturii,  al   Orăştic,  şerpuind  pe  lingă  apa  Grădiş­
        noastre  sînt  unite  în  dorinţa  comună   In  aclamaţiile  entuziaste  ale  mulţi­  gure  aplicarea  diferenţiată  a  măsurilor   marc  însemnătate  revin  şi  mecanizatori­  merciale  interne  a  fost  poporul  dac.  O  meşteşugurilor,  al  relaţiilor  comerciale  te],  ducînd  cu  cl  învăţăminte  de  neuitat.
        de  a  termina  cu  succes  acest  „pod  al   mii,  tovarăşii  I.  B.  Tito  şi  Gheorghe   agrotehnice.  lor,  care  au  datoria  să  pregătească  din
        prieteniei  între  popoarele   noastre",   Gheorghîu-Dej  dezvelesc  o  placă  inau­  Există  condiţii  depline  pentru  ca  în   timp  maşinile,  astfel  îneît  ele  să  poa­
        cum  a  spus  tov.  Ttto.  Avem  în  faţă   gurală  cu  inscripţia  :  anul  viitor  G.A.C.  din  raionul  Brad   tă  fi  folosite  la  întreaga  capacitate.  Dc
        şapte  ani  de  muncă,  de  construire  în   „Astăzi,  7  septembrie  1964,  în  pre­  să  obţină  producţii  sporite  dc  grîu  la   asemenea,  specialiştii  din  cadrul  gos­
        comun  a  sistemului  dc  la  Porţile  de   zenţa  preşedintelui  Consiliului  de  Stat   hectar.  Pentru  aceasta  însă  este  nece­  podăriilor  colective  şi  cei  dc  Ia  consi­
        Fier.  Sîntem  convinşi  că  în  decursul   al  Republicii  Populare  Romîne,  Gheor­  sar  ca  organizaţiile  dc  partid  din  ca­  liul  agricol  trebuie  să  urmărească  în­
        construcţiei  comune  vom  continua  să   ghe  Gheorghiu-Dej,  şi  a  preşedintelui   drul  gospodăriilor  colective  să  deter­  deaproape  realizarea  prevederilor  pla­
        cultivăm  şi  să  dezvoltăm  reciproc  în   Republicii  Socialiste  Federative  Iugosla­  mine  consiliile   dc   conducere  să  ia   nurilor  dc  măsuri  tehnice  şi  organiza­
        relaţiile  noastre  acelaşi  spirit  al  respec­  via,  Iosip  Broz  Tito,  a  avut  loc  inaugu­  masurile  organizatorice  şi  tehnice  ne­  torice  întocmite  în  fiecare  G.A.C.,  pu-
        tului  şi  înţelegerii  reciproce  care  s-a   rarea  lucrărilor  dc  construcţie  a  Siste­  cesare,  care  sa  asigure  aplicarea  dife­  nînd  un  accent  deosebit  pe  aplicarea
        manifestat  în  decursul  anilor  de  pre­  mului  hidroenergetic  şi  dc   navigaţie   renţiată  a  recomandărilor  Consiliului   învăţămintelor  desprinse în urma  recen­
        gătire  a  proiectului  şi  acordului  cu  pri­  Porţile  dc  Fier  —  simbol  al  prieteniei   Superior  al  Agriculturii  cu  privire  la   tei  plenare  a  consiliului  agricol  raional
        vire  la  construirea  sistemului  dc  la   şi  colaborării  între  popoarele  romîn  şi   cultura  griului.   In   primul  rind  a-
        Porţile  de  Fier.                 iugoslav*4.                       tenţi.a  trebuie  îndreptată  spre  executa­  în  care  s-au  analizat  rezultatele  obţi­
          Doresc  ca  în  numele  Vccci  Executive   In  aplauzele  şi  uralclc  asistenţei,  o   rea  corespunzătoare  a  lucrărilor  dc  pre­  nute  la  cultura  grîutui  şi  s-au  stabi­
        Federative  să  exorim  constructorilor  gi­  scrie  de  utilaje  aflate  pc  malul  Dunării   gătire  a  solului  care,  după  cum  se  ştie,   lit  sarcinile  de  producţie  pentru  anul
        gantului  dc  la  Porţile  dc  Fier,  pe  care  intră  în  funcţiune,  mareînd  începerea  | favorizează  eficienţa  celorlalte   măsuri  viitor.



         La  Expoziţia  r e ' : ~r  economisi  naţionale a  R.  P.  Romîne







          Ca  şi  în  principala  clădire  a  expo­  mosire  dc  ţiţei  extrase  din  diverse  re­  In  imediata  vecinătate,  într-un  mic   dîntr-o  locomotivă  Dicsel-clcctrică  şi
        ziţiei,  care  sc  înalţă  majetuos  în  mijlo­  giuni  petroliere  ale  ţării.  pavilion  vedem  expuse  principalele  me­  cîteva  vagoane  de  tip  nou  fabricate  în
        cul  suprafeţei  de  aproape  100.000  m.p.   Mai  mulţi  tineri  care  se  pregătesc   tale  neferoase  şi  rare  ce  sc  extrag  şi   ultimul  timp  la  Arad.  Din  explicaţiile
                                                                                                                specialiştilor  aflăm  că,  prin  fabrica­
        rezervată  prezentării   exponatelor,  o   să  susţină  examenul  de  admitere  la  In­  sc  prelucrează  în  ţara  noastră.  Meta­  rea  şi  introducerea  locomotivelor  Die-
        deosebită  afluenţă  de  vizitatori  cunosc   stitutul  de  petrol,  gaze  şi  geologic  din   lele  rare  întrebuinţate  în  industria  ra-   sel-elcctrice  în  tracţiunea  feroviară,  sc
                                                                             diotchnică  şi  electronică,  pentru  semi­
        numeroasele   platforme   exterioare.   Bucureşti,  au  venit  la  expoziţie,  pen­  conductor!  şi  redresori,  machete   ale   obţin  însemnate  avantaic  tehnico-eco-
                                          tru  a  cerceta  diferite  tipuri  de  utilaje
        Această  salbă  dc  standuri  aflate  în  aer   cu  care  vor  munci  după  terminarea   Uzinelor  de  aluminiu  din   Slatina  şi   nomice,   în  comparaţie  cu  locomoti­
        liber  în  jurul  pavilionului  circular,  0-   studiilor.  Agregatul  AC-400,  care  se   Uzinei  de  alumină  din  Oradea,  stîrncsc   vele  cu  abur :  cheltuielile  dc  exploa­
        feră  tuturor  prilejul  dc  a  vedea  în  mă­  poate  folosi  Ia  operaţii  dc  cimentare  a   interes.  De  pe  un  panou  aflăm  că  pro­  tare  sc  reduc  cu  32  la  sută,  consumuj
        rime  naturală,  şi  .adeseori  în  funcţiune,   sondelor  de  ţiţei  sau  gaze,  la  fisurări   ducţia  de  metale  neferoase  va  creşte   de  combustibil  este  de  circa  5  ori  mai
        o  gamă  foarte  variată  dc  echipament   hidraulice,  acidizări,  restabilirea  circu­  din  1959  pînă  în  1965  Ia  cupru  de  3   mic,  iar  productivitatea  de  2—2,5  ori
        tehnic  şi  maşini  i-omîncşti  de  ultime   laţiei  noroiului' dc  foraj;  o  autostaţie   ori,  la  plumb  de  peste  2  ort,  şi  la  zinc   mai  mare,  o  locomotivă  Diescl-elec-   Vedere  de  ansamblu  de  la  Expoziţia  realizărilor  economiei  naţionale  a  R.P.  Romîne.
                                                                                                               irică  dc  2.100  C.P.  înlocuind  2  sau  2.5
                                                                             de  peste  2,4  ori.
        tipuri,  foarte  moderne.  Vizitatorii  pri­  de  carotaj,  utilizată  pentru  lucrări  de   Din  lumea  metalelor  trecem  brusc   locomotive  cu  abur  din  scria  150.000.
                                          investigare  geofizică  a  sondelor  dc  fo­
        mesc  mai  întîi  salutul  uriaşei  sonde   raj  şi  extracţie ;  un  autotrolîu  mon­  în  cea  a  plantelor.   Vizitatorii  au  în   Vagoanele  de  călători,  de  clasa  I  şi  a   şi  uşor  dc  manevrat  în  timpul  zborului.  la  un  ale  punct  de  mare  interes  al  ex­
        3  DH-200  A.  Ca  o  săgeată  de  argint,   tat  pc  un  autocamion  „Bucegi"  pen­  faţa  lor  o  imagine  autentică  a  unei   Il-a,  realizate  după  cele  mai  noi  cuce­  Trecem  mai  departe  Ia  un  alt  sector   poziţiei :  parcul  de  tractoare  şi  maşini   îngrăşăminte  chimice.  In  cc  priveşta
                                                                                                                                                                                                                       stupii,  sînt  peste  60,  orizontali  şi  mui-
        înfiptă  potenţial  la  5.000  m  în  adîncuri,   tru  operaţiuni  speciale  ctc.  părţi  din  procesul  complicat  de  valo­  riri  ale  tehnicii  contemporane,  se  ca­  —  al  industriei  minelor  şi  energici  c-   agricole,  situat  în  partea  dreaptă  a  pa­  tictajaţi.  Un  specialist  dc  Ia  Asociaţia
        ea  se  înaltă  spre  azur,  dominînd  totul.   Simbolizînd  legătura  strînsă  dintre   rificare  a  marii  bogaţii  a  ţării  noastre   racterizează  printr-un  înalt  grad  de con­  lectrice.  Ne  aflăm  în  faţa  intrării  unei   vilionului  central.  Nu  ştii  la  ce  să  te   crescătorilor  de  albine  explică  vizitato­
        E  un  fel  dc  carte  de  vizită  a  tehnicii   petrol  şi  industria  noastră  chimică,  în   —  stuful.  Un  tractor  pentru  recoltatul   fort :  au  compartimente  spaţioase,  în­  mine  de  cărbuni,  ale  cărei  galerii  de­  uiţi  mai  întîi.  Iată,  de  pildă,  combina   rilor  modul  dc  creştere  a  albinelor  şi
                                                                                                               călzire  cu  aer,  bănci  tapisate,  iluminat
        noastre,   o  impresionantă   oglindă  a   imediata  apropiere  a  cîmpului  dc  sonde   stufului  Se  află  în  mişcare.  Prezenta­  fluorescent,  spălător  şi  rezervor  de  apă   monstrative  sînt  amenajate  sub  pămînt,   de  porumb  C.S.U.,  destinată  recoltării   avantajele acestei  îndeletniciri.  Ascultînd
        muncii  constructive,  avîntate  a  poporu­  se  află  două  instalaţii  produse  de  Uzina   torul  utilajelor,  Stan  Cabason,  munci­  potabilă,  separate  de  celelalte  instalaţii   aidoma  ca  în  Valea  Jiului.  Tradiţiona­  şi  tocării  porumbului  pentru  siloz.  Ori­  atent  explicaţiile,  mai  mulţi  colectivişti
        lui  nostru,  una  din  numeroasele  dovezi   Dudeşti-Iccchim.  Una  din  ele,  folosită   tor  lăcătuş,  dă  ample  explicaţii  privind   sanitare,  o  construcţie  solidă  care  per­  lul  salut  al  minerilor  „Noroc  bun**  în-   ginalitatea  sa  constă  în  faptul  că  prin   din  raionul  Tr.  Severin  s-au  grupat  în
        ale  dezvoltării  industriei  noastre  con­  la  sinteze  chimice  organice,  are  ope­  productivitatea  şi  alte  caracteristici  teh­  mite  circulaţia  cu  o  viteză  pînă  la  160   tîmpină  pc  vizitator  încă  de  la  intra­  simpla  schimbare  a  dispozitivului  dc   jurul  celor  doi  stupi  de  observaţie  prin
        structoare  dc  utilaj  petrolier.  In  1963   raţiunile  automatizate.  A  doua,  un  mi-   nice  ale  lor.  km  pe  oră.                rea  în  galeria  principali,  unde   sînt   tocarc  ea  poate  fi  folosită  şi  la  recol­  ai  căror  pereţi  de  sticlă  urmăresc  mun­
        s-au  produs  de  8  ori  mai  multe  aseme­  cropilot,  este  destinată  sintezei  tero-   Alături,  vizitatorii  privesc  îndelung      prezentate  —  unele  în  funcţiune  —  uti­  tarea  culturilor  ierboase.  Sînt  aici  de   ca  albinelor.  Ei  sc  întrec  să  desco­
        nea  utilaje  dccit  în  1950.  Ţara  noastră   nului,  şi  demonstrează  „pc  viu“  modul   un  marc  mozaic  realizat  artistic,  pe  care   In  „gară"  se  află  de  asemenea  vagoa­  laje  romîneşti  folosite  cu  succes  în  ex­  asemenea,  utilaje  necesare  fertilizării  so­  pere,  dintre  sutele  dc  albine,  matca  po
        se  află  pe  unul  din  primele  locuri  în   dc  obţinere  a  acestui  material  care  se   sînt  reprezentate  marile  unităţi  stufi-   ne  dc  marfă  de  marc  capacitate  (60  t),   ploatările  miniere  —  perforatoare  pneu­  lului  şi  combaterii  dăunătorilor  agri­  care  ghidul  apicultor,  pentru  a  uşura
        iume  în  ce  priveşte  fabricaţia  şi  expor­  foloseşte  pentru  ţesăturile  dc  lipul  li­  cole  şi  lucrările  dc  amenajare  din  Del­  maşini  electrice  pentru  lucrat  linia,  in­  matice,  ciocane  de  abataj,  transportoare   coli :  maşina  dc  împrăştiat  îngrăşămin­  identificarea  cî,  a  marcat-o  cu  o  soluţie.
        tul  dc  utilaj  petrolier.  Pc  podul  son­  nei  atît  dc  apreciate  de  cumpărători.  tă.  Biologul  Mzrioara  Nea?u,  dc  la   stalaţii  purtătoare  dc  şine  dc  tip  greu,   cu  bandă  de  cauciuc  şi  cu  raclete,  lo­  te  prin  centrifugare,  maşinile  dc  stro­  In  apropiere  atrag  atenţia  6  adăpos­
        dei  de  la  instalaţia  de  foraj  3  DH-200 A,   Standul  dc  produse  din  mase  plastice   Institutul  dc  proiectări  celuloză-fibre-   traverse  de  beton  precomprimat,  utila­  comotive  electrice  cu  troleu,  vagonetc.  pit  de  diferite  tipuri.  turi  de  tip  tunel  şi  trei  răsadniţe  aco­
        în  funcţiune.  Ştefan  Moţan,  inginer  şef   sc  află  într-un  elegant  pavilion  special   stuf  din  Bucureşti,  dă  explicaţiile  cuve­  je  de  burat,  precum  şi  o  staţie  de  cen­  La  ieşirea  din  „mină"  vizitatorii  se   Constructorii  dc  tractoare  din  Bra­  perite  cu  polietilenă.  Un  specialist  dc
        la  o  întreprindere  de  foraj,  îşi  exprimă   amenajat  numai  din  oţel  şi  folii  dc  ma­  nite.  Ea  vorbeşte,  printre  altele,  despre   tralizare  şi  automatizare  a  transportu­  află  în  faţa  unui  păienjeniş  de  cabluri   şov  au  trimis  la  expoziţie  două  din  cele   ia  Institutul  de  cercetări  hortivitîcolc
        satisfacţia  faţă  dc  noua  realizare  a  in­  terial  plastic  semitransparent.  In  faţa   marele  Combinat  dc  celuloză  şi  hîrtic   rilor  feroviare.  în  plină  funcţiune,  care,   şi  aparataje.  Cu  uşurinţă  desluşeşti  că   mar  noi  tipuri  —  U-650  şi  U-651.  V i ­  prezintă  aici  una  din  metodele  dc  pers­
        dustriei  romîneşti.  El  a  lucrat  timp  în­  lui.  arhitecţii  au  aşezat  o  impresionantă   Brăila,  despre  faptul  că  întreaga  indus­  ilustrează  progresele  ce  s-au  făcut  în   este  vorba  de  instalaţii  pentru  electri­  zitatorii  au  prilejul  să  urmărească  în­  pectivă  pentru  obţinerea  dc   legume
        delungat  în  India  ca  specialist.  „Utila­  machetă  din  metal,  înfăţişînd  o  legătura   trie  de  valorificare  a  stufului  a  fost   modernizarea  circulaţiei  pc  calea  ferată.  ficare  :  o  staţie  dc  110/6  kW  cu  tran­  deaproape  caracteristicile  şi  modul  dc   timpurii.
        jul  petrolier  romînesc  este  foarte  apre­  moleculară  chimică  mărită  la  propor­  creata  în  anii  puterii  populare.  In  pe­  In  imediata  vecinătate  a  „gării*  se   sformator  trifazic  în  ulei,  separatoare,   funcţionare  a  acestor  maşini,  datorită   Un  alt  obiectiv  interesant  este  lotul
        ciat  în  India  —  ne  spune  el.  Construc­  ţii  uriaşe.  In  acest  pavilion  vizitatorii   rioada  1956—1964  s-au  făcut  850  lem   află  expuse  noile  tipuri  de  autocamioa­  întrerupătoare,  rcductoare  de  curent,   originalei  instalaţii  realizată  dc  centrul   demonstrativ  silvic  aflat  în  vecinăta­
        torii  lui,  muncitorii  dc  la  Uzinele  „1   cercetează  cu  deosebit  interes  sute  dc   canale,  s-au  construit  162  km  diguri,   ne.  autoutilitare  şi  autobuze  de  fabri­  redresoare  cu  seleniu,  o  linie  dc  înal­  şcolar   agricol   din   Craiova.   Este   tea  celui  agricol.  Intr-un  cadru  plăcut,
        Mai"  Ploieşti,  au  pe  drept  cuvînt  cu  ce   exponate  ale  tinerei  noastre  industrii   1.500.000  mp  platforme  pentru  de­  caţie  romînească,  iar  într-un  mic  pa­  tă  tensiune  —  dc  400  kv  —  pentru   vorba  de  un  tractor  secţionat  şi  aşe­  vizitatorii  află  cîteva  din  realizările  ob­
        se  mîndri.  3  DH-200  A  a  primit  meda­  de  materiale  plastice.  In  acest  an  vor   pozitarea  stufului,  40  ateliere  fixe  şi   vilion  realizările  noastre  în  domeniul   transportul  energiei  ctc.  Ele  constituie   zat,  cu  toate  piesele  la  vedere.  Cu  aju­  ţinute  în  cultura  şi  regenerarea  pe  calc
        lia  dc  aur  la  Tîrgul  internaţional  de   fi  livrate  peste  53.000  tone  dc  mate­  mobile.  Lucrările  de  exploatare  a  stu­  transporturilor  fluviale  şi   maritime :   mărturii  grăitoare  ale  nivelului  înalt  la   torul  unui  electromotor,   mecanismul   artificială  a  fondului  forestier.  Pc  linia
        Ia  Lcipzig".                     riale  plastice,  faţă  de  4,7  tone,  cît  se   fului  sînt  deservite  de  656   tractoare   machetele  cargoului  dc  4.500  şi  1.600   care  au  ajuns  produsele  acestei  însem­  tractorului  intră  în  funcţiune  pentru   extinderii  speciilor  repede  crescătoare,
          Parametri  tehnici  ridicaţi  are  şi  in­  produceau  în  ţară  în  anul  1947.  Im­  speciale,  300  rccoltatoarc,  1.040  remorci.   t.  a  unui  caboticr   a  unui  remorcher   nate  ramuri  a  economiei  naţionale.  cîteva  minute,  după  care  cele  două  ju­  sînt  prezentate  rezultatele  obţinute  în
        stalaţia  dc  foraj  T-50  A,  construită  la   portanţa  lor  se  poate  vedea  şi  numai   Pentru  transportul  materiei  prime  pe   fluvial,  fiecare  de  cîte  1.100  C.P.  şi  al­  „In  mod  deosebit  mi-a  reţinut  aten­  mătăţi  ale  sale  sc  deplasează,   unin-   folosirea  plopului  negru  hibrid,  care  ur­
                                                                                                               tele.
        aceeaşi  uzină  ploicştcană,  precum  şi   dintr-un  singur  exemplu :  în  1964  sc   apă  există  un  mare  număr  de  şalupe,         ţia  substaţia  cu  stîlpi  pentru  400  kv,   du-sc.                mează  să  fie  extins,  pînă  în  1965,  pc  cel
        cele  două  tipuri  de  unităti  de  pompare   produc  6.100  tone  diferite  ţevi  din  po-   remorchere  şi  ceamuri.  Oamenilor  mun­  La  sectorul  transporturi  aeriene,  vi­  a  spus  IC.  D.  Lavrenenko,  prim-vice-   Nu  departe  dc  parcul  de  maşini   şi   puţin  50.000  de  ha,  a  bradului  dugfas
        fabricate  Ia  Uzinele  „Vulcan"  din  Ca­  liclorură  dc  vinii,  care  înlocuiesc  circa   cii,  care  lucrează  la  exploatarea  şi  pu­  zitatorii  se  interesează  de   activitatea   preşedinte  al  Comitetului  dc  stat  de   tractoare,  în  stingă  acestuia,  privirile   verde,  a  pinului  silvestru  şi  altor  spe­
        pitală,  care  după  părerea  tov.  Mihai   30.000  tone  ţevi  din  fontă,  oţel,  cupru,   nerea  în  valoare  a  stufului,  li  s-au  creat   aviaţiei  utilitare  agrosilvica  şi  sanitară   producţie  pentru  energetică  şi  electri­  vizitatorului  sînt  atrase  dc  un  lan  dc   cii.
        Sîrbulcscu,  inginer  şef  adjunct  la  schela   şi  plumb.  Atrag  atenţia  vizitatorilor   condiţii  optime  dc  muncă  şi  dc  trai.  care  cu  20  de  ani  în  urma  era  ca  şi   ficare  al  U.R.S.S.  După  mine,  aceasta   porumb  la  a  cărui  margine  sc  afla  o   Cu  aceasta,  dragi  cititori  —  călătoria
        Zcmcş, „funcţionează ca  un ceas „Doxa“.   şi  numeroasele  fotografii,  machete,  pie­  Continuîndu-nc  călătoria  de-a  lungul   inexistentă.  Avioanele  de  fabricaţie  ro-   constituie  o  realizare  remarcabilă  şi  o   stupina.  Aici  xînt  loturile  demonstra­  dc-a  lungul  întinselor  platforme  exteri­
        Alături  dc  acest  agregat  care  se  între­  se  de  îmbinare  şi  fitinguri,  piese  din   platformelor  înşiruite  în  jurul  Pavilio­  mîncască  I.A.R.-817  şi  I.A.R.-818  sus­  noutate  pc  plan  mondial4*.  Vizitatori   tive  agricole.  In  afară  de  porumb  au   oare  din  jurul  Pavilionului  central  a
        buinţează  pentru  extracţii  la  sonde  cu   bachcfită,  articole  tehnîco-sanitare  crc„   nului  central,  ajungem  la  sectorul  trans­  cită  mult  interes,  la  adresa  lor  auzin-   afla  din  explicaţii  şi  citind  panourile  şi *  mai  fost  însămînţate  floarea-soareluî,   luat  sfirşit.  Ea  va  continua  prin  alte
        adîncimi  pînă  la  2.800  m,  vizitatorilor   produse  ale  fabricilor  de  specialitate  din   porturilor  şi  telecomunicaţiilor,   care   du-sc  numai  aprecieri  admirative.  Ingi­  graficele  că,  în  anii  puterii  populare,   sorg.  iarbă  dc  Sudan,  sparcctă  şi  lu­  sectoare  ale  Expoziţiei  realizărilor  eco­
        li  se  prezintă  o  machetă  rcprezentînd   Bucureşti,  Iaşi.  Buzău,  ale  combinatelor   este  mereu  plin  dc  vizitatori.  La  pe­  nerul  Gheorghe  Oprea,  şeful  comisiei   centralele  noi  instalate,  au  făcut  ca   cerna  —  culturi  furajere  capabile  să   nomici  noastre  naţionale.
                                                                                                                                                 producţia  de  energie  electrică  a  ţării
                                                                                                                                                                                   asigure  mari  producţii  la  hectar.  Cul­
        atît  funcţionarea  unei  unităţi  de  pom­  chimice  din  Făgăraş,  Borzcşti,  Tîrnăvcni,   roanele  unei  originale  staţii  de  cale  fe­  dc  recepţie  „Aviasan"  relatează  ci  cele   să  ajungă  la  11.682  milioane  kWh,  faţă   turile  sînt  irigate  şi  ocupă  terenuri  pre­  S.  UTAN
                                                                                                                                                                                                                                     P.  IANCULESCU
        pare,  o  secţiune  prin  formaţiile  geo­  Uzinelor  chimice  Turda,  cunoscute  fi   rată  sînt  garate  trei  garnituri  de  tren.   două  tipuri  de  avioane  expuse  s-au  do­  de  numai  1.130  milioane  kWh  în  1938.  gătite  în  condiţii  agrotehnice  superioa­  T.  CERNEANU
        logici  tfaversate  dc  sondă,  precum  fl  apreciate  în  întreaga  ţară,  -  Una,  pentru  călătorii  esto   compusă  vedit,  Îd  toate  situaţiile,  a  fi  robuste  Călătoria  noastră  duce  în  continuare  re,  fertilizate  cu  cantităţi  optime  de  (Transmis  prin  Agerpres]
   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32