Page 35 - 1964-09

Nr. 3017 Drumul socialismului Pag. 3

Pregătiri în vederea deschiderii

noului an de stadiu

în învăţămîntul de partid

Ne oprim în faţa vitrinelor Muzeului decenii. Mina s-a schimbat complet. Şi prefabricate din beton a fost depăşit
geologic şi mineralogic din Brad. Toţi o dată cu ca oamenii. Fistăul manual a >ună de lună.
in toate sectoarele minei se desfăşoa­
Cugir fiecare cerc, ne dau convingerea că în privesc cu vădit Interes cşantioanclc bo­ primit replica celor 24 perforatoare c- ră o intensă muncă pentru realizarea
acest an învăţămîntul de partid din sec­
găţiilor subpâmîntcnc ale Ţârii Zaran-
lectrice cu marc viteză dc pătrundere.
ţia noastră sc va desfăşura la un nivel dului. Alături de cele mai nobile me­ In mai puţin dc trei secunde sc perfo­ ritmică a planului la toţi indicii. Orga­
Pentru ca activitatea cercurilor şi mai înalt, în strînsă legătură cu viaţa tale, aurul şi argintul, sc înşiră în or­ rează o gaură ce în trecut, pc lîngă nizată pc schimburi, ccnipe şi brigăzi,
cursurilor din învăţămîntul de partid şi sarcinile economice ce Ic avem de dine mercurul, bismutul, baritina, sul­ faptul că sc făcea în condiţii deosebit întrecerea socialistă stimuioazâ interesul
de la U.M. Cugir $5 se desfăşoare în îndeplinit. ful, altarul, şi multe altele. Undeva In­ dc grele, dura aproape o oră. Trocul a şi iniţiativa muncitorilor în dobindirca
acest an la un nivel corespunzător, co­ NICOLAE RU7COVSCHI tr-un colţ, o bucată obişnuită de căr­ primit replica celor 22 transportoare cu de rezultate din cc în cc mai bune, Bri­
mitetul de partid a indicat organizaţii' secretarul organizaţiei de bază bune negru. O privim mai mult dîn raclctc şi benzi, în lungime totală de găzile conduse de Cornel Niţă, Florca
lor de bază să acorde toată atenţia bu­ P.M.R. — secţia turnătorie curiozitate decît din interes. 1240 m l. încărcarea, una din cele mai JVlihoc, Niculac Popovici, Ioan Oprîşa şi
nei organizări a cercurilor şi cursurilor, U.M. Cugir Şi totuşi... Deşi clasat spre sfîrşitul grele operaţiuni miniere, c preluată tot altele, sc menţin evidenţiate lună dc lu­
selecţionării propagandiştilor şi încadră­ tabelului în ierarhia exponatelor, cărbu­ mai mult de maşini moderne de mare nă in întrecerea socialistă. Obiectivul
rii cursanţilor în formele de învăţa- nele din Ţara Zarandului îşi arc istoria productivitate. Capacitatea dc transport central al întrecerii îl constituie calita­
mînt. Astfel, membrii biroului organi­ Petrila lui proprie. Dc mai bine dc 70 de ani, a funicularclor s-a dublat. Pe galerii a- tea. Şi pentru înfăptuirea acestui princi­
zaţiei de bază din sectorul turnătorie, în partea de vest a comunei Baia de Criş, leargă acum locomotivele cu troleu. Dc pal indicator de plan au fost luate mai
împreună cu propagandiştii, s *u de­ Deschiderea noului an de studiu în a început să fie scos la zi preţiosul com­ asemenea s-a construit şi dat în folosin­ multe măsuri. Printre altele, a fost re­
plasat la fiecare loc de munca şi au învăţămîntul de partid stă în centrul n- bustibil. Din filele unei monografii în­ ţă casa comprcsoarelor cu un volum dc organizat controlul de calitate, asigurată
s;ar dc vorbă cu membrii şi candidaţii tenţiei organizaţiei P.M.R. nr. 1 de la gălbenite dc vreme reţinem faptul că 110 m.c. aer comprimat pc minut. In asistenţa tehnică la fiecare ’oc de muncă
dc partid, i-au ajutat să-şi aleagă forma Preparaţia cărbunelui dîn Petrila. Pen­ descoperirea cărbunelui a stîrnit un incinta întreprinderii s-au construit un şi întărit rolul maiştrilor şi şefilor dc
de învăţămînt corespunzătoare pregătirii tru acest an dc învăţămînt s-a stabilit marc interes în rîndurilc burgheziei. pavilion administrativ, baie, dispensar brigăzi în procesul de producţie. Accen­
îor politice şi ideologice. Aşa se face că să funcţioneze 6 cercuri de studiu: cer­ Mai precis, din partea accluiaş proprie­ medica!, iar în apropierea minei, blocuri tul principal s-a pus cum c şi firesc pc
în acest an s-a făcut o mai îustă în­ cul de studiere a Statutului P.M.R., tar care avea în stăpînirc mai multe mi­ de locuit pentru mineri şi familiile lor. alegerea şistului vizibil din cărbune, în
cadrare a cursanţilor în formele de în- cursul de Istorie P.M.R. anul I şi II, ne şi o uzină electrică. Explicaţia c sim­ Continua înzestrare tehnico materială fiecare abataj. Dc întărirea disciplinei
văţămînt, ceea ce va asigura însuşirea cursul seral anul I şi II şi un cerc de plă: cărbunele necesar uzinei electrice a întreprinderii miniere Ţchea, a fost în­ şi răspunderii personale a fiecărui mun­
de noi cunoştinţe dc către cursanţi. economic concretă. Pentru conducerea era o nouă sursa de profiluri. soţita dc alte o scrie întreagă dc ma­ citor, s-au ocupat cu grijă organizaţiile
O grijă deosebită s-a acordat în a- acestor cercuri au fost selecţionaţi ca Timp dc o jumătate de veac s-a suri. In anul trecut a intrat în exploa­ dc partid şi comitetul sindicatului.
ccastă direcţie încadrării cursanţilor Ia propagandişti cei mai buni comunişti, „străduit" burghezia să prezinte într-o tare o nouă galerie numită „Marîţa". Complexul măsurilor luate a dat roa­
formele superioare ale învăţămîntului cu dragoste pentru munca de propagan­ lumină falsă realitatea, adevărul despre în care operaţiunile de transport a căr­ de. In cele 8 luni, cîte au trecut dc la
dc partid. Cursanţii care au dovedit că dă cum sînt Ionel Crăiescu, Rusan la- condiţiile de minei şi viaţă ale trudi­ bunelui în abataj şi pc galerii sînt com­ începutul anului, procentul dc cenuşă
şi-au însuşit temeinic materialul pre­ cob, Butuza Pavel, care au o bogată ex­ torilor adincului. plet mecanizate. Vechile galerii au fo t în cărbunele extras a fost redus cu pesto
dat la forma dc învăţămînt la care au perienţă în această muncă. In acelaşi Cei vîrsinîci cunosc pica bine cu pre­ şî ele transformate, lărgite şi moderni­ 2 la sută faţă dc sarcina dc plan, spor
participat anul trecut, au fost încadraţi ţul cîtor eforturi şi sacrificii se fă­ zate, adaptate noilor cerinţe ale produc­ dc calitate ce se reflectă şi în cele a-
timp au fost selecţionaţi şî noi propa­ ţiei în continuă creştere. proapc 80.000 lei bonificaţii.
într-o formă superioară a învăţămîntu­ Tricotcrelc Elisabeta Groza şi Carolina Tincu lucrează la secţia cir­ cea în acea vreme mineritul. Ursu Iro-
gandişti din rindul comuniştilor caic culare a fabricii „Sebeşul". Muncind cu hărnicie ele îşi depăşesc în fiecare I’e măsură ce munca fizică a fost pre­ La capitolul producţie, se cuvine să
lui de partid. Aşa dc exemplu, tov. Ioan nim, pensionar, în vîrstă de 67 de ani,
au dovedit o bună pregătire politică şi lună planul cu 30 la sută, rcalizînd un procent ridicat de produse de cali­ cu domiciliul în Brad, este unul din cei luată dc mecanisme şi utilaje miniere facem o precizare. Din anul 1944, volu­
Andrieş a frecventat cu regularitate a- mul producţiei dc cărbune extias a fost
ideologică cum sînt tov. Aurel Onca, tatea I. Foto : V, ONOIU puţini care n-au căzut pradă silicozei. de înaltă productivitate, oamenii şi-au
nul trecut cercul dc studiere a Statu­ ridicat pregătirea profesională şî gîn- în continuă creştere, ajungînd în anul
Matei Petru şi alţii. — Am apucat să trăiesc două vre­
tului P.M.R. El şi-a însuşit temeinic O atenţie deosebită acordă biroul or­ muri. Cea dinţii, dinainte de 23 August desc mai mult asupra îmbunătăţirii or­ 1963 la o creştere de 391 la sută faţă
fiecare lecţie predată şi a luat întotdeau­ 1944 mi-a mîncat viaţa cu zile. Mai ganizării muncii şi metodelor de lucru. de nivelul producţiei realizate în anul
ganizaţiei de baza bunei pregătiri a pro­ Să ridicăm nivelul conducerii 1944. Cu alte cuvinte, în prezent, in
na parte la discuţii. Ţinîndu-se cont de pagandiştilor. Pe baza unui grafic, pro­ bine de 25 de ani m-am tirit cu trocul La indicaţia organizaţiei dc partid au mai puţin dc trei luni sc extrage tot
pregătirea şi dorinţa lui, a fost încadrat şi fistăul prin întuneric, ameninţat la fost întocmite studii tchnico-cconomîcc atît cărbune cît s-a extras în tot anul
pagandiştii participă cu regularitate la de către organizaţiile de partid fiecare pas să ramîn sub prăbuşirile mi­ pentru fiecare strat dc cărbune, fixîn-
în acest an !a cursul seral anul I. Asc- pregătirile ce au loc la cabinetul de nei. Protecţia muncii era practic inexis­ 1944. Dinamica creşterii producţiei dc
mmca lui sînt şi tov. Ana Dragotă, Ma­ tenta. Puţinul ce sc făcea în armarea du-sc cele mai judicioase procedee teh­ cărbune s-a făcut în primul rînd pc sca­
partid din Petroşani. nologice de exploatare. ma înzestrării minei cu maşini şi uti­
xim Codea şi mulţi alţii, care datorită a activităţii economice abatajelor era făcut cu scopul nu dc
Pentru buna desfăşurare a activităţii laje de mare productivitate. Cumulai
bunei Ier pregătiri şi a dorinţei expri­ a ne apăra viaţa şi sănătatea ci dc a Cunoscînd conformaţia stratului II,
cercurilor şi cursurilor membrii birouri­ obţine patronul un profit cît mai mare, s-a aplicat metoda de exploatare în a- de la începutul anului, în cele 8 (uni,
mate au fost încadraţi la forme supe­ (Urmare din pag, l-a) tru a descoperi noi rezerve care să
lor organizaţiei dc bază au primit sar­ duca la sporirea producţiei, creşterea dc-a stoarce ultima picătură de vlagă bataje frontale, iar în stratul I exploa­ minerii au dat peste plan 4.100 tone căr­
rioare de studiu.
cina concretă de a răspunde de cîte un partid din unele întreprinderi ale in­ productivităţii muncii, reducerea pre­ din trupurile noastre istovite şi flămîn- tarea se face în abataje cameră şî di­ bune dc bună calitate. Productivitatea
In cadrul secţiei noastre vor funcţio­ dustriei locale, unităţi ale Direcţiei re­
cerc sau curs al învăţămîntului dc ţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii ziic. Mi sc rupea inima cînd vedeam recţionale, obţinîudu-se astfel un ran­ fizică exprimară în tone pe muncitor
na în acest an dc învăţămînt un cerc gionale a economiei forestiere şi dc pe producţiei. îndeplinirea cu succes a
partid. Ei vor participa la lecţii şi sc- unele şantiere ale Trustului regional de că din stratul de cărbune nu sc exploa­ dament maxim cu cheltuieli scăzute. La a fost depăşita cu 9,3 tone.
de studiere a Statutului P.M.R., cursuri noilor sarcini cere din partea organe­
minarîi, vor urmări modul în care $c construcţii, nu reuşesc să rezolve cu ta decît circa jumătate. După 1944,
serale anul I şi II, cercul dc Istoria lor şi organizaţiilor dc partid o pre­ toate lucrările miniere s-a introdus pe ★
pregăteşte fiecare cursant. destulă competenţă sarcinile economice, ocupare tot mai competentă, mai pă­ mina şi-a dobîndit adevărata ci tinereţe, scară largă armarea metalică şi cu pre­
P.M.R. anul I şi II şi un cerc dc eco­ manifestă o preocupare ncsatisfâcătoai e trunsă de răspundere pentru rezolvarea Cine sînt autorii acestor succese? E
nomic concretă, la care sînt încadraţi Măsurile caic au fost luate dc către faţă de realizarea ritmică a planului Ia problemelor economice. Ridicînd nive­ iar cu m-am bucurat din plin dc toate fabricate din beton. Avantajele înlocui­ greu dc spus. Sc evidenţiază întregul co­
peste 150 de membri şi candidaţi de biroul organizaţiei dc bază P.M.R. vor toţi Indicatorii, nu analizează opera­ lul conducerii activităţii economice, or­ binefacerile noii orîndulri. Am mai lu­ rii lemnului sînt binecunoscute. Pc dc lectiv. Toţi cei care prin munca şi efor­
contribui la îmbunătăţirea activităţii tiv şi nu iau la timp măsuri pentru crat cîţiva ani la mină ca maistru. Acum o parte scade consumul specific dc
partid, precum şi tovarăşi din activul ganizaţiile dc partid vor mobiliza oa­ turile lor dc 2Î cu zi au dat minei stră­
cercurilor şi cursurilor ceea ce va con­ prevenirea rămînerilor în urma. In menii muncii din regiune la dezvolta­ sînt pensionar şi trăiesc cu totul alte lemn, iar pc dc altă parte operaţiunile
fără de partid. Ca propagandişti au fost aceste condiţii a fost posibil ca sarci­ lucirea ci adevărată. Cărbunele, una dîn
duce la ridicarea nivelului politic şi rea succeselor obţinute pînă acum, îi vremuri.
recrutaţi cei mai buni comunişti, cu o nile dc plan sa nu fie îndeplinite la de armare durează mai puţin şi sc îm­ bogăţiile subpamîntcne ale Ţării Zaran­
ideologic al membrilor şi candidaţilor vor conduce spre realizări din ce în ce Da! Ceea ce burghezia n-a făcut în 50 bunătăţeşte protecţia muncii. Minerii
bună pregătire politică şi experienţă în unii indicatori în aceste întreprinderi. mai frumoase în îndeplinirea sarcinilor dului sc exploatează azi după metode
dc partid, al tovarăşilor din activul fără Pc baza indicaţiilor conducerii parti­ dc ani, partidul şi statul nostru demo­
munca dc propagandă cum sînt tovară­ trasate de partid pe calea dcsâvirşirii s-au convins demult de acest lucru. Do­ moderne.
dc partid, la mobilizarea lor pentru în­ dului în întreprinderile şi pe şantierele
şii GhcorgUc Grecu, Ioan Tuşa şi Gheor- din regiune s-a trecut la pregătiri în construcţiei socialiste. crat popular au realizat în numai două vadă? Planul de armare metalică şi cu s TRUŢA
făptuirea exemplară a sarcinilor de pro­
glic Stan. ducţie. vederea îndeplinirii sarcinilor de plan
Buna organizare a deschiderii noului pe anul viitor care sînt simţitor spo­
PETRU GĂINA rite faţă dc anul trecut. Sub îndruma­
an dc învăţămînt de partid, atenţia pe
(din colectivul postului dc cores­ rea organizaţiilor de partid, colectivele
care o vom acorda în permanenţă fe­ pondenţi voluntari dc la Prepa­ dc muncă din întreprinderi şi de pc ne se extrage acum de aproape 3 ori
lului în care îşi desfăşoară activitatea raţia Petrila) şantiere, se frămîntă de pc acum pen­ F3 i*I n V a le a mai mult cărbune dccîi în 1948. Munca
minerilor este încununată zi dc zi dc noi
Succese. In fiecare minut pleacă spre su­
prafaţă cîteva vagoneie încărcate cu mi­
In discuţia deputaţilor Privită de sus, dc pe vîrfurilc pleşuve te astăzi nu mai poate fi comparat cu re fac munca minerilor mai uşoară, mai nereu.
ale Parîngului, Valea Jiului parc un bo­ ceea ce a fost în trecut, cu ceea ce a în­ rodnică. S-a mecanizat în întregime
muncii
Rodul
socialiste
creatoa­
gat şirag de mărgăritare, aşa cum arată făţişat odinioară cu un puternic realism transportul subteran şi la suprafaţa mi­ re se întîlneştc nu numai în subteranul
IIIEIM OescSiiderea noului m şcolar ca cu aşezările miniere de azi. La tot Geo Bog2a în reportajul său intitulat scară largă susţinerea modernă în abata­ Văii Jiului, ci şi la suprafaţă. Toate cen­
nelor. In anii şcsenalului s-a introdus pc
pasiil sînt prefaceri : in admeuri, la fel
„Oameni şi cărbuni din Valea Jiului".
ca şi la suprafaţă, pc şantier sau în aba­ Nu în zadar Valea Jiului era denumită je şi galerii. Este în continuă creştere trele miniere sînt şî adevărate şantiere.
La Corocşti oamenii au schimbat cursul
taj. Au apărut oraşe, izvoare dc cărbu­ atunci Valea Plîngcrh şi a întunericu­ înzestrarea tehnică cu maşini şi utilaje
La revizia de vagoone din staţia Sirneria-câlâtori, in învăţămîntul de stat ne, obiective social-culturalc. lui. înainte de zilele lui august 1941, dc mare productivitate, combine dc căr­ bătrînului Jiu şi au ridicat o uriaşă şi
pregătirile de iarnă sînt pe terminale. In prezent se Iată dc pildă, Uricani, unde se află truda minerilor începea înainte de ve­ bune, graifcrc, maşini dc forat suitori, modernă uzină de preparare a cărbune­
munceşte intens pentru înfăptuirea ultimelor obiecti­ cca mai tînără mină dc cărbune a Văii nirea zorilor şi sc încheia doar după cc maşini dc încărcat ctc. lui, la Paroşenî s-a înălţat o marc ter­
ve cuprinse în pionul de pregătiri. Făcînd un calcul Recent s-a ţinut la clubul sindicatelor dîn Lupcnî se­ Jiului. Primele tone de cărbune s-au ex­ soarele asfinţea. Foamea şi mizeria sc Jos, in abataje, (a sute de metri adîn- mocentrală electrică.
siunea a XlX-a a sfatului popular orăşenesc care a anali­ întreceau să-şî ia locul ; copiii nu sim­ Noua faţă a Văii Jiului străluceşte, ca
sumar rezultă că peste 80 la sută din măsurile sta­ tras dc aici în 1951. O dată cu mina, pe cimc, pichamerclc muşcă din cărbunele urmare a transformărilor înnoitoare ale
bilite sînt realizate. Enumerăm citeva din ele. Toate zat probleme ale învăţămîntului dc stat din oraş valea străjuită de povîrmşurile munţi­ ţeau copilăria ; mamele istovite dc su­ cu sclipiri de diamant. Ele sînt mînuî-
Tovarăşul deputat Lorincz Francisc a prezentat raportul lor, unde in urmă cu 20 dc ani erau ferinţe şi de grija de mîinc îşi pierdu­ tc dc mineri pricepuţi ca Petre Constan­ socialismului. O salbă dc blocuri în cu­
cele 170 vagoone de călători, ce aparţin staţiei, sînt lori pastelate, totalizind mii şi mii dc a-
pregătite pentru iarnă. Au fost reparate şi etanşate comitetului executiv cu tema: „Preocuparea comitetului doar cîtcva căscioare de ciobani, a răsă­ seră zîmbetul. tin şi Sabin Ghcoaîtcă (care lună dc lu­ partamente, sc înşiruic de la Cimpa pînă
executiv în desfăşurarea activităţii învăţămîntului public în rit un oraş nou, modern. Mizeria, încrustată adine în trupurile nă obţin randamente mult sporite, dînd
uşile şi ferestrele, executată toaleta interioară şi ex­ minerilor, a aprins flacăra luptei pen­ în plus zeci de tone dc cărbune), Cons­ la Uricani. Au apărut 12 cartiere noi dc
terioară, verificate şi etanşate peste 280 tuburi de anul şcolar 1963—1964, precum şi măsurile luate pentru Au fost readuse la viaţă bogatele mi­ tru o viaţă mai buna. Sîngele care a în­ tantin Sorescu, şef de brigada la mina locuinţe, care se întrec parcă în semeţie
legătură între vogoane necesare încălzirii pe timp deschiderea noului an şcolar". Din raportul prezentat a ne Vulcan şi Lonca, închise dc capita­ roşit caldarîmul Lupcnilor în august Uricani, şi alţii, care îşi perfecţionează cu munţii din împrejurimi, numeroase
reieşit câ aîît la cele cinci şcoli de 8 ani, cît şl Ia şcoala lişti pc considerentul nerentabililăţii. construc^i sonsl-culturah:; cinemato­
de iarnă. Nici bâtrînul centru minier Lupeni nu 1929 n-a curs în zadar. Augustul lumi­ cunoştinţele profesionale pentru a ţine
De asemenea, s-a făcut verificarea generală şi re­ medic şi cea profesionala, rezultatele obţinute în anul mai arc nimic din ceea ce a fost pe vre­ nos al anului 1944 a făcut ca Valea pas cu tehnica nouă, avansată, Minerii grafe, cluburi şi cămine culturale, cămi­
expirat au fost foarte bune, iar baza materială asigurată Plîngcrii sâ răminâ doar o tristă a- iau parte la sesiuni tchnico-ştiinţificc, ne muncitoreşti, şcoli elemcnrarc şi me­
pararea pompelor şî cazonelor de încălzire din sta­ muri. Totul a întinerit, a primit dii. lată Valea Jiului dc azi, frumuse­
ţia termică. Un accent deosebit s-a pus pe aprovizio­ în condiţii optime. amprenta transformărilor noi, socialiste, mintirc. tot mai mulţi dîprrc cî devin inovatori. ţile şi bogăţia ei puse în valoare dc for­
Pentru anul şcolar 1964—1965, comitetul executiv a re­ Priveşti acum, după 20 de ani de via­ Mulţi alţii sînt elevi ai şcolilor medii
narea din timp cu piese de schimb şi combustibil. Petroşani, Petrila, Aninoasa ; şi aici to­ tă liberă peisajul nou al meleagurilor şi tehnice serale sau studenţi ai Institu­ ţa creatoare a omului liber. Iată reali­
Numai pentru staţia termică s-au aprovizionat pînă parat din timp localurile de şcoli, crcîndu-sc în plus 4 săli tul c nou, refăcut. Totul, din abataj pi- Văii Jiului. „Băile", cum se numeau mi­ tului de mine din Petroşani. înfiinţat in zări la care minerii nu puteau visa în
în prezent 40.859 kg. păcură, ou fost procurate peste dc clasă la şcolile nr. 1 şi nr. 2. Tot pentru anul şcolar nă la club. şcoală şi casă dc cultură slu­ nele pc vremuri, au devenit exploatări anii de democraţie populară. trecut, dar care astăzi au fost înfăptuite
500 garnituri de cauciuc şi un număr mare de robi­ 1964—1965 secţia dc învăţămînt a repartizat 14 cadre noi, jeşte aceluiaşi scop; îmbunătăţirea con­ moderne, adevărate uzine subterane, un­ In Valea Jiului preocupări)* ocntru de popor sub conducerea partidului.
răţi pentru instalaţia de încălzire a vaqoanelor. cărora li s-au asigurat condiţiile de cazare. diţiilor de muncă şi de viaţa ale mine­ de tehnica înaintată are cuvlntul hotă- însuşirea a tot ceea cc este nou şi avan­ A. ZAHAR1E |
DUMITRU ZUBA EMIL TETILEANU rilor. rîior. Uneltele primitive au fost înlo­ sat în ramura extractivă se reflectă în corespondent „Agerprcs“ în I
corespondent corespondent Pc Valea Jiului, nimic din ceea :c es­ cuite treptat cu maşini şi utilaje noi, ca­ sporirea continuă a producţiei. Din mi- regiunea Hunedoara
folosite în construcţii : concasorul mo­
bil cu trior, excavatorul cu pneuri şi
ruloul compresor dc 10 tone — toate
construite la uzinele „Progresul" —
Brăila.
In imediata vecinătate a acestei plat­
forme se află o „salbă" dc vitrine cu
maşini-unchc de mică mecanizare şi dc
aparate de laborator folosite în con­
Să vizităm azi împreună cu zecile dc meniul mecanizării agriculturii care 1 ulii» de-masă, graficele care consem­ care orice vizitator se poate vedea pe zentate frumoase constumc populare, întinse par a ne invita în lumea con­ strucţii. După ce facem cunoştinţă cu
mii de oameni cc trec prin Expoziţie caută noi soluţii pentru dezvoltarea nează faptul că în prezent cultura a sine însuşi trccînd în faţa aparatului. obiecte dc artizanat, ii, bluze, marame, strucţiilor, care a cunoscut în ultimii macaraua turn, intrăm în teritoriul re­
pavilionul social-cultural, situat in bazei tehnicii materiale în vederea spo­ devenit accesibilă tuturor oamenilor Privirea şî auzul ne sînt solicitate apoi covoare, opere ale creatorilor anonimi, ani o dezvoltare fără precedent. Sîn- zervat demonstrării procedeelor tehnice
dreapta intrării principale. Să parcur­ ririi producţiei cerealiere şi animaliere. muncii. de secvenţele care redau artistic pa­ care continuă şi dezvoltă vechile tra­ tcin la pavilionul construcţiilor, arhi­ moderne din construcţiile de locuinţe,
gem odată cu ei marca incintă drep­ O inscripţie dc pe un panou ne arată După o trecere în revistă a acestor gini dîn istoria filmului romîncsc în diţii ale artei populare. tecturii şi sistematizării oraşelor. Un drumuri şi poduri. Un punct de atracţie
tunghiulară şi sâ privim numeroasele direcţia pe care a urmat-o cercetarea standuri, privirea vizitatorilor este atra­ decursul celor două decenii. După ce am parcurs întinsul spaţiu bogat material ilustrativ — grafice, în această parte a expoziţiei îl consti­
exponate şi fotografii caic înfăţişează ştiinţifică în aceşti ani : „Cercetările în să dc emisiunea dc televiziune în cu­ Medalii şi diplome nc readuc in a- rezervat expoziţiei din preajma pavilio­ dioramc ctc. — reliefează impetuoasa tuie „vibroînfîgătorul", o foarte recen­
marile realizări obţinute în domeniul domeniu] ştiinţelor tehnice au fost o- lori a postului experimental al Insti­ mintirc succese dobîuditc dc artiştii şi nului circular, să ne îndreptăm acum dezvoltare a construcţiilor. Ele vorbesc tă invenţie romîncască de marc pro­
învăţămîntului, cercetării ştiinţifice, lientaie spre rezolvarea problemelor tutului politehnic Bucureşti. Este un sportivii romîni peste hotare. spre cel dc-al doilea marc sector al despre noile condiţii de viaţă ale oa­ ductivitate. Cu ajutorul lui se înfig în
radioului şi televiziunii, arici teatrale valorificării superioare a resurselor punct dc atracţie firesc, ţiuînd scama Foarte interesant şî mult apreciat de expoziţiei situat pe malul lacului Herăs­ menilor muncii din întreaga ţară. Nu­ pămmt, în numai patru minute, piloţi
şi cinematografice, sportului, medici- energetice şi dc materii prime, automa­ de noutatea acestei experienţe. In apro­ vizitatorii romîni şî străini ai expoziţiei trău. încă dc la intrare ne intîmpină mai în acest an, dc pildă, sc vor con­ dc beton de 14 in înălţime. In apro­
nci, poligrafiei ctc. Mulţi dintre vizita­ tizării şi perfecţionării maşinilor fa­ piere, un alt ecran de televiziune, în este micul pavilion în care sînt pre­ o mulţime de macarale ale căror braţe strui 54.000 apartamente, ceea ce echi­ pierea acestui utilaj de înalt nivel teh­
tori sînt profesori, medici, artişti, spor­ bricate în ţară, îmbunătăţirii tehnolo­ valează cu un oraş dc peste 200.000 dc nic sînt „în construcţie" cîtcva blocuri
tivi dc frunte. Eî regăsesc aici cîte o giei în toate ramurile de producţie". locuitori Intr-un studiu recent, pri­ dc locuinţe. Aicî sc exemplifică folosi­
părticică din munca lor pentru înflo­ Un alt domeniu dc cercetare pre­ vind situaţia construcţiilor în Europa rea pc scară largă a metodelor indus­
rirea patriei. Vizitatorii răniîn impre­ zent în pavilionul social-cultural este întocmit dc comisia economică a triale în construcţii — elemente pre-
sionaţi în faţa cifrelor care arată^ nu­ cel al fizicii atomice. Aici este expusă O.N.U., se scoate în relief de altfel, labricate, cofrajc dc inventar recupe­
mărul elevilor înscrişi Ia învăţămîntul intre altele o nişă de construcţie ro- printre altele, că în Romînia procentul rabile, sistemul denumit „cu panouri
dc cultură generală în anii 1963—1964 : mîncască pentru cercetarea izotopilor dc creştere medic anuală de 17,4 la sută mari".
252.154, de aproape 10 ori mai mulţi radioactivi. Alături cîteva exponate nc a construcţiilor este cel mai ridicat din Pc o platformă dîn apropiere zărim
decît în anul şcolar 193G—1959. Ală­ aduc imaginea, întîlmtâ în multe spi­ o altă invenţie romîncască : instalaţia
turi, alte date demonstrează dinamica tale, a aparaturii moderne cu care a- Europa. , de cofraj glisant pentru construcţii de
Însoţind un grup de vizitatori, par­
dezvoltării învăţămîntului tehnic şi pro­ ccsiea au fost dotate, în scopul acor­ curgem standurile din pavilionul care beton monolit cu pereţi înclinaţi. Cu
fesional, ca urmare a dezvoltării eco­ dării unei asistenţe medicale la un înalt prezintă mari . machete privind siste­ ajutorul ci s-au ridicat în ultimii ani
nomici ţârii noastre. Fotografiile expuse nivel. O masă dc operaţie complexă, matizarea oraşelor patriei şi a unor coşuri industriale de 70—120 si 160 m
înfăţişează Imagini din viaţa fericită a un scaun dentar şi tin microscop elec­ importante centre industriale. Macheta înălţime. Mai sînt prezente aici rezer­
copiilor născuţi şi crescuţi sub soarele tronic ultramodern, prevăzut cu ecran Bucurcştiului sc găseşte în prîm plan. vorul de 700 .mc executat prin metoda
socialismului, arată condiţiile dc Stu­ şi aparat de fotografiat, toate purtînd Nu te afli în avion trccînd pc dea­ dc rulare dc întreprinderea dc mon­
diu create tinerei generaţii în decursul inscripţia „Fabricat în R.P.R." ne indi­ supra lui şi totuşi aici, în pavilion, ta j-Bucureşti şi o modernă hală in­
ultimelor două decenii. că nivelul la care a ajuns industria ro- dustrială construită din prefabricate dc
Intr-un stand recunoaştem, în fru­ mîncască şi în domeniul tehnicii folo­ priveşti oraşul ca dîn înălţimi. întreprinderea „Progresul" d:n Capha'â,
moasele construcţii cu linie modernă, site în medicină. Un defibrilator car­ In macheta din faţa ta c Bu-
noile cămine studenţeşti. Imagini din diac demonstrează că operaţiile pe curcştiul aşa cum va arăta peste ★
săli de cursuri, biblioteci, laboratoare cord deschis sînt posibile, fără ca bol­ cîţiva anî. Alături sini prezente şi fatn-no la capătul vizitei noastre. .
în care studiul temeinic formează încă navul să fie în pericol. oraşele cv» realizările lor în acelaşi do­ Expoziţia. în ansamblul ei. nc-a do­
dc pc băncile facultăţii viitorii ingineri, Standul Academici R.P.R. redă >n meniu : Galaţii, Iaşii, Suceava, Craio- vedit o dată în plus că poporul, prin
medici, profesori sau artişti, machete imagini activitatea oamenilor de ştiinţă, va, Tg. Mureş, Clujul. Timişoara. Toate munca Iui harnică şî priceputa, face
a'c unor aparate şi di.-oozitîvc create desfăşurată în strînsă legătură cu insti­ te incintă prin liniile lor arhitectonice sâ înflorească şi sa strălucească harta
dc studenţi ne redau alte asoecrc din tutele dc cercetări şi cu întreprinderile moderne, prin amploarea lucrărilor şi ţării în mii dc culori şi lumini. Pără­
via,a tineretului studios al ţării noas­ d'n ţară. Şcoala matematică romîneas- perspectivele dc dezvoltare. sind expoziţia, atît de complexă în
La cîţiva paşi dc aici o alta imagine
tre. că, situată la loc dc frunte pc plan tot atît dc frumoasă : patru aparta­ prezentarea realizărilor ohtinutc, sub
lata şî sectorul destinat cercetării mondial, ca şi cea agricolă, care în cei conducerea partidului. în dezvoltarea
ştiinţifice. Sînt prezentate cercetările 20 dc ani de la eliberare a creat 70 mente reprezentative îi „bune de lo­ economică şi social-culturală a patriei
în domeniul hidrotehnicii, printre caic de soiuri de hibrizi valoroşi de cereale cuit” cu una, două. trei şi patru ca­ pe drumul socialismului, în sufletele
cele care au servit la lucrările de va­ şi plante tehnice şi a ameliorat 14 rase mere.
lorificare a Deltei Dunării. Alte expo­ de animale îşi găsesc oglindirea în acest După cc trecem în revista şi ma­ iniilor de vizitatori se statorniceşte un
nate arară cîtcva din ultimele succcsc s»rnd. Numeroasele colecţii de cărţi chetele unor mari unităţi industriale profund sentiment de mîndric, dc în­
aic cercetătorilor chimi'tî în domeniul ştiinţifice şi beletristice ilustrează pro­ aflate în plină construcţie, părăsim pa­ credere în viitor,
maselor plastice ; ale cercetătorilor me- gresele făcute în domeniul poligrafici. vilionul, pătrunzind pc prima marc
talurgişti care creează noi alinfe dc oţe­ O deosebită imnrcsic nc produc nu­ platformă exterioară dîn imediata apro­ N. DOBRIŢOIU
luri superioare pentru industria con­ meroasele fotografii care înfăţişează piere a lacului Herăstrău. In cristalul I. VĂDUVA
structoare dc maşini ; ale celor din do­ dezvoltarea mişcării artistice şi sportu- apei se oglindesc o mulţime dc utilaje (Transmis prin Agerpres)
A