Page 29 - 1964-09
P. 29

PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE.            )                                            înapoierea  în  Capitală  a  conducătorilor
                                                                                                                                                      ÎN  NUMĂRUL  DE  AZI:                 de  partid  şi  de  stat  care  au  participat

               / A
                                                                                                                                                                                       la  inaugurarea  lucrărilor  de  la  Porţile  de  Pier
                                                                                                                                                        ^   In  mun(i,  la  forestieri
                                                                                                                                                                                         Marţ»  dimineaţa  s-au  reîntors  în  Ca­  Cu  acelaşi  tren  a  sosit  ambasadorul
                                                                                                                                                        ^   Avantajele  folosirii  furaje*
             w       ^    m                                                                                                                                                           pitală  tovarăşii  Gheorghe   Gheorghiu-   R.  S.  F.  Iugoslavia  în  R.  P.  Romină,
                                                                                                                                                      lor  combinate  în  hrana  porcilor  Dej,  Ion  Gheorghe  Maurcr,  Emil  Bod-   Arso  Milatovici.
                                                                                                                                                        +   Acţiuni  gospodăreşti  şi  de   năraş,  Alexandru  Bîrlădcanu  şi  alte  per­  La  soşire,  în  Gara  Băncasa,  erau  de
                                                                                                                                                                                      soane  oficiale,  care  au  participat  pe  şan­  faţă  membri  ai  Biroului  Politic  al  C.  C.
                                                                                                                                                      înfrumuseţare  în  oraşul  Simeria  tierul  Gura  Vaîi-Sip  la  festivitatea  inau­  al  P.M.R.,  membri  ai  C.  C.  al  P.M.R.
                                                                                                                                                        +   Patru  scrisori           gurării  lucrărilor  pentru  construirea  Sis­  membri  ai  Consiliului  de  Stat  şi  ai  gu­
                                                                                                                                                                         (pag.  2-a)  temului  hidroenergetic  şi  de  navigaţie   vernului,  activişti  de  partid.
                                                                                                                                                                                      Porţile  de  Fier.                                   (Agerpres)
                                                                                                                                                        ^   Agenda  de  întrecere
                                                                                                                                                                         (pag.  3-a)
                                                                                                                                                        ^   De  peste  hotare            Convorbiri  între  tovarăşii  Gheorghe  Gheorghiu-Dej
                                                                                                                                                                         (pag.  4-a)
                                                                                                                                                                                                          şi  losip  Broz  Tito
                  ANUL  XVI.  NR.  3016                          MIERCURI  9  SEPTEMBRIE  1964                           4  poginii  20  bani
                                                                                                                                                                                        In  ziua  de  7  septembrie  1964  preşe­  Porţile  de  Fier  va  reprezenta  un  puter­
                                                                                                                                                                                      dintele  Consiliului  de  Stat,  prim-sc-   nic  pas  înainte  pentru  întărirea  conti­
                                                                                                                                                                                      crctnr  al  C.C.  al  P.M.R.,   Gheorghe   nuă  a  economici  celor  două  ţâri  şi  un
          P E   Ş A N T IE R U L   Nr.  4  A L  I.C.S.H .                                                                                                                             Gheorghiu-Dej,  şî  preşedintele  R.S.F.   pod  al  prieteniei  şi  colaborării  între  ţă­
                                                                                                                                                                                      Iugoslavia,  secretar  general  al  Uniunii   rile  noastre  socialiste.
                                                                                                                                                                                      Comuniştilor   din  Iugoslavia,   josilp   Rezolvarea  favorabilă  şi  trainică  a
          SUCCESE  ÎNSEMNATE                                                                                                                                                          Broz  Tito,  au  participat  la  solemnităţi­  problemei  navigaţiei  pe  această  nurc
                                                                                                                                                                                                                        cale  internaţională,  va  fi,  de  asemenea,
                                                                                                                                                                                      le  inaugurării  lucrărilor  de  construire
                                                                                                                                                                                      a  sistemului  hidroenergetic  şi  de  navi­  o  importantă  contribuţie  la  dezvolta­
                                                                                                                                                                                      gaţie  Porţile  de  Fier,         rea  prieteniei  ŞÎ  colaborării  între  ţă­
                                                                                                                                                                                        Cu  această  ocazie  au  avut  loc  con­
          DUPĂ  OPT  LUNI                                                                                                                                                             vorbiri  între  preşedinţii  celor  două  ţări,   rile  dunărene.
                                                                                                                                                                                                                          In  cursul  convorbirilor  au  fost  exa­
                                                                                                                                                                                      la  care  au  participat  şi  membrii  dele­  minate  probleme  privind  relaţiile  ro-
                                                                                                                                                                                      gaţiilor  de  stat  ale  Republicii  Popu­  mîno-iugoslavc  şi  s-a  făcut  un  schimb
          DE  ACTIVITATE                                                                                                                                                              lare  Romînc  şi  R.S.F.  Iugoslavia.  util  de  păreri  asupra  problemelor  in­
                                                                                                                                                                                                                        ternaţionale  actuale.
                                                                                                                                                                                        Preşedinţii  Gheorghe  Gheorghiu-Dei
                                                                                                                                                                                      şi  losip  Broz  Tito  au  constatat  cu  sa­  Convorbirile  au  decurs  într-o  atmos­
            Autobuzul  Deva—Hunedoara,  condus   înainte  de  intrarea  în  opera  loturile  au                                                                                       tisfacţie  că  construirea  în  comun  a  sis­  feră  cordială  $i  prietenească,  în  spiritul
          cu  precauţie,  se  strecura  printre  ma­  la  dispoziţie  materialele  necesare.  Avînd                                                                                   temului  hidroenergetic  şi  de  navigaţie  unei  depline  înţelegeri  reciproce.
          şinile  ce  circulau  pe  şoseaua  ce  duce  la   toiul  la  dispoziţie,  nouă  ne-a   venit
          Hunedoara.  Oamenii,  cei  mai  mulţi  fa­  foarte  uşor  sa  introducem  sistemul  de
          miliarizaţi  cu  împrejurimile,   priveau   urmărire  a  consumului  de  orc  pe  a-
          aproape  nepăsători  panorama  urbanis­  partamcnl.  Fişele  de  urmărire  intro­                                                                                           II ^   IR U M h n W U lL   §IEIB1IE§»
          tică  ce  li  se  desfăşura  prin  faţa  ochi­  duse  la  fiecare  lot,  pe  fiecare  lucrare,
          lor.  Numai  unul,  mai  neastimpărat,  la   consemnează  că  datorită  ritmului  bun
          intrarea  în  Hunedoara  privea  cînd  în   de  execuţie la blocurile turn K 5  şi  IC 6                                                                                    Există  rezerve  pentru
          dreapta,  cînd  în  stînga.  Exclama  adesea   s-au  consumat  pentru  execuţie  circa
          şi  se  întreţinea  cu  un  vecin  de  scaun.   1.700  ore,  faţă  de  2.070  cit  erau  pla­
          Mai  cu  scamă  îl  îneînta  ceea  ce  vedea   nificate.
          pe  partea  stingă  a  şoselei  :  blocuri  se­  Fără  îndoială  că  la  obţinerea  rezulta­                                                                                sporirea  continuă
          meţe,  cutezătoare,  cu  4  şi  9  etaje.  telor  amintite  au  concurat  şi  alte  me­
                                             tode  de  execuţie.  Printre  cele  mai  efi­
            —  De  doi  ani  n-am  mat  fost  aici
          şi  nu  mai  recunosc  nimic...    ciente  folosite  aş  vrea  să  subliniez  e-
                                             xecuţia  blocurilor  cu  ajutorul  cofra-                                                                                                a  producţiei  de  grîu
            Intr-adevăr  partea  stingă  unde  se  con­  jelor  glisante,  procedeu  devenit   deja
          struieşte  un  microraîon  de  locuinţe  în­  familiar  constructorilor  noştri ;  folosi­
          sumează  deja  sute  de  apartamente  con­  rea  unui  telescop  auto  pe  caic  s-a  mon­                                                                                    Pentru  a  asigura  dezvoltarea  inten­  viitoare  trebuie  trase  învăţămintele  ne­
          struite  numai  în  acest  an.  După  opt   tat  schelă  uşoară,  în  vederea  execuţiei                                                                                    sivi  şi  multilaterală  a  agriculturii,  par­  cesare  din  experienţa  acumulată  pînă
          luni  de  activitate,  constructorii  de  la   zugrăvelilor   exterioare  etc.   Ultimul   Colectiviştii  din  Cristur  au  de  recoltat  porumbul  furajer  de  pe  o  suprafaţă  de  10  hectare.  Pînă  acum  ci  au   tidul  a  pus  în  faţa  colectiviştilor  şî  a   acum.  Ce  concluzii  se  desprind   din
          şantierul  nr.  4  al  I.C.S.H.  au  raportat   procedeu  ne-a  dat  posibilitatea  să  ne   însilozat  250  tone  de  porumb,  în  amestec  cu  sorg.                      mecanizatorilor  sarcina  de  a  spori  con­  experienţa  anului  acesta ?
          succese  de  seamă  la  toţî  indicatorii  pla­  dispensam  de  o  cantitate  importantă  de   IN  FOTOGRAFIE:  aspect  din  timpul  însilozărîi  porumbului  furajer.      tinuu  producţia  de  cereale,  în  special   In  primul  rînd  de  marc  insemnătate
          nului  de  stat.  Tocmai  despre  aceste  re­  schelă,  sâ  evităm  sistematic,  un  număr                                                                                  de  grîu  şi  porumb.  Ţinînd  seama  de   este  constatarea  că  există  rezerve  su­
          zultate  l-am  rugat  pe  tov.  Marin  Pi-   important  de  zile  necesare  montării  lor                                                                                   orientarea  dată,  în  cadrul  gospodării­  ficiente  pentru  ca  în  anul  viitor  să  sa
          ţică,  inginerul  şef  al  şantierului  nr.  4,   etc.                                                                                                                      lor  colective  din  raionul  Sebeş,  griul   realizeze  o  sporire  simţitoare  a  pro­
          să  ne  vorbească.                  Cu  acest  prilej vreau  să  relev  şî  faptul                                                                                          ocupa  o  pondere  însemnată  în  struc­  ducţiei  de  grîu.  Acest  lucru  este  dove­
            —  Statisticile  încheiate  la   sfîrşitul   apropiat  o  soluţie  eficientă  de  construc­ L u c ră r i  actuale                                                         tura  plantelor  de  cînip,  acestei  plante   dit  de  cîtcva  exemple.  Iată  unele  din
                                             că  ne-am  propus  să  încercam  în  viitorul
          lunii  august  consemnează  o  seamă  de                                                                                                                                    fiindu-i  destinată  peste  37  la  suta  din   cele  mai  convingătoare.  In  condiţii  pe­
          rezultate  bune  obţinute  de  colectivul   ţie.  Este  vorba  de  placarea  blocului  G1                                                                                   suprafaţa  arabilă  a  G.A.C.     doclimatice  asemănătoare   colectiviştii
          nostru  de  muncă.   Planul  producţiei   cu  plăcuţe  din  ceramică  specială,  ope­                                                                                         In  scopul  obţinerii  unor   producţii   din  Dala  au  obţinut  cu  peste  300  kg
          globale  a  fost  realizat  în  proporţie  de   raţie  pe  care  încercăm  să  o  efectuăm                                                                                  sporite  de  grîu  la  hectar,  gospodăriile   grîu  la  ha  mai  mult  dccît  producţia
                                                                prevăzute  a  se  iN
          118  la  sută,  sarcina  de  creştere  a  pro­  concomitent  cu  glisarea.  Astfel,  ne  vom                                                                                colective  sînt  deservite  de  brigăzile  de   realizata  la  G.A.C.  din  Cut.  De  aseme­
          ductivităţii  muncii  a  fost  îndeplinită   strădui  să  grăbim  ritmul  de  construc­               AGRICULTURĂ                                                           tractoare  de  la  S.M.T.  Miercurea,  care   nea,  valorificînd  mai  judicios  condiţiile
          integral,  iar  la  preţul  de  cost  avem  re­  ţie  a  blocurilor  turn                                                                                                   sînt  dotate  cu  233  tractoare,  137  semă­  pe  caic  le  au,  colectiviştii  din  Cărpinis
          zultate  bune.  In  perioada  care  a  tre­  executa  la  faţade  după  o  asemenea  so­                                                                                    nători  S.U.-29,  101  combine  pentru  ce­  au  recoltat  cu  200  kg  grîu  la  ha  mai
          cut,  datorită  întrecerii  socialiste  entu­  luţie.                                                                                                                       reale  şi  alte  maşini.  Totodată,  la  dis­  mult  faţă  de  cei  din  Gîrbova.  cu  toate
          ziaste  care  s-a  desfăşurat,  datorită  or­  —  Dar  despre  calitatea  apartamen­                                                                                        poziţia  G.A.C.,  pe  lingă  seminţele  din   că  Ia  cea  de-a  doua  gospodărie  colec­
          ganizării  mai  bune  ca  în  anii  prece­  telor  ce  ne  puteţi  spune ?                                                                                                  soiuri  valoroase,  a  fost  pusă  o  canti­  tivă  fertilitatea  solului  este  mai  ridicata
          denţi,  am  reuşit  si  predăm  la  cheie   —  Trebuie  să  subliniez  cu  satisfac­  4.188  i© ne      Snfregyl  utilaj                                                    tate  de  îngrăşăminte  chimice  mai  mare   şi  terenul  niai  bine  organizat.  Ca  să
          614  apartamente,  am  terminat  cu  10   ţie  că  anul  1964,  este  anul   obţinerii                                                                                      cu  57  la  sută  faţă  de  anul  1963.  Au   ne  dăm  scama  cc  pierderi  au  înregistrat
          zile  mai  devreme  o  şcoală  cu  16  clase,   celor  mai  bune  rezultate  în  această  pri­                                                                              existat  deci  condiţii  depline  pentru  ca   colectiviştii  din  Gîrbova  facem  un  sim­
          cu  20  de  zile  mai  repede  un  punct  co­  vinţă.  de  către  constructorii  de  pe  şan­                                                                               prin  aplicarea  diferenţiată  a  complexu­  plu  calcul,  care  arată  că  se  puteau  ob­
          mercial.  au  fost  zugrăvite  la  exterior   tierul  nostru.  Iniţiativa  şî  sprijinul  bi­ fu ra je  ©sfre  gafa  pentru  lucru                                          lui  de  măsuri  agrotehnice  să  se  reali­  ţine  în  plus  cel  puţin  700  tone  grîu.  La
          blocurile  U  şi T,  faţadele  blocurilor  turn   roului  organizaţiei  de  bază,  a  tuturor                                                                               zeze  o  sporire  simţitoare  a  producţiei   această  gospodărie  colectivă  producţia
          de  tipul  Oneşti,  s-a  asfaltat  strada  Da­  comuniştilor,  a  dus  la  infirmarea  pă­                                                                                  de  grîu,  comparativ  cu  anii  anteriori.   a  fost  influenţată  negativ  de  amplasarea
          cia,  am  amenajat  un  bazin  de înnot  pen­  rerii  greşite,  potrivit  căreia  se  spunea             Potrivit  prevederilor  planului  de  pro­  să  fîc  deplasate  la  G.A.C.  şi  utilajele   Experienţa  a  numeroase  gospodării  co­  necorespunzăioare  a  soiurilor  şi  inlîr-
          tru  copii.  In  general  ne-am  încadrat  în   că  nu  se  poate  munci  şi  repede  şi  bine.   i u s i l o z a t e  ducţie,  mecanizatorilor  de  la   S.M.T.   care  s-au  reparat  la  atelierele  S.M.T.   lective  a  dovedit  câ  prin  aplicarea  mă­  zierca  recoltărilor.  Faptul  ca  de  pe
           prevederile  graficelor de  execuţie,  la  ma­  Practica  a  dovedit  cu  prisosinţă  că  se           Miercurea  le  revine  sarcina  ca  în  cam­  Paralel  cu  pregătirea  maşinilor  s-a  asi­  surilor  agrotehnice  specifice   culturii   unele  tarlale  unde  soiurile  de  grîu  au
          joritatea  obiectivelor  reducînd  chiar  du­  poate.  Datorită  controalelor  efectuate                pania  de  toamnă  sa  efectueze  un  vo­  gurat  aprovizionarea  brigăzilor  cu  car­  griului  pot  fi  reduse  în  mod  simţitor   fost  amplasate  pe  un  agrofond  cores­
           rata  procesului  de  construcţie  cu  5—6   sistematic  în  fiecare  săptămînă  de  o   Sectorul  zootehnic  al  gospodăriei  a-   lum  de  lucrări  agricole  echivalent  cu   buranţii  şi  lubrifîar.ţii  necesari.  efectele  negative  ale  condiţiilor  cli­  punzător  au  dat  producţii  cu   peste
                                                                                                                                                      In  vederea  executării  însămînţărilor
           zile.                             comisie  din  partea  conducerii  şantieru­  gricolc  de  stat  din  Petreşti,   raionul   57.090  hantri.  Realizarea  acestui  obiec­  la  un  nivel  agrotehnic  corespunzător,   matice,  nefavorabile,  obţinîndu-sc  pro­  1.200  kg  la  ha  mai  mari  dccît  media  ob­
            —  Cum  explicaţi  aceste  rezultate,   lui  şi  în  fiecare  zi  de  către  maiştri   Sebeş,  cuprinde  497  vaci.  Creşterea  con­  tiv  este  condiţionată  în  bună  măsura   ducţii  ridicate  şi  constante  de  grîu  la   ţinută  pe  gospodărie  dovedeşte  cc  posi­
           ce  metode  de  muncă  eficiente  s-au  fo­  coordonatori   ai  execuţiei,   a  dus  la   tinuă  a  producţiei  de  lapte  stă  în  cen­  de  pregătirea  tractoarelor,  semănători­  toate  scmănătorilc  sînt  prevăzute  cu   hectar.  Pe  această  linie  se  înscriu  re­  bilităţi  mari  au  colectiviştii  de   aici
           losit ?                           schimbarea  totală  în  bine  a  calităţii  c-   trul  preocupărilor  colectivului  de  lucră­  lor.  grapelor  cu  discuri  şi  a  celorlalte   marcatoare.  In  această  direcţie  ar  pu­  zultatele  înregistrate  de  către  colecti­  pentru  mărirea  producţiei  la  ha.  Di­
                                                                                                                                                    tea  sâ  ne  ajute  însă  mai  mult  şi  în­
                                                                                                                  utilaje  care  vor  fi  folosite  Ia  lucrările
                                                                                                                                                                                                                         ferenţe  asemănătoare  de  producţii,  de
            —  In  primul  rînd  aş  vrea  să  pornesc   xccuţici.  Dovada  cea  mai  elocventă  că   tori  de  aici.  In  vederea  unei  hrăniri  ra­  agricole  de  toamnă.  treprinderea  de  aprovizionare  nr.   12   viştii  din  Clinic,  Cărpîniş,  Pianul  de   Ia  o  tarla  la  alta.  s-au  obţinut  şi  Ia
           de  la  folosirea  elementului  om.  Din   asa  stau  lucrurile  îînt   calificativele   ţionale  a  animalelor,  consiliul  gospodă­    din  Simeria.  Ne  referim  la  faptul  că   Jos,  Apoldul  de  Sus  şi  alţii  care  au   gospodăriile  colective  din  Şprîng,  Ră-
           experienţa  anilor  trecuţi  am  observat   „bine"  şi  „foarte  bîne“,  pe  care  ni  le-au   riei,  sub  îndrumarea  organizaţiei   de   Datorită  muncii  însufleţite  depuse  de   pînă  acum  nu  nc-au  asigurat  tuburile   realizat  producţii  mal  mari  cu  400—   hău,  Rcciu,  Apoldul  de  Sus  şa.
                                                                               partid,  desfăşoară  o  intensă  muncă  de
           că  rezultatele  bune  se  ivesc  atunci  cînd   acordat  beneficiarii  la  toate  recepţiile          către  mecanicii  din  atelier  şi  mecaniza­  de  care  avem  nevoie  pentru  semănă­  500  kg  grîu  la  ha  faţă  de  media  obţi­  Din  analiza  rezultatelor  înregistrate
           există  pe  şantier  brigăzi  cu  o  bună  ca­  de  pînă  acum.  Se  cuvine  să  amintesc  că   îndrumare  şi  control  în  rîndul  lucră­  tori  s-a  reuşit  ca  această  sarcină  să   tori.  Aceasta  este  şî  o  cauză  pentru   nută  pe  raion.  La  baza  succeselor  do-   de  către  G.A.C.  din  raionul  Sebeş  reie­
           lificare,  cu  oameni  pricepuţi.  De  aceea,   oamenii  muncesc  mai  bine  şi  datorită   torilor  din  sectorul  zootehnic.  In  pri­  fie  înfăptuită  cu  succes,  pînă  acum  fiind   care  nu  putem  deplasa   maşinile   la   bindite  de  către  unităţile  amintite  au   se  câ  există  rezerve  însemnate  pentru
           în  acest  an  ne-am  folosit  în  general   faptului  că  majoritatea  lor  participă  la   mul  rînd  se  acordă  o  marc  atenţie  asi­  revizuire  şi  reparate  cele  137  semănă­  gospodăriile  colective  pe  care  le  de-  stat  mai  mulţi  factori  între  care  rolul   c»\  în  anul  viitor  să  se  realizeze  re­
           numai  de  brigăzi  mari,  specializate.  Ca   cursurile  de  îmbogăţire  a  cunoştinţe­  gurării  bazei furajere. Pînă în prezent,  de   tori  5.U.-29,  S3  grape  cu  discuri,  plu­  servim.  hotarîtor  l-au  avut :  amplasarea  cul­  colte  tîe  grîu  tot  mai  sporite  la  ha.
           să  dea  un  randament  sporit,  ele  au  fost   lor  profesionale,  însuşmdu-şi  temeinic   pîldă,  noi  ăm  însilozat  4.183  tone  de   gurile  şi  tractoarele  ce  vor  lucra   în   I.  VRACIU  turii  griului  după  cele  mai  bune  plan­  Pentru  aceasta  este  necesar  ca  în  pc-
           omogenizate,  crrmou-se  astfel  posibili­  noţiunile  ce  se*  predau.  Alături  de  oa­  diferite  furaîe,  formate   din   secară   campania  de  toamnă.  Majoritatea  maşi­  (din  colectivul  subredacţici   te  premergătoare,  executarea  in  mod   noa4.'3  5AI.C  a  \nai  »’5ma*  pînă  la  începe­
           tatea  ca  toate  să-şi  realizeze   sarcinile   meni  cu  experienţă  ca  Pasarelu  Con­  masă  verde,  floarca-soarclui  furajeră  în   nilor  au  fost  reparate  la  sediile  brigă­  hintarc  Miercurea)  corespunzător  a  lucrărilor  de  pregătire   rea  însămînţărilor  să  se  acorde  o  aten­
           zilnice  de  plan,  să  dea  lucrări  de  bună   stantin,  mozaicar,   Sainoil   Sonlciicr,   cultura  dublă  şi  porumb  siloz.  De  men­  zilor  de  tractoare,  rămînînd  ca  în  curînd  a  solului,  in  special  a  arăturilor,  ferti­  ţie  deosebita  lucrărilor  de  pregătire  a
           calitate.                         dulgher,  Andrei  Weber,  Vasilc  Carlaonţ,   ţionai  ca  şî  în  acest  an  ponderea  în                                                lizarea  unor  suprafeţe  însemnate   de   so ului.  fertilizării  iui,  asigurării  şi  con­
            In  privinţa  metodelor  de  muncă  fo­  Dumitru  Gorun,  zidari.  Vasîlc  Gro/.a,   furajele  însilozatc  o  va  deţine  porum­                                          teren,  folosirea  unor  seminţe  din  sourî   diţionării  seminţelor  necesare.
           losite  aş  vrea  să  subliniez  că  lucrînd   Ion  Budişteanu.  instalatori,  ei  se  stră­  bul.  Astfel,  din  cele  200  hectare  ocu­  ATENŢiE  DEOSEBITA             valoroase,  condiţionate  şi  tratate,  pre­          N.  TIRCOB
                                                                                                                                                                                      cum  şi  încadrarea  însămînţărilor  şi  re­
           in  1,-nţ,  cu  flux  continuu,  noi  am  reu­  duiesc  să  dea  lucrări  de  cea  mai  bună   pate  cu  această  plantă  s-a  recoltat  si                                coltărilor  în  epoca  optimă.  Trebuie  re­
           şit  să  eliminăm  o  scamă  de  timpi  morţi,   calitate.          însilozat  pînă  acum  producţia  de  pe  125
           am  evitat  munca  în  asalt,  aşa  cum  se   Pînă  acum  se  poate  aprecia  că  în  ge­  hectare.  Această  operaţiune  o  facem  cu   PREGĂTIRII  SEMINŢE!              marcat  faptul  că  în  gospodăriile  colec­
           întîmpla  în  alţi  ani.  Organizarea  mun­  neral  activitatea  noastră  a  decurs  în   ajutorul  a  5  combine  universale  de  si­                                     tive  care  au  realizat  producţii  sporite   L a   c o n c r e t
           cii  după  o  astfel  de  metodă,  extrem  de   bune  cnndiţiuni.  Au  existat  totuşi  o   loz,  care  recoltează  zilnic  pînă  la  200-                                 s-a  pus  un  accent  deosebit  pe  aplicarea
           raţională,  ne-a  dat  posibilitatea  să  în­  scamă  de  carenţe.  La  unele  obiective   220  tone  masă  verde,  producţia  la  hec­  In  complexul  de  măsuri  agrotehnice   doara  şi  Deva,  precum  şi  în  raioanele   diferenţiată,  de  la  o  tarla  la  nlu,  a  re­
           tocmim  grafice  de  execuţie,  să  Ic  ur­  aflate  in  construcţie  s-a  muncit  greoi,   tar  fiind  în  medie  de  24.000  kg.  ce  se  iau  în  vederea  sporirii  producţiei   Ilia,  Orăştic  şi  Haţeg.  Din  cele   12   comandărilor  Consiliului  Superior   al   Pe  şoseaua  dintre  lila  şî  Do­
                                                                                                                                                                                      Agriculturii,  precum  şi  a  cunoştinţelor
           mărim  cu  atenţie  si  astfel  să  putem  de­  a  existat  chiar  o  proastă  repartizare  a   Insilozarca  porumbului  continuă  pînă   de  gnu,  asigurarea  şi  pregătirea  în  bune   G.A.C.  de  pe  raza  oraşului  regional   ne  care  colectiviştii  şi  le-au  însuşit  la   ina.  pe  tot  parcursul  de  9  km,
           pista  orice  neajunsuri  .şi  să  le  înlătu­  forţelor  de  muncă,  iar  în  privinţa  cali­  Ia  realizarea  a  peste  6 000  tone,   cît   condiţii  a  seminţelor  ocupa  un  loc  În­  Deva,  doar  două  unităţi  au  trimis  pro­  învăţămîntul  agrotehnic  de  masă.  întîlncşti  denivelări  care  o  jac
           răm.                              tăţii  încă  ar  mai  fi  destul  de  mult  de   ne-am  prevăzut  în  balanţa   furajeră.   seninat.  fată  de  ce  colectiviştii  şi  lu­  be,  iar  de  la  Hunedoara  mai   trcbiuc   greu  accesibilă.
                                                                                                                                                                                        In  alte  unităţi  cum  sînt  gospodăriile
             De  multe  orî  chiar  rilraul  de  exe­  făcut.  Aceste  asnectc  stan  mereu  în  a-   Pentru  aceasta  avem  rezerve  suficiente   crătorii  din  G.A.C.  trebuie  să  acorde   primite  probe  de  la  27  G.A.C.  De  ase­  colective  din  Roşia.  Cut.  Boz,  Prcsaca,   &
           cuţie  fiind  superior,  conducerea  şantie­  tctiţia  noastră.  Sistematic,  prin  măsuri   de  masă  verde.  1-ăcînd  un  calcul  vom   o  atenţie  deosebită  acestei  probleme.  menea,  acestei   acţiuni   trebuie   să-î
           rului  a  revăzut  graficele,  stabilind  alte   adecvate,  noi  ne  străduim  sa  le  înlă­  vedea  că  pe  întreaga  perioadă  de  sta-   Rezultatele  cercetărilor  ştiinţifice  şi   acorde  o  atenţie  sporită  şl  consiliile  de   Tău.  Sîngătîn,  Lancrăni  etc.  realizările
           termene  mult  mai  mobilizatoare.  turăm  pentru  ca  la  sfîrşitul  anului  să   bulaţie  pentru  flecare  vacă  furajată  se   de  producţie  au  dovedit  că  folosirea  la   conducere  ale  gospodăriilor  colective   nu  sînt  pe  măsura  posibilităţilor,  în-
                                                                                                                                                                                      rcgistrîndu-sc  producţii  cu  pînă  la  25
             Metoda  de  muncă  indicată  mai  sus   putem  raporta  realizarea  integrală  şi  la   vor  asigura  citc  8  tone  de  nutreţuri  în-   semănat  a  seminţelor  raionale,   din   din  Gcoigiu,  Beriu,  Cugir,  Boz,  Bur*   la  sută  mai  mici  faţă  de  media  obţinută
           ne-a  dat  posibilitatea  întocmirii  unor   un  bun  nivel  calitativ  a  sarcinilor  în­  silozatc.  soluri  de  mare  productivitate,  caic  au  o   inc.  Sâlciva,  Dcmsuş,  Peşteana,  Bărăşti
           judicioase  grafice  de  aprovizionare  cu   credinţate.                    ing.  VIOREI.  SANDRU      puritate  şi  o  valoare  culturală  ridicată.,   «.a.              pe  raion.  In  marc  parte  rezultatele  nc-
           materiale.  Astfel,  chiar  cu  10—15  zile     ;     A.  OARGA           directorul  G.A.S.  din  Petreşti  contribuie  în  mod  substanţial  la  rea­  Din  analizele  efectuate  se  constată  că   satîsfăcătoarc  au  fost  determinate   de
                                                                                                                                                                                      faptul  că  în  unităţile  respective  nu  s-a
                                                                                                                  lizarea  unor  producţii  sporite  de  grîu,   în  majoritatea  unităţilor  a  existat  o   asigurat  un  nat  germinativ  corespunză­
                                                                                                                  U  ha.  Ţinînd  scabia  de  acest  lucru,  con­  prccuparc  susţinuta  pentru  asigurarea   tor,  grîul  fiind  însăniînţat  în  arături
                                                                                                                 siliile  de  conducere  a  148  gospodării   unor  seminţe  corcipunzâtoarc  şi  pen­  bolovănoase,  din  care  cauză  plantele
                                                                                                                                             probe
                                                                                                                 colective  din  regiune  au  trimis
           Pagini alese din revista                                                                              pentru  analiză  la  Laboratorul  regio­  tru  condiţionarea  lor.  îniîlnii   aceasta  a  contribuit  şi  ncînc.idrarea  în-
                                                                                                                                                                                      au  intrat  în  iarnă  slab  înfrăţite.  La
                                                                                                                                                      In  legătură  cu  aceasta  s-au
                                                                                                                 nal  pentru  controlul  seminţelor.  Mai
                                                                                                                 bine  s-au  preocupat  de  aceasta  acţiune   insă  şi  unele  deficienţe.  De  pildă,  din   sâmniţirilor  în  epoca  optimă,  deoarece
                                                                                                                                                    probele  primite  de  la  bazele  de  re­
                                                                                                                                                                                      in  gospodăriile  colective  amintite  nu
                     de  aitadati                                                                                conducerile  G.A.C.  şi  consiliile  agricole   diţionale  aproape  300  tone  săminţă  de   au  fost  luate  măsuri   organizatorice
                                                                                                                                                    cepţie  s-a  constatat  că  mai  trebuie  con­
                                                                                                                 raionale  Alba,  Brad  şi  Sebeş.
                                                                                                                                                                                      pentru  eliberarea  la  timp  a  terenurilor
                                                                                                                   Totuşi,  şi  in  aceste  raioane  sînt  gos­
                                                                                                                                                                                      m  vederea  pregătirii  suprafeţelor  desti­
                                                                                                                 podării  colective,  ca  de  pildă  cele  din   grîu.  De  asemenea,  s-au  primii  probe   nate  culturii  griului.
                                                                                                                                                    de  grîu  .şi  orz  caic  iui  au  corespuns  din
            O  veste  îmbucurătoare  pentru  iubitorii  spectacolelor  de                                        Benic,  Drimbar,  Săliştc,  Zdrapţi,  Pâu-   punct  de  vedere  al  purităţii  de   la
           revistă  :  timp  de  5  zile  un  colectiv  al  teatrului  satiric-mu-                               ca,  Ohaba,  Rcciu,  Sîngătin  ş.a.   care   G.A.S.  Gelmar,  precum  şi  de  la  G.A.C.   Ne  mai  desparte  puţină  vreme  pînă
                                                                                                                                                                                         ''^cncrca  însămînţărilor  de  toam­
           zical  „Constantin  Tânase"  din  Bucureşti  va  susţine  5  re­                                      pînă  la  8  septembrie  nu  au  trimis  pro­  din  Ighiu,  Orăştic,  Turdaş,  Cunţa  şi   nă.  Ţinînd  scama  de  faptul  că  pregăti­
           prezentaţii  în  oraşele  Hunedoara  şi  Deva  cu  spectacolul                                        bele  necesare  pentru  analiza  calităţii   altele.                 rea  şi  desfăşurarea  exemplară  a  lucră­
                                                                                                                 seminţelor.
                                                                                                                                                              îng.  T.  POPOVICI
           „Pagini  alese  din  revista  de  altădată".  In  zilele  de  8,  9  şi                                 O  situaţie  cu  totul  uesatisfăcătoarc   şeful  Laboratorului  regional  pentru   rilor  din  această  campanie  determină   —  „Călătorului  îi  şade  bine  cu  dru­
           10  septembrie  a.c.,  talentatul  colectiv  se  va  deplasa  la  Hu­                                 Se  întîlncşte  în  oraşele  regionale  Hune­  controlul  seminţelor  Alba  Iulia                      mul",  dar  mi  pe  drum  ca  acesta...
           nedoara,  urmînd  ca  ultimele  2  spectacole  să  fie  susţinute                                                                                                          în  măsură  hotărîtoarc  soarta  producţiei  Desen  de  V.  MIHAILESCU
           Ja  Deva,  în  zilele  de  12—13  septembrie  a.c.
            Spectacolul,  inspirat  din  bogata  tradiţie  a  teatrului  sa-
           tiric-muzîcal  „Constantin  Tănase*'  oferă  nu  numai  prilejul                                                 La  E xşpozH îa  c*ea35zăa»â8®r  ec©8a©mraî,eî  n a ţio n a le   a  R .8P.  Itoamfoie
           unei  seri  plăcute,  ci  adună  ca  într-o  minusculă  antologic
           pagini  dintre  cele  mai  valoroase  ale  revistelor  noastre  din
           perioada  anilor  1930—1940.  Textele  scrise  şi  alese  de  către
           Nicuşor  Constantincscu  şi  George  Voincscu  dintr-un  marc                                          PĂRERI  ALE                                               VIZITATOR!
           număr  de  spectacole  de  odinioară,  dezvăluie  cu  umor  şi
           sarcasm  racilele  vechii  societăţi  burghezo-moşiereşti,  din
           realităţile  căreia  revista  de  altădată  s-a  inspirat,  criticîn-                                   In  incinta  pavilionului  central  al  Ex­  selor  străine  similare.  A  fost   pentru   de  un  patrimoniu  cinegetic  bogat,  am­
           du-lc  vehement,  fără  cruţare.                                                                      poziţiei  realizărilor   economici  naţio­  mine  o  adevărată  surpriză  sâ  constat   bele  de  natură  să  atragă  un  număr  crcs-   pre  marele  Combinat  de   ccluh
                                                                                                                                                                                                                        hârtie  Brăila,  despre  faptul  că  în
            Revista  protesta  cu  umor,  extrem  de  incisiv,  împotriva                                         nale  a  R.P.  Romînc  din  Capitală,  un   aici  nu  numai  bogăţia  şi  calitatea  ex­  cînd  de  turişti  din  R.F.  Germană  şi   Industrie  de  valorificare  a  stufi
           diferiţilor  afacerişti  îmbogăţiţi  prin  tot  felul  de  afaceri                                     reporter  al  Agerpres  a  întîlnit  pe  Frauz-   ponatelor,  ci  şi  etalarea  cu  gust,  as­  din  alte  ţări.  Aveţi  perspective  minu­  fost  creata  in  anii  puterii  popula
           stranii,  ciudate,  împotriva  exploatatorilor,  posesori  ai  unor                                   Joscf  Gattys,  inginer  şef  şi  proprietar   pectul  practic  şi  în  acelaşi  timp  îneîn-   nate  şi  vă  doresc  succes"  a  încheiat   perioada  1956—1964  s-au  făcut  85
                                                                                                                                                    tător  al  expoziţiei  dv.".
                                                                                                                 al  firmei  cu  acelaşi  nume,  şi  pe  ingi­
           averi  incalculabile,  de  extracţie  obscură  (Controlul  averi­                                      nerul  Cert  Kroll,  colaborator  al  ace­  ,,Unele  din  produsele  văzute  aici  —   Gert  Kroll.   canale,  s-au  construit  162  km  <
                                                                                                                                                                                        Delta  Dunării,  această  uriaşă  şi  mi­
           lor),  contra  imoralităţii,  a  senzualismului  frivol  (Eu  sînt                                     leiaşi  firme  şi  cooroprictar  al  firmei   adaugă  ing.  Gert  Kroll  —  nc-au  trezit   nunată  bogăţie  naturală  a  patriei  noa­  1.5CO.OOO  mp,  platforme  pentru
           mica),  contra  şperţarilor  grosolani  (Ancheta)  etc.                                               „Lugar",  ambele  din  Republica  Fede­  interesul  şî  considerăm  câ  ar   putea   stre,  este  şi  ca  prezentă  în  Expoziţia   z ha rea  stufului,  40  ateliere  fixe  ş
                                                                                                                                                                                                                        bile. ^ Lucrările  de  exploatare  a
             De  altfel,  momentele  respective  din  spectacol  s-au  bucu­                                     rală  Germană.                     constitui  obiectul  unor  importuri  în   realizărilor  economici  naţionale.  Vizi­  lui  sînt  deservite  de  656  tractoar
           rat  de  un  binemeritat  succes,  măiestria  interpretativă  a                                         „Ţara  dv.  —  spune  dl.  Franz-Joscf   R F.  Germană  din  partea  firmei  noa­  tatorii  nu  în  faţa  lor  o  imagine  auten-   ciale,  300  de  rccoltatoarc,  1.040  i
           actorilor  şi  soliştilor  vocali  fiind  îndelung  răsplătită  prin                                  Gattys  —  este  deosebit  de  preţuită  în   stre.  Mă  refer  la  unele  produse  de  ex­  t'câ  n  unei  părţi  din  procesul  compli­  morci.  Pentru  transportul  materie
                                                                                                                 străinătate  şi  se  vorbeşte  despre  ca  cu
                                                                                                                                                    port  ale  întreprinderii
                                                                                                                                                                        „Chiniimporr"
           aplauze  de  către  publicul  hunedorean  care  a  participat                                          respect  şi  simpatic.  Expoziţia,  care  con­  şî  „Petroiexport".  Vom  studia  posibi­  cat  de  valorificare  a  marii  bogăţii  a   mc  pe  apă  există  34  de  şalupe  şi  r
                                                                                                                                                                                      ţării  noastre  —  stuful.  Ei  manifestă  un
           ieri  scară  la  primul  spectacol.                                                                   centrează  cele  mai  importante  din  în­  litatea  importului  si  a  altor  produse  cc   mare  interes  faţă  de   demonstraţiile   chcre,  56  de  ccaimiri  de  400  te
                                                                                                                                                                                                                        200  tone.  Oamenilor  muncii,  cai
             La  reuşita  acestei  inspirate  reviste  trebuie  menţionat                                         făptuirile  remarcabile  pe  care  Ic-a  do-   fac  obiectul  întreprinderii  „Maşinex-   practice  cu  tractorul  pentru  recoltatul   crezză  la  exploatarea  şî  punerea  î
           aportul  Marilenci  Bodescu,  a  lui  Ion  Antoncscu-Cărăbuş,                                         bîndit  poporul  romîn  în  ultimele  două   port".                  stufului.  Prezentatorul  utilajelor  de  aici,   loarc  a  stufului,  li  s-au  creat  cc
           Puiu  Călin eseu,  Aida  Moga,  Ioana  Matachc,  Cornelia  Teo-                                       decenii,  este  de  natură  sâ  ridice  şî  mai   „Mă  aflu  acum  pentru  a  doua  oară   Sirn  Cabason,  muncitor  lăcătuş,  dă  am­  optime  de  muncă  şi  de  trai.  La  î
                                                                                                                  mult  stima  pentru  ţara  dv.  Ca  specia­
           dosiu,  I.  Brandea,  Mihai  Ciucă,  Nicu  Constantin,  Horia                                                                            în  Roniînia,  o  cunosc  mai  bine  dccît   ple  explicaţii  privind  productivitatea  şi   şi  la  unităţile  de  exploatare  a  st
                                                                                                                  lişti,  nc-au  interesat  îndeosebi  expo­  colegul  meu,  totuşi  sînt  la  fel  de  sur­  alte  caracteristici  tehnice  ale  lor.
           Căciulcscu,  Ciupi  Rădulescu  şi  alţii.                                                             natele  industriei  constructoare  de  ma­  prins  ca  şi  el,  întrucît  nu  mă  aşteptam   Alături,  vizitatorii  privesc  îndelung   s-au  construit  174  apartamente  ş
             Decorurile  şi  costumele  viu  şi  frumos  colorate  ale  lui                                      şini  şi  constatăm  că  multe  din  aceste   să  puteţi  prezenta  într-o  expoziţie  un   un  marc  mozaic  realizat  artistic,   pe   ţe  .ţ0°,  garsoniere  pentru   munc
                                                                                                                                                                                                                        inginerii,  cercetătorii  şi  tehnicienii
           George  Voinescu,  tablourile  coregrafice  datorate  lui  Oleg                                        produse,  ca  instalaţiile  de  foraj,  mo­  sortiment  atît  de  bogat  de  produse  de   care  sînt  reprezentate  marile  unităţi  stu-   lucrează  în  acest  domeniu.   Luct
           Danovski,  Artist  Emerit  şi  Nicolae  Sever,  au  dat  posibi­                                       toarele  electrice,  electromotoarele,  ma-   0^  calitate  superioară.  Meritat!  felicitări   ficole   lucrăriic  de  amenajare   din   din  Deltă  au.  de  asemenea,  la  <
           litate  talentatului  regizor  Nicolae  Dinescu  să  realizeze  un                                    şinile-unelte,  instalaţiile  frigorifice,  in­  sî  sînt  convins  că  sînteţi  pe  drumul  ob­  Delta.  Biologul  Marioara  Neagu,  de  la   ziţîc  5  nave-dorniitor  de  mare  c
                                                                                                                 stalaţiile  pentru  industria  chimică  şî   ţinerii  unor  succese  tot  mai  importante.  Institutul  de  proiectări  cehdoză-fibre-
           spectacol  în  care  fastul  şi  specificul  genului  evidenţiază   C o n s t r u c t o r i  pe  ş a n t i e r u l   d i n   P e t r i l a .  altele,  sînt  fabricate  la  un  nivel  teh­  Tara  dv.  dispune  şi  de  multiple  po­  stuf  din  Bucureşti,  dă  explicaţiile  cu­  ţaţe  şi  alte  78  diverse  nave  de  ut
           pregnant  bogatul  conţinut  de  idei  al  spectacolului.                  Foto:  M.  NICOLAESCU       nic  superior,  identic  cu  cel  al  produ­  sibilităţi  turistice  şi  în  acelaşi  timp,  venite.  Ea  vorbeşte  printre  altele,  des­  socîal-sanitară.
                                                                                                                                                                                                                                  (Transmis  prin  Agerp
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34