Page 33 - 1964-09
P. 33
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. V N IŢ l-V A l
Lucrările plenarei
ÎN NUMĂRUL DE AZI:
Consiliului agricol
4 IN RAIONUL BRAD
Toate resursele de furaje si fie
strînse ţi depozitate cu grija ;
A Rinduri despre doi prim- regional
topitori ;
^ Recenzie : Mirajul
(pag. 2-a); Ieri au început lucrările plenarei Con 1030 semănători, 350 combine şî alte
Pregătiri în vederea deschi siliului agricol regional care vor dura maşini agricole. De asemenea, cantită
derii noului an de studiu în în- două zile ţi la care în afara membrilor ţile de îngrăşăminte chimice folosite de
vaţamîntul de partid ; Consiliului agricol regional mai partici gospodăriile colective s-au dublat faţă
pă ca invitaţi preşedinţi din gospodă dc anul trecut. înzestrarea agriculturii
+ In trei luni cît într-un an ;
riile agricole colective, directori ai gos regiunii cu noi maşini ţi tractoare a
4 Prin Valea Jiului podăriilor agricole de stat şi ai staţiuni permis ca lucrările de însămînţări să se
(pag. 3-a) ;
lor dc maşini ţi tractoare, conducători facă mecanizat în proporţie dc 90%, iar
Dc peste hotare ai unor întreprinderi ţi instituţii, alţi 70% din sămînţa folosită a fost din so
(pag. 4-a). specialişti din agricultura regiunii. iuri valoroase dc marc productivitate.
La lucrările plenarei participi tova Această bază materială a permis u-
răşii: Andrei Ccrvcncovici, secretar al nităţilor agricole socialiste să obţină re
Comitetului regional Hunedoara al zultate tot mai bune pc linia sporirii
SĂ RIDICĂM NIVELUL Comitetul de onoare a! Adunare festivă cu prilejul P.M.R., Dumitru Dcjcu, preşedintele producţiilor. Astfel, gospodării agricole
Comitetului executiv al Sfatului popu
colective ca cele din Buccrdea, Ighiu,
Jocurilor Balcanice de atletism celei de-a XX-a aniversări lar regional ţi ing. Ghcorghc Stanciu, Tciuţ, Deva ctc. au obţinut în medie
cîrc 1600 leg. grîu, la ha, iar în gos
adjunct al Secţiei hortiviticolc din ca
CONDUCERII DE CĂTRE Capitala Republicii Populare Romîne găzduieşte între 11 a eliberării Bulgariei drul Consiliului Superior al Agricultu podăriile colective din Galda de Jos,
ţi 13 septembrie cea de-a XXIII-a ediţie a Jocurilor Balca Bucureşti, o adunare festivă organizată de Comitetul exe rii. In prima zi a lucrărilor, tov. ing. Vaidci, Gîrbova ţi altele, s-au obţinut
Miercuri după-amiază a avut loc la Teatrul C.C.S. din
2130—
nice dc atletism, competiţie tradiţională care se desfăşoară
de pc anumite parcele între
ORGANIZAŢIILE DE PARTID sub semnul întăririi legăturilor de prietenie între sportivii cutiv al Sfatului popular al Capitalei, cu prilejul celei de-a Aurel Nistor, secretar al Comitetului 2640 kg. grîu la ha.
din ţările balcanice.
XX-a aniversări a victoriei revoluţiei socialiste în Bulgaria.
Ca urmare a asigurării uncî baze fu
regional Hunedoara al P.M.R., pre
Cea de-a XXJil-a ediţie a Jocurilor Balcanice de atletism Au participat tovarăşii Emil Bodnăraş, membru al Birou şedintele Consiliului agricol regional a rajere corespunzătoare, a îngrijirii ţi
A ACTIVITĂŢII ECONOMICE va fi patronată de un Comitet de onoare, avînd ca pre lui Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului prezentat raportul cu privire Ia reali hrănirii raţionale a animalelor, a cres
şedinte pe tovarăşul Ion Gheoighe Maurer, preşedintele
de Miniştri, Mihai Dalca, secretar al C.C. al P.M.R., pre
cut şi producţia de carne, lapte, lină,
Consiliului de Miniştri al Republicii. Populare Romîne. şedintele Consiliului Superior al Agriculturii, membri ai zarea planului în agricultură pe cele 8 ouă etc. Gospodăriile colective din Cli
luni ale anului 1964 ţi principalele sar
Din Comitetul de onoare fac parte : Corneliu Mănescu, C.C. al P.M.R., ai Consiliului dc Stat ţi ai guvernului,
Traducerea în viaţă a sarcinilor ce mului de cocs, la care au fost antre ministrul afacerilor externe, Voinca Marinescu, ministrul membri ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe şi ai cini pentru anul 1965. In continuare, nic, Apoldul de Sus, Boz, Orăştie şt
revin oamenilor muncii hunedoreni din naţi nu numai furnaliştii ci ţi minerii tov. ing. Mircea Silvestru, vicepre altele au obţinut pc 8 luni ale anului,
Directivele celui de-al III-lea Congres din Ghelar ţi Tcliuc, aglomeratoriştii, sănătăţii ţi prevederilor sociale, Ştefan Bălan, ministrul altor ministere, reprezentanţi ai unor instituţii centrale
al P.M.R., privind sporirea producţiei cocsarii ţi alte categorii de muncitori. învăţămîntului, Aurel Duma, preşedintele Consiliului Ge ţi organizaţii obşteşti, oameni de cultură. şedinte al Consiliului agricol regional a de la fiecare vacă furajată, în medic
de cărbune, minereuri, metal, energic Rezultatele acestei acţiuni s-au mate neral al U.C.F.S. ţi al Comitetului Olimpic Romîn, Petre Au fost prezenţi şefii unor misiuni diplomatice acredi expus planul de măsuri tchnico-organi- peste 1600 litri lapte.
electrica, maţinj unelte, produse chi rializat în economisirea unei mari can Enache, prim-secrctar al C.C. al U.T.M-, Dumitru Bcjan, taţi în R.P. Romînă ţi alţi membri ai corpului diplomatic. ratorice pentru executarea lucrărilor de Principalele sarcini ale planului dc
mice, bunuri dc consum ţi altele im tităţi de cocs care a asigurat ca în secretar al C-C-S.,- Ion Cosma, preşedintele Comitetului Adunarea a fost deschisa de tov. Octav Livczcanu, vi însămînţări ţi recoltări din toamna a- stat stabilite pentru anul 1965 şi însu
pune ridicarea permanentă la un nivel treaga cantitate de fontă produsă pes executiv al Sfatului popular al Capitalei, Ion Pas, preşedin cepreşedinte al l.R.R.C.S. nului 1964. Au avut loc apoi şedinţe pe şite de către unităţile agricole socialiste
tot mai înalt a conducerii activităţii te pian la Hunedoara în cele 8 luni să tele Comitetului de radiodifuziune şi televiziune, Constanţa A luat apoi cuvîntul tov. Ion Cosma, membru al C.C.
în domeniul economiei, rezolvarea la se realizeze cu cocs economisit. Crăciun, preşedintele Comitetului dc Stat pentru Cultură secţii, în cadrul cărora s-au dezbătut din regiune au fost primite cu entu
timp ţi competent de către organiza Unul din obiectivele centrale ale al P.M.R., preşedintele Comitetului executiv al Sfatului probleme din planurile dc muncă. ziasm şi de către participanţii la lucră
ţiile de partid a problemelor concrete întrecerii socialiste îl constituie îmbu ţi Artă, Floca Arhip, general colonel, preşedintele Fede popular al Capitalei. Din lucrările primei zile a ple rile plenarei. In prima zi a lucrărilor s-a
pe caic le ridică viaţa în întreprinderi. nătăţirea calităţii produselor. Organi raţiei romîne de tir, Emil Ghibu, preşedintele Federaţiei A urmat (a cuvînt ambasadorul R. P. Bulgaria la narei a reieşit că agricultura re tras concluzia că sarcinile planului de
Ocupîndu-se cu răspundere ţi com zaţiile de partid din principalele cen romîne dc atletism. Bucureşti, Gheorghi Bogdanov. El a transmis întregului stat pentru anul viitor pot fi îndeplinite
petenţă de rezolvarea sarcinilor econo tre industriale ale regiunii, comitetele Din Comitetul dc onoare mai fac parte : Alexandre Ci- popor frate romîn un salut cordial ţi urări de noi succese giunii noastre dispune dc largi posibi
mice, organele ţi organizaţiile dc partid dc partid dc la C.S.H., Uzina „Victo mon Argyropoulo, ambasador extraordinar ţi plenipotenţiar şi mai mari în construirea socialismului ţi comunismului, lităţi pentru creşterea continuă a pro ţi ca una din condiţiile hotărîtoare în
urmăresc îndeaproape îndeplinirea rit ria" Călan, minele Tcliuc ţi Ghelar, ex al Greciei, Cheorghi Bogdanov, ambasador extraordinar ţi dc consolidare ţi dezvoltare a legăturilor frăţeşti, a prie ducţiei vegetale ţi dc origină animalie vederea realizării de producţii sporite
mică a planului de stat Ia toţi indi ploatările miniere Lupcni, Uricani ţi plenipotenţiar al R.P. Bulgaria, Dhimiter Stamo, însărcinat teniei trainice şi colaborării dintre popoarele bulgar ţi ră, ceea ce va duce Ia dezvoltarea mul la ha, este executarea în bune condi-
catorii dc către colectivele unităţilor Petrila din Valea Jiului, Barza, de la cu afaceri ad-interim al R.P. Albania, Cahit Ozcan, însăr romîn. ţiuiti a lucrărilor dc însămînţări şi recol
economice, intervin operativ acolo întreprinderile de industrie uşoară „Că cinat cu afaceri ad-interim al Turciei, A. Ciudina, însăr In încheierea adunării a fost prezentat un program ar tilaterală a unităţilor agricole socialiste.
unde se ivesc deficienţe, orientează c- prioara'1 ţi „Ardeleana" şi altele, nu se In prezent, pe ogoarele gospodăriilor tări din această toamnă.
forturile oamenilor muncii spre înde mulţumesc cu măsurile luate în vede cinat cu afaceri ad-interim al R.S.F. Iugoslavia. tistic susţinut de artişti romîni ţi bulgari. (Agerpres) colective lucrează 860 tractoare, peste Lucrările plenarei continuă.
plinirea celor mai importante obiective, rea îmbunătăţirii calităţii produselor ci
îi mobilizează la îndeplinirea angaja urmăresc operativ rezultatele a-
mentelor luate în întrecerea socialistă. plicării acestor măsuri, iar atunci
Principalele rezultate obţinute in cînd constată abateri de la pro încheierea lucrărilor Congresului
creşterea nivelului, a competenţei ţi răs cesele tehnologice, nercspectarea indici
punderii organelor ţi organizaţiilor de lor de calitate, iau operativ, împreună
partid în conducerea activităţii econo cu conducerile tehnico-administrativc, internaţional de ştiinţa soiului
mice, sînt concretizate în realizările măsuri pentru îndreptarea situaţiei. Ţi-
obţinute de oamenii muncii din indus nînd seama dc exigenţele sporite faţă
tria regiunii în cele 8 luni care au tre de calitatea cărbunelui cocsificabil, co Miercuri au luat sfârşit în Capitală ştiinţei, economiei, culturii şi artei R. P.
cut de la începutul anului. Potrivit da mitetul de partid al minei Lupeni a lucrările celui de-al VUI-lca Congres Romîne.
telor operative înregistrate la Direc luat măsuri ca organizaţiile de bază ţi internaţional de ştiinţa solului. Timp de In numele Comitetului de organizare
ţia regională de statistica, în această grupele dc partid să îndrume membrii 10 zile, participanţii la această impor al celui de-al VUI-lca Congrej interna
perioadă în regiune s-au produs peste ţi candidaţii dc partid să desfăşoare o tantă întâlnire internaţională au dezbă ţional de ştiinţa solului, prof. dr. Irimie
plan 49.200 tone fonti, 74.500 tone otel, muncă politică susţinută în rîndul mi tut probleme actuale şi fundamentale a-
88.000 tone laminat; finite pline (inclu nerilor pentru alegerea şistului vizibil le ştiinţei solului de mare însemnătate Staicu a mulţumit pentru participarea
siv ţaglc ţi blumuri dc relaminare), în abataje, a îndrumat conducerea teh pentru creşterea continuă a producţiei largă a savanţilor din întreaga lume şi
5.900 tone cocs metalurgic, 84.600 tone nică administrativă a minei să asigure agricole ţi îmbunătăţirea condiţiilor de pentru aportul adus la desfăşurarea aces
cărbune brut extras, 14.500 tone mi un iluminat corespunzător în abataje, trai ale popoarelor. La Congres au fost tui Congres la un înalt nivel ştiinţific.
nereu de fier, 8.500 m.c. cherestea ţi să extindă puţcarca selectivă în stra- expuse aproape 500 de comunicări ştiin
alte cantităţi importante de produse tele cu intercalaţii de steril, să vegheze ţifice cu privire la cele mai noi rezultate In încheiere, a vorbit prof. J. P.
diferite. ca podirea să se execute corect ctc. ale cercetărilor efectuate în lume în le Quirk, vicepreşedinte al Asociaţiei in
> Pe baza indicaţiilor organelor supe Prin munca politică desfăşurată de> or gătură cu sporirea fertilităţii solului şi ternaţionale de ştiinţa solului, care a a-
rioare de partid, organele ţi organiza ganizaţiile de partid şi sindicat, iniţia a capacităţii lui de producţie. sigurat pc reprezentanţii acestei ramuri
ţiile dc partid din marca majoritate a tiva „Nici un vagonct dc cărbune re- Congresul a prilejuit participanţilor — importante a ştiinţei de pe întreg globul
întreprinderilor au luat încă dc la în butat pentru şist vizibil" a fost extin personalităţi proeminente ale ştiinţei so că Australia va asigura condiţii cores
ceputul anului măsuri menite să asi să la majoritatea brigăzilor de niiucri. lului de pe toate continentele — schim
gure îndeplinirea ritmică a planului Ia Organizaţiile dc partid dc la C.S.H. buri valoroase de informaţii ştiinţifice şi punzătoare desfăşurării lucrărilor vii
toţi indicatorii ţi realizarea în întregime* dau o marc atenţie lărgirii gamei sor- de experienţă, aduclnd o contribuţie im torului Congres.
a angajamentelor luate în întrecerea tîmcntelor de oţeluri superioare, redu portantă la dezvoltarea spiritului de în ★
socialistă. Stăpînind mai bine proble cerii procentului de rebuturi, înlătu ţelegere şi colaborare internaţionala în Numeroşi participanţi Ia Congres au
mele economice. învăţînd din experien rării pierderilor de metal. Sarcinile pri interesul păcii ţi bunăstării popoarelor.
ţa anilor trecuţi, organizaţiile dc partid vind îmbunătăţirea calităţii metalului plecat în excursii ştiinţifice pe trei tra
din întreprinderile regiunii, conduc cu şi realizarea planului pe sortimente sînt In şedinţa plenară de închidere s-a ho- see, care străbat majoritatea regiunilor
tot mai multă competenţă activitatea analizate zilnic în şedinţele operat.ivc tărît ca cel de-al lX-Ica congres inter ţarii noastre.
economica, îndrumă concret conduce cu participarea cadrelor tehnico-ingi- naţional de ştiinţa solului să aibă loc în (Agerpres). 'Aspect de la plenara Consiliului agricol regional.
rile tehnico-administrativc, sindicatele nereştj ţi a altor factori. 1968 în Australia. Preşedinte al Asocia
ţi organizaţiile U.T.M. în mobilizarea Organizaţiile de partid din majori ţiei internaţionale de ştiinţa solului a
muncitorilor, inginerilor ţi tehnicieni tatea întreprinderilor acordă mai multa fost ales dr. E. G. Halloworth, iar vice
lor la realizarea sarcinilor dc producţie, atenţie îndrumării organizaţiilor de preşedinte prof. J. P. Quirk, ambii din Consfătuiri ale cadrelor didactice
se preocupă îndeaproaue de introduce sindicat ţi U.T.M., orientării activităţii Australia. Au fost aleşi totodată membrii
rea tehnicii noi, dc folosirea rezerve lor spre mobilizarea muncitorilor, ingi Consiliului Asociaţiei internaţionale de
lor de creştere a productivităţii muncii, nerilor ţi tehnicienilor la realizarea sar ştiinţa solului ţi ai comisiilor viitorului
îmbunătăţirea calităţii produselor ţi re cinilor dc producţie. In ultimul timp Congres. Prof. dr. Irimic Staicu, mem Adevărate Seeţiipedmgogiee
ducerea preţului dc cost, ridicarea ni sindicatele se ocupă mai bine de or bru corespondent al Academiei R. P.
velului de calificare, desfăşoară o sus ganizarea consfătuirilor dc produc Romîne, a fost ales preşedinte al comi
ţinută muncă politică ţi educativă la ţie, urmăresc ca acestea să dezbată pe siei a VI-a — tehnologia soluki.
locurile de producţie. larg deficienţele în procesul de pro Congresul a aprobat înfiinţarea unuî
Plinind în centrul preocupărilor în ducţie, se îngrijesc ca propunerile juste comitet de ecologic a solurilor de pă
deplinirea sarcinilor trasate de Confe făcute dc muncitori să fie traduse în dure şi folosirea obligatorie a sistemu Timp de două zile, învăţătorii şi pro pentru ridicarea activităţii instructiv- fonul, cu ajutorul cărora elevii îşi vor ideologice şi politice, profesorul orien
rinţa regională dc partid, privind creş viaţă. lui metric în comunicările ce vor fi pre fesorii din învăţămîntul de cultură ge educative în şcoli". însuşi mai temeinic cunoştinţele pre tează, aiută elevul să interpreteze just,
terea productivităţii muncii, organiza Creşterea preocupării organizaţiilor zentate la congresele internaţionale dc nerală, profesional şi tehnic, au dezbă In regiunea noastră, consfătuirile ca date. Trăim în epoca. energici atomice, să poată lua o atitudine combativă faţă
ţiile de partid de la exploatările minie de partid pentru îmbunătăţirea condu ştiinţa solului şi în publicaţiile de spe tut în cadrul consfătuirilor organizate drelor didactice s-au desfăşurat în fie a ciberneticii, automatizării procesului de anumite fenomene. Profesorul trebuie
re Valea Jiului au îndrumat conduce cerii activităţii economice se reflectă cialitate. pe raioane şi oraşe, probleme impor care centru de raion şi oraş regional. dc producţie, iar tinerii ce trebuie c- să cunoască politica partidului nostru
rile tehnico-administrative să ia mă ţi in conţinutul muncii de propagandă Prof. dr. F. A. van Baren, secretar tante ale muncii lor. Spre deosebire de In încheierea lucrărilor pc cercuri. în ducaţi azi vor fî puşi în viitor să re în toate domeniile, legînd în acest' fej
suri pentru asigurarea fronturilor de ţi agitaţie. Majoritatea comitetelor dc general al Asociaţiei internaţionale de anii precedenţi, lucrările consfătuirilor văţătorii şi profesorii s-au întîlnit în zolve probleme complexe, dc aceea ci cunoştinţele predate de realitatea vieţii
lucru, organizarea mai bună a proce partid ţi birourile organizaţiilor de ştiinţa solului, a dat apoi citire telegra de acum s-au desfăşurat pe secţii şi pc şedinţe cotnune în cadrul cărora au fost trebuie să păşească în viaţă cu un ba noastre socialiste. Din această consfătui
selor dc producţie, extinderea metode- bază au manifestat în cursul anului de mei adresată de Congres preşedintelui obiecte. In cadrul consfătuirilor au fost stabilite noi sarcini şi prezentate pre gaj bogat dc cunoştinţe şi cu deprinderi re s-au desprins probleme importante,
I * de extracţie moderne, mecanizarea invâţămmt care s-a încheiat în vara Consiliului de Stat al R. P. Romîne, prezentate referate privind „Sporirea vederile noului regulament a! şcolilor formate din şcoala de cultură generală. dezbaterile au dovedit pasiunea, dragos
operaţiilor grele, îmbunătăţirea apro aceasta o preocupare sporita ca expu Gheorghe Gheorghiu-Dej. eficienţei lecţiei, ca mijloc principal dc cultură generală. Aceste probleme au fost bine tra tea şi devotamentul cu care cadrele di
vizionării locurilor de munci cu mate nerile şi convorbirile din învăţămîntul tate mai ales în secţiile de limbi străi dactice din regiunea noastră muncesc
riale ţi vagonete goale, ţi alte măsuri oc partid, îndeosebi dc la cercurile de La ultima şedinţă plenară au mai luat ID> (E ne si matematici. Cadrele didactice dc pentru educarea şi formarea elevilor.
care au determinat ca exploatările mi economie concretă, economie politică cuvîntul în numele oamenilor de ştiinţă la Şcoala medic „Dcccbal" au subli Noul an şcolar aduce cu cl înfăptuirea
niere să-şi îndeplinească planul în mod ţi altele, să fie strîns legate de acti din Africa — K. A. Qungraine (Ghana), ' „Pentru a-şi îndeplini cu cinste mi şi metodelor folosite în procesul in- niat că, folosind mijloace moderne dc generalizării învăţămîntului dc 8 ani,
ritmic, pe baza creşterii continue a vitatea economică a întreprinderii res a celor din Asia — prof. Ma Jung Chih siunea, învăţătorul trebuie să fie' el în structiv-educativ, $5 se caute căile cele predare (magnetofon, pikup), ele au pre lucru ce cere profesorilor să-şi îmbu
productivităţii muncii. La mina Uri- pective, $5 contribuie în mai marc mă (R. P. Chineză), a celor din America de suşi bine pregătit şi să aibă bune cu mai eficiente care să ducă la îmbună zentat elevilor modele dc exprimare în nătăţească munca, să fie mal stăruitori
cani, unde comitetul de partid s-a pre sura la realizarea planului dc produc Nord — dr. L. D. Baver (S.U.A.), a ce noştinţe ştiinţifice şi pedagogice". Cu tăţirea instruirii şi educării elevilor. limba respectiva. îmbogăţind predarea, şi în acelaşi lirnn mai exigenţi, tactul
ocupat îndeaproape de problemele con te* Agitaţia vizuală este mai bine or lor din America de Sud — prof. I. Ni- aceste cuvinte, scrise cu litere mari pe Indicaţiile Congresului al III-lea al aprofund*nd-o, facînd ca orofcsorul să pedagogic să fie la înălţimea cerinţelor.
crete ale producţiei; studiind împreună ganizat ă, reflectă sarcinile ţi angaja jcnsohn (Argentina), iar a celor din Eu o eşr rfa roşie aşezată în sala festivă P.M.R. cu privire la perfecţionarea nu mai fie singurul model de vorbire. Vedem o creştere însemnată a activi
cu birourile organizaţiilor dc bază ţi ropa — prof. dr. Raubert Tavernier a Şcolii „J. A. IComensky", au fost în continuă a sistemului de predare şi a O problemă viu discutata a fost şi tăţii cadrelor didactice, a spus tov.
cu cei mai buni mineri ţi tehnicieni din mentele luate dc colectivele respective (Belgia). Vorbitorii au exprimat mulţu tâmpinate la consfătuire cadrele didac conţinutului învăţămîntului, au străbă activizarea procesului dc învăţămînt, a- Dumitru Dcjcu, preşedintele Comitetu
activul de partid condiţiile existente la în întrecerea socialistă. miri ţi recunoştinţă statului nostru, co tice din oraşul regional Deva. Rezo tut ca un filon lucrările consfătuirii dîc.l organizarea şi desfăşurarea mun lui executiv al Sfatului popular regio
fiecare loc de muncă şi-au stabilit mă- Relevind rezultatele obţinute în creş nanţa acestor cuvinte s-a simţit din Modernizarea şi activizarea procesului cii cu elevii, astfel îneît să se asigure nal. Simţim acest lucru în fiecare an
sur: pentru asigurarea ritmicităţii pro- terea competenţei şi a preocupării or mitetului de organizare, tuturor acelo plin în cadrut lucrărilor consfătuirii de învăţlmînt, principii noi impuse în participarea lor activă prin concentrarea prin rezultatele obţinute, prin disci
dt' ei, au îndrumat comitetul sindi ra care au contribuit la crearea unor unde peste 180 dc învăţători şi profe gîndirca pedagogică contemporană, vor forţelor intelectuale în timpul lecţiilor plina nouă întîlnită în scoli, prin însăşi
cal ţi conducerea tehnico-administra- ganizaţiilor de partid, faţă dc conduce condiţii optime de desfăşurare a lucră sori au luat cuvîntul, dezbătînd cu com ridica pe o treaptă mai înaltă metodele şi aplicarea cunoştinţelor teoretice cu aprecierile pc care le primim din partea
tivă să organizeze generalizarea expe rea activităţii economice, trebuie avut rilor Congresului, pentru ospitalitatea petenţă probleme care să ducă la spo de predare în şcoli. Cadrele didactice metode şi stil dc muncă propriu. Adap unor rectorate din ţară. Ne bucură a-
rienţei celor mai bune brigăzi de mi în vedere că în această privinţă mai rirea eficienţei lecţiilor. Cele 9 referate au arătat, prin exemple că pc lîngă tarea şcolii la cerinţele contemporanei ccstc aprecieri şi ele trebuie să consti
neri, s-a reuşit ca toate brigăzile să-ţi exîstă încă deficienţe. Organizaţiile de cu care poporul romîn a înconjurat pe prezentate pe obiecte, discuţiile vii, metodele clasice de predare e necesar tăţii, cerc cadrelor didactice sporirea tuie pentru dumneavoastră imbold spre
îndeplinească ritmic sarcinile de pro participanţi, pentru posibilităţile oferi propunerile aduse, au dat prilejul să să se folosească mijloace noi ca radioul, continuă a metodei de predare, a exi o activitate şi mai merituoasă. Noi do
ducţie ţi să se extragă peste plan în (Continuare in pag. te dc a cunoaşte realizările în domeniul se facă o analiză temeinică a muncii televiziunea, cinematografia, magneto genţei. probleme dezbătute cu mult rim ca, aşa^ cum creştem cu toţii în
cele 8 luni o cantitate de peste 20.000 simţ dc răspundere de către învăţători fiecare zi, în fiecare an, să creştem
tone cărbune. şi profesori. cadre noi, oameni demni dc socie
Comitetele de partid, ţi organizaţiile Din discuţiile purtate s-a desprins tatea noastră.
de bază din întreprinderi, împletesc tot idcca că eficacitatea este calitatea esen Noul regulament dc funcţionare al
mai strîns ţi cu mai multă pricepere ţială a lectici şi că ca se reflectă în şcolilor dc cultură generală, ale cărui
activitatea politică cu sarcinile privind totdeauna în rezultatele ci. Consfătui principale prevederi au fost dezbătute
realizarea planului dc stat. La Hune rea a analizat clementele care influen la această consfătuire, reprezintă un
doara, comitetul de partid din combi ţează direct eficacitatea : pregătirea pro îndreptar preţios în întreaga activitate
natul siderurgic s-a preocupat îndea fesorului, personalitatea sa, structura a cadrelor didactice.
proape ca problemele cele mai acute lecţiei, metodele şi procedeele folosite, Recenta consfătuire din oraşul Deva
ale producţiei să fie analizate la timp materialui didactic, organizarea contro a constituit pentru fiecare învăţător şi
ş^ multilateral în organizaţiile de partid lului şi s-a oprit asupra acelor proble profesor un reuşit schimb dc experienţă
din secţii. In şedinţele comitetelor de me în care rezidă cauza lipsurilor sem în munca metodică, o adevărată lecţie
partid ţi în adunările generale ale or nalate şi ne baza acestor analize s-au dc pedagogic. Consfătuirea s-a înche
ganizaţiilor dc bază s-au dezbătut as stabilit mijloace dc înlăturare a lor. iat cu vizionarea în mod organizat a
pectele cele mai importante ale pro Pregătirea profesorului, a spus în fi'mului romîncsc „Pagini dc istorie4*
cesului de producţie ţi s-au stabilit cuvîntul său tovarăşul Constantin Du-
măsuri eficiente menite să ducă la mitrcscu, secretar al Comitetului oră şi cu vizitarea Uzinei dc preparare a mi
preîntîmpinarca unor rămîncri în urmă, şenesc de partid Deva, este clementul nereurilor din Deva, — ca lecţii prac
la lichidarea lipsurilor ţi deficienţelor principal care asigură eficacitatea lec tice pentru profesori şi învăţători.
care ar fi cauzat nercalizarea planului ţiilor. Pc baza unei temeinice pregătiri LUCIA L1C1U
de producţie. Drept rezultat, la sec
ţiile de oţelării, (a secţia a II-a furnale, IE ¥ ERt
la laminorul bluming ţi în alte secţii § A \ R
s-a reuşit ca în acest an să se reali In cadrul consfătuirii cu cadrele di
zez#; planul de producţie în mod ritmic dactice din Valea Jiului au fost dezbă sporirea eficienţei lecţiilor depinde îa-
ţi să se obţină pc scama creşterii pro tute o seric de probleme legale dc fe trutotul dc felul cum fiecare cadru di
ductivităţii muncii importante sporuri lul cum s-a desfăşurat procesul de în- dactic s-a pregătit în prealahil pentru
de producţie. lecţie, dc felul cum ca este ţinuta în
văţămînt, metodele folosite în proce faţa elevilor, dc pregătirea ideologică
Er.te binecunoscută acţiunea desfă sul instructiv-educativ, sporirea eficien a profesorilor şi învăţătorilor. Toate
şurată la Hunedoara pentru reducerea ţei lecţiei, mijloace principale pentru acestea, combinate cu conştiinciozitatea
consumului specific de cocs. Studiind ridicarea nivelului activităţii instructi lor în muncă, cu experienţa pedago
atent experienţa colectivului dc mun ve în şcolile dc cultură generală. Ana- gică, convingerea şi pasiunea pentru
că de Ia secţia a II-a furnale, care a lizînd aceste probleme în cadrul sec profesia aleasă, dorinţa vie de a-i cap
demonstrat că se poate produce o im ţiilor pe specialităţi, cadrele didactice tiva pe elevi în timpul lecţiei, sînt
portantă cantitate dc fontă cu cocs au avut posibilitatea să stabilească îm condiţiile esenţiale în care se poate a-
economisit, Comitetul orăşenesc de preună cele mai bune căi care să ducă iunge la realizarea scopului urmărit —
la continua ridicare a eficienţei lec formarea şi educarea omului nou.
partid Hunedoara şi comitetul de ţiilor, la îmbunătăţirea instruirii şi edu CONSTANTIN COTOŞPAN
partid din C.S.H. au întreprins o Bobinatoarea Emilia Muntean, de la atelierul de reparaţii electrice Vulcan este evidenţiata în întrecerea socialistă. Fotografia ne-o înfăţişează cării elevilor. Cadrele didactice care au
largă acţiune pentru reducerea consu executînd cositorirea firelor unul rotor de 5,5 Kw, Foto : N. MOLDOVEANU luat cuvîntul au subliniat faptul că (Continuare In pag. 2-a)