Page 38 - 1964-09

Pagr i Drumul socialismului! Nr. 30td

S a — Ef f l H M B h HB a

W*: J T f l i V n p ţ W > ygTR J T j
W J f l *
V/tiTf* /47TO v r
' flf H (JT i7] r f » J KJ I

TARÎT®

Colectiviştii din Geoagiu au acumulat zat, fâcîndu-se lucrări repetate de dîs- să rămină cît mal nivelat, fără bul­
o bună experienţă în ceea ce priveşte cuire. gări, deoarece am constatat că dacă
cultura griului. Datorită valorificării Pe baza rezultatelor obţinute, şi în nu se respectă această condiţie sc în-
tot mai depline a rezervelor pe care le acest an, potrivit schiţei'întocmite pen­ lîmpină unele greutăţi la efectuarea
avem am reuşit îă ridicăm an de an tru amplasarea culturii griului, soiul celorlalte lucrări şi îndeosebi la re­
producţia la ba. In anul trecut, de pil­ Bezostaia se va cultiva după trifolicnc coltări. Pentru a realiza acest obiectiv
dă, de pe cele 400 ha cultivate cu grîu şi pe parcele care au fost ocupate cu ne-am propus ca de la caz la caz, pe
am renlizat o producţie de 8 la sută cereale păioase, care au fost fertilizate uncie tarlale să lucrăm cu semănătorile
mai mare faţă de cea obţinută în 1963. la însămînţarc. In felul acesta, grîui pe direcţie perpendiculară pe sensul în
Acest lucru nc-a permis să livrăm sta­ însămînţat în epoca optimă va putea care am efectuat însămînţările în anul
tului o cantitate însemnată dc grîu intra bine dezvoltat şî înfrăţit în iarnă. trecut, acolo unde grîui are ca p’.antc
peste prevederile contractului. Soiul Ponca se însămînţcază tot după premergătoare tot cereale păioase. Cu­
La baza succeselor înregistrate au prăşitoare. Avînd în vedere însă că în noscînd faotul că succesul la însamîn-
stat mai mulţi factori, dintre care un acest an coacerea porumbului va fi în- ţări depinde în bună parte de măsu­
rol hotărîtor l-a avut amplasarea judi­ tîrzîată, consiliul de conducere al rile tehnice şi organizatorice cc sc iau
cioasă a culturii şi executarea în mod G.A.C. a stabi'it măsurile tehnice şi în cadrul fiecărei unităţi agricole, noi
corespunzător a lucrărilor de pregătire organizatorice necesare care să permită am făcut din timp schiţa de amplasare
a terenului. In legătură cu aceasta iată încadrarea însămînţării grîului în epo­ a culturii grîului, repartizînd terenul
ce s-a făcut la gospodăria noastră co­ ca optimă. In acest scop am prevăzut oe brigăzi pentru a asigura fertilizarea
lectivă. să recoltăm cocenii cu ştiuleţi cu tot. întregii suprafeţe planificate pe fiecare
Pe baza experienţelor efectuate p_e pentru a putea elibera terenul cit mai brigadă. Pc baza măsurilor stabilite s-a
loturi comparative şi a rezultatelor de repede. Dc la caz la caz, unde va fi început transportul îngrăşămintelor la Avînd in vedere faptul că pregătirea corespunzătoare a terenului este o lucrare care hotărăşte in mare măsură soarta producţiei, în ma­
producţie, la însămînţarc am folosit 4 posibil să recoltăm ştiulctii, cocenii vor capătul tarlalelor ce se vor fertiliza joritatea G A.C. s-a acordat o atenţie sporită eliberării din vreme a terenului dc unele culturi, iar mecanizatorii de la S.M.T. execută arături
soiuri dc grîu, dintre care ponderea fi tăiaţi imediat si scoşi la capătul tar­ după eliberarea terenului. De asemenea pc suprafeţele respective.
principală — 70 la sută — a avut-o lalelor cc urmează a fi însăminţatc. Dc Se desfăşoară din plin condiţionatul se­
soiul Ponca. Cunoscînd comportarea asemenea, am stabilit şi alte măsuri care minţei. Dc curînd am făcut şi instruc­
fiecărui soi $i cerinţele sale biologice, să ne permită să asigurăm seminţei un tajul colectiviştilor care vor lucra pe
amplasarea culturii s-a făcut în funcţie pat germinativ corcsnunzător. Astfel, semănători. Executarea unor lucrări de
dc fertilitatea fiecărei parcele. Astfel, pe parcelele unde de la executarea ară­ bună calitate la pregătirea terenului si Respectînd epoca optimă
pentru solul Bezostaia care are o ca­ turii şi pînă la scp’ănat vom avea un ja semănat este asigurată de faotul că
pacitate sporită dc a valorifica îngra- interval de numai cîtcva zile. vom face in nermanenţă mecanizatorii sînt con­
şămintcle s-an rezervat tarlalele cu un o tasarc artificială a solului prin lu­ trolări în cîmp de către brigadieri sau
grad mai ridicat de fertilitate. Avînd crări de dîscuire şi tăvălugirc în agregat membrii din consiliul de conducere al Experienţa practică nc-a dovedit că puţin favorabile din toamna anului
în vedere că acest soi are o rezistentă cu grapa stelată. Deoarece pe majori­ G.A.C. Aceasta ne dă posibilitatea ca e- în complexul de masuri agrotehnice un 1963 şi iarna anului 1964, cultura grîu­
medic la iernat şi o înfrăţire mai redusă, tatea suprafeţelor terenul cs*e îinburu- ventualele neajunsuri să le înlăturăm pe factor dc care depinde în bună măsură lui a ieşit slăbită din iarnă. Constatînd
el a fost semănat primul, pentru a-i icnat, pentru a face o împră.ştierc uni­ l^c şi face totodată să crească răspun­ soarta producţiei este aplicarea de în­ starea plantelor, am stabilit ca la por­ O condiţie hotărîtoarc pentru obţine­ acest scop o atenţie deosebită s-a acor­
da posibilitatea să răsară uniform şi să formă a îngrăşămintelor, înainte dc derea mecanizatorilor pentru soarta grăşăminte în vederea ridicării fertilită­ nirea culturii în vegetaţie, să adminis­ rea unor producţii sporite de grîu la dat şi continuă să sc acorde eliberării
«e dezvolte bine pînă la căderea zăpe­ executarea arăturii pentru însămînţare, producţiei. Faptul că mecanizatorii care ţii solului. In anul agricol 1963—1964, trăm din nou azotat dc amoniu. Pe a- hectar este şi respectarea epocii optime şi pregătirii terenului, ca o condiţie ho-
zilor şi venirea îngheţurilor. Pentru a terenul se va discui dacă va fi nevoie deservesc gospodăria sînt permanenti­ în cadrul gospodăriei noastre dc stat ccasiă bază, în prima decadă a lunii dc însămînţarc. Pentru colcotiviştii tărîtoarc în vederea respectării epocii
realiza scopul prouus, soiul Bezostaia chiar în două sensuri, iar după arătură, zaţi dc mai mulţi ani în cadrul unităţii cultura grîului a ocupat o suprafaţă dc martie am aplicat din nou, calculat în noştri acest lucru a devenit o proble­ optime de însămînţarc. Astfel, toate
a fost amplasat după plante leguminoase în mod obligatoriu facem tăvălugîtul noastre, Ic-a permis acestora să cunoas­ 301 ha. Cele 3 soiuri cultivate Harach, substanţă activă, cîte 64 kg. azot la ha. mă deosebit de importantă, căreia dc suprafeţele eliberate din vară au fost
si prăsitoare timpurii, solele rcsnectivc solului avînd în agregat şi grape ste­ că bine terenurile pe care lucrează, au Ponca şi Bezostaia, au fost repartizate Analizînd rezultatele obţinute în ur­ la un an la altul ii acordă o atenţie spo­ arate la adîncimi diferite (20—24 cm.)
fiind fertilizate o dată cu însămînţarca late. determinat stabilirea unor legături strîn- în cultură la 2 brigăzi dc cîmp, fiind ma aplicării îngrăşămintelor sc constată rită. In anul 1963—1964, de pildă, am în funcţie dc natura solului. Dc aseme­
plantelor premergătoare. Faptul că le­ Pe solurile podzolice şi pe terenurile se între ei şi colectiviştii din brigăzile amplasate pe soluri brun roşcate dc pă­ că realizările sînt satisfăcătoare, aolica- avut însămînţată cu grîu o suprafaţă dc
guminoasele şi prăşitoarele timpurii au situare în pante, unde nu avem posi­ de cîmp. Fiind convinşi că de modul dure şî cernoziomuri degradate. Grîui rca lor îndeosebi a celor din primăvară, peste 200 hectare. nea, ţinînd conc dc faptul că în acea­
stă toamnă, porumbul dc pc suprafeţe
eliberat din vreme terenurile ne-a per­ bilitatea să asigurăm un agrofond co- cum execută lucrările, dc calitatea mun­ a avut ca plante premergătoare pe mai aducînd sporuri însemnate de recoltă.
mis să executăm arături de bună cali­ rcsounz.ător, am amplasat rolurile Fia­ cii lor depinde în bună măsură obţine­ Calculele arată că pentru fiecare kg, Executarea însăminţărilor în epoca mari va întîrzia cu coacerea, am făcut
tate, care au fost bine întreţinute pînă ra ch şi nr. 301. Faptul că arc o în­ re,^ unor producţii sporite la ha, trac­ mult dc 63 la sută din suprafaţă po­ azotat substanţă activă j-au obţinut cîte optimă a pus în faţa consiliului dc con­ o revizuire a planului de amplasare a
Ia însămînţarc. Datorită asigurării unui făţişare bună şi da sporuri însemnate torişti cum sînt losîf Curul, Gheorghc rumb, iar pe restul trifoi, ovăz şi bor- 19 kg. grîu, Iar la 1 kg. de fosfor sub­ ducere luarea celor mai eficiente mă­ grîului, avînd în vedere toiuşi ca pon­
pat germinativ corespunzător, produc­ dc producţie în teren fertilizat, soiul Muntean, Ioan Evi, Fccr Arpad se stră­ ccag. Cunoscînd influenţa pozitivă pc stanţă activă revin cîtc 38 kg. grîu. S-a suri şi în primul rînd eliberarea şi pre­ derea să o deţină tot culturile bune
ţia realizată la acest soi a fost cu pes­ Harach se va cultiva după porumb, duiesc să folosească utilajele cu care care o au îngraşămintelc asupra pro­ constatat că sporurile dc producţie au gătirea terenului. Bineînţeles că în a- premergătoare. De pildă, în structura
te 870 kg Ia ha mai mare faţă dc me­ parcelele respective fiind fertilizate cu este dotată brigada la întreaga lor ca­ ducţiei, aducînd sporuri însemnate dc fost mai mici cu 300 kg. la ha. la so­ ceastă direcţie s-a avut în vedere ca celor 270 hectare care urmează a fi
dia realizată pe gospodărie, cel mai runo» de grajd în amestec cu super- pacitate, astfel asîgurînd încadrarea tu­ recoltă prin aplicarea lor diferenţiată iul Bezostaia, care a fost cultivat pe ponderea suprafeţei să aibă ca premer­ însămînţarc cu grîu intră 100 hectare
nwfc spor înrcpistrîndu-se dc pe tar­ fosfat. şi în doze moderate, consiliul G.A.S. a sol brun roşcat dc pădure, faţa de pro­ gătoare culturi prăşitoarc, crcînd astfel după trifoi, 75 ha. după păioase, şi nu­
turor lucrărilor agrotehnice în epoca
lalele care au avut ca premergătoare Potrivit schiţei întocmite pentru am­ optimă. luat măsuri pentru fertilizarea întregii condiţii favorabile dezvoltării culturii mai 95 hectare după prăşitoare: porumb
plante prăşitoarc timpurii. plasarea culturilor, 25 la sută din su­ suprafeţe pe caic am cultivat-o cu grîu. ducţia realizată la soiul Ponca. De ase­ dc grîu. Totuşi, acelaşi soi dc grîu în­ şi cartofi. Aşadar, în prima parte a epo­
menea, îngrăşamiutcle au fost valorifi­
Bine adaptat la condiţiile locale de prafaţa destinată culturii grîului se va înfăptuind masurile tehnice şi orga­ Ţinînd seama dc cantităţile dc îngră­ cate mai slab şî dc grîui din soiul Ha­ sămînţat după bune premergătoare si în cii optime vom putea să însămînţăm a-
sol şî climă s-a dovedit a fi şi soiul insămînţa după păioase, 25 la sută după nizatorice stabilite cu privire la însă- şăminte pc care le-am avut, precum si rach, care a dat o producţie cu aoroapc ţergn..la, f.c). ,d,e îngrăşat, a dat rezultate proape 65 la sută din suprafaţa destinată
. Ponca, care timo dc 3 ani a dat pro­ leguminoase, iar restul după prăşitoare mînţarca griului în această toamnă, co­ de cerinţele biologice ale plantelor 4C0 kg. Ia hi mai scăzută ; dccît cea- diferite,_t.ocmcî datorită nercspectării
ducţii ridicate şi constante la ha, el timpurii şi porumb. Terenul care a lectiviştii dîn Geoagiu vor avea posibi­ ne-am orientat ca prin aplicarea diferen­ obţinută la soiul Ponca. In afară de ca­ epocii dc însămînţarc. Acest lucru reie­ culturii grîului.
^cupînd cea mai mare parte din supra­ fost eliberat dc păioase este pregătit în litatea ca şi în anul viitor să realizeze ţiată a superfosfatului şi azotatului să pacitatea diferită a soiurilor de-a valo­ se şi din graficul dc mai jos. Trebuie arătat că şi restul suprafeţei
faţa destinată culturii griului. Acest soi întregime pentru însămînţarc. Araturile recolte tot mai sporite la ha. obţinem maximum dc eficienţă econo­ rifica îngraşămintcle aplicate, am tras şi
a fost amplasat în terenurile cu sol brun s-au făcut în vară la adîncimea dc mica. O dată cu executarea arăturilor alte concluzii de mare însemnătate. Ast­
roşcat dc pădure cu un grad diferit de 23—28 cm, în funcţie de starea solu­ In această direcţie primim un spri­ de vară şi a celor pentru însămînţarc, fel, în condiţiile aplicării îngrăşămintelor Suprafaţa îngrăşăminte Epoca dc Producţia
medie fn
humificare. Ca plante premergătoare a lui. iar pe 75 la sută din această su­ jin preţios dîn partea celor nouă meca­ au fost aplicate şi celelalte îngrăşă­ în doze egale după plante prăşitoare şi Premergătoare Soiul In )ia. aplicate în I10. (nsâmlnţare !<g. Ja lin.
avut prăşitoarc : sfeclă de zahăr, car­ prafaţă, unde terenul a fost îmburuicnat nizatori permanentizaţi în cadrul gos­ minte. Cînd am efectuat aceste lucrări păioase, s-au realizat în pnmul caz pro­
s-au făcut lucrări dc discuire. De a- podăriei noastre colective. Cu cele 9 am încorporat sub brazdă în medie cîtc
tofi şi porumb. Datorită faptului că scmenca, s-a pregătit pentru însămîn- 400 kg. superfosfat la ha., reveninu la ducţii cu peste 120 kg. grîu h ha. mai
s-a cultivat după porumb HD 101, care ţarc şi terenul de pe caic s-au recoltat tractoare şi 4 semănători S.U.-29 pe care aceeaşi unitate dc suprafaţă, calculat în mari. De asemenea, sporuri însemnate Leguminoase Ponca 18 100 l;g. azotat 11 25 sept. 2.150
dc producţii s-au înregistrat şi de pc
este mai timpuriu, însămînţarea griului trifolicncle. le avem la dispoziţia, prin folosirea lor substanţă activă, cîte 64 kg. fosfor. parcelele îngrăşate care au avut ca plan­ 100-150 kg.
s-a putut încadra în epoca optimă. Pa­ In vederea efectuării lucrărilor dc la întreaga capacitate, vom asigura în­ După semănat, la începutul răsăririi te premergătoare plante leguminoase. Porumb boabe u 50 azotat 1-10 oct. 1.900
plantelor, pc întreaga suprafaţă culti­
tul germinativ a fost pregătit cu 7-10 semănat la un nivel agrotehnic cores­ sămînţarea griului în cel mult 10 zile. vată cu grîu am administrat în medie Cheltuielile efectuate cu administra­
zile înainte dc semănat, pe tarlalele punzător am urmărit şi vom urmări ing. I. GHFORGHIU cîte 64 kg. azot substajtţă activă. rea îngrăşămintelor au fost comocnsatc Porumb boabe II CO n 20-25 oct. 1.G0O
unde solul n-a fost suficient dc aşe­ în continuare ca după arături terenul G.A.C. Geongiu Dîn cauza condiţiilor climaterice mai nrin sporurile de producţie obţinute.
Din calculele efectuate s-a constatat că Cartofi 25 150-200 kg. 25 oct. 1.300
aceste cheltuieli au reprezentat aproape 0 rr/ntnt 10 nov
72 la sută din costul total al unei tone
de grîu. Faptul că producţia planifica­ De aici rezultă câ majoritatea supra­ sc va putea însămînţa pînă la 2C oc­
tă a fost depăşită cu 275 kg. prîu la ha, feţelor au fost însămînţat? în epoca op­ tombrie, datorită măsurilor luate pentru
nc-a nermis să livrăm (a fondul centrali­
Experienţa a numeroase imitaţi timă, adică pînă la 20 octombrie., iar eliberarea din vreme a terenului. Astfel,
agricole din regiunea noastră a do­ zat al statului mai mult cn peste 80 ca urmare şi producţiile la hectar au în urma recunoaşterilor făcute în lan,
tone faţă de sarcina- stabîlhă. In acelaşi
vedit că prin introducerea in cultură timo este îmbucurător faptul că am fost mai mari. De menţionat că respec­ porumbul din soiul HD 101 care arc o
Cu vreo patru ani în urmă, in gos­ pregătirii mai puţin corespunzătoare a tarea epocii a dus şî la asigurarea unei coacere mal timpurie, poate elibera te­
a soiurilor valoroase de grîu, adop­ podăria noastră colectivă soiul de bază terenului. realizat la această cultură, un beneficiu densităţi dc 450—500 plante la m.p. renul pînă la 1 octombrie, iar în cc
tate la condiţiile locale de sol şi cli­ în cultura grîului era Ccnad şi, după Rezultatele practice nc-au întărit (le 60.000 lei peste prevederile olanului. Trebuie spus că dacă nu interveneau priveşte cartofii, recoltarea lor se^ va
Aceste rezultate sc datoresc aplicării în­
mă, sc obţin sporuri însemnate dc cîtcva încercări am observat că în convingerea că solurile Ponca şi Bezos­ tregului complex de măsuri agrotehnice căldurile din această vară, care au di- face eşalonat începînd dc ia 15 sep.c.P-
producţie. Acest lucru a determinat condiţiile dc climă şi sol existente aici, taia sînt, în condiţiile noastre dc cli­ mînuar prin sistăvirc griul, producţiile bric.
acest soi nu asigură rezultatele scontate. mă şi sol, cele mai valoroase şi ca atare şi folodvi; iudicioasc a îngrăsămintelor. erau şî.mai sporite. Din cele relatate se poate trage con­
creşterea an de an a suprafeţelor o- urmăririi îndeaproape a realizării planu­
Pentru a obţine totuşi producţii mari în campania dc însămînţări din aceas­ Pentru a crea condiţii şi mai bune cluzia că factorul hotărîtor în obţine­
cupate cu grîu din aceste soiuri. tă toamnă ele vor deţine peste 85 la rilor lurirc de venituri şi cheltuieli ne culturii grîului, consiliul dc conducere
de grîu Ia hectar am început organiza­ rea unor producţii sporite de grîu la
In graficul de faţă se prezintă mo­ rea unor loturi demonstrative, unde sută din totalul seminţei pe care o brieăzî, hărniciei cu ca**e au lucrat me­ al gospodăriei noastre a luat din timp hectar este respectarea epocii optime
dul cum a crescut ponderea in cul­ s-au încercat şi alte soiuri ca; Bczos- vom folosi pentru cultivarea cu grîu canizatorii şi întregul nostru co’cc^v o scamă dc măsuri care să conducă şi dc însămînţarc. Bineînţeles câ, aici mai
tain, Ponca, Harach, Scorospcica, I C.A. a 340 hectare. PrcgStirea celor 75 tone dc lucrători. F.xocricnţa acumulată în în acest an la respectarea epocii optime trebuie adăugată şi pregătirea temeinică
tură a soiurilor valoroase dc grîu. dc sămînţă a început încă din vară pc
495, Ni. 301 şl altele. Aceste încercări utilizarea îngrăşămintelor nc va fi de dc însămînţarc. In condiţiile noastre dc a terenului, alegerea celor maî bune pre­
nc-au ajutat să cunoaştem capacitatea baza recunoaşterii în loturile semincere. un real folos în activitatea dc produc­ climă şi sol şi, pe baza rezultatelor dc mergătoare, folosirea seminţei din so­
dc producţie a solului, comportarea faţă De asemenea, această sămînţă a fost ţie viitoare. producţie, am aiuns la concluzia câ e- iuri valoroase etc.
de climă a diferitelor soiuri, în ani recoltată, treierată si depozitată sepa­ A. VJNTIIA poca optimă trebuie să fie cuprinsă în­ ing. CONSTANTIN MIFRTOIU
diferiţi si sa facem o rotaţie cît mai rat, iar condiţionatul ei s-a făcut pînă ing. şef la G.A.S. Pctreşii tre 25 septembrie şi 20 octombrie. In de la G.A.C. Bcrîu
judicioasă a culturilor pc diversele te­ acum în proporţie dc 80 la sută. Cu
renuri existente în perimetrul gospo­ acest prilej s-a constatat că e o sămîn­
dăriei. ţă foarte bună, avînd o greutate hcc-
tolitrică corespunzătoare. In curînd vom
Principalul rezultat al acestor încer­ începe şi tratarea ci. Pentru aceasta
cări rămînc totuşi cunoaşterea celor mai avem pregătite un podzolator şi sub­
valoroase soiuri care în condiţiile noas­ stanţele chimice necesare.
tre dc climă şi sol dau rezultate bune. As vrea să menţionez că pentru in­
Aş.i am aiuns ca după trei ani dc în­ troducerea în cultură şi a altor soiuri Creşterea producţiei de cereale la ha, mai bune plante premergătoare s-au în­ Tn condiţii asemănătoare dc sol şî cli­
cercări pc loturi demonstrative şi pc mai valoroase noi vom continua să îndeosebi la culturile dc grîu şi po­ registrat producţii mai scăzute. mă, la Soiul Ponca gospodăriile colective
baza rezultatelor obţinute din cultura facem şi alte încercări pc loturi de­ rumb, a constituit şi constituie preocu­ In marc măsură recolta a fost influ­ din Alba lulia şi Tciuş au rcalî/.at pro­
marc să ajungem ca în anul 1963—1964 monstrative. Astfel, pentru anul 1964— parea principală a colectiviştilor şi me­ enţată de modul de executare a lucrări­ ducţii cu aproape 1000 kg. la ha mai
să introducem în cultură pc 60 la sută 1965 vom încerca mai mult soiurile canizatorilor dîn raionul Alba, In ve­ lor dc pregătire a terenului, acestea de­ mari dccît cele obţinute de G.A.C. din
soiul Ponca, iar pe restul suprafeţei I.C.A. 495 şi Nr. 301 care după doi ani derea realizării acestui obiectiv s-a dez­ terminând şi efectul celorlalte masuri a- Vînţ, Drîmbar şi Slremţ. Difcienţa de
souni ca Bezostaia (25 la sută), Scoros­ dc încercări în diferite condiţii dc sol grotehnîcc, în special al îngrăşăminte­ producţie s-a datorat faptului că la
pcica (6 la sută), Nr. 301 (5 la sută) şi din unitatea noastră, c-au dovedit valo­ voltat simţitor baza tehnico-matcrială lor. Iu general patul germinativ a fost unităţile caic au înregistrat recolte mai
I.C.A. 495 (4 la sută). Acest lucru a roase. a agriculturii raionului nostru, gospo­ bine pregătit, cu excepţia gospodăriilor scăzute nu s-a asigurat amplasarea ju­
influenţat pozitiv asupra creşterii pro- Folosirea în cultura griului a celor dăriilor colective fiindu-le puse la dis­ colective din Vînţ, Toroi şi Mihalţ, dicioasă a culturii, lucrării dc întreţi­
rucţici de grîu la hectar. mai valoroase soiuri ţi respectarea ce­ poziţie un număr sporit dc tractoare şi muie, din cauza neeliberării la timp a nere s-au efectuat la un nivel nccorcs-
maşini agricole, cantităţi tot mai mari
In anul 1963 producţia 3 fost mai lorlalte reguli agrotehnice ne dă ga­ dc îngrăşăminte minerale, seminţe din terenului, arăturile nu s-au putut efec­ punzâtor şi s-a neglijat fertilizarea te­
mică şi acest lucru se datoreşte nu ranţia că şi în viitor vom obţine pro­ soiuri valoroase etc. tua în termenele prevăzute, iar calita­ renului.
numai folosirii unor soiuri mai puţin ducţii sporite la hectar. Din experienţa anului acesta se poate
cunoscute (a fost un an cu multe în­ ing. IOAN LASCU Astfel, s-au asigurat condiţii depline trage concluzia că gospodăriile colecti­
cercări în loturi demonstrative), ci şi dc la G.A.C. Pianul dc Jos pentru creşterea simţitoare a producţiei ve din raionul Alba dispun dc reale po­
dc grîu la ha. In acest scop, colectiviş­
tii au fost îndrumaţi şî sprijiniţi d<» că­ sibilităţi pentru a obţine rezultate tot
tre specialiştii dc la consiliul agricol ra­ maî bune la cultura grîului. Un exem­
ren, propuneri, reaiîzan ional să acorde o atenţie tot mai spo­ tea lor nu a fost corespunzătoare. A- cia acestei afirmaţii. Cu toate că au
plu demonstrează convingător temeini­
rită aplicării întregului complex de mă­
condiţii dc producţie identice cu ale
cesta este unul din motivele care au
suri agrotehnice specifice culturii griu­
lui. dus la întîrzicrea însăminţărilor, ceea cc colectiviştilor dîn Alba, la G.A.C din
a determinat diminuarea producţiei la
Vinţul de Tos s-a realizat mai puţin cu
Experienţa a numeroase unităţi agri­ ha. cu cîtcva sute dc kg. La gospodă­
dc neajuns am început din vreme să facem arături pc o mare parte dîn cele 40C kg. grîu la ha. Un calcul simplu nc
Cercetările întreprinse şi rezultatele de producţie obţinute dc la un an cole care şi-au însuşit şi au aplicat în riile colective din Stremţ, Straja şi arată că la G.A.C. din Vinţ sc pu»ei
la altul au permis să se tragă condu-.ia că în agricultura regiunii noastre 255 hectare ce urmează a fi însămînţzte cu grîu. Arătura am făcut-o în mod practică metodele agrotehnice avansate Drîmbar, unde consiliile dc conducere obţine o producţie cu 150 tone maî
sînt încă mari rezerve caic valorificate, vor permite în viitor să sc realizeze diferenţiat (22—24 cm) în raport de natura şî adîncimea solului şi fără bo­ a dovedit influenţa pozitivă pc care o nu au urmărit îndeaproape realizarea mă­
lovani. O marc contribuţie şi-au adus-o mecanizatorii Mircca Zolun şi Ioan au asupra producţiei: zmolasarea judi­ marc. Diferenţe asemănătoare s-au înre­
Cristca de la S M.T, Orăştic, care au respectat întocmai indicaţiile noastre cioasă a culturii, pregătirea corespunză­ surilor tehnice şi organizatorice stabilite gistrat şi între gospodăriile colective din
s-a reuşit ca în cadrul epocii optime să
cu privire Ia această lucrare. toare a patului germinativ, folosirea so­ se însămînţczc doar jumătate din su­ Te^us şi Stremţ, Oarda şi Cin«*ud.
Tată dc cc în acest an, consiliul agricol
sînt convinşi că dc reusîr.a aceste, camoanu depinde soarta viitoare, rccom. In discuţie a intervenit apoi tovarăşul Nicolae Feneşer, preşedintele gos­ iurilor potrivite condiţiilor locale dc prafaţa planificată. La unităţile amintite raional V3 acorda un sprijin mai sub­
şi în cele din urmă realizarea unor veaituri tot mai mari care să duca la podăriei colective din Buccrdca, care a spus printre altele : „De curînd am sol şî climă ale fiecărei gospodării co­ s-au semnalat şi alte neajunsuri, negli- stanţial consiliilor de conducere ale
îmbunătăţirea continuă a condiţiilor lor de viaţă studiat recomandările Consiliului Superior al Agriculturii cu privire la cul­ lective, însămînţarea şi recoltarea în jîndu-sc executarea la timp a lucrărilor G.A.C să asigure o bază puternică pro­
Dintr-o discuţie avută zilele trecute cu unii preşedinţi dc gospodării co­ tura grîului în anul 1964—1965. De aici am tras concluzia că un rol important epoca optimă etc. Ţinînd seama dc in­ dc îngrijire a culturii, pcrmiţînd ca ducţiei din anul viiror. zcordînd o a-
lective şi specialişti din agricultură a reieşit preocuparea acestora pentru ca în cultura griului îl arc aplicarea diferenţiată a regulilor agrotehnice şi a dicaţiile date cu privire la cultivarea lanurile să fie invadate dc buruieni, tenţie sporită lucrărilor de pregătire a
in'ămînţarca griului să sc facă în timpul opiim şi la un înalt nivel agio- recomandărilor Consiliului Superior al Agriculturii La noi acest lucru s-a res­ grîului, după cele mai bune plante pre­ ccca cc a dus la o slabă dezvoltare a terenului ţi a seminţelor necesare, aoli-
tchnic. pectat şi in anul trecut iar ca urmare am reuşit să obţinem în medie cîtc mergătoare, în anul trecut griul a fosr plantelor dc grîu şi la coacerea ncuni- cărîi diferenţiate de la o unitate la al’i
_ După părcica mea, spunea tovarăşul mg. Eugen I ăzărescu de la gos­ 1.600 kg grîu la hectar. însămînţat îndeosebi după leguminoase formă a culturii. Ncurmărind îndeaproa­ şi. în cadrul acelora de la o tarla la
podăria colectivă din Komos — tina din condiţiile hotăntoare pentru a ob­ — Aceeaşi producţie am obţinut şi noi — spunea tov. ing. Ioan Popa şi prăşitoare. Pe această bază, ia gospo­ pe mersul coacerii şi ticluind din timp alta, a recomandărilor Conciliului Su­
ţine producţii mari de grîu la hectar este şi asigurarea unui bun pat germi­ dc la gomodâria colectivă din Deva. Eu cred ca aici a influenţat in mare mă­ dăriile colective din Galda, Irhiu, Cri- măsuri pentru recoltarea grîului în epo­ perior al Agriculturii cu privire la cul­
nativ. Acest lucru se poate obţine în primul rînd prin executarea in bune cău şa. s-au realizat sporuri însemnate ca optimă, la gospodăriile colective din tura grîului.
jră
condi’ţîuni a arăturilor. Anul trecut U gospodăria noastră nu s-au respectat sură şi densitatea. Astfel respcctînd viteza dc însămînţarc, care a fost in me­ de producţie, în timp ce la G.A.C. din Totoi şi Mihalţ pierderile datorate în Ing M. SUCIU
în întregime normele agrotehnice de pregătire a.terenului, iar ca urmare pro­ d le J c 5 km la oră, am reuşit să asigurăm o uniformitate a* boabelor şi o Stremţ, Straja, Drîmbar. ctc. unde nu tîrzierii recoltărilor s-au ridicat la vîceorcsedinte al Coo':l!ului
ducţiile au fost sub nivelul posibilităţilor. Acum, pentru a evita un astfel densitate de, 450—500 boabe germinabilc la m.p. "H «'ttgurit cultivarea grîului după cele 10—15 la sută din producţie. agricol raional Alba