Page 29 - 1964-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. ) înapoierea în Capitală a conducătorilor
ÎN NUMĂRUL DE AZI: de partid şi de stat care au participat

/ A
la inaugurarea lucrărilor de la Porţile de Pier
^ In mun(i, la forestieri
Marţ» dimineaţa s-au reîntors în Ca­ Cu acelaşi tren a sosit ambasadorul
^ Avantajele folosirii furaje*
w ^ m pitală tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- R. S. F. Iugoslavia în R. P. Romină,
lor combinate în hrana porcilor Dej, Ion Gheorghe Maurcr, Emil Bod- Arso Milatovici.
+ Acţiuni gospodăreşti şi de năraş, Alexandru Bîrlădcanu şi alte per­ La soşire, în Gara Băncasa, erau de
soane oficiale, care au participat pe şan­ faţă membri ai Biroului Politic al C. C.
înfrumuseţare în oraşul Simeria tierul Gura Vaîi-Sip la festivitatea inau­ al P.M.R., membri ai C. C. al P.M.R.
+ Patru scrisori gurării lucrărilor pentru construirea Sis­ membri ai Consiliului de Stat şi ai gu­
(pag. 2-a) temului hidroenergetic şi de navigaţie vernului, activişti de partid.
Porţile de Fier. (Agerpres)
^ Agenda de întrecere
(pag. 3-a)
^ De peste hotare Convorbiri între tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej
(pag. 4-a)
şi losip Broz Tito
ANUL XVI. NR. 3016 MIERCURI 9 SEPTEMBRIE 1964 4 poginii 20 bani
In ziua de 7 septembrie 1964 preşe­ Porţile de Fier va reprezenta un puter­
dintele Consiliului de Stat, prim-sc- nic pas înainte pentru întărirea conti­
crctnr al C.C. al P.M.R., Gheorghe nuă a economici celor două ţâri şi un
P E Ş A N T IE R U L Nr. 4 A L I.C.S.H . Gheorghiu-Dej, şî preşedintele R.S.F. pod al prieteniei şi colaborării între ţă­
Iugoslavia, secretar general al Uniunii rile noastre socialiste.
Comuniştilor din Iugoslavia, josilp Rezolvarea favorabilă şi trainică a
SUCCESE ÎNSEMNATE Broz Tito, au participat la solemnităţi­ problemei navigaţiei pe această nurc
cale internaţională, va fi, de asemenea,
le inaugurării lucrărilor de construire
a sistemului hidroenergetic şi de navi­ o importantă contribuţie la dezvolta­
gaţie Porţile de Fier, rea prieteniei ŞÎ colaborării între ţă­
Cu această ocazie au avut loc con­
DUPĂ OPT LUNI vorbiri între preşedinţii celor două ţări, rile dunărene.
In cursul convorbirilor au fost exa­
la care au participat şi membrii dele­ minate probleme privind relaţiile ro-
gaţiilor de stat ale Republicii Popu­ mîno-iugoslavc şi s-a făcut un schimb
DE ACTIVITATE lare Romînc şi R.S.F. Iugoslavia. util de păreri asupra problemelor in­
ternaţionale actuale.
Preşedinţii Gheorghe Gheorghiu-Dei
şi losip Broz Tito au constatat cu sa­ Convorbirile au decurs într-o atmos­
Autobuzul Deva—Hunedoara, condus înainte de intrarea în opera loturile au tisfacţie că construirea în comun a sis­ feră cordială $i prietenească, în spiritul
cu precauţie, se strecura printre ma­ la dispoziţie materialele necesare. Avînd temului hidroenergetic şi de navigaţie unei depline înţelegeri reciproce.
şinile ce circulau pe şoseaua ce duce la toiul la dispoziţie, nouă ne-a venit
Hunedoara. Oamenii, cei mai mulţi fa­ foarte uşor sa introducem sistemul de
miliarizaţi cu împrejurimile, priveau urmărire a consumului de orc pe a-
aproape nepăsători panorama urbanis­ partamcnl. Fişele de urmărire intro­ II ^ IR U M h n W U lL §IEIB1IE§»
tică ce li se desfăşura prin faţa ochi­ duse la fiecare lot, pe fiecare lucrare,
lor. Numai unul, mai neastimpărat, la consemnează că datorită ritmului bun
intrarea în Hunedoara privea cînd în de execuţie la blocurile turn K 5 şi IC 6 Există rezerve pentru
dreapta, cînd în stînga. Exclama adesea s-au consumat pentru execuţie circa
şi se întreţinea cu un vecin de scaun. 1.700 ore, faţă de 2.070 cit erau pla­
Mai cu scamă îl îneînta ceea ce vedea nificate.
pe partea stingă a şoselei : blocuri se­ Fără îndoială că la obţinerea rezulta­ sporirea continuă
meţe, cutezătoare, cu 4 şi 9 etaje. telor amintite au concurat şi alte me­
tode de execuţie. Printre cele mai efi­
— De doi ani n-am mat fost aici
şi nu mai recunosc nimic... ciente folosite aş vrea să subliniez e-
xecuţia blocurilor cu ajutorul cofra- a producţiei de grîu
Intr-adevăr partea stingă unde se con­ jelor glisante, procedeu devenit deja
struieşte un microraîon de locuinţe în­ familiar constructorilor noştri ; folosi­
sumează deja sute de apartamente con­ rea unui telescop auto pe caic s-a mon­ Pentru a asigura dezvoltarea inten­ viitoare trebuie trase învăţămintele ne­
struite numai în acest an. După opt tat schelă uşoară, în vederea execuţiei sivi şi multilaterală a agriculturii, par­ cesare din experienţa acumulată pînă
luni de activitate, constructorii de la zugrăvelilor exterioare etc. Ultimul Colectiviştii din Cristur au de recoltat porumbul furajer de pe o suprafaţă de 10 hectare. Pînă acum ci au tidul a pus în faţa colectiviştilor şî a acum. Ce concluzii se desprind din
şantierul nr. 4 al I.C.S.H. au raportat procedeu ne-a dat posibilitatea să ne însilozat 250 tone de porumb, în amestec cu sorg. mecanizatorilor sarcina de a spori con­ experienţa anului acesta ?
succese de seamă la toţî indicatorii pla­ dispensam de o cantitate importantă de IN FOTOGRAFIE: aspect din timpul însilozărîi porumbului furajer. tinuu producţia de cereale, în special In primul rînd de marc insemnătate
nului de stat. Tocmai despre aceste re­ schelă, sâ evităm sistematic, un număr de grîu şi porumb. Ţinînd seama de este constatarea că există rezerve su­
zultate l-am rugat pe tov. Marin Pi- important de zile necesare montării lor orientarea dată, în cadrul gospodării­ ficiente pentru ca în anul viitor să sa
ţică, inginerul şef al şantierului nr. 4, etc. lor colective din raionul Sebeş, griul realizeze o sporire simţitoare a pro­
să ne vorbească. Cu acest prilej vreau să relev şî faptul ocupa o pondere însemnată în struc­ ducţiei de grîu. Acest lucru este dove­
— Statisticile încheiate la sfîrşitul apropiat o soluţie eficientă de construc­ L u c ră r i actuale tura plantelor de cînip, acestei plante dit de cîtcva exemple. Iată unele din
că ne-am propus să încercam în viitorul
lunii august consemnează o seamă de fiindu-i destinată peste 37 la suta din cele mai convingătoare. In condiţii pe­
rezultate bune obţinute de colectivul ţie. Este vorba de placarea blocului G1 suprafaţa arabilă a G.A.C. doclimatice asemănătoare colectiviştii
nostru de muncă. Planul producţiei cu plăcuţe din ceramică specială, ope­ In scopul obţinerii unor producţii din Dala au obţinut cu peste 300 kg
globale a fost realizat în proporţie de raţie pe care încercăm să o efectuăm sporite de grîu la hectar, gospodăriile grîu la ha mai mult dccît producţia
prevăzute a se iN
118 la sută, sarcina de creştere a pro­ concomitent cu glisarea. Astfel, ne vom colective sînt deservite de brigăzile de realizata la G.A.C. din Cut. De aseme­
ductivităţii muncii a fost îndeplinită strădui să grăbim ritmul de construc­ AGRICULTURĂ tractoare de la S.M.T. Miercurea, care nea, valorificînd mai judicios condiţiile
integral, iar la preţul de cost avem re­ ţie a blocurilor turn sînt dotate cu 233 tractoare, 137 semă­ pe caic le au, colectiviştii din Cărpinis
zultate bune. In perioada care a tre­ executa la faţade după o asemenea so­ nători S.U.-29, 101 combine pentru ce­ au recoltat cu 200 kg grîu la ha mai
cut, datorită întrecerii socialiste entu­ luţie. reale şi alte maşini. Totodată, la dis­ mult faţă de cei din Gîrbova. cu toate
ziaste care s-a desfăşurat, datorită or­ — Dar despre calitatea apartamen­ poziţia G.A.C., pe lingă seminţele din că Ia cea de-a doua gospodărie colec­
ganizării mai bune ca în anii prece­ telor ce ne puteţi spune ? soiuri valoroase, a fost pusă o canti­ tivă fertilitatea solului este mai ridicata
denţi, am reuşit si predăm la cheie — Trebuie să subliniez cu satisfac­ 4.188 i© ne Snfregyl utilaj tate de îngrăşăminte chimice mai mare şi terenul niai bine organizat. Ca să
614 apartamente, am terminat cu 10 ţie că anul 1964, este anul obţinerii cu 57 la sută faţă de anul 1963. Au ne dăm scama cc pierderi au înregistrat
zile mai devreme o şcoală cu 16 clase, celor mai bune rezultate în această pri­ existat deci condiţii depline pentru ca colectiviştii din Gîrbova facem un sim­
cu 20 de zile mai repede un punct co­ vinţă. de către constructorii de pe şan­ prin aplicarea diferenţiată a complexu­ plu calcul, care arată că se puteau ob­
mercial. au fost zugrăvite la exterior tierul nostru. Iniţiativa şî sprijinul bi­ fu ra je ©sfre gafa pentru lucru lui de măsuri agrotehnice să se reali­ ţine în plus cel puţin 700 tone grîu. La
blocurile U şi T, faţadele blocurilor turn roului organizaţiei de bază, a tuturor zeze o sporire simţitoare a producţiei această gospodărie colectivă producţia
de tipul Oneşti, s-a asfaltat strada Da­ comuniştilor, a dus la infirmarea pă­ de grîu, comparativ cu anii anteriori. a fost influenţată negativ de amplasarea
cia, am amenajat un bazin de înnot pen­ rerii greşite, potrivit căreia se spunea Potrivit prevederilor planului de pro­ să fîc deplasate la G.A.C. şi utilajele Experienţa a numeroase gospodării co­ necorespunzăioare a soiurilor şi inlîr-
tru copii. In general ne-am încadrat în că nu se poate munci şi repede şi bine. i u s i l o z a t e ducţie, mecanizatorilor de la S.M.T. care s-au reparat la atelierele S.M.T. lective a dovedit câ prin aplicarea mă­ zierca recoltărilor. Faptul ca de pe
prevederile graficelor de execuţie, la ma­ Practica a dovedit cu prisosinţă că se Miercurea le revine sarcina ca în cam­ Paralel cu pregătirea maşinilor s-a asi­ surilor agrotehnice specifice culturii unele tarlale unde soiurile de grîu au
joritatea obiectivelor reducînd chiar du­ poate. Datorită controalelor efectuate pania de toamnă sa efectueze un vo­ gurat aprovizionarea brigăzilor cu car­ griului pot fi reduse în mod simţitor fost amplasate pe un agrofond cores­
rata procesului de construcţie cu 5—6 sistematic în fiecare săptămînă de o Sectorul zootehnic al gospodăriei a- lum de lucrări agricole echivalent cu buranţii şi lubrifîar.ţii necesari. efectele negative ale condiţiilor cli­ punzător au dat producţii cu peste
In vederea executării însămînţărilor
zile. comisie din partea conducerii şantieru­ gricolc de stat din Petreşti, raionul 57.090 hantri. Realizarea acestui obiec­ la un nivel agrotehnic corespunzător, matice, nefavorabile, obţinîndu-sc pro­ 1.200 kg la ha mai mari dccît media ob­
— Cum explicaţi aceste rezultate, lui şi în fiecare zi de către maiştri Sebeş, cuprinde 497 vaci. Creşterea con­ tiv este condiţionată în bună măsura ducţii ridicate şi constante de grîu la ţinută pe gospodărie dovedeşte cc posi­
ce metode de muncă eficiente s-au fo­ coordonatori ai execuţiei, a dus la tinuă a producţiei de lapte stă în cen­ de pregătirea tractoarelor, semănători­ toate scmănătorilc sînt prevăzute cu hectar. Pe această linie se înscriu re­ bilităţi mari au colectiviştii de aici
losit ? schimbarea totală în bine a calităţii c- trul preocupărilor colectivului de lucră­ lor. grapelor cu discuri şi a celorlalte marcatoare. In această direcţie ar pu­ zultatele înregistrate de către colecti­ pentru mărirea producţiei la ha. Di­
tea sâ ne ajute însă mai mult şi în­
utilaje care vor fi folosite Ia lucrările
ferenţe asemănătoare de producţii, de
— In primul rînd aş vrea să pornesc xccuţici. Dovada cea mai elocventă că tori de aici. In vederea unei hrăniri ra­ agricole de toamnă. treprinderea de aprovizionare nr. 12 viştii din Clinic, Cărpîniş, Pianul de Ia o tarla la alta. s-au obţinut şi Ia
de la folosirea elementului om. Din asa stau lucrurile îînt calificativele ţionale a animalelor, consiliul gospodă­ din Simeria. Ne referim la faptul că Jos, Apoldul de Sus şi alţii care au gospodăriile colective din Şprîng, Ră-
experienţa anilor trecuţi am observat „bine" şi „foarte bîne“, pe care ni le-au riei, sub îndrumarea organizaţiei de Datorită muncii însufleţite depuse de pînă acum nu nc-au asigurat tuburile realizat producţii mal mari cu 400— hău, Rcciu, Apoldul de Sus şa.
partid, desfăşoară o intensă muncă de
că rezultatele bune se ivesc atunci cînd acordat beneficiarii la toate recepţiile către mecanicii din atelier şi mecaniza­ de care avem nevoie pentru semănă­ 500 kg grîu la ha faţă de media obţi­ Din analiza rezultatelor înregistrate
există pe şantier brigăzi cu o bună ca­ de pînă acum. Se cuvine să amintesc că îndrumare şi control în rîndul lucră­ tori s-a reuşit ca această sarcină să tori. Aceasta este şî o cauză pentru nută pe raion. La baza succeselor do- de către G.A.C. din raionul Sebeş reie­
lificare, cu oameni pricepuţi. De aceea, oamenii muncesc mai bine şi datorită torilor din sectorul zootehnic. In pri­ fie înfăptuită cu succes, pînă acum fiind care nu putem deplasa maşinile la bindite de către unităţile amintite au se câ există rezerve însemnate pentru
în acest an ne-am folosit în general faptului că majoritatea lor participă la mul rînd se acordă o marc atenţie asi­ revizuire şi reparate cele 137 semănă­ gospodăriile colective pe care le de- stat mai mulţi factori între care rolul c»\ în anul viitor să se realizeze re­
numai de brigăzi mari, specializate. Ca cursurile de îmbogăţire a cunoştinţe­ gurării bazei furajere. Pînă în prezent, de tori 5.U.-29, S3 grape cu discuri, plu­ servim. hotarîtor l-au avut : amplasarea cul­ colte tîe grîu tot mai sporite la ha.
să dea un randament sporit, ele au fost lor profesionale, însuşmdu-şi temeinic pîldă, noi ăm însilozat 4.183 tone de gurile şi tractoarele ce vor lucra în I. VRACIU turii griului după cele mai bune plan­ Pentru aceasta este necesar ca în pc-
omogenizate, crrmou-se astfel posibili­ noţiunile ce se* predau. Alături de oa­ diferite furaîe, formate din secară campania de toamnă. Majoritatea maşi­ (din colectivul subredacţici te premergătoare, executarea in mod noa4.'3 5AI.C a \nai »’5ma* pînă la începe­
tatea ca toate să-şi realizeze sarcinile meni cu experienţă ca Pasarelu Con­ masă verde, floarca-soarclui furajeră în nilor au fost reparate la sediile brigă­ hintarc Miercurea) corespunzător a lucrărilor de pregătire rea însămînţărilor să se acorde o aten­
zilnice de plan, să dea lucrări de bună stantin, mozaicar, Sainoil Sonlciicr, cultura dublă şi porumb siloz. De men­ zilor de tractoare, rămînînd ca în curînd a solului, in special a arăturilor, ferti­ ţie deosebita lucrărilor de pregătire a
calitate. dulgher, Andrei Weber, Vasilc Carlaonţ, ţionai ca şî în acest an ponderea în lizarea unor suprafeţe însemnate de so ului. fertilizării iui, asigurării şi con­
In privinţa metodelor de muncă fo­ Dumitru Gorun, zidari. Vasîlc Gro/.a, furajele însilozatc o va deţine porum­ teren, folosirea unor seminţe din sourî diţionării seminţelor necesare.
losite aş vrea să subliniez că lucrînd Ion Budişteanu. instalatori, ei se stră­ bul. Astfel, din cele 200 hectare ocu­ ATENŢiE DEOSEBITA valoroase, condiţionate şi tratate, pre­ N. TIRCOB
cum şi încadrarea însămînţărilor şi re­
in 1,-nţ, cu flux continuu, noi am reu­ duiesc să dea lucrări de cea mai bună pate cu această plantă s-a recoltat si coltărilor în epoca optimă. Trebuie re­
şit să eliminăm o scamă de timpi morţi, calitate. însilozat pînă acum producţia de pe 125
am evitat munca în asalt, aşa cum se Pînă acum se poate aprecia că în ge­ hectare. Această operaţiune o facem cu PREGĂTIRII SEMINŢE! marcat faptul că în gospodăriile colec­
întîmpla în alţi ani. Organizarea mun­ neral activitatea noastră a decurs în ajutorul a 5 combine universale de si­ tive care au realizat producţii sporite L a c o n c r e t
cii după o astfel de metodă, extrem de bune cnndiţiuni. Au existat totuşi o loz, care recoltează zilnic pînă la 200- s-a pus un accent deosebit pe aplicarea
raţională, ne-a dat posibilitatea să în­ scamă de carenţe. La unele obiective 220 tone masă verde, producţia la hec­ In complexul de măsuri agrotehnice doara şi Deva, precum şi în raioanele diferenţiată, de la o tarla la nlu, a re­
tocmim grafice de execuţie, să Ic ur­ aflate in construcţie s-a muncit greoi, tar fiind în medie de 24.000 kg. ce se iau în vederea sporirii producţiei Ilia, Orăştic şi Haţeg. Din cele 12 comandărilor Consiliului Superior al Pe şoseaua dintre lila şî Do­
Agriculturii, precum şi a cunoştinţelor
mărim cu atenţie si astfel să putem de­ a existat chiar o proastă repartizare a Insilozarca porumbului continuă pînă de gnu, asigurarea şi pregătirea în bune G.A.C. de pe raza oraşului regional ne care colectiviştii şi le-au însuşit la ina. pe tot parcursul de 9 km,
pista orice neajunsuri .şi să le înlătu­ forţelor de muncă, iar în privinţa cali­ Ia realizarea a peste 6 000 tone, cît condiţii a seminţelor ocupa un loc În­ Deva, doar două unităţi au trimis pro­ învăţămîntul agrotehnic de masă. întîlncşti denivelări care o jac
răm. tăţii încă ar mai fi destul de mult de ne-am prevăzut în balanţa furajeră. seninat. fată de ce colectiviştii şi lu­ be, iar de la Hunedoara mai trcbiuc greu accesibilă.
In alte unităţi cum sînt gospodăriile
De multe orî chiar rilraul de exe­ făcut. Aceste asnectc stan mereu în a- Pentru aceasta avem rezerve suficiente crătorii din G.A.C. trebuie să acorde primite probe de la 27 G.A.C. De ase­ colective din Roşia. Cut. Boz, Prcsaca, &
cuţie fiind superior, conducerea şantie­ tctiţia noastră. Sistematic, prin măsuri de masă verde. 1-ăcînd un calcul vom o atenţie deosebită acestei probleme. menea, acestei acţiuni trebuie să-î
rului a revăzut graficele, stabilind alte adecvate, noi ne străduim sa le înlă­ vedea că pe întreaga perioadă de sta- Rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi acorde o atenţie sporită şl consiliile de Tău. Sîngătîn, Lancrăni etc. realizările
termene mult mai mobilizatoare. turăm pentru ca la sfîrşitul anului să bulaţie pentru flecare vacă furajată se de producţie au dovedit că folosirea la conducere ale gospodăriilor colective nu sînt pe măsura posibilităţilor, în-
rcgistrîndu-sc producţii cu pînă la 25
Metoda de muncă indicată mai sus putem raporta realizarea integrală şi la vor asigura citc 8 tone de nutreţuri în- semănat a seminţelor raionale, din din Gcoigiu, Beriu, Cugir, Boz, Bur* la sută mai mici faţă de media obţinută
ne-a dat posibilitatea întocmirii unor un bun nivel calitativ a sarcinilor în­ silozatc. soluri de mare productivitate, caic au o inc. Sâlciva, Dcmsuş, Peşteana, Bărăşti
judicioase grafice de aprovizionare cu credinţate. ing. VIOREI. SANDRU puritate şi o valoare culturală ridicată., «.a. pe raion. In marc parte rezultatele nc-
materiale. Astfel, chiar cu 10—15 zile ; A. OARGA directorul G.A.S. din Petreşti contribuie în mod substanţial la rea­ Din analizele efectuate se constată că satîsfăcătoarc au fost determinate de
faptul că în unităţile respective nu s-a
lizarea unor producţii sporite de grîu, în majoritatea unităţilor a existat o asigurat un nat germinativ corespunză­
U ha. Ţinînd scabia de acest lucru, con­ prccuparc susţinuta pentru asigurarea tor, grîul fiind însăniînţat în arături
siliile de conducere a 148 gospodării unor seminţe corcipunzâtoarc şi pen­ bolovănoase, din care cauză plantele
probe
colective din regiune au trimis
Pagini alese din revista pentru analiză la Laboratorul regio­ tru condiţionarea lor. îniîlnii aceasta a contribuit şi ncînc.idrarea în-
au intrat în iarnă slab înfrăţite. La
In legătură cu aceasta s-au
nal pentru controlul seminţelor. Mai
bine s-au preocupat de aceasta acţiune insă şi unele deficienţe. De pildă, din sâmniţirilor în epoca optimă, deoarece
probele primite de la bazele de re­
in gospodăriile colective amintite nu
de aitadati conducerile G.A.C. şi consiliile agricole diţionale aproape 300 tone săminţă de au fost luate măsuri organizatorice
cepţie s-a constatat că mai trebuie con­
raionale Alba, Brad şi Sebeş.
pentru eliberarea la timp a terenurilor
Totuşi, şi in aceste raioane sînt gos­
m vederea pregătirii suprafeţelor desti­
podării colective, ca de pildă cele din grîu. De asemenea, s-au primii probe nate culturii griului.
de grîu .şi orz caic iui au corespuns din
O veste îmbucurătoare pentru iubitorii spectacolelor de Benic, Drimbar, Săliştc, Zdrapţi, Pâu- punct de vedere al purităţii de la
revistă : timp de 5 zile un colectiv al teatrului satiric-mu- ca, Ohaba, Rcciu, Sîngătin ş.a. care G.A.S. Gelmar, precum şi de la G.A.C. Ne mai desparte puţină vreme pînă
''^cncrca însămînţărilor de toam­
zical „Constantin Tânase" din Bucureşti va susţine 5 re­ pînă la 8 septembrie nu au trimis pro­ din Ighiu, Orăştic, Turdaş, Cunţa şi nă. Ţinînd scama de faptul că pregăti­
prezentaţii în oraşele Hunedoara şi Deva cu spectacolul bele necesare pentru analiza calităţii altele. rea şi desfăşurarea exemplară a lucră­
seminţelor.
îng. T. POPOVICI
„Pagini alese din revista de altădată". In zilele de 8, 9 şi O situaţie cu totul uesatisfăcătoarc şeful Laboratorului regional pentru rilor din această campanie determină — „Călătorului îi şade bine cu dru­
10 septembrie a.c., talentatul colectiv se va deplasa la Hu­ Se întîlncşte în oraşele regionale Hune­ controlul seminţelor Alba Iulia mul", dar mi pe drum ca acesta...
nedoara, urmînd ca ultimele 2 spectacole să fie susţinute în măsură hotărîtoarc soarta producţiei Desen de V. MIHAILESCU
Ja Deva, în zilele de 12—13 septembrie a.c.
Spectacolul, inspirat din bogata tradiţie a teatrului sa-
tiric-muzîcal „Constantin Tănase*' oferă nu numai prilejul La E xşpozH îa c*ea35zăa»â8®r ec©8a©mraî,eî n a ţio n a le a R .8P. Itoamfoie
unei seri plăcute, ci adună ca într-o minusculă antologic
pagini dintre cele mai valoroase ale revistelor noastre din
perioada anilor 1930—1940. Textele scrise şi alese de către
Nicuşor Constantincscu şi George Voincscu dintr-un marc PĂRERI ALE VIZITATOR!
număr de spectacole de odinioară, dezvăluie cu umor şi
sarcasm racilele vechii societăţi burghezo-moşiereşti, din
realităţile căreia revista de altădată s-a inspirat, criticîn- In incinta pavilionului central al Ex­ selor străine similare. A fost pentru de un patrimoniu cinegetic bogat, am­
du-lc vehement, fără cruţare. poziţiei realizărilor economici naţio­ mine o adevărată surpriză sâ constat bele de natură să atragă un număr crcs- pre marele Combinat de ccluh
hârtie Brăila, despre faptul că în
Revista protesta cu umor, extrem de incisiv, împotriva nale a R.P. Romînc din Capitală, un aici nu numai bogăţia şi calitatea ex­ cînd de turişti din R.F. Germană şi Industrie de valorificare a stufi
diferiţilor afacerişti îmbogăţiţi prin tot felul de afaceri reporter al Agerpres a întîlnit pe Frauz- ponatelor, ci şi etalarea cu gust, as­ din alte ţări. Aveţi perspective minu­ fost creata in anii puterii popula
stranii, ciudate, împotriva exploatatorilor, posesori ai unor Joscf Gattys, inginer şef şi proprietar pectul practic şi în acelaşi timp îneîn- nate şi vă doresc succes" a încheiat perioada 1956—1964 s-au făcut 85
tător al expoziţiei dv.".
al firmei cu acelaşi nume, şi pe ingi­
averi incalculabile, de extracţie obscură (Controlul averi­ nerul Cert Kroll, colaborator al ace­ ,,Unele din produsele văzute aici — Gert Kroll. canale, s-au construit 162 km <
Delta Dunării, această uriaşă şi mi­
lor), contra imoralităţii, a senzualismului frivol (Eu sînt leiaşi firme şi cooroprictar al firmei adaugă ing. Gert Kroll — nc-au trezit nunată bogăţie naturală a patriei noa­ 1.5CO.OOO mp, platforme pentru
mica), contra şperţarilor grosolani (Ancheta) etc. „Lugar", ambele din Republica Fede­ interesul şî considerăm câ ar putea stre, este şi ca prezentă în Expoziţia z ha rea stufului, 40 ateliere fixe ş
bile. ^ Lucrările de exploatare a
De altfel, momentele respective din spectacol s-au bucu­ rală Germană. constitui obiectul unor importuri în realizărilor economici naţionale. Vizi­ lui sînt deservite de 656 tractoar
rat de un binemeritat succes, măiestria interpretativă a „Ţara dv. — spune dl. Franz-Joscf R F. Germană din partea firmei noa­ tatorii nu în faţa lor o imagine auten- ciale, 300 de rccoltatoarc, 1.040 i
actorilor şi soliştilor vocali fiind îndelung răsplătită prin Gattys — este deosebit de preţuită în stre. Mă refer la unele produse de ex­ t'câ n unei părţi din procesul compli­ morci. Pentru transportul materie
străinătate şi se vorbeşte despre ca cu
port ale întreprinderii
„Chiniimporr"
aplauze de către publicul hunedorean care a participat respect şi simpatic. Expoziţia, care con­ şî „Petroiexport". Vom studia posibi­ cat de valorificare a marii bogăţii a mc pe apă există 34 de şalupe şi r
ţării noastre — stuful. Ei manifestă un
ieri scară la primul spectacol. centrează cele mai importante din în­ litatea importului si a altor produse cc mare interes faţă de demonstraţiile chcre, 56 de ccaimiri de 400 te
200 tone. Oamenilor muncii, cai
La reuşita acestei inspirate reviste trebuie menţionat făptuirile remarcabile pe care Ic-a do- fac obiectul întreprinderii „Maşinex- practice cu tractorul pentru recoltatul crezză la exploatarea şî punerea î
aportul Marilenci Bodescu, a lui Ion Antoncscu-Cărăbuş, bîndit poporul romîn în ultimele două port". stufului. Prezentatorul utilajelor de aici, loarc a stufului, li s-au creat cc
Puiu Călin eseu, Aida Moga, Ioana Matachc, Cornelia Teo- decenii, este de natură sâ ridice şî mai „Mă aflu acum pentru a doua oară Sirn Cabason, muncitor lăcătuş, dă am­ optime de muncă şi de trai. La î
mult stima pentru ţara dv. Ca specia­
dosiu, I. Brandea, Mihai Ciucă, Nicu Constantin, Horia în Roniînia, o cunosc mai bine dccît ple explicaţii privind productivitatea şi şi la unităţile de exploatare a st
lişti, nc-au interesat îndeosebi expo­ colegul meu, totuşi sînt la fel de sur­ alte caracteristici tehnice ale lor.
Căciulcscu, Ciupi Rădulescu şi alţii. natele industriei constructoare de ma­ prins ca şi el, întrucît nu mă aşteptam Alături, vizitatorii privesc îndelung s-au construit 174 apartamente ş
Decorurile şi costumele viu şi frumos colorate ale lui şini şi constatăm că multe din aceste să puteţi prezenta într-o expoziţie un un marc mozaic realizat artistic, pe ţe .ţ0°, garsoniere pentru munc
inginerii, cercetătorii şi tehnicienii
George Voinescu, tablourile coregrafice datorate lui Oleg produse, ca instalaţiile de foraj, mo­ sortiment atît de bogat de produse de care sînt reprezentate marile unităţi stu- lucrează în acest domeniu. Luct
Danovski, Artist Emerit şi Nicolae Sever, au dat posibi­ toarele electrice, electromotoarele, ma- 0^ calitate superioară. Meritat! felicitări ficole lucrăriic de amenajare din din Deltă au. de asemenea, la <
litate talentatului regizor Nicolae Dinescu să realizeze un şinile-unelte, instalaţiile frigorifice, in­ sî sînt convins că sînteţi pe drumul ob­ Delta. Biologul Marioara Neagu, de la ziţîc 5 nave-dorniitor de mare c
stalaţiile pentru industria chimică şî ţinerii unor succese tot mai importante. Institutul de proiectări cehdoză-fibre-
spectacol în care fastul şi specificul genului evidenţiază C o n s t r u c t o r i pe ş a n t i e r u l d i n P e t r i l a . altele, sînt fabricate la un nivel teh­ Tara dv. dispune şi de multiple po­ stuf din Bucureşti, dă explicaţiile cu­ ţaţe şi alte 78 diverse nave de ut
pregnant bogatul conţinut de idei al spectacolului. Foto: M. NICOLAESCU nic superior, identic cu cel al produ­ sibilităţi turistice şi în acelaşi timp, venite. Ea vorbeşte printre altele, des­ socîal-sanitară.
(Transmis prin Agerp