Page 30 - 1964-09

Pag,' 2 Drumul socialismului Nr; 3014

Un nou cinematograf
In munţi, ia forestieri rul cinematografelor săteşti a ajuns la
Hunedoara
numă­
In
regiunea
250. Această cifră a fost completată
duminică, cu ocazia deschiderii în satul mm
Bîrcca Mare a unui nou cinematograf,
Drumul de pc marginea viului Sobe* Nu tinereţCrt îl face neobosit. Obiş­ restituim comitetului sindicatului şi cel de al 11-lea cinematograf sătesc
urcă pînn-n inima munţilor. După nuinţa. Nicolac Oargă, forestierul care luăm altele noi. din raz.i oraşului regional Deva. Cu
cc lasă-n urmă comuna Şugag se ra­ ne însoţeşte, arc mai bine de 50 de — Sînt mulţi cititori ? acest prilej a fost prezentat filmul ro-
mifica in mai multe braţe, spre gu­ ani. Jumătate din viaţă şi-a petre­ — La noi, toţi citesc. Am aici evi­ mînesc in culori „Un surîs în plină De curînd, în o-
rile de exploatare unde lucrează fo­ cut-o în munţi, ca tăietor de lemne. denţa cărţilor împrumutate mai re­ vară".
restierii întreprinderii din Sebeş. Silit — Inca puţin şi ajungem echi­ cent. MARDARI ALEXANDRU raşul Lupeni a fost
cele 8 guri de exploatare ale secto­ pă, ne îmbărbătează. Dacă mi-i şe­ In caietul pe carc-l arată şeful de corespondent deschilă o expoziţie
rului Oaşa : Dobra, Distra, Tortura, ful de parchet, vorbiţi cu şeful bri­ sector, citim : Nicobc Oargă — „Dru­ de mobilă.
Gîlccag, Gropate, Balele, Şusu şi găzii, cu Oargă... mul spre ziuă", Vasilc Oargă — „Ini­ In Foto: Aspect
Pinul Gardului. De aici, în 8 luni au — Fiul dumitelc ? mă lînără", Ştefan Simion — „Des­ „Citadela sîârîmaiă"
fost trimişi patriei circa 70.000 m.c. pic productivitatea pădurilor", Petru din sala expoziţiei.
— E şi feciorul meu acolo, da nu-î
lemn de răşinoasc şi fag. Lucrările de el şeful brigăzii. E alt Oargă. Să-i Oargă — ,,0 viaţă obişnuita", Pe­ la Haţeg
doborît şi secţionat, scos-apropiat şi spuneţi Lauienţiu, că Oargă ne chea­ tru Barbu — „Din neagra ţărănie"... Foto : N. MOLDO-
încărcat sînt aproape sută la sută mă pc toţi 7 din echipă. Sîntem din Titluri de cărţi sînt multe în dreptul Recent, Teatrul de stat din Petroşani VEANU
mecanizate. acelaşi sat... a făcut o nouă deplasare in oraşul Ha­
Alta este astăzi munca şi viaţa fo­ fiecărui nume. Forestierii s-au obiş­ ţeg, prezentind în faţa unui numeros
restierilor. In parchetele sectorului In echipa celor care scot buştenii nuit fă citească, să afle noul din ţară public piesa „Citadela sfărimata" de
Oaşa au la dispoziţie 25 de fierăstraie doboriţi şi-i apropie de „ghiarelc" fu- şi din lume, să cunoască cele mai noi Horea Lovinescu. Spectacolul s-a bucurat
mecanice, 11 funiculare de tip Mî- nicularului şi apoi de rampa de în­ creaţii literare. Interesul acesta pen­ de mult succes. mm
neciu şi Wyssen, 3 dccovilc, nutotrolii, cărcare, l-am întîlnit pe şeful par­ tru nou, i-a făcut să se aboneze h A plăcut îndeosebi jocul actorilor
tractoare, nutoremorci şi camioane. chetului Petru Barbu. L-am cunoscut ziare şi reviste. Zilnic maşinile care Colda Ana, Artistă Emerită, Constan­
Paralel cu îmbunătăţirea condiţiilor şi pe Lauienţiu Oargă şi pe ortacii vin în parchetul lor aduc ziarele care tin Dicu, Ghsorghe lordăchcscu, Mia
de muncă a crescut şi nivelul de trai lui. Apoi, şeful de parchet ne-a con­ mai au încă mirosul de cerneală proas­ Macii şi Emilia Pantazopol.
al forestierilor. Pentru ci s-au ridicat dus mai departe, la mînuitorii fîcrăs- pătă. Şi tot dorinţa de a cunoaşte, de NICU SBUCHEA
cabane spaţioase, s-au amenajat maga­ traiclor mecanice, la funicularişti. Si- a se delecta îi strîngc pe forestieri în
zine care sînt aprovizionate din abun­ mion Ştefan şi Pal Mihai, mecanicii jurul aparatului de radio cu tranzis- corespondent
denţă cu produse industriale şi ali­ ficrăstraielor, doboară fiecare în cî* tori, care nu lipseşte din nici o ca­
mentare. tcva minute copaci groşi, care pe vre­ bană...
Bucuria vieţii noi, forestierii şi*o muri doi oameni cu secuii grele, bine Acestea-s preocupările lucratorilor şi mai bine gospodărită circumscripţie
exprimă prin fapte : In sutele de me­ ascuţite, abia dacă reuşeau sa-i culce din parchetul Dobra-Haşu după orele s-a desfăşurat şi se desfăşoară într-un
tri cubi de lemn daţi peste plan, în după multe orc de trudă. de muncă : citesc cărţi şi ziare, ascul­ e d e t i u n î a o s p o d ă r e i t i ritm susţinut.
valorificarea superioară a masei lem­ Pc drum, Petru Barbu vorbeşte cu tă radio, vizitează magazinul (nu de­ La obţinerea acestor rezultate au con­
noase din bogatele păduri ale patriei. parte de cabana lor) de unde cumpără tribuit în general toţi locuitorii ora­
mîndric de colectivul parchetului. De tot ce au nevoie... şului, care au muncit cu elan la înfru­
la el aflăm ca n-a fost lună în care „Să tot lucrezi Ia pădure acum, în­ museţarea lui.
La parchetul să nu fi depăşit planul. Luna trecută, cepe să-şi depene amintirile Nicolac totuşi activitatea cetăţenilor din cir­
Dar în mod deosebit este apreciată
Dobra — Haşu din parchetul lor a fost exploatată Oargă, tatăl. C«nd s-a mai pomenit înfrumuseţare în oraşul Simerîa cumscripţia electorală nr. 8 (deputat
să se facă aşa dormitoare pentru noi,
peste plan o cantitate de circa 200
Maria Fcchetc), care au pavat 2.700
m.c. lemn, iar dacă sectorul Oaşa şi-a sau să aducă alimente aici, în mun­ m.p. de trotuar cu deşeuri de marmură,
te ?„. Cînd am început cu să lucrez
Locul de munca al forestierilor din depăşit sarcinile de plan la producţia la pădure, dormeam pe cetină şi ne De la un an la altul, în oraşele şi obiectivelor cu privire Ia gospodărirea O alta lucrare la care au participat au amenajat 1.200 m.p. zone verzi şi
parchetul pc carc-l vizitam este in globală şi marfă cu peste 20 ta sută, aduceam mîncare fiecare ce aveam... satele patriei, amprenta noului se aş­ şi înfrumuseţarea oraşului. Pus în dis­ 3.848 de cetăţeni este aceea a eliberării au curăţat 620 m.l. şanţuri.
pădurile muntelui tăiat de Rîul Do- acesta este şi rodul hărniciei fores­ Din sate, de la 30—50 şi chiar 70 de terne peste tot. Faţadele vechilor casc cuţia sesiunii sfatului popular, în luna amplasamentelor pentru blocurile de Cetăţenii din circumscripţia electo­
brei. încă de departe se aude zum­ km, veneam pe jos. Acum, cînd mer­ cu pereţii coşcoviţi, a căror culoare ianuarie, planul de măsuri a fost apro­ locuinţe şi amenajarea terenurilor, la rală nr. 31 (preşedinte al comitetului
zetul caracteristic al ficrăstraielor me­ tierilor din parchetul Dobra-Haşu. gem acasă, pe Iîngă că avem salariu cenuşie şi tristă oglindea parcă viaţa bat de către deputaţi, pornindu-se de care an fost executate 15.395 orc mun­ de stradă Cornelia Petruţiu), au amena­
canice, care retează trunchiuri să­ frumos, sîntem duşi cu maşinile în­ plina de privaţiuni a locatarilor, au ră­ îndată Ia realizarea lui. Cunoseîndu-şi că patriotică, realizîndu-sc economii în jat 1.300 m.p. zonă verde, au pavat
nătoase de fag şi alăturîndu-se şuie­ treprinderii, sau cei care stăm mai trotuarele şi îşi întreţin într-o per­
rului de bas al fiiniculaiului încăr­ După orele departe, cu bilete de tren, plătite de mas doar amintiri. Viaţa oamenii sarcinile ce le reveneau în cadrul cir­ sumă de 38.488 Ici. fectă stare de curăţenie strada. Printre
nouă
pc care o
trăiesc astăzi
Amenajarea zonelor verzi, întreţine­
cat, zboară împreună de-a lungul văii. de muncă la cabană întreprindere... muncii, stăpîni pe soarta lor şi cumscripţiilor electorale, deputaţii sfa­ rea .vccstora, precum şi plantarea de circumscripţiile cu cele mai bune re­
tului popular, cu sprijinul celor 32 co­
zultate mai pot fi amintite şi nr. 5
E semn că aici, în parchetul Dobra- Astea toate mă fac pe mine sa nu pe bogăţiile ţării se reflectă şi în mitete de cetăţeni pc străzi, a celor flori şi arbori ornamentali a fost exe­ (preşedinte de comitet Gheqrghc Ni-
mă despart de pădure. De ce adică, aportul pc care şi-l aduc la transfor­
Haşu, se lucrează din plin. In căuta­ tocmai acum să stau de-o parte? Oi fi marea şi înnoirea străzilor şi a cartie­ trei comitete de cetăţeni pe lucrări şi cutată de 29.380 cetăţeni, care au lu­ culcscu), circumscripţia nr. 26 (preşe­
rea şefului de parchet luăm ca punct O camera spaţioasă, cu paturi fru­ cărunţit un pic, dar tot nu mă las. relor în care locuiesc. Noile cvartale de a celor 12 comitete de blocuri, au mo­ crai 117.542 orc muncă patriotică, dinte de comitet Valcria Şuvaina) şi
altele.
bilizat cetăţenii la efectuarea lucră­
realizîndu-sc economii
de reper cablul ftinicularului, care mos aliniate. Albul cearşafurilor şi ai Şi-apoi, munca-i mai uşoară acum...". locuinţe cu blocuri zvelte şi luminoase, rilor stabilite. 293.886 Ici. în sumă de Entuziasmul sîmerienilor face ca de
fetelor de pernă îmbie parcă la
se leagănă peste vîrful copacilor în­ Comentariile sînt de prisos. Vorbele vopsite în culori pastelate, dau oraşe­ Ia o zi la alta, oraşul ceferiştilor să
odihnă. lor un aspect tineresc, optimist. In ve­ Informarea operativă a locuitorilor întreţinerea şi amenajarea celor 2.76
rădăcinaţi pe anevoioasa coasta a Na­ Pe etajere carţî ; d*> specialitate şi vârstnicului lucrător sînt străbătute de chile cartiere faţadele clădirilor sînt cu problemele discutate în sesiune, mun­ ha tic zone verzi din cartierele ora­ devină tot mai mult un oraş-grădină.
şului. înclinaţia de 30 şi pe alocuri de de literatură beletristică. adevărul prezentului, care dă imbold bine îngrijite, încadrîndu-se armonios ca de lămurire dusă de la om la Om, şului au schimbat complet înfăţişarea Rezultatele obţinute în producţie se îm­
pletesc strîns cu rezultatele activită­
40 de grade a pantei, face să apară — Aveţi bibliotecă ? forestierilor să muncească cu toată în noua estetică urbană. au făcut ca obiectivele cuprinse în pla­ acestuia, crcîudu-sc locuri plăcute pen­ ţilor obşteşti, fiind o dovada vie a noii
nul de masuri cu privire la gospodări­
pc frunţile celor neobişnuiţi broboane — Cum să vă spun... Este un fel forţa şi priceperea lor... îngrijirea străzilor, curăţenia lor, tru rccrccrc. Curăţenia oraşului, aspec­ conştiinţe socialiste.
de bibliotecă voiantă. Din lună în crearea zonelor verzi prin munca ce­ rea şi înfrumuseţarea oraşului sa fie în­ tul lui tot mai frumos şi mai îngrijit
de sudoare. Doar „călăuza" sare din stei lună, şefii de parchete ridică un nu­ tăţenilor, au devenit preocupări Coti­ deplinite şi depăşite. In felul acesta s-a este privită cu aceeaşi atenţie de locui­ Bilanţul celor 8 luni constituie un
în stei parcă ar merge pc drum drept. măr de cărţi. După cc sînt citite le R. BUD1N diene. reuşit ca în cele 8 luni care au trecut torii din Simeria. In această direcţie, nou imbold pentru locuitorii Simeriei
care mobilizaţi de deputaţi, muncesc
La înfăptuirea acestor obiective sfa­ să fie efectuate un număr de 413.375 cetăţenii au efectuat 41.354 orc muncă în continuare la gospodărirea şi înfru­
turile populare, cu sprijinul deputaţi­ orc muncă patriotica, de către 102.540 patriotică la lucrări de curăţenie, eco- museţarea oraşului pentru a-l face toc
lor mobilizează mase tot mai mari de participanţi. Valoarea economiilor rea­ nomisindu-sc suma de 103.385 Ici. mai frumos.
oameni, la întrecerea ce se desfăşoară lizate faţă de devizele lucrărilor, ridî- întrecerea pentru cea mai frumoasă M. RUGINESCU
aceea, acum la plecare spun: „la revedere
PATRU SCRÎSORi tabără dragă". mai frumoasă circumscripţie, comună Printre obiectivele importante pre­
cîndu-se la suma de 935.030 Ici.
pentru cea mai bine gospodărită
şi
„Despărţirea de aceste locuri frumoa­
se a sosit parcă prea repede — spune şi oraş. văzute în planul de măsuri, şi care au
Acordînd importanţa cuvenită atra­
fost realizate în cele 8 luni, amintim
Paulina Forţofoi. Ne parc rău că ne gerii maselor de cetăţeni la conducerea întreţinerea şi repararea a 17 km de A li E N A
despărţim de pitorescul locurilor, de treburilor obşteşti, comitetul executiv străzi. La această lucrare au participat
Tntr-un plic sosit Ia redacţie am găsit zilei de mîinc. Sînt copii cc îşi trăiesc prietenii noştrii noi, împreună cu care al Sfatului popular al oraşului Simerîa 57 686 cetăţeni, care au prestat 239.900
patru scrisori. Erau semnate de patru copilăria pc care părinţii lor şi-au dori­ am învăţat atîtca lucruri frumoase. (preşedinte tov. Avram Mihuţ), se preo­ orc muncă patriotică, economiile rea­
eleve. t-o, fără însă s-o poată avea. Sînt co­ Mulţumim tovarăşilor care nc-au îngri­ cupă cu multă răspundere de organi­ lizate ia această lucrare fiind aproape
„Mă numesc Voinca Ana şi sînt ele­ piii zilelor noastre în care totul se face jit şi s-au ocupat de noi aici în tabără, zarea şi mobilizarea cetăţenilor la ac­ de 500.000 Ier. La lucrările de hidroa­ MIERCURI 9 SEPTEMBRIE 1964
vă la Şcoala generală de 8 ani din co­ pentru ei, pentru viitorul lor ce şi-a dar mai întri de toate mulţumim din ţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare. melioraţii şi consolidări de maluri pc
inimă partidului nostru drag prin grija
Pe baza propunerilor făcute de ale­
muna Vinţul de Jos. Părăsesc azi tabă­ deschis larg porţile. căruia noi, copiii, creştem fericiţi". gători şi a studiilor efectuate, comite­ canalul Strei au fost efectuate 5.184 orc
ra de pionieri de la Şugag şi aş dori Ana, Livia, Paulina şi Susana şi-au Mulţumim din inima partidului. A- tul executiv a întocmit un plan de mă­ muncă patriotica de către un număr
ca şi prin această scrisoare să aduc mul­ petrecut o parte din vacanţă în tabăra ccstc cuvinte sînt întîlnitc în toate cele de L296 cetăţeni, obţinîndu-se econo­ C I N E M A dc , muzică uşoară cerut de ascultă­
ţumire partidului nostru drag pentru de la Şugag. Bucuria, frumosul cc le-a patru scrisori venite din tabăra de la suri în vederea traducerii în fapt a mii în valoare de 12.960 Iei. torii caic au dezlegat rebusul muzi-
minunatele condiţii care ni le-a creat însoţit mereu, le-a făcut să însereze cu­ Şugag. Pionierii Ie rostesc cu căldură DEVA : M-am îndrăgostit la Co- î 20,15 jurnalul satelor : 21,0C
nouă copiilor..." vinte de mulţumire într-o scrisoare a- şi recunoştinţă. Ei îşi dau scama tot penhaga — cinematograful „Patria" ; Noapte bună, copii. Povestea : „Ur-
„Sînt eleva la Şcoala generală de 8 dresată redacţiei. mai mult de grija ce le-o poartă parti­ Primul troleibuz — cinematograful snleţii lacomi" ; 21,15 Cine ştie, rîş-
ani din comuna Miceşti. Mă numesc Rn- „Grija şi căldura cu care fost pri­ dul. „Noî ştim că nu a fosr întotdeau­ „Arta" ; PETROŞANI : Kozara — (reluare) ; 22,15 Muzică de dans.
s.in Livia. Azi mă despart de colegele miţi — ne serie Ana Voinca, — am na aşa — ne serie Livia Rusau. Am cinematograful „Republica” ; Ocolul PROGRAMUL II : 8,36 Muzică
mele din tabără, împreună cu care am întîhrt-o şi în alte tabere, pentru că aflat de la părinţii noştri, de la şcoală, păinîntului în 80 de zile — scria I uşoară ; 9,03 SHptâinîna muzicii bul-
petrecut clipe de neuitat..." noi, elevii ne bucurăm an de an de va­ am citit cit de grea a fost lunti comu­ şi II — cinematograful „7 Noiembrie"; garc ; 9,33 Muzică populară ; 10,30 D(
ALBA 1ULIA : Un om care nu exis- toate pentru toţi (reluare); 11,03 In-
„In acest an mî-am petrecut ultimele canţe plăcute Ia munte şi la marc. Dar niştilor ca să nţ deschidă drum spre tă — cinematograful „Victoria" ; Sen- registrări de la cel dc-al III-lca Con*
zile din vacanţa de vară pe minunata parcă de fiecare dală atenţia. grija pen­ viaţa pc care noi o trăim. De aceea nu no Boa — cinematograful „23 Au- c,,rs internaţional „George Enescu" —
Vale a Sebeşului în tabăra de la Şu­ tru noi e mai marc. Alei la Şugag vom uita o clipă lupta partidului, de gust"; SEBES : Omul din fotografie 1964 ; 12,30 Sclccţiuni din operete:
gag. Mă numesc Paulina Forţofoi şi ne-ain petrecut vacanţa într-un minu­ aceea îi mulţumim şi ne vom strădui — cinematograful „ Progresul"; Pă- 13,08 Piese vocale şi instrumentale de
mîntul
îngerilor — cinematograful I°n Borgovan ; 13,30 însemnări de
sînt elevă la Şcoala generală de 8 ani nat tablou al naturii, căruia i-asn dat să-i răspundem prin învăţătură grijii cc „Sebeşul"; ORĂSTlE : Imblînzito/ii reporter; 14,30 Cîntcce şi jocuri
ne-o poartă".
din Vinţul de Jos..." viata noi, copiii, cu veselia şi jocurile de biciclete — cinematograful „Pa- populare; 15,05 Cîntcce de com-
„Nu pot reda prin cuvinte bucuria noastre". Am răsfoit patru scrisori vcnite.de tria" ; Adorabile şi mincinoase — ci- pozitori elin R. P. D. Coreeană ;
şi mulţumirea ce le-am simţit în zilele „Nu ştiu cc să spun c-a fost mr.i fru­ pe Valea Sebeşului, Din fiecare rînd ncmatograful „Flacăra"; „LUPEiNI : 16,30 Folclorul regiunilor patriei:
din vacanţa aceasta..." Cu aceste cuvinte mos: carnavalul? Drumeţiile cu temă am desprins bucuria vremurilor noi, în O zi de toamnă — cinematograful melodii din Oltenia ; 19,05 Solişti şi
îşi începe scrisoarea eleva Susana Făgă- la Mărtinic sau la Dobra? Focurile de fiecare cuvînt am zărit parcă chipurile „Cultural" ; „HAŢEG : Ucigaşul şi orchestre de muzică populară ; 19,3C
fata — cinematograful
„Popular" ; Aspecte de la Expoziţia realizărilor
răşiu din Şard. tabără? Ştiu doar atît — spune Susana luminoase, feţele rumene ale copiilor de BRAD : Mi-am cumpărat uu tată — econonfîci naţionale a R.P.R. ; 22,45
Patru scrisori. Patru copii scriu re­ Făgărăşiu cu sinceritatea copilului feri­ azi, ale acelora care au ajuns să trăia­ cinematograful „Steaua roşie" ; SIME- M^o^ii orchestrale din comedii mu-
dacţiei minaţi de îndemnul inimii. Pa­ cit — ca aceste zile de vacanţă vor ră- scă şi să preţuiască adevărata copi­ R1A : M-ani îndrăgostit la Copenhaga ‘ * ’ J 1'1',C‘^ dans’
RADIOJURNALE SI BULETINE
...
M
f
tru copii crescuţi în anii libertăţii, caic nainc de neuitat. Aş dori ca şi în va­ lărie. IN FOTOGRAFIE : cumpărătorii alcgîndu-şi cărţile preferate la unitatea - cinematograful „Mureşul . _ _ DE ŞTIRI . 5.00 ; 6,00 ; 7,00 ; 8,00 ;
n-au cunoscut silnicia şi mizeria, grija canţa viitoare să mă reîntorc aici. De LUCIA LICIU de librărie a cooperativei de consum din Orăştic. Foto : V.ONOIU 10,00; 12.00; 14,00; 16,00 18*00 !
RADIO 20,00; 22,00 (programul 1); 9,00; 11,00
13.00; 15,00; 17,00; 19,00; 20,10:
PROGRAMUL I : 5,06 Emisiunea 23,00 (programul II).
!a îngrăşat se concretizează în faptul că pentru sate : Depozitarea produselor
A V A N T A J E L E FO LO S IR II Fi D a scăzut simţitor preţul de cost pe kg. agricole: 5,16 jocuri populare din di- Buletin «
de spor în greutate, acesta fiind redus
ferite regiuni ale ţarii ; 6,30
Sfatul
aproape la jumătate faţă de anii pre­
cedenţi. Costul unui kg. de spor se medicului : Alimentaţia în bolile de PENTRU 24 ORE
piele ; 6.40 Melodii distractive ; 7,06
___
„
„
w
w
menţine totuşi ridicat din cauza furajă­ Solist» de muzică uşoara; 8,06 Mc Vreme nestabila, cu cerul varî-ib I *
i.
.
.
C O M B IN A T E iN H R A N A P O R O Y pc porumb în primele luni ale acestui Iod îi poularc interpretate la diferite . ‘ , 1 ° C‘1 Cf,SU °.r”1a averse,
rii unilaterale a porcilor, bazată numai
. ,n . urSld V Cl‘ „ °f n1,1' Ca*
instrumente; 9,00 Pagini distractive
an. O alta cauză care a influenţat nega­
fon „Mărie Tudor" : 12,03 Cîntcce iiCnn d,n Eforul nord ş. nord-vest.
tiv asupra realizărilor a fost şi faptul din operete; 10.03 Teatru la micro* r _ *.n \\ 511 * potrivit, cu mtensi-
Una din sarcinile de marc însemnă­ tică a metodelor zootehnice avansate de ca acestea să fie complete, adică să superioare anilor precedenţi. In cursul că unele unităţi nu şi-au respectat gra­ despre oţclari; 12,30 Din muzica ^ P 'r a tu r a staţionara. Ziua va fi cu-
tate pe care partidul le-a pus în faţa hrănite a porcilor puşi la îngrăşat. Re­ conţină toate substanţele energetice, vi­ semestrului 1 al acestui an s-a realizat ficele de livrare stabilite, fapt ce a de­ popoarelor ; 14,30 Roza vînturilor : ? nnSn ,nţrc 21 6™dc, iar noiptea
lucrătorilor din agricultură este dezvol­ zultatele cercetărilor ştiinţifice şi de taminele şi sărurile minerale de care arc un spor mediu zilnic de creştere în terminat ca în primul trimestru îngră- 15,00 Muzică populară interpretată de m*rc s 1* H grade.
tarea continuă a sectorului zootehnic producţie au dovedit că una din meto­ nevoie organismul animalelor pentru o greutate de 551 gr., faţă de 495 gr. cît şătoria să-şi desfăşoare activitatea nu­ Dumitru Sopon şi Toni lordachc: PENTRU URMĂTOARELE
şi sporirea productivităţii animalelor, în dele raţionale ce trebuie aplicate în ve­ bună dezvoltare. a fost planificat la categoria porci graşi. mai cu 80 la sută din capacitatea sa. 16,30 Muzică de estradă; 17,30 F.niî* ^ 7.(1 E
vederea asigurării unei bune aprovizio­ derea sporirii substanţiale a producţiei Iată un exemplu de raţie zilnică în­ La categoria tineret porcin sporul de Lichidarea lipsurilor semnalate consti­ siunc literară ; 17,50 Cîntă formaţia
nări a oamenilor muncii cu produse a- animaliere este introducerea furajelor tocmită pentru porcii puşi la îngrăşat. creştere în greutate a fost mai marc cu tuie, desigur, rezerve însemnate pentru de muzică uşoară condusă de Gclt Vreme schimbătoare, favorabilă ploî-
nimaliere. combinate în hrana porcilor. Pc acea­ creşterea gradului de rentabilizare a u- Solomoncscu ; 18,30 Program muzical lor locale, cu temperatura staţionară la
stă cale, pc Iîngă faptul că se asigură Conţinutul în nităţii noastre. pentru fruntaşi şî evidenţiaţi în început, apoi în uşoară creştere spre
Deosebit de importantă în aceasta pri­ întrecerea socialist ; 19,00 Program sfîrşilul intervalului.
vinţă s-a dovedit a fi orientarea dată o valorificare deplină a tuturor resurselor Categoria de greutate Cantitatea de furaje UN. A.D. Eficienţa furajelor combinate depinde
combinate în kg.
a porcilor
gospodăriilor de stat cu privire la pro­ de furaje, inclusiv a produselor secun­ (Rr-) în mare măsură şi de pregătirea aces­
filarea şi concentrarea producţiei agri­ dare provenite din industria alimentară, 25—40 kg. 1,400 1,51 204 tora. De aceea, la întocmirea reţetelor
cole. Pentru înfăptuirea obiectivului a- se obţin sporuri însemnate de greutate 40—70, kg. 2,200 2,37 286 pentru producerea furajelor trebuie să
mintit, gospodăria de Stat din Orăştie cu un consum redus de unităţi nutriti­ peste 70 kg. 3,100 3,35 384 se cunoască precis conţinutul şi rapor­
tul cantitativ ol substanţelor nutritive
s-a specializat pentru îngrăşarea porci­ ve. După cum se Ştie, în complexul de I.R .T .A . H U N E D O A R A -D K V A
lor. Cu cîtcvn luni în urmă, în cadrul masuri ce se iau pentru ridicarea pro­ Pentru obţinerea unor sporuri de creş­ 15 gr. faţă de cel planificat. Rezultate cc se găsesc în fiecare sortiment de fu­
unităţii noastre, a început să funcţione­ ductivităţii animalelor, un loc însemnat tere în greutate cît mai mari prin asi­ din cele mai bune s-au înregistrat în raje. In acelaşi timp este foarte impor­
tant să se cunoască gradul de digestibi-
ze o fabrică pentru producerea furaje­ îl ocupă alimentaţia. Prin folosirea fu­ milarea nutreţurilor în condiţiile cele special în luna iunie a acestui an, cînd AUTOBAZA 5 S E B E Ş
lor combinate necesare hrănirii porcilor rajelor combinate în hrana porcilor se mai bune, am introdus în hrana porcilor la categoria tineret porcin sporul de liraic al acestora în organismul anima­
lelor, fapt ce trebuie să determine în­
şi păsărilor. asigură, pc de o parte administrarea u- puşi la îngrăşat furaje cu un conţinut creştere a fost de 300 gr. pe zi, iar la zestrarea laboratorului nostru cu apara­ E M E 1IÎB A T :
Fiind una din ramurile rentabile ale nor cantităţi de furaje corespunzătoare bogat în proteine cum sînt: făina de porcii puşi la îngrăşat de 595 gr. Aici tura corespunzătoare realizării acestui
agriculturii, dezvoltarea creşterii porci­ ca volum, iar pc de altă parte acestea carne, de peşte şi de sînge, precum şi remarcăm în mod deosebit faptul că bri­ obiectiv. — doi m aişîri mecanici aufio ;
lor — datorită faptului că această spe­ conţin cantităţi suficient** de substanţe supernuclee. De asemenea, am căutat să gada a Il-a condusă de Nicolac Popa a Rezultatele pozitive obţinute pînă a-
cie oferă avantaje superioare în compa­ hrănitoare, vitaminele şi sărurile mine­ alcătuim raţii furajere cu o valoare bio­ realizat un spor de creştere de 624 gr. cum la gospodăria de stat din Orăştic, — patruzeci şi cinci mecanici au le;
raţie cu celelalte specii de animale — rale de care are nevoie organismul ani­ logică completă, folosind sortimente de pc zi, la un efectiv de 5.100 porci. ci urmare a aplicării unei furajări ra­ — cinci dăcatuşi ;
a constituit şi constituie una din pro­ malelor pentru dezvoltare. furaje variate. In general raţiile admi­ O problemă de rezolvarea căreia ţionale a întregului efectiv de porcine
blemele de rezolvarea căreia lucrătorii Iii cadrul gospodăriei noastre de stat nistrate porcilor puşi la îngrăşat au fost nc-am preocupat cu multă atenţie a — patru e3ectrîc»eni auto.
de la G.A.S. Orăştie s-au preocupat cu problema asigurării unei hrăniri raţio­ echilibrate atît din punct de vedere can­ fost şi reducerea consumului de furaje se datorcsc eforturilor susţinute de­
puse de către colectivul de muncitori,
o atenţie tot mai sporită. Ca urmare a nale a întregului efectiv de porcine a titativ cît şi calitativ, în raport cu greu­ pc kg. de spor în greutate. Datorita or­ ingineri şi tehnicieni de la unitatea
condiţiilor bune create pentru înprăşa- fost rezolvată favorabil prin punerea în tatea animalelor şi cu potenţialul de ganizării hrănirii porcilor cu nutreţuri noastră. Din nudul îngrijitorilor care
rca porcilor, unitatea noastră a livrat funcţiune a falnicii de furaje combinate creştere al acestora. combinate, consumul de furaje a fost au obţinut cele mai bune rezultate pot
în fiecare an cantităţi sporite de carne. Pentru a obţine o eficienţă economică Important în obţinerea unor rezulta­ redus pe 1 kg. spor Ia porcii puşi la fi evidenţiaţi tov. loan Tămătaş, I.a-
Potrivit prevederilor planului de pro­ maximă, adică realizarea unor sporuri te bune în îngrăşarea porcilor, pc lin­ îngrăşat cu 0,7 U.N., comparativ cu dislau Covaci, Viorcl Borza, Alexandru AGENŢIILE Şl FILIALELE 0. H. T. CARPAJI
ducţie, în acest an vom livra 35.000 în greutate cît mai mari cu un con­ gă folosirea unor raţii furajere corespun­ anul 1963. In lună iunie, consumul a Xahan. Gheorghe Cosiaehe, Sabin Murg
porci, la greutatea de 100 kg. Pentru sum cît mai redus de U.N., reţetele de zătoare, este şi modul de alimentaţie. fost maî mic cu 1,3 U N. faţă de anul şî alţii, care au realizat sooruri de
hrana Jor vom produce 1.500 tone fu­ fabricaţie a furajelor s-au stabilit pe Noi acordăm toată atenţia acestui lu­ trecut. Acest lucru dovedeşte că avem creştere în greutate la loturile de porci d i 89 £ « » » â : ă .
raje combinate. Realizarea obiectivelor baza indicaţiilor primite din partea cru, urmărind zilnic durata consumului mari posibilităţi pentru realizarea unui pe carc-i au în primire de peste 600 gr.
amintite este condiţionată de o serie de Trustului Central Gostat. Pc baza reco­ tainurilor şi sporurile în greutate în­ kg. de creştere în greutate cu un con­ pe zi cu un consum de 3,7 U.N. pc au pus in vinzare locuri la hotelurile dwi
factori dintre care amintim: primirea mandărilor primite am întocmit tici registrate. In mod obişnuit aplicăm o sum tot mai redus de furaje. kg. de spor.
porcilor destinaţi pentru înerăşare, ob­ tipuri de reţete pentru fabricarea fura­ brănirc mixtă — uscat-umeda — care Folosirea furajelor combinate a con­ Aplicînd în practică întregul complex Mamaia şi Eforie nord, cu preţul de 38
ţinerea sporurilor medii zilnice sie creş­ jelor combinate, în funcţie de categoria pînă acum a dat cele mai bune rezultate în tribuit în marc măsură şi la reducerea de măsuri privind furalarea şi îngriji­
tere în greutate planificate, aprovizio­ de greutate a porcilor puşi la îngrăşat. condiţiile create în gospodăria noastră. preţuirii de cost pe unitatea de produs. rea porcilor puşi la îngrăşat, lucră­ lei pe zi de persoană.
narea cu materiile prime necesare pro­ In fiecare reţetă de fabricaţie ponderea Astfel, 30 la sută din raţie se admini­ Pc Iîngă aceasta, utilizarea nutreţurilor torii de la G.A S. Orăştie vor munci
ducerii furajelor combinate etc. principală o ocupă porumbul, urmat de strează sub formă umedă în două tai­ combinate oferă şi alte avantaje. Pier­ cu $i mai mult clan pentru înfăptuirea
Cunoscînd faptul că succesul în creş­ şroturi de floarea-soarclui, tărîţc de nuri — dimineaţa la ora 7,30 şi sc.ira derile prin sacrificări de necesitate şi sarcinilor trasate de partid cu privire Cazarea şi masa, în cele mai tune condiţii.
terea animalelor şi în ridicarea producti­ gnu, făină de origină animală, calchi, la 17,30 —, iar restul furajelor se in­ mortalităţi au fost reduse cu 4—5 la la creşterea efectivelor de animale şi a
vităţii lor depinde în măsură hotărî- sare şi supcrnuclce. După obţinerea fu­ troduc în stare uscată în hrănitoarele au­ sută faţă de anii precedenţi. In afară de producţiei de carne. în vederea asigură­ Se acordă 50°/0 reducere pe C.F.R. eflasa l-a şi a ll-a
toarc de asigurarea unor condiţii cores­ rajelor combinate, conform uncia d-n tomate de unde apoi sînt consumate. aceasta, s-a reuşit să se scurteze durata rii unei bune aprovizionări a oamenilor înscrierile se primesc pentru orice număr de zile.
punzătoare de furajare şi îngrijire, lu­ cele 3 reţete, s-au întocmit raţiî fura­ Folosirea furajelor combinate în hra­ perioadei de îngrăşare a porcilor cu cir­ muncii cu produse animaliere.
crătorii din gospodăria noastră de stat jere diferenţiate, în funcţie de greuta­ na porcilor puşi la îngrăşat a creat con­ ca 20 de zile. Se pot organiza şi excursii colective.
au acordat an de an o atenţie tot mai tea porcilor puşi la îngrăşat. La alcă­ diţii favorabile pentru obţinerea unor Eficienţa economică a folosirii furaje­ N. IL1NCA
sporită introducerii şi aplicării în prac­ tuirea raţiilor zilnice s-a avut în vedere sporuri de creştere în greutate cu nudt lor combinate în hrănirea porcilor puşi ing. şef la G.A.S. Orăştic