Page 31 - 1964-09

r*r. oui O
Drumul socialismului Pag. 3
M JJ

Si^aaafăa peaUfzfcrî i pS&nulul de prodwe^ie

i MsaeEe sm ifâfl indsssfoiale pe S&bbîsi atagoasi
m

Î N T R E P R I N D E R I în 100%. Î N T R E P R I N D E R I în ICO0/.., Î N T R E P R I N D E R I în 1C0%. Î N T R E P R I N D E R I în 100%.

C_S. HUNEDOARA Exploatarea minierâ Petrila 100,3 DIR. REG. A ECONOMIEI FABR. „CĂPRIOARA" SEBEŞ 103,05
ta marca sărbătoare a eliberării pa­ sului de peste 71 la sută. Asemenea lor Cocseria* 100,93 Exploatarea minierâ Aninoasa 101,4 FABR. DE K1RTIE PETREŞTI 104,79
triei siderurgicii din regiunea noas­ au muncit şi aglomcratoriştii. Exploatarea minieră Vulcan 101,4 FORESTIERE 87,1
tră s-au prezentat cu succese îmbucură­ La oţelării cchipclo conduse dc Lo- Fabrica de aglomerare a minereu­ Exploatarea minierâ Lupeni 100,4 Intrepr. forestierâ Baia de Crtş 69,7 FABR. „ARDELEANA" A. IULIA 107,29
toare. Au fost produse peste plan în în­ ghin Topor, Petru Forţu, Vnsîle Cio- rilor nr. 1 105,77 Intrepr. forestierâ Dobra 60
trecerea desfăşurată în cinstea marelui banu. Alexandru Ciocan, Ioan Baştea, Fabrica de aglomerare a minereu­ Exploatarea minieră Uricani 103,3 Intrepr. forestierâ Haţeg 54,4 INTREPR. „MARMURA" SIMERIA 114,51
eveniment 48.000 tone fontă, 71.000 llîc Blcotu şi toate celelalte dădeau rilor nr. 2 104,30 TRUSTUL MINIER DEVA 105,04 Intrepr. forestiera Hunedoara 100,5 INTREPR. „VISCOZA" LUPENI 99,2
tone oţel Martin şi electric, 5.500 tone lupta pentru elaborarea şarjelor în Secţia l-a furnale 100,16 Intrepr. forestierâ Orâştle 100,3
cocs, 85.000 tone laminate finite si termen cît mai scurt şi dc calitate cît Secţia ll-a furnale 106,02 Exploatarea minieră Teliuc 100 INTREPR. DE PRODUSE RE­
blumuri, o cantitate însemnată de pro­ mai bună. Respectînd instrucţiunile teh­ Secţia lll-a furnale 105,38 Exploatarea minierâ Ghelar 116,43 Intrepr. forestierâ Petroşani 114,4 FRACTARE BARU MARE
duse turnate şi lîngotiere ş.a. O privire nologice şi asigurînd repararea cup­ Oţelâria Martin nr. 1 100,24 Exploatarea minierâ Deva 100,54 Intrepr. forestierâ Sebeş 100,5 115,4
retrospectivă în „agendele de întrecere" toarelor la parametri optimi, reuşeau Oţelâria Martin nr. 2 104,79 Exploatarea minierâ Sâcârîmb 101,31 INTREPR. REG .^TRANSPO R­ INTREPR. DE IND. LOCALA 102,1
publicate de ziarul nostru anterior ates­ să obţină indici sporiţi dc utilizare a Oţelâria electrică 107,91 Exploatarea minieră Muncelul Mic 102,11 TURI AUTO 101,1
tă ca obţinerea acestor rezultate a fost agregatelor iar cantităţile de oţel ela­ I.R.I.L. Alba 100,6
urmarea unei munci entuziaste pentru borate peste plan creşteau cu fiecare zî. Laminorul de 800 mm. 102,86 Exploatarea minierâ Euiţa-Crâ* Autobaza Deva 101 I.R.I.L. Brad 120,7
îndeplinirea şi depăşirea ritmică a pla­ Acelaşi elan îl puteai întîlni în sec­ laminorul de 650 mm. 101,57 ciuneşti 100 Autobaza Petroşani 106,4 I.O.I.L. Deva 100,04
nului şi angajamentelor. Sub îndruma­ ţiile de laminoare şi turnătorii. Lami- Laminorul de 1000 mm. 101,05 Exploatarea minierâ Boiţa-Haţeg 131,88 Autobaza Sebeş 103,3
rea organizaţiilor de partid, colectivele natorii de la bluming deslănţuiau lupta Autobaza Alba lulia 97,1 I.R.I.L. Haţeg 103,9
de muncitori, ingineri şi tehnicieni de cu secundele. Prin reducerea duratei de UZINA „VICTORIA" CAL AN* 101,2 Exploatarea minieră Zlaşti 106,9 Autobaza Hunedoara 103,6 I.O.I.L. Hunedoara 103,8
la C.S. Hunedoara şi uzina „Victoria" laminare a fiecărui lingou ei şi-au pro­ Sectorul furnale 101 TRUSTUL AURULUI BRAD Autobaza Brad 96,1 I.R.I.L. Orâştie
Călan s-au străduit să aplice cele mai pus să sporească numărul de lingouri la­ Sectorul semicocs 100.4 94,1
eficiente măsuri tehnice şi organizato­ minate pe schimb. La laminorul de 650 Turnătoria de lîngotiere 100.5 Exploatarea minierâ Barza 102,2 TERMOCENTRALA PAROŞENI 100,01 I.O.I.L. Petroşani 105,7
rice, să facă drum tot mei larg ini­ mm se obţineau succese tot mai fru­ Turnătoria nr. 1 107 Exploatarea minierâ Zlatna 89,8 FABRICA CHIMICĂ ORAŞTIE 100,7 I.R.I.L. Sebeş
ţiativelor noi şi experienţei înaintate. moase în aplicarea laminării la 1NTREPR. MINIERA TEBEA 112,2 93,7
Luna august a constituit pentru ei toleranţe negative. Creşteau indi­ COMBINATUL CARBONIFER ATEI R.M.R. SIMERIA 101 * La secţiile C. S. Huncdo.ua, U. V. Călan
un prilej în plus de mobilizare a efor­ cii de utilizare la Inminoarcle de 800 VALEA JIULUI 101.4 INTREPR. DE CONSTRUCŢII FABRICA ,,VIDRA" ORAŞTIE 107 şi exploatările C. C. V. J. este redata realiza­
turilor. Cu fiecare zi ce ne apropia mm şi semifabricate. Nume ca : Ilca SIDERURG. HUNEDOARA 94 FABRICA „SEBEŞUL" SEBEŞ 100,69 rea planului fizic.
de marele eveniment, la redacţie so­ Iordan, Constantin Pădureţ, Ioan Ro­ Exploatarea minieră Lonea 103.5
seau mereu noi şi noi veşti care anun­ man, Ioan Jiraru, Eugen Oniga, figurau
ţau că săgeţile graficelor de urmărire pc panoul întrecerii cu realizări din
a întrecerii din secţii şi sectoare urcă cele mai bune. Turnătorii din Călan,
vertiginos, că numărul tonelor de me­ îndeosebi cci dc la turnătoria nr. 1,
tal produs sau prelucrat peste plan printre care Iulian Sîrbu, Vjorcl O'işan Pe drumul celor peste O rezervă importanţă
creşte mai repede de cit orieînd. De şi Aurel Cîmpeanu, pe lîngă turnarea
la secţiile de furnale ale celor două zilnică a unei cantităţi însemnate de
mari unităţi economice corespondenţii piese peste plan, au reuşit să reducă
noştri voluntari ne informau că iniţia­ rebutul sub cifrele admise.
tiva de a realiza şi depăşi angajamentul Entuziasmul întrecerii a continuat cu Luna august a însemnat pentru mi­ brigăzile conduse de Constantin Ruclic, minerii au întîmpinat marea sărbătoare 1
anual la fontă cu cocs economisit dă aceiaşi însufleţire şi după sărbătorirea nerii Văii Jiului un nou pas pc drumul Victor Cîrciumaru, Vasile Hrîţcan, Va- a poporului nostru. îndrumaţi dc orga­
roade tot mai bogate. La secţiile 2-3 zilei de 23 August. La îndemnul or­ îndeplinirii angajamentelor luate în în­ sile Manolache şi alţii, şi-au întrecut nizaţiile dc partid, minerii traduc cu
de la C.S.H, spre exemplu, prin munca ganizaţiilor dc partid, colectivele de consecvenţă în viaţă obiectivele planuri­
nvîntată a lui Nicolac Costca, Nicolac furnalişti, cocsari, aglomcratorişti, oţe- trecerea socialistă. încă din prima zi a nu numai sarcinile dc plan, dar şi an- lor M.T.O. Ca urmare, maşinile şi utila­
Covaliov, Petru Lipşa, Gheorghc Cis- lari, laminatori, turnători şi ceilalţi oa­ lunii, la plusul dc cărbune extras peste gaiamentele luate în întrecere. Grafi­ jele sînt mai bine folosite, iar organiza­
maş, Ioan Popa, Simion Jurca şi ceilalţi meni ai muncii din cele două unităţi plan în primele 7 luni ale anului, ci cul cu care s-au prezentat la marea săr­ rea superioară a muncii a dus Ia folosi­ Colectivele întreprinderilor forestie­ mecanismclor. Unele mecanisme au fost
muncitori, maiştri şi ingineri se înre­ au continuat «ă muncească cu aceiaşi au mai adăugat alte zeci şi sute de bătoare a eliberării arăta că de la Uri­ rea raţională a timpului dc lucru, la re­ re din regiunea noastră au obţinut suc­ folosite mult sub capacitatea lor. La
gistrau economii la consumul specific sîrguinţă pentru realizarea şi depăşirea cani s-au extras în acest an peste plan ducerea posturilor neproductive. Astfel, cese de seama în acest an. Aproape toa­ l.F. Orăştie de pildă, la majoritatea
de cocs între 40 şi peste 100 kg pe tona cu succes a angajamentelor anuale. Pe tone. In avîntul întrecerii ci au aplicat 23,173 tone de cărbune. La Aninoasa şi în luna august minerii Văii Jiului au te şi-au depăşit cu regularitate planul operaţiilor planul de mecanizare nu a
graficele afişate la loc vizibil în sec­ de producţie, au îmbunătăţit calitatea
de fonta. La furnalele din Călan, de pc scală largă cele două iniţiative realizat o productivitate ridicată, viteze fost îndeplinit. La doborît-secţionat a
ţii şi sectoare săgeţile au continuat să şi Vulcan luna august a fost încheiată produselor, reducînd simţitor preţul fost realizat doar în proporţie de 6S
asemenea. Aici printre cei care lucrau „Două cîmpuri de cărbune în fiecare de avansare caic au depăşit pe cele pla­
urce cu aceiaşi iuţeală. La fel a cres­ dc asemenea cu rezultate frumoase. de cost. De la începutul anului şi pînă la sută, cu toate că întreprinderea are
cu mai mult sîrg ;e numărau Marcel cut numărul tonelor produse peste plan. schimb, din fiecare aripă de abataj Roadele întrecerii au fost măsurate la nificate, iar o dată cu acestea, a crescut în prezent sarcinile producţiei globale în dotare circa 90 fierăstraie iar la scos-
şi producţia dc cărbune.
Semciuc, Părăuan Toma şi Dumitru Cea mai buna mărturie o constituie bi­ cameră" şi „Două fîşii pc zia realizate şi marfa au fost îndeplinite în propor­ apropiat în proporţie d- 75 la sută.
Jinaru. lanţul încheiat la sfîrşîtu] lunii, care, în abatajele frontale. In lupta pentru sfîrşitul lunii in cele 1.053 tone de Demn de remarcat este faptul că luna ţie de 103,5 Ia sută şi respectiv 106,8 Conducerea întreprinderii (director tov.
Pentru a veni în ajutorul fmnalişti- aşa după cum se vede în tabelul ală­ a da patriei cît mai mult cărbune, mi­ cărbune extras peste plan de către bri­ august a fost încheiată dc toate exploa­ la sută. Paralel cu aceasta, valoarea ma­ Manole Constantin şi ing. şef tov. Mo-
goşan Rcmus), a avut o slabă preocu­
sei lemnoase dată în producţie a cres­
lor cocsarii sc străduiau să le trimită turat, este rodnic : planul a fost înde­ nerii din Lonea au obţinut în luna au­ găzile de mineri de la Aninoasa, printre tările miniere din cadrul C.C.V.J. cu cut, iar pierderile dc exploatare au fost pare fată dc folosirea din plin a me­
cocs cît mai mult şi cît mai bun. Efor­ plinit şl depăşit la toate secţiile dc bază. gust cele mai bune rezultate. Ei au care amintim pc cele conduse dc Ioan sarcinile depăşite, plusul realizat pc în­ reduse. canismelor. O parte din fierăstraie au
turile depuse de Nicolac Tobă, Petru Cele mai frumoase depăşiri s-au înre­ înscris pe graficul întrecerii 2.160 tone David, Augustin Asmarandei, Ioan Cos- treaga Vale a Jiului ridieîndu-se la a- Una din căile principale care a con­ stat multe zile în magazie fără să fie
Yasilicâ, Dumitru Cosmîncă şi toţi cei­ gistrat la secţiile a N-a şi a NI-a fur­ ma şi alţii, precum şi în cele 1.080 tone proapc 6.600 tone de cărbune cocsifi- dus la dobîndirca acestor succese este utilizate, iar cele care au fost în pro­
extrase peste plan. Şi la Uricani între­ introducerea şi extinderea mecanizării ducţie nu au fost repartizate judicios
lalţi. au fost încununate de succes. Pe nale, fabricile de aglomerare a mi­ trimise la „ziuă" în plus dc minerii din cabil şi energetic extras peste plan. lucrărilor grele. întreprinderile din re­ pe locuri dc muncă. La tăierea masei
lingă plusurile ce le înscriau pe grafi­ nereului, oţelăria electrică şi O S.M. cerea minerilor a fost încununata de Vulcan. Aici, în fruntea întrecerii s-au Aceste rezultate arată că minerii Văii giunea noastră au fost înzestrate în cele lemnoase dc pildă, au fost alocate prea
cele de producţie în fiecare zi au reu­ nr. 2 de la C.S.H., sectorul semicocs succese. Ca şi în celelalte luni ale anu­ situat brigăzile conduse dc Gheorghc Jiului continuă cu însufleţire întrecerea 8 luni ale anului cu 170 fierăstraie me­ multe fierăstraie, în timp ce în pădure
şit să obţină o rezistenţă medie a coc- şi turnătoria nr. 1 dc Ia U.V. Călan. lui, minerii de aici, printre care cci din canice, 14 tractoare, 11 funiculare doborîtul şi secţionatul se executau în
Lebădă, Ghcorghe Drob, Mihai Sima, desfăşurată în cinstea zilei de 23 Au­ Wissen, 5 încărcătoare mecanice etc. proporţie destul dc mare manual. La
Nicolae Şcrban, Ioan Costca şi alţii, gust, hotărîţi să adauge la cele pcst9 Faţă de anul trecut mecanismele au scos-apropiat ncîndcplinîrca planului sc
fost folosite maî bine. Rezultatele se datoreşte lipsei de preocupare pentru
care au extras cîte 500—2.200 tone de 80.000 tone de cărbune extras în acest
/ \ văd. La doborît-secţionat mecanizat instalarea la timp a funicularelor Wissen
cărbune peste plan. Avîntul întrecerii an peste sarcinile stabilite, noi succese. indicii stabiliţi de Directivele celui dc-al SÎ pentru crearea de stocuri la funicu-
continuă cu acelaşi entuziasm cu care S. POP Nl-Ica Congres a! P.M.R. au fost de­ larclc Mîncciu. De asemenea, conduce­
păşiţi. Pe D.R.E.F., planul a fost de­ rea l.F. Orăştie nu a luat toate mă­
păşit cu 8 Ia sută. Cele mai bune rea­ surile pentru terminarea la timp a
lizări la doborît-seclionat Ic-a obţinut drumurilor dc scos şi apropiat.
>,pm. m fp l.F. Sebeş care şi-a îndeplinit planul în Situaţii asemănătoare se întîlncsc sî
w .... procent dc 173 la sută. Conducerea în­ la l.F. Haţeg (director ing. Marin Băl-
treprinderii (director tov. Aslău Vic­
tăţcanu). $i aici a existat o slabă pre­
mm. Mwmmm m m , tor), împreună cu serviciile : mecaniza­ ocupare pentru punerea în funcţiune Ia
re ?i producţie conduse dc tov. Virgil fimp a funicularelor din parchetele
r e m o c s H t m L Â m p a r o ş c n j Vranitci ji Roff. In parchetul Tecurî
Brad şi ing. Ioan Răulea au urmărit în­
Exploatările miniere din cadrul Trus­ zolvc această problemă prin intensifi­ nu maj acordă atenţia cuvenită trierii w&a t s w m m g deaproape cum sînt folosite, întreţinute nu a fost terminat drumul pentru scos-
tului aurului Brad au încheiat luna carea lucrărilor dc pregătiri şi deschi­ minereului. Acest fenomen sc petrece şi reparate mecanismele. La l.F. Sebeş apropiat.
august cu uncie realizări frumoase. dere a rezervelor dc substanţe minera­ mai ales în a doua jumătate a lunii toate fierăstraicle au fost deservite nu­ Ncsatîsfăcăto.ire sînt şî rezultatele în­
Exploatarea minieră Barza şi-a depăşit le utile, planul acestor lucrări fiind dnd echipele dau bătălia pentru recu­ mai dc muncitori calificaţi, cu expe­ registrate dc l.F. Petroşani în ce pri­
sarcinile atît la extracţia de minereu, depăşit, la Zlatna nu s-a dat atenţia perarea minusului din prima decadă. rienţă în muncă. veşte folosirea coiitoarclor mecanice,
cît şi Ia metal, planul valorii produc­ cuvenită acestor lucrări. Dovadă sta Faţă de asemenea tendinţă greşită, Realizări frumoase au fost obţinute planul fîînd îndeplinit doar în propor­
ţiei globale fiind îndeplinit în pro­ faptul că în primul semestru, dc exem­ maiştrii n-au luat o atitudine cores­ şi în ce priveşte mecanizarea celorlalte ţie de 58 la sută. La l.F. Petroşani co-
porţie de 102,2 la sută. Şi E.M. Zlat- plu, planul lucrărilor dc deschideri şi punzătoare, alăturîndu-sc în unele ca­ operaţii. La încărcat mecanic cu In­ jîrca sc execută mai mult manual. Or,
na a raportat îndeplinirea planului pregătiri era realizat doar în proporţie zuri echipelor care dădeau lupta nu­ stalaţii Kabelchrnm şi cu automacarale este bine ştiut că acest luc‘:t face ca
producţiei marfă în proporţie de 100,1 de 89,7 la sută. In lunile iulie şi august mai pentru cantitate. In perioada care planul a fost, de asemenea, depăşit. productivitatea muncii sâ scadă, să sc
Ia sută, a planului la minereu extras în rămîncrile în urmă n-au putut fi re­ s-a scurs, conducerile celor două ex­ Dintre toate întreprinderile cele mai folosească mulţi muncitori.
bune rezultate le-a obţinut l.F. Hune­
proporţie de 100,2 la sută, iar la me­ cuperate. Aceasta a influenţat direct a* ploatări nu au tras la răspundere ca­ doara (director ing. Goţiu Romulus). Răspunzători pentru ncfofosirca ra­
tal sarcinile au fost îndeplinite in supra realizării planului producţiei glo­ drele tehnice din sectoare pentru ne- Inginerii şî tehnicienii de-aici au fost ţională a unor mecanisme se fac şi tp-
proporţie de 101,6 la sută. Astfel am bale. respectarca tehnologici de extracţie. repartizaţi judicos pc sectoare dc ex­ varăşii din conducerea D.R.E.F. cît şî
reuşit să încheiem luna august cu pla­ Timpul care s-a scurs din acest an Răspunderea revine şi conducerii trus­ ploatare. Ei au sprijinit şi îndrumat con­ din serviciile de producţie şi mecani­
nul depăşit la toţi indicii. La nivel de a scos în evidenţă şi alte deficienţe tului care n-a fost destul de exigentă cret activitatea colectivelor de muncă zare ale D.R.E.F.-ului. Noi nu am tras
trust planul producţiei globale şi mar­ care au grevat asupra realizărilor. Este faţă de conducerile exploatărilor pen­ din exploatări. suficient la răspundere pc tovarăşii din
fă a fost îndeplinit în proporţie dc vorba dc disciplina în producţie. Nu­ tru nerealizarca sarcinilor de plan. Rezultate bune au fost obţinute şî conducerile întreprinderilor pentru sla­
101,6 şi respectiv, 103 la sută, iar la mărul destul de ridicat dc absenţe ne­ Pentru ca rămîncrile în urmă să fie la operaţiile : cojit, scos şi apropiat me­ ba preocupare ce au manifestat-o faţă
metal sarcinile au fost îndeplinite în motivate la Barza şi mai ales la Zlat­ recuperate este necesar ca atît conduce­ canic. La cojit mecanic l.F. Dobra şi-a dc folosirea din plin a mecanismelor
proporţie dc 102,6 la sută. na pe de o parte, iar pc de altă parte rea trustului şi conducerile exploatări­ depăşit planul cu 12 la sută. Colectivele SÎ n-am luat cele mai eficace masuri
Cu toate rezultatele bune înregistra­ al posturilor pierdute din cauza învoi­ lor cît şi ale sectoarelor, să ia măsuri sectoarelor de exploatare de aici au n- pentru exploatarea lor la capacitatea
te de exploatările din cadrul Trustului rilor care se mai acordă încă cu multă pentru ca planul lucrărilor de pregătiri provizionat ritmic cojitoarelc cu masă nominală. Pentru viitor însă vom spri­
mirului Brad în ultimul timp, bilanţul uşurinţă, demonstrează lipsa dc răs­ şi deschideri să fie îndeplinit în mod lemnoasă. La scos-apropiat mecanic l.F. jini mai mult întreprinderile, Ic vom
primelor 8 luni ale anului reflectă o pundere a conducerilor tehnice ale ex­ exemplar. Atît la E.M. Barza cît şi la Sebeş şi-a realizat planul în proporţie îndruma mai îndeaproape pentru a li­
serie de deficienţe care s-eu manifestat ploatărilor şi sectoarelor faţă de întă­ de 105 la sută. chida deficienţele ce s-au manifestat în
în producţie. Din cauza slabei preocu­ rirea disciplinei în muncă. Pc lingă E.M. Zlatna sînt îr.oă multe rezerve in­ întreprinderile forestiere puteau sâ primele opt luni ale anului.
terne nefolosite mai cu scamă în ceea
pări pentru alegerea minuţioasă a ste­ pierderile de minereu generate de lip­ obţină succese mai frumoase dacă fie­ Ing. MIHAI MUSCALU
rilului vizibil din minereu, planul dc surile de la lucru, absenţele nemotivate ce priveşte organizarea. Valorîficîndu-le, care colectiv de muncă se ocupa mai şeful serviciului mecanizare al D.R.E.F,
metal nu s-a realizat, deşi la minereu au dus şi la dezorganizarea formaţiilor întărind disciplina in producţie şi a- mult dc folosirea raţionala a tuturor Hunedoara-Dcva
extras sarcinile au fost îndeplinite în de muncă. Aşa se explică fapttd că în cordînd atenţia cuvenită calităţii, mi­
proporţie dc 106 la sută. La ncrcali- exploatările noastre mai sînt încă multe nerii dc la cele două exploatări îşi
Entuziasmul întrecerii în cinstea ma-
lor acestor unităţi au obţinut rezultate scama cocsului economisit. Temperatura
zarca planului de metal au contribuit brigăzi şi echipe care nu-şi realizează vor putea îndeplini nu numai sarcinile rii sărbători a cuprins deopotrivă pe si- cit se poate dc bune. ţiile de scos-apropiat şi metodele avan­
aerului insuflat în furnale mai poate să
şi ivirile slabe dc metal liber fapt ce productivitatea planificată. Aceasta de plan dar şi angajamentele luate în derurgişti, mineri, forestieri, lucrători S-a muncit intens şi pc şantierele dc crească. Dozarea materialelor introduse sate de muncă. Folosirea din plin a ex­
a influenţat direct asupra metalului ex­ duce la nerealizarca sarcinilor la ex­ întrecerea socialistă. din industria uşoară şi locală, din con­ construcţii. Luna trecută la Hunedoa­ în ele sc poate face cu mai multă aten­ cavatoarelor, buldozerelor, a micii me­
canizări, ş.a., sînt surse importante dc
tras din minereul comun. Daca la Bar­ tracţia dc minereu, la creşterea dilu- CORNEL ARSIN strucţii şi toate celelalte unităţi indus­ ra au fost puse în funcţiune cuptoarele ţie ş.a m.d. Oţelnrii mai pot reduce re­ creşterea productivităţii muncii pc
za conducerea exploatării, îndrumată ţici. In goana după cantitate, p.cntru a directorul Trustului aurului triale din regiune. Ca şi în Valea Jiului, Martin nr. 7 şi 8 de 400 tone pc şarjă. butul. Pe graficele lor sc pot înscrie re­ şantierele dc construcţii. împletite cu o
de comitetul de partid, a căutat să re- recupera rămîncrile în urmă, minerii Brad la minele din Tcliuc şi Ghelar s-a des­ In Deva, Valea Jiului şi Hunedoara au zultate mai frumoase în ce priveşte mai bună organizare a lucrului, întări­
făşurat o întrecere entuziastă pentru fost predare noi blocuri de locuinţe. realizarea programului sortimental. Pen­ rea disciplinei în muncă, ele pot consti­
minereu mai mult şi mai bun. Aplicîiul Toate acestea sînt roade ale strădaniilor tru îndeplinirea obligaţiunilor contrac­ tui o pîrghie dc bază pentru recupe­
iniţiativa: „Nici un vagonet de minereu constructorilor pentru a construi mai tuale fată de unităţile beneficiare pot rarea rămîncrii în urma
repede şi mai bine.
rebulat" brigăzile conduse de Constantin face mai mult şi laminatori!. Acordînd Fireşte, rezerve dc obţinere a unor
In toate unităţile industriale din re­
Ţuc’nendrca, Mihai Chindea, Aurel Mo- giune întrecerea a fost vie şi animată, îu atenţie mai marc îndeplinirii planului rezultate mai bune sc găsesc la flecare
ga. Aurel SpăHos si toate celelalte dc la toate cele trei decade ale lunii. Ca ur­ întreprindere, la fiecare secţie şi sector.
cele două exploatări au reuşit să tri­ pe sortimente, la nivel calitativ cît Important este ca ele să fie depistate şi
mită ritmic turnaliştilor minereu peste folosite din plin. In perioada ce a mal
plan cu conţinut dc metal ridicat. In rămas pînă la finele anului febuie fu rut
multe exploatări forestiere, prin extin­ totul pentru recuperarea oricărei res­
derea muncii în brigăzi complexe cu tanţe si îndeplinirea cu succes a angaja­
plata în acord global, a metodelor n- mentelor pc întregul an. In aceiaşi timp
vansatc de muncă, s-au înregistra- de­ vor trebui luate dc pe acum măsurile
păşiri de plan însemnate la sorti­ cele mai eficiente pentru ca ritmul pro­
mentele dc bază şi s-a îmbunătăţit ducţiei să nu încetinească pc lîmp de
indicele de velorificare a masei lem­ gor. In mod deosebit perioadele dc în­
noase. Lucrătorii aparţiuînd autobazelor mare, în m.Tiea majoritate a locurilor dc mai înalt, ci pot sprijini colectivele gheţ şî zăpadă ridică probleme Ia ex­
l.R.T.A. s-au străduit sâ satisfacă cit muncă, a secţiilor şi sectoarelor s-au înre­ multor întreprinderi din tară în reali­ ploatările forestiere, şantierele dc con­
gistrat depăşiri de olan însemnate. De zarea angajamentelor anuale. strucţii, C. S. Hunedoara şi U. V. Că­
mai deplin pe beneficiari. Nume ea cele altfel, acest lucru sc desprinde şi din
ale conducătorilor auto Alexandru Jo- panoul „agendei". întrecerea pentru mai nuik şi mai lan. Pregătirea din timp a stocurilor dc
san, Ioan Rozba, Sabin Faur şi ale mul­ Păşind în luna septembrie colectivele bun trebuie continuată cu acelaşi însu­ materii si materiale, punerea la punct
tor altora sînt strîns legate de numărul de muncitori, ingineri şi tehnicieni con­ fleţire la exploatările Trustului aurului a instalaţiilor d»» dezgheţare şi încălzi­
re. repararea balelor ş.a.m.d voi duCe
mare dc tone kilometri realizate peste tinuă lupta pentru îndeplinirea şî depăşi­ Brad şî T. M. Deva. La unităţile aces­
plan şi folosirea judicioasă a parcului rea cu succes a angajamentelor anuale. tor trusturi, şi în special la trustul au­ fără îndoială la evitarea multor surpri­
ze neplăcute.
auto la autobazele Petroşani, Hunedoara Pentru ca roadele ei să fie cît mai bo­ rului, este necesar un efort în plus pen­ Dc oe acum trebuie prcgătitc toate
şi Deva. Ln fabricile „Sebeşul" şi „Că­ gate, este necesar să fie folosită din plin tru impulsionarea lucrărilor de investi­ cond-tblc pentru producţia anului vii­
prioara" din Sebeş, ,.l M*i“ Pctrcşti, „Vi­ experienţa acumulată în întrecerea des­ ţii. Aceasta, cu atît maî mult, cu cît de lor. Prin aplicarea unor măsuri tehnice
dra" şi „Chimica" din Orăştie un obiec­ făşurată în cinstea zilei dc 23 August: ele depinde în marc masuri producţia şi organizatorice bine nîndite, organiza­
viitoare.
tiv de seamă al întrecerii, pc lingă depă­ metodele înaintate de muncă, iniţiativele rea temeinică a muncii, sc va putea a-
şirea planului dc producţie, l-a consti­ valoroase, stăruinţa în căutarea şi apli­ Rezervele de suorire a realizărilor tre­ junge ca în ultimele luni ale anului
tuit realizarea a cît mai multe produse carea celor mai eficiente măsuri tehni- buie folosite din plin la unităţile acesta «ă se poată lucra la nivelul .anu­
dc calitatea I. Aplicând măsuri chib­ co-oriţanizatoricc. La C.S. Hunedoara D.R.E.F. şi pe şantierele dc construc­ lui 1965. Aceasta de altfel, trebuie să
Lucrătoarele dc la fabrica „Sebeşul" din Sebeş desfăşoară o vie întrecere pentru îndeplinirea exemplară a zuite, organizîndu-şî bine munca si în­ şi Uzi^a „Victoria" Călan mai <înt re­ ţii In exploatările forestiere vor trebui constituie principalul obiectiv al între­
tuturor sarcinilor dc plan. $i în luna august, pe panoul evidenţiaţilor şi-au rw3CTÎs numele ede mai harnice mun­ trecerea. marca majoritate a colcctive- zerve de creştere a producţiei de fontă pe folosite din plin mecanismele, insiala- cerii în etapa următoare.
citoare. Printre ele sc află şi Mari* Lnng (în fotografie) care }i-a întrecut prevederile planului cu 14 procente.