Page 34 - 1964-09

Nr.' 30)7,
Pog. 2 Drumul socialismului

Din întrecerea CONCURSUL CORESPONDENŢILOR
PROMOTORI
autobazelor
Al NOULUI Corespondenta noastră Emilia Creţu, Mecanizarea lucrărilor
de la I.R.T.A. ne-a relatat prin telefon Cuvântul dat devine îafpiă
despre un nou şi important succes înre­
Despic minerii sectorului I tic ta E. gistrat de colectivele întreprinderii in Spic deosebire de alte ori, în ziua trcgul schimb a privit această problemă. de întreţinere a liniilo r
M. An in 03 sa es spune că sînt promotori întrecerea socialistă desfăşurată în cursul aceea nici unul nu se grăbea sa mear­ Maistrul loan Bubcla, mecanicii de pre­
,ii noului. Şi, pe drept cuvînt. Ini­ lunii august. „In luna care a trecut, spu­ gă acasă. Ţineau cti tot dinadinsul să se Aurel Cious, Adam Cepoi, Dumitru Nu cu prea mulţi ani în urmă, lu­
ţiativele noi, metodele avansate de nea corespondenta, muncind cu însufle­ fie prezenţi cu toţii la consfătuirea de Bahnărcl, losif Batea şi mulţi alţii şi-au crările de întreţinere şi reparare a căi­
muncă şi tehnica înaintată îşi găsesc re­ ţire. conducătorii auto din cadrul producţie a grupei sindicale nr. 11. exprimat părerea că există toate con­ lor ferate se executau după metodele
pede loc în abatajele acestui sector iar, I.R.T.A. a ta depăşit planul cu mai mult Să-şi spună părerea asupra muncii des­ diţiile ca angajamentul luat sa devină clasice, nui mult manual, ncccsitind
pe baza lor se obţin rezultate din cele de 124.000 tone kilometrice. Cele mai făşurate îii luna iulie. faptă. Consfătuirea de producţie s-a un marc volum de munca fizică. Cu
mai bune. In frontalul brigăzii lui lonn frumoase rezultate au fost obţinute la Din referatul prezentat de maistrul încheiat cu hotârîrea unanima de a da mari greutăţi puteau fi menţinute pa­
D vid spre exemplu, au fost introduşi autobazele Hunedoara, Sebeş şi Petro­ loan Zuba, de la secţia uscatoric reieşea pînă ta sfîrşitul lunii august peste 1.000 ralele şi ta acelaşi nivel, cele două linii,
srilpii metalici cu grinzi în consolă şi şani. clar că schimbul lor nu şi-a respectat tone cărbuni brichete de bună calitate. condiţie holărîtoarc în desfăşurarea unut
transportorul blindat. „Avem toate Numai colectivul autobazei Petroşani angajamentul luat în întrecerea socialis­ La început, muncitorii din celelalte transport rapid şi sigur. Pînâ şi mate­
condiţiile să extragem două fîşii pe zi“ a contribuit la depăşirea amintită cu tă. Au fost analizate pe larg cauzele schimburi nu Ştiau ce s-a întîmplat cu rialele necesare lucrărilor de întreţinere
şi-au spus ortacii lui David aflînd de I3.1S9 tone transportate peste sarcinile cc-au dus la ncrealizarea angajamente­ tovarăşii lor de muncă, dar observau se transportau adesea cu vagoncţi ma­
această iniţiativă. Aşa se face că au tre­ de plan. lor luate. Cei înscrişi la cuvînt au ară­ un lucru : hotârîrea, conştiinciozitatea nuali, ceea ce ducea ta multe pertur­
bări în bunul mers al trenurilor.
cut la o organizare raţională a muncii Despre colectivele autobazelor Hune­ tat că motivul principal al unei acti­ şi pasiunea cu care se străduiau să dea Tehnica nouă şi metodele avansata
şi s-au străduit să folosească cît mai de­ doara şi Sebeş este demn de amintit fap­ vităţi de producţie nccorespunzătoarc viaţa angajamentelor luate. Zilele au de muncă au venit în sprijinul fero­
plin înzestrarea tehnică. In scurt timp tul că în anul acesta şi-au depăşit ritmic îl constituie slaba organizare a între­ trecut repede, iar pe graficul întrecerii viarilor uşurîndu-le munca. Pentru exe­
angajamentul a devenit faptă. Brigăzile planul, în fiecare lună*1. cerii socialiste şi uşurinţa cu care în- socialiste se cvidcnţiau succese tot mai cutarea lucrărilor de linie în staţia
conduse de Aurel Cristea şi Ilic Nicolac mari. Schimbul condus de maistrul loan C.F.R. Alba-lulia a luat fiinţa un dis­
s-au angajat să obţină viteze sporite de Bubela, de la brichetaj şi loan Zuba de trict dotat cu mecanisme şi utilaje de
avansare în abataje cameră. Folosind ta uscătorie îşi depăşea ritmic planul mare productivitate cu ajutorul că­
metode înaintate de muncă şi lucrînd cu la toţii indicatorii. rora se fac rectificările de nivel, bu-
hărnicie au obţinut rezultate din cele ...Zilele trecute, membrii grupei sin­ rajul liniei ctc.
mai bune. CHmdari des fire dicale nr. 11 de la preparaţia cărbune­
De curînd districtul a fost dotat cu
Dar despre iniţiativele îmbrăţişate de lui din Petrita s-au întrunit din nou încă un tractor „Uuiversal-650". Noul
minerii sectorului, masurile aplicate în obişnuita - consfătuire de producţie tractor c prevăzut cu un grup electro­
pentru sporirea realizărilor, s-ar mai de la începutul fiecărei luni. Cu acest gen, ceea ce face sâ sporească mai mult
puica spune multe. Important este că, prilej s-a făcut bilanţul realizărilor ob­ capacitatea mecanică de întreţinere a
folosind aceste căi, ei au reuşit să de­ doi firim-tofiitori ţinute în luna august. Din situaţia pre­ liniei. Şi fiindcă operaţiunile de burarc
păşească planul ritmic, lună de jună, de­ zentată a rezultat câ în cele 8 luni cîtc a liniei reprezintă lin marc volum de
au trecut de la începutul anului, pre­
cadă de decadă. In primele 7 zile ale muncă, s-a luat măsura de mecanizare
paratorii au dat peste plan 23.000 tone
lunii august au înscris pe graficul în­ cărbune, brichete de bună calitate. In integrală a acestei lucrări. In acest scop
trecerii peste 760 tone cărbune extras Lucrez ca maistru la oţelărîa electrică zent vorbesc de la sine despre succe­ luna august schimbul condus de maiştrii sîntcin pe calc de a primi doua ma­
în plus. Brigăzile conduse de loan Da­ a Combinatului siderurgic din Hune­ sele dobîndite de echipa condusa de el. loan Bubela şi loan Zub.i, s-a situat pe şini mecanice de ciuruirc a balastului.
vid, Aurel Cristea şi llic Nicolac se doara. Prin natura muncii melc, zilnic Despic prim-topitorul Florean Haiduc primul loc în întrecerea socialistă dînd De asemenea merită amintit faptul că
numără printre cele care au contribuit Manualele gratuite au sosit şi ta Şcoala nr. 4 din Petroşani. Nerăbdă­ vin în contact nemijlocit cu cei care cei care-l cunosc spun adesea ca este peste plan 1.520 tone cărbuni brichetaţi în prezent transportul muncitorilor şi
nui mult la obţinerea lor. tori, elevii au cerut sa ajute ta repartizarea cărţilor pe clase şi, bineînţeles, dau viaţă sarcinilor de plan şi angaja­ decanul de vîrstă al oţelărici. Cei peste din totalul celor 2.075 tone cît repre­ a materialelor la punctele de lucru se
mentelor luate în întrecerea socialistă.
15 ani neîntrerupţi, petrecuţi în preaj­
GH. C. să lo răsfoiască. Foto s N, MOLDOVEANU Dar nu despre mine vreau să vă scriu, ma cuptoarelor l-au făcut să îndrăgească zintă depăşirea secţiei. In plus, calita­ efectuează cu vagoncţi cu motoare, care
pe lîng.î reducerea efortului fizic, gră­
tea brichetelor s-a îmbunătăţit cu 1,2
ci despre doi dintre cei nui buni prim- munca de plămădire a oţelului. însuşirea procente faţă de prevederile planului. besc ritmul de execuţie şi nu îngreu­
topitori ai secţiei. Este vorba despre unor temeinice cunoştinţe teoretice şi La dobîndirca acestor succese s-au nează circulaţia trenurilor.
Hristus Cognaris şi Florean Haiduc. aplicarea lor în munca practică de zi evidenţiat în mod deosebit mecanicii Mecanizarea continuă a lucrărilor de
Deşi diferiţi ca vîrstă şi preferinţe, cu zi, i-au dat multe satisfacţii. întreţinere a dus la creşterea produc­
11^ R A I O N U L B R A ID » Petru Popa, Adam Cepoi. loan Popa.
pe cei doi pritn-topitori îi leagă ceva înalta sa pregătire profesională a Mărie Podar şi echipele de întreţinere tivităţii muncii în ultimii ani, cu peste
mult mai puternic şi mai trainic: pa­ transmis-o şi altor muncitori. E greu de conduse de Ştefan Perdi, Vaier Toma 20 la sută. In plus s-a îmbunătăţit con­
T o a te re su rse le de fu ra je siunea pentru meseria aleasă. Stînd cu ei precizat cîţi au trecut prin „şcoala*4 şi altele. siderabil calitatea lucrărilor şi evident
pe aceasta bază, preţul de cost a scăzut
re­
de vorbă primul lucru pe cnrc-I
Haiduc. Cu
prini-topitorului Florean
marci este seriozitatea şi răspunderea dragoste şi cu răbdare Florean Haiduc TOAN BERCEA mult.
cu care privesc realizarea sarcinilor de s-a ocupat cu grijă de pregătirea tehni- şef de schimb VFOREL MOLDOVAN
s ă Sie sti*inse şl d ep o zitate eu g rifă plan şi a angajamentelor luate în în­ co-profesională a muncitorilor. Poate nu (din postul de corespondenţi vo­ TEODOR RĂZUŞ
Hristus
trecerea socialistă.
Cognaris
s-a dovedit a fi un bun organizator al întotdeauna sfaturile şi discuţiile pur­ luntari, Preparaţia cărbunelui Pc- (din colectivul subrcdacţici vo­
tate cu întreaga echipă în faţa cuptoru­
locului de muncă. De nenumărate ori în lui, au avut caracterul unei lecţii prac­ trila) luntare Alba Iulia)
Anul acesta, în raionul Brad există Birtin, Mesteacăn, Zdrapţi şi altele. In veşte asigurarea furajelor, s-a făcut prea consfătuirile de producţie el face pro­ tice. Totuşi, cei din jurul său au învă­
condiţii ca gospodăriile colective să aceste unităţi o marc parte din spaţiile puţin. De aceea, se impune luarea ce­ puneri valoroase privind aprovizionarea
poată asigura o bază furajeră îndestu­ de îusilozare nici nu sînt pregătite. lor mai eficiente măsuri pentru ca în ritmică a cuptoarelor cu materii Drime ţat multe lucruri utile: au învăţat sâ
lupte cu aceiaşi perseverenţă pentru ri­
lătoare şi de bună calitate. Acolo unde scurt timp toate resursele de furaje să şi materiale. Lui nu-i este indiferent dicarea pregătirii profesionale şi lucrul
a existat preocupare, majoritatea fura­ fie strînsc şi depozitate cil grijă. Aici nici modul de exploatare a cuptorului. A fli It N
jelor sînt depozitate în apropierea fer­ Cînd nu se trag învăţăminte sînt chemate să depună mai mult efort Atît ta încărcare cît şi la descărcare pri­ cel mai de preţ, să-şi iubească profesiu­
melor de animale, iar în prezent se consiliile de conducere şi specialiştii veşte atent starea cuptorului, pe toate nea aleasă. Fiind stăpîn pe meserie,
lucrează intens ta însilozarca porumbu­ din lipsurile anului trecut din G.A.C. Organizaţiile de partid au părţile. Prelungirea vieţii cuptorului în­ munceşti mai cu spor şi mai bine. Lu­
lui şi a altor resurse de nutreţ, Pînă datoria să îndrume mai îndeaproape seamnă oţel mai mult. crul acesta l-a confirmat şi echipa condu­
acum, cele mai bune rezultate au fost acţiunea de îusilozare şi de stringerc a Oamenii din echipa pe care o con­ să de Florean Haiduc. In numai 8 luni JOI 10 SEPTEMBRIE 1964
obţinute de către gospodăriile colective In anul 1963, pentru a putea asigura fînurilor, astfel ca pentru perioada de duce, întregul colectiv văd în prim-to- din anul acesta ca a dat peste ptan 540
din Rişculiţa, Cărăstău şi Rişca. Tre­ hrănirca animalelor pînă la încheierea stabulaţie animalele proprietate ob­ tone oţel special.
buie spus insa ca faţă de timpul înain­ perioadei de stabulaţie, gospodăriile co­ ştească a gospodăriilor să aibă asigurată pitorul Hristus Cognaris un bun oţelcr. NICULAE AVRAMESCU
Cele 658 tone de otel date peste plan
lective din raion au fost nevoite să
tat s-a făcut prea puţin. o hrană îndestulătoare şi de bună ca­ CINEMA 15,30 Folclorul regiunilor patriei: mu­
cumpere cantităţi însemnate de furaje. litate. de la începutul anului şi pînă în pre­ maistru
zică din Banat; 16,35 Muzică uşoa-
Din acest neajuns nu s-au tras însă în­ DEVA : M-am îndrăgostit la Co- ră; 16,45 Scrisori din ţară; 17,45 Noi
De ce numai 4 la sută ? văţămintele necesare. Numai aşa se penhaga — cinematograful „Patria" ; înregistrări de muzică vocală rornî-
explică de ce şl acum o mare parte din
fînurilc recoltate încă din lunile iunie Inspcctorul şi noaptea — cînematogra- ncascâ; 18,00 Seară pentru tinerei;
Pînă în ziua de 6 septembrie în şi iulie stau nctransportate pe cîmp, Adevărate lecţii pedagogice ful „Arta"; PETROŞANI : Kozara — 19,30 Muzică uşoară; 20,10 Cînlcct
gospodăriile agricole colective din a- suferind astfel deprecieri calitative. Cele cinematograful „Republica" ; Ocolul din folclorul nou, cerute de ascultă-
cest raion se însîlozascră numai 4 la mai mari cantităţi de finuri netrans- (Urmare din pag. l-a) co-idcologică, condiţie esenţială a jus­ prezentate, prin discuţiile purtate, con­ pâmîntului în 80 de zile — seria I toii; 23,00 Muzica de dans.
sută din cantităţile prevăzute în ba­ portatc se găsesc la gospodăriile co­ tei orientări in munca de predare şi in sfătuirea a constituit un mijloc eficient şi II — cinematograful „7 Noiembrie"; Buletine de ştiri şi radiojurnale:
lanţele furajere. O astfel de rămînere lective din Birtin, Vaţa, Ţebea, Ri- Cunoaşterea profundă a conţinutului întreaga activitate extraşcolară. Cunoaş­ de împărtăşire a experienţei înaintate ALBA IULIA : îmblânzitorii de bici- 5^0; 6,00; 7,00; 10,00; 12.00:' 14.00-,
în urmă e ncjustificală. Fiecare gospo­ hiţa şi altele. In aceste unităţi se des­ ştiinţific al obiectului pe care-l predă, terea profundă a politicii partidului şi pe drumul muncii metodice şi pedago­ clctc — cinematograful „Victoria" ; 16,00; 18,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro­
dărie dispune de cîte o tocătoare me­ făşoară anevoios şi cositul otavei. Unele informarea permanentă a profesorului statului nostru, a problemelor vieţii La vîrstă dragostei — cinematograful gramul I); 9,00; 11,00; 13,00; 15.C0:
canică ji de atelaje suficiente pentru consilii de conducere ale G.A.C. pun cu problemele noi ale ştiinţei contem­ gice. învăţămintele şi concluziile trase „23 August" ; SEBEŞ ; Totul rămînc 17,00; 19,00; 23,00; 0,52 (programul
a se asigura transportul furajelor din întirzierca acţiunii de transportare a porane, aşa cum s-a subliniat la con­ contemporane, a realizărilor regimului cu ocazia consfătuirii, planul de măsuri oamenilor — cinematograful „Progre- II).
nostru dau posibilitate cadrelor didac­
elaborat, vor trebui sâ constituie un
uirimpţ în raion exista şi o combină finului pe scama timpului nefavorabil. sfătuire, este una din îndatoririle de tice să lege învătămîntul de practică, >ijl . Taxiul morţii — cinematograful
universală de siloz. O mare parte din Este o motivate nejustificată, infirmată baza ale fiecărui cadru didactic. To­ să actualizeze lecţiile şi implicit să în­ punct de plecare pentru activitatea de' „Sebeşul" ; ORÂŞTIE : Lumea comica
lucrările agricole au fost terminate şî de rezultatele bune obţinute în această varăşul loan Mîrza, secretar al Comi­ tărească caracterul educativ al procesu­ viitor a cadrelor didactice. Aplicarea a Iul Harold Lovd — cinematograful TELEVIZIUNE
deci la ordinea zilei trebuie* să fie în- direcţie de unele gosnodării colective. tetului orăşenesc de partid Petroşani, a în practică a învăţăturilor culese, a celor „Patria" ; Rude de sînge — cinema­
silozirca furajelor. Din partea unor I i Cărăstău, de pildă, toate fînurîle arătat în cuvîntul său că pe lingă pre­ lui de învăţămînt. mai bune metode vor face ca în noul tograful „Flacăra" ; LUPENI: Cava­ In jurul orei 17,00 Intilnirca de
corsîlîi de conducere se constată insă sînt transportate jî depozitate cu gri­ gătirea profesională, metodică şi peda­ Vorbind despre importanţa consfă­ an de învăţămînt cc-şi va deschide porţile lerul Pardailbn — cinematograful baschet dintre reprezentativele R.P.
o slabă preocupare faţă de asigurarea jă, pe cînd la Birtin, gospodărie colec­ gogica, fiecare cadru didactic trebuie tuirii. tovarăşul Traian Blaj, preşedin­ peste cîtcva zile, să f.c obţină rezul­ „Cultural ; HAJEG Ucigaşul şi Rominc şi R.S.F. Iugoslavia din ca-
tele Sfatului popular al oraşului regio­
bazei furajere. Numai aşa se explica tivă situată în apropiere de Cărăstău ma­ sa-şt desăvîrşeasca şi pregătirea politi- tate bune în procesul instructiv-edu- cinematograful „Popular" ; drul Campionatului european; 19,00
de ce pîrâ acum acţiunea de însilo- joritatea fînurilor stau şî acum pe cîmp. nal Petroşani a arătat ca prin referatele cativ. BRAD : Totul despre Eva - cinema- J lirnalul televiziunii; 19,10 Aventurile
zarc nu a început decîc în trei uni­ Intre Rîhiţ.i şi Rişca, ne malul drept al tograful „Steaua roşie ; SIMERIA : echipajului Val-Vîrtej: In drum spre
tăţi. Crişuliii, o mare parte din fin aparţinînd Germanic, steluţele talc — cinemato­ Atlantida; 19,45 Agenda Festivalului
La Vjţa, unde exista un puternic sec­ acestor pospodîrii nici nu a fort cosit. graful „Mureşul". Encscu; 20,00 După bal; 20 30 Pisica
tor zootehnic, inginerul agronom K.v Cantităţi însemnate de fînuri nc- de marc; 21,50 Poşta televiziunii; In
transportatc se află şi la gospodăria
rol Cordier, în loc să se îngrijească de co!cci:ivă din Brad. Aic« se mai aHă RADIO încheiere: Buletin de ştiri. Buletin me­
teorologie.
însilozarea furajelor se ocupă de re­ în clăi pe cîmp încă 130 tone de fîn PROGRAMUL I: 5,06 Emisiunea
zolvarea unor probleme personale, lip­ deşi gospodăria dispune de 13 atelaje, pentru sate; 5,16 Cîntccc; 5,30 Lecţia Buletin meteorologic
sind zile în şir din gospodărie. O pre­ un camion şi o remorcă cu care ar de gimnastică; 5,40 Cîntccc şi jocuri
putea face tranrportul acestuia. PENTRU 24 ORE
ocupare slabă faţă de însilozarca fu­ populare; 6,30 Sfatul medicului; 6,40
rajelor manifestă şi consiliile de con­ Muzică uşoară; 7,06 Solişti de mu- Vremea se menţine nestabilă, cu
Din cele relatate se Doate trage con­
ducere ale gospodăriilor colective din cluzia că în raionul Brad, în ce pri­ zică uşoară; 7,45 Salut voios de pio- cerul schimbător, mai mult noros
nicr; 8,00 Sumarul presei centrale ; ziua. Izolat vor cădea averse de
8,06 Uverturi şi potpuriuri interpre- ploaie. Vîntul va sufla moderat din
tatc de fanfară; 8,30 Muzică populară; nord-vest şi nord. Temperatura ac-
9,30 Selccţiuni din operete interpre- ndui staţionară. Ziua va fi cuprinsă
Expoziţii organizate la c liM din Lupeeii tatc de soliştii şi formaţiile noastre între 18 şi 23 prade, iar noaptea în-
artisticc; 10,15 Emisiune literară ta tre 8 şi 14 grade.
Zilele trecute în sălile clubului minier cei 20 de ani", cuprinde panouri cu fo­ cererea ascultătorilor; 10,30 Prelucrări PENTRU URMĂTOARELE
din Lupeni nu fost deschise două expo­ tografii înfăţişind condiţiile minunate de folclor de compozitori din ţari so­ 3 ZILE
ziţii care atrag zilnic numeroşi oameni create de statul nostru în cei 20 de ani cialiste; 12,03 Cîntă corul minerilor
ai muncii din oraş. pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor din din Lonca; 13,05 Melodii populare ce­ Vreme răcoroasă favorabilă aver­
Expoziţia de mobilă şi produse casni­ Valea Jiului, aparatura modernă cît şi rute de ascultători; 14,10 Muzică u- selor locale de ploaie. Temperatura
ce, deschisă în sala marc, cuprinde noile construcţii. De asemenea sînt în­ şoară interpretată Ia diferite instru­ staţionară ta inccput apoi în creştere
peste 25 garnituri de mobilă pentru bu­ făţişate cil re ale trecutului şi prezentu­ mente; 14,30 Prietena noasir.î cartea; uşoară.
cătării, dormitoare, sufragerii, canapele, lui în domeniul ocrotirii sănătăţii. Da­
fotolii ctc., produse ale fabricilor C.I.L. că înainte de 23 August în Valea Jiului
Tg. Jiu, Blaj, Gherla, Brăila ctc. De existau doar 3 spitale cu 450 paturi şi
asemenea sînt expuse covoare, frigide­ un medie Ia 3000 locuitori, astăzi în ÎNTREPRINDEREA DE PANIFICAŢIE DEVA
re, aragaze, aspiratoare, maşini de gătit Valea Jiului sînt 6 spitale cu 1115 pa­
şi alte obiecte de uz casnic. turi, 5 sanatorii de noapte, 36 circum­
Cealaltă expoziţie intitulată „Ocroti­ scripţii sanitare, 9 policlinici şi un me­ mulţî tineri* rCR‘° n2lă 3 camP'onatu!ui republican de juniori la nataţic, care a avut loc ta Gcoagîu-Băî, a atras slr. Mureşului nr. 6
rea sănătăţii publice în Valea Jiului în die ta 900 de locuitori. IN FOTO i La startul unei probe.
a n g a je a z ă u r g e n t :
F.B. VICKERS Imbătrfnît şi singur, Fred nu nu! poa­ şî în acelaşi timp c tentată de un lux c- Revizor contabil, cu studii m edii şi vechime
le suporta această situaţie şi în momen­ lemcntar, imitaţie a moravurilor fami­
tul în care Dolly moare îşi smulge fiul liilor ta care a slujit. E îndrăgostită de minimum 3 ani în munci contabile, conform H.C.M.
din mijlocul tribului, îşi recunoaşte pa­ Freddie dar nu-i aprobă faptul c.î arc 105311960.
l v £ X cr ternitatea şî-l botează ostentativ cu nu­ „simţăminte" în loc de lipsă de scrupu­
mele său, Freddie Adams.
le. Experienţa ci de viaţa i-a confirmat
Ea dorinţa tatălui sau şi îngenuncliiat faptul câ de la albi nu poţi obţine în
de tcntaiii unei vieţi omeneşti fără foa­ mod cinstit nimic.
me şi mizerie, Freddie devine curînd un Şi totuşi miraîul lui Freddie avea. să
Secolul 20 impune în literatură o pro­ In apropierea staţiunii — ferma Run- tribului să se păstreze. Dolly, caic sfidase alb, uita cu totul de legile tribului. Scrii­ prindă viaţă. Asociindu-sc cu George AGENŢIILE Şl FILIALELE 0. N. T. CAiîPAŢI
blemă de maximă importanţă : condi­ ning W.atcr, ta marginea clcştcului Wn- legile tribului şi îşi alesese singur soţia, torul tratează cu multă atenţie acest Truslove şi apoi cu Dick, va reuşi să-si
ţia umană. Oamenii, indiferent de origi­ na Kabbi — se află una dîn taberele va muri autosugestionîndu-sc cu ideca că proces psihologic pentru a reliefa apoi cumpere o locuinţă mizerabila la margi­
nea etnică sau locul ocupat în produc­ băştinaşilor. Viaţa lor aminteşte de pri­ trebuie să moară fiindcă a încălcat legea contrastele din conştiinţa Iui Freddie. nea Arkolei iar Nona va naşte (a spital. dino t o a t ă . gs9Bea
ţia socială, trebuie să aibă cel puţin n- mitivismul îndepărtat. Hrana obişnuită tribului. Moartea lui, e asistată de trib Deşi e un „corcit" Freddie da dovadă Faţa de condiţiile din rezervaţiile negri­
ccl minimal mod de trai care să le asi­ a negrilor din tabără se reduce la ră­ şî urmărită cu atenţie de Nulla care or­ de mai multă iscusinţă decît Boian, fiul lor, cele în care trăieşte Freddie cu No­ au pus in vinzare locuri la hotelurile din
gure o delimitare netă de regnul animal. dăcini, şerpi, şopîrlc şi larve. Şi totuşi ganizează în jurul ei un adevărat ritual. lui Gordon. Reuşeşte sâ fure tainele na sînt cu mult superioare.
Şi totuşi. în secolul celor mai mari aceştia sînt oameni. Sînt folosiţi de E momentul ca re deschide romanul şi scrisului de ta guvernanta acestuia, se Dar albii mi vor tolera această situa­
cuceriri ştiinţifice, există încă oameni Cordon şi Fred Adams pentru paza fiindcă simetria o cerc, o altă moarte îl descurcă uşor în celelalte treburi ta ca­ ţie. Trew, cel mai bogat .negustor diu Mamaia şi Eforie nord, cu preţul de 38
caic trăiesc în condiţii puţin deosebi­ cirezilor de oi ale lui Cordon sau ca va încheia. re c pus. Fiind $i apreciat începe să se Arkota, va avea grija sâ-i înlăture pe in­
te de cele ale strămoşilor noştri pe li­ personal de întreţinere la vita acestuia. Grupul albilor ( Cordon şi Pred A- simtă ca un alb. truşi cu toată opoziţia doctorului Gre>*- lei pe zi de persoană.
nia speciei umane. Este o realitate cu a- dnms) iiu-şj poate ascunde o oarecare Mirajul nu va dura multă vreme. Bo­ hom, aprig apărător al drepturilor ne­
tît mai condamnabilă cu cît nivelul de teamă deşi nu există încă indi­ ian va pleca la colegiul din Peotl» nr grilor. Cazarea şi masa, în cele mai bune condiţii.
dezvoltare a producţiei poate permite ciile tutei revolte. Suspiciunea reciprocă Freddie va 1‘ămînc ta fermă — ‘colile
tuturor locuitorilor globului să trăiască şî sentimentul vinovăţiei ajung sa pro­ sînt numai pentru albi. Freddie îşi adu­ La aceasta se adaugă si o dramă iniî- Se acordă 50°/,, reducere pe C.F.R. clasa l-a şi a !f-a
niă. Nona va fi violată de Dick (un alb)
în condiţii de viaţă foarte bune. E C E N Z I E ducă tulburări în conştiinţa unor perso­ si transformată mi mr**r'»sa lui. Fr°<ldr'> îl
Există şi în zilele noastre populaţii cu naje. nă toată durerea în speranţa că priete­ va omorî iar el va fi împuşcat de către înscrierile se prim esc pentru orice număr de zile.
nia ru Brîon (un alb) îl va face să nu
un nivel de trai atît de scăzut incit nu E cazul lui Fred Adams. folosit de simtă că arc o altă culoare a pielii. Cu poliţie. In ultima clipă va avea nostal­ , Se pot organiza şi excursii colective.
reuşesc să atingă treapta diferenţierii Albii iau de la negii doar munca, iar Gordon pentru „a-i struni" pe negri, dureic îşi dă seama că nici Brion, pe ca­ gia vieţii de ne marginea etajului Wa-
dintre animalitate şi civilizaţie. aceasta cu preţul unor resturi de mîn- Fred s-a transformat într-o bruta. Pen­ lc de a parveni, nu nlai arc curajul să nna Kabbi. Sudul nu l-a primit.
Aceasta este o realitate de care se ocu­ c.irc sau a unor ţesături ordinare din tru negri, adevăratul stăpîn e Adams. nu continue prietenia cu el. Chiar şî A- In scurta sa viaţă Freddie nu a dorit
pă şi scriitorul australian F. li. Vickcrs. pînză de sac. Pentru ei, negrii nu sînt Gordon. Impinpînd nelegiuirile pînă (a dams, tatăl său, care îi crease noua con­ dccît sa trăiască omeneşte iar această
Născut în 1903, în Anglia, Vickcrs plea­ altceva dccît simple animale de muncă. siluirea soţiei lui Nulla, Fred arc mo­ diţie, începe să fie stînienit de faptul câ dorinţă a plătit-o cu preţul vieţii. A fost
că în Australia în speranţa unei îmbo­ Aceasta este realitatea dură fără posi­ mente în care se simte plin de oăcate. prin calităţile sale Freddie îşi revendică fascinat de un miraj (de aici şi semni­ I.R .T .A . H U N E D Q A R A - D E V A
găţiri rapide. Spre surprinderea tînăru- bilitate de replică. Apoi se spovedeşte, trage un chef straş­ dreptul ta o viaţă egală cu a albilor. ficaţia titlu'ui) dar transformarea lui în
!;:i emigram. Australia, departe de a fi In faţa ci. reacţiile celor două tabe­ nic şi îa totul de ta început. Adams încearcă să-şi compromită fiul realitate a fost irealizabilă. AU TO BAZA 5 SEBEŞ
„patria făgăduinţei" nu este dccît tea­ re diferă. Bătrîuul Nulln, vraciul tribu­ Un incident întrerupe însă aceste ci­ pentru a-i reteza 'dealurile şi a-l readu­ Pentru negri, Australia no oferă dcrîi
trul unor uriaşe contradicţii. Ajuns tun- lui Wanna Kabbi. pare că a găsit o so­ cluri, sofia vraciului a născut un fiu şi ce la starea iniţială. degradante rezervaţii şi triburi semis.îl-
zâtor de oi, viitorul scriitor va cunoaş­ luţie. El întăreşte tradiţia, menţine în apoi a fost omorîlâ de vraci. Copilul Murindu-i tatăl, Freddie e alungat de baticc. Destinul lui Freddie Adams nu c A ftiG A JB A Z A IM E D IA T :
te adevărata Australie în care problema tineri — cu tot protestul acestora — era al lui Fred Adams. Timp de 11 ani la fermă şi o porneşte către sud. Nona, o experienţă singulară. In el Vickcrs sili­
la ordinea zilei era izolarea şi înlătura­ cultul faţa de legile nescrise în scopul de Fred încearcă să uite de faptul că arc tei izează întreaga gamă a ponutatici de — doi m aiştri mecanici auto ;
rea din societate a negrilor băştinaşi. a-î feri de contactul nefast cu moravu­ un fiu iar copilul creşte în mijlocul tri­ întîlnitâ în timp ce căuta de lucru îi va culoare din Australia sau din alte ţări — patruzeci şi cinci mecanici zu?o;
deveni soţie. Metisă şi ca, abandonată li
Alăturîndu-se pleiadei de scriitori dc- rile albilor. Experienţa lut ii asigurase bului, singurul lucru carc-l deosebea de naştere, a crescut (a .un cămin de orfani. capitaliste unita teroare** rao^i acţio­
meciv.ţ-progrcsişti, Vickcrs publică în certitudinea că pentru negri orice con- ceilalţi fiind culoarea — nu maî era ne­ nează ca o realitate inadmisibilă pentru — cinci lăcătuşi ;
1955 romanul „Mirajul**, caldă pledoarie lact de perpetuare ar fi izolarea ermetică, Instruită ca fală în casă, slujeşte diferite societatea contemporană.
pentru oferirea unor condiţii de viaţă indîrjtiă. Legile tribului erau aspre, to­ gru ci metis, sau „corcit" cum spuneau familii bogate de albi fără ca să fie plă­ — patru electricieni auto.
CTicneşti negrilor. tul era organizat astfel îneît să permită albii. tită. Este obsedată de o foame continuă TIBER1U 1STRATE