Page 39 - 1964-09

Pag. 3
Nr. 301 Si Drumul socialismului

D I N LUMEA
Ir» toate întreprinderile

indica de

productivitate STSIN TEI

ridicaţi clear experimental caic transformă c-
CIBERNETICA Şl MEDICINA nergia termică direct în energie elec­
(Urmare din pag. T-a) trică. Această instalaţie nu arc nici tur­
bine, nici jeturi de abur sau gaze. Ener­
Vindecarea unei boli depinde în mare au deci de efectuat un calcul pentru
siderurgic Hunedoara, Uzina „Victoria" măsură de diagnosticul caic trebuie a stabili frecvenţa lor, cxprimînd pro­ gia termică din reactorul cu tempera­
turi înalte este transformată în ener­
Călan, Combinatul carbonifer Valea stabilit la momentul oportun şi fără centajul probabilităţii maladiei presu­ gie electrică cu ajutorul unui transfor­
Jiului, Trustul regional dc construcţii greş. Or, medicul nu poate totdeauna puse. Pentru întocmirea tabelelor ne­
şi altele, creditele acordate'în acest scop să pună singur diagnosticul fără să-şi cesare s-a impus să sc analizeze peste mator termoelectric fără nici un fel
nu sînt folosite în întregime. Sc cere consulte colegii. In zilele noastre ti 1.000 dc fişe ale bolnavilor, lucrări şi dc corpuri sau mecanisme motrice.
ca organizaţiile de partid din aceste vine în ajutor maşina electronică. articole. Instalaţia a fost creată de un colectiv
întreprinderi să îndrume conducerile Cînd maşina electronică dc calculat dc oameni de ştiinţă şi ingineri dc la
„Memoria" maşinii este practic ne­
tclinico-administrative să folosească din limitată. Ea nu uită niciodată nimic. a stabilit diagnosticul după^ metoda lo­ Institutul dc energic atomică „I. V.
Kurccatov" şi alte institute care apar­
plin acest mijloc de creştere a pro­ Un alt mare avantaj este rapiditatea gicii probabilităţilor, ca îşi verifică
ductivităţii muncii. şi precizia cu care „gîndeşte". concluzia printr-un elt procedeu mate­ ţin Comitetului dc Star pentru folosi­
rea energici atomice al U.R.S S.
Un rol de scama în obţinerea unei O maşină electronică dc calculat foar­ matic, foarte complicat, denumit in­ Intrarea în funcţiune a reactorului
productivităţi mai ridicate îl arc creşterea te complicată — „Ural-2" — de con­ terval de fază. de tip nou creează posibilitatea folosi­
nivelului de calificare, îmbogăţirea per­ strucţie sovietică, se află în laborator Principiile funcţionării „maşinii dc rii instalaţiilor energetice nucleare, fără
manentă a cunoştinţelor tehnico-pro- la dispoziţia medicilor. Oamenii dc diagnosticat" pentru malformaţii con­ mecanisme motrice. în diferite domenii
fesionale ale muncitorilor şi tehnicieni­ genitale pot fi aplicate cu succes şi la
HUNEDOARA, VEDERE SPRE COMBINATUL SIDERURGIC. Foto : V. ONOIU ştiinţă au introdus în circuiţele ci de ale ştiinţei şi tehnicii.
lor. Fără îndoială, în ultima vreme in memorizare 200 de simptome pentru alte boli.
întreprinderile regiunii s-au făcut mul­ fiecare din cele 50 de malformaţii ale Procesul dc „ucenicie'* şi de autoin­
te lucruri bune în această privinţă. cordului. Maşina a stabilit deja peste struire abia începe. (Programul maşinii Mîrfie de sticlă pentru
Cursurile de calificare şi ridicare a 200 dc diagnostice şi în peste 180 din este conceput în aşa fel îneît sa-i per­
calificării aii fost urmate de un număr ele a dat o soluţie justă. Numai vreo mită, atunci cînd comite o eroare dc izolarea electrică
E u s f â r ş i t u l a. 8 lu n a «3c a c d ă v * ta l© tot mai marc dc muncitori. In acelaşi 20 de cazuri au mai trebuit studiate. diagnostic, s-o corecteze şi să fixeze
timp s-au organizat mai multe confe­ corectarea respectivă în memorie). In La Institutul unional pentru electro­
rinţe, expuneri, simpozioane, lectorate Iată cum se desfăşoară stabilirea unui prezent, personalul laboratorului caută tehnică s-a elaborat tehnologia meto­
tehnice, acţiuni cu filmul şi cartea diagnostic. Maşina începe prin a con­ să reducă numărul metodelor dc exa­ dei mecanizate dc întindere a segmen-
tehnică, schimburi dc experienţă ctc. frunta simptomclc prezentate dc bolna­ minare a bolnavilor, uneori complexe ţilor de sticlă, gratie căreia grosimea
Sarcinile mereu sporite, progresul teh­ vul internat în clinică cu simptomclc şi nesigure. Este vorba ca maşina „să dc 100 microni a hîrtîci dc sticlă, gro­
nic, cer ca aceste activităţi să fie extin­ depozitate în circuitele de memorizare. înveţe" să stabilească diagnosticul după sime caic nu convenea clectrotehnicic-
se, intensificate şi îmbogăţite în conţi­ Apoi, prin eliminare, ca sc opreşte asu­ un număr minim de date. nilor, a fost redusă pînă )a 40 dc mi­
pra acelei maladii (din numărul de 50
croni. Hîrtia dc sticlă este un excelent
In ultimul timp sc folosesc în clinică
nut. Tehnica nouă, cerc oameni tot
© ale a sm ceesiiS iiI mai pregătiţi, care s-o stăpînească pc cunoscute), care prezintă similitudini numeroase aparate şi dispozitive com­ semifabricat pentru izolarea electrică.
cu afecţiunea de care suferă pacientul.
Noua hîrtic dc sticlă este trainică şi
plicate, cu ajutorul cărora medicii pot
deplin. Numai prin îmbogăţirea per­
Uneori, încă în acest stadiu răspunsul
nu este afectată dc o încălzire puterni­
supune bolnavul sau unele organe ale
şi
manentă a cunoştinţelor tehnice
profesionale, prin cunoaşterea temei­ poate fi definitiv. Dar dc cele mai mul­ acestuia ţinui examen minuţios. Aceste că. Ea costă dc două ori mai ieftin dc-
nică a agregatelor şi maşinilor, a pro­ te ori maşina „sugerează" 5-7 afec­ aparate permit să se înregistreze curen­ cît ţesătura din sticlă şi o va înlocui
Bilanţul încheiat de minerii din Te- două sectoare subterane. In sectorul I, nomen are dc suferit şi calitatea mine­ ceselor tehnologice şi însuşirea metode­ ţiuni eventuale ţii biologici ai inimii şi creierului, bă­ cu succes în producţia de materiale mo­
liuc Ia sfârâitul celor 8 luni care s-au rcspectîndu-sc întocmai prevederile pla­ reului. S-a observat că în a doua ju­ lor dc muncă avansate sc poate obţine o Pentru ca maşina electronică să sc tăile inimii, curbele dc tensiune ctc., derne clcctroizolatoarc. Noua birlic
scurs dm accît an scoate în evidenţa nului de pregătire şi exploatare a noi mătate a lunii procentul de steril vi­ productivitate din cc în cc mai ridi­ pronunţe cu mai multă precizie a fost înregistrate sub formă dc curbe perio­ poate fi folosită şi ca tcrmoizolalor.
rezultatele frumoase obţinute în pro­ etaje, s-a asigurat utilizarea raţională zibil creşte, ceea ce denotă că în sub­ cată. pusă la punct o metodă denumită loeica dice (cum este cazul cu electrocardio­
ducţie precum şi unele deficienţe caic a maşinilor şi utilajelor. La excavatoare, teran, mai ales acolo unde există asi­ probabilităţilor. Fapt este ca în afara gramele, electroencefalogramele etc.). Ceas portativ de cuar}
s-au manifestat în activitatea econo­ dc exemplu, indicii dc utilizare au cres­ gurate toate condiţiile pentru triere, Rezolvarea sarcinii dc creştere a siinptomelor principale, hotarîtoarc, c- Sc ştie că părerile medicilor diferă des­
mica a exploatării. Iii perioada la care cut cu aproximativ 10 tone pe oră de această muncă nu se face cu toată a- p. (uciivităţii muncii, necesită folosi­ xistă şi unele secundare greu de atri­ tul dc des cînd analizează datele furni­
In R.D.G. s-a realizat ceasul
tip
nc referim, minerii exploatării noas­ funcţionare, faţă dc trimestrul I. tenţia. Cele aproximativ 5.000 tone dc rea cît mai raţională a forţei de mun­ buit unei afecţiuni sau alteia. Maşinile zate dc aceste aparate. „2019". Este vorba dc uu aparat por­
tre au extras peste prevederile planului Folosirea din plin a forczelor şi ex­ minereu care au fost rebutate dc con­ că, îmbunătăţirea continuă a orga­
aproape 8.000 tone de minereu, iar prin cavatoarelor a dus la sporirea produc­ trolul intern dc calitate celor trei sec­ tativ dc frecvenţă, realizat în între­
creşterea conţinutului de fier în mine­ ţiei dc minereu extras cu peste 3.200 toare şi a fost reintrodus în circuit pen­ nizării procesului dc producţie, folo­ Noi realizări în domeniu! gime cu tranzistori. Aparatul cîntareş-
tc 16 kilograme.
reu au livrat Combinatului siderurgic dc tone faţă de prevederile planului. O tru a fi reales au grevat mult asupra sirea cit mai judicioasă a timpului dc
din Hunedoara şi Uzinei „Victoria* din contribuţie însemnată la această reali­ rezultatelor exploatării, s-au făcut chel­ lucru, întărirea disciplinei în muncă. Aparatul conţine un generator dc
Calau mai mult de 3.100 tone metal zare au adus şi conducătorii auto, caic tuieli inutile pentru transport şi s-a cercetărilor nucleare cuerţ termostatrzat, un lanţ dc di vi­
peste sarcinile planificate. Aceste rezul­ şi-au îndeplinit sarcinile în ceea ce pri­ pierdut timp preţios pentru realegerea Popularizînd operativ prin forme cît zoare pc decade a frecvenţelor şi un
tate edificatoare pentru activitatea co­ veşte coeficientul de utilizare a capa­ sterilului vizibil din minereu. mai vii, realizările obţinute în între­ A fost descoperit cu greutate atomica 260 din sistemul ceas. Aparatul emile semnale sinusoi­
lectivului exploatării noastre vorbesc cităţii de transport a autobasculante­ Rău este că cele mai multe rebuturi cerea socialistă, stimulînd fruntaşii şi periodic al lui Mendclccv. Acest cle­ dale şi de impuls cu frecvenţe de 100,
despre strădaniile depuse de brigăzile lor. Sc semnalează în sectorul II, deşi aici evidenţiaţii, organizaţiile dc partid, elementul 104 ment nu era cunoscut pînă acum. 10 şi 1 IcHz, 1.000, 100, 50 şi 1 Hz.
Aparatul sc alimentează dc Ia o re­
de mineri. Demne de remarcat sint Sporirea productivităţii muncii prin minereul este încărcat în abataje şi tre­ sindicat şi U.T.M., conducerile între­
rezultatele obţinute de unele brigăzi asigurarea fronturilor de lucru, a ce pe la gurile dc rostogol şi prin alte La Institutul unificat de cercetări ţea dc curent alternativ, sau dc Ia o ba­
cum sînt cele conduse de Aron Spc- folosirii maşinilor de încărcat la în­ iransbordări unde sc poate face o ale­ prinderilor, trebuie să combată cu toa­ nucleare de la Dubita a fost obţinut Transformarea energiei terie cu acumulatori cu o tcnsinnt dâ
12 V.
rios, Ladislau Bobinciuc, Cosma Culcca treaga capacitate, a dus la depăşirea gere minuţioasă a sterilului vizibil. tă hotărîrea manifestările dc indisci­ un nou element radioactiv. Timpul de nucleare direct
din sectorul I, Popa M. loan, Adalbcre planului dc extracţie în sectorul II cu Faptele arată că şi la Toliuc planul plină, întârzierile şi absenţele dc la înjumătăţirc, adică durata vieţii acestui . Există o baterie interioară cu acu mu-
Domokoş, loan Maican, loan Enîşcău 2.000 tone minereu. poate fi îndeplinit din prima şi pînă lucru, să dezvolte puternic opinia dc element este de 0,3 secunde. Sinteza în energie electrica tatorl cave asigură continuitatea func­
din sectorul II, Vasile Popa II, Ghcor- Dacă la sfîrşitul fiecărei luni din în ultima zi a lunii. O demonstrează unui atom de noul element se face în ţionării în cazul unei defecţiuni în re­
ghe Popa din sectorul III şi alţii, care acest an exploatarea noastră a raportat luna august cînd sarcinile au fost de­ masă împotriva oricăror tendinţe de 5 orc prin bombardarea plutoniului 242 Metodele dc transformare a energici ţea, sau în timpul transportării apara­
tului.
si-au întrecut cu mult prevederile pla­ depăşiri de plan atît Ia extracţia de păşite cu mult. Pentru aceasta însă, indisciplină şi chiul, caic dezorgani­ cu ionii acceleraţi dc neon 22. In tim­ termice direct în energic electrică con­
nului. minereu, cit şi la minereu livrat şi la este necesar ca maiştrii şi tehnicienii să zează şi îngreunează procesul de pro­ pul experienţelor au fost obţinute peste stituie una din principalele direcţii dc Precizia ceasului este de ordinul uncî
îndrumată îndeaproape dc comitetul metalul din minereu, nu se poate vorbi sc preocupe îndeaproape de îndruma­ ducţie, frînează creşterea productivităţii 150 de nuclee din noul clement. cercetări în domeniul energeticii nu­ secunde în 30 dc ani.
de partid, conducerea exploatării şi-a de ritmicitate şi în ceea ce priveşte în­ rea şr controlul echipelor, dc aprovi­ muncii. După părerea oamenilor de ştiinţă cleare. Oamenii dc ştiinţă dintr-o seric Dimensiunile şi greutatea, care sînt
orientat activitatea îndeosebi spre asi­ deplinirea plenului zilnic. In exploata­ zionarea corespunzătoare a locurilor dc sovietici, analiza datelor obţinute şi ex­ de ţari lucrează de mai mulţi ani la reduse, îmbinate cu precizia şi como­
gurarea condiţiilor necesare realizării rea noastră ec mai manifestă încă ten­ muncă cu materialele necesare. Creşterea continuă a productivităţii perienţele dc control efectuate duc cu soluţionarea acestei probleme deosebit ditatea în manipulare şi deservire, per­
ritmice a planului, aceasta fiind una dinţa greşită dc a se munci in salturi. Nc vom strădui ca în timpul care nc-a muncii este una din căile de sporire a o mare certitudine la concluzia că a- de importante. In Uniunea Sovietică mit larga folosire a acestui aparat în
din căile care au condus la sporirea Prima decadă a lunii este încheiata dc mai rămas să luăm măsurile necesare producţiei, izvorul principal al re­ cesta este un izotop al elementului 104 a intrat în funcţiune un reactor nu­ diverse laboratoare, observatoare şi în
producţiei de minereu pe de o parte, obicei cu minusuri, pentru ca apoi să pentru ca planul să fie îndeplinit rit­ radiotchnică.
iar pc de altă parte, la respectarea se dea bătălia pentru recuperarea ră- mic, zi dc zi. In acest sens mai avem ducerii preţului de cost şi creşterii a-
planului dc livrări către C.S.H. şi mînerii în urma. Faptul că ia sfîrşitul rezerve în ceea cc priveşte organiza­ cumulărilor socialiste, unul din factorii
U.V. Călău. Traducind în viaţă pla­ lunii planul apare îndeplinit pc seama rea muncii, folosirea maşinilor, a tim­ cei mai de scamă care asigura creş­ i n s s - »
nul de măsuri tehnico-organizatorice în­ efortului din ultimilc două decade arc pului dc lucru. Valonficîn.du-lc din terea nivelului dc trai al oamenilor
tocmit la începutul anului şi complo­ repercusiuni asupra primei decade a plin, nc vom putea nu numai îndcolini ci muncii. Să luptăm neobosit ca în fie­
tat pe parcurs cu noi măsuri, am reuşit lunii următoare, cînd trebuie executate chiar depăşi angajamentele cc..nî Ic-am tsa
să asigurăm în permanenţă fronturi de unele lucrări dc întreţinere caic n-au luat pc întregul an. care întreprindere, la fiecare loc de
lucru, atît pentru minerii din cariera fost făcute la timp din cauza goanei Ing. IOAN ZAHA muncă sa obţinem zi dc zi indici dc
(sectorul 1), cît şi pentru cei din cele după cantitate. Dc pe urma acestui fe­ şeful E.M. Tcliuc productivitate tot mai ridicaţi !
Sfatul popular al comunei Gîrbova
din raionul Sebeş se preocupă îndea­
podăreşti şi dc înfrumuseţare a satelor. Comuna— cît mai frumoasă
proape de rezolvarea problemelor gos­
In şedinţe dc comitet executiv sau în
sesiuni ale sfatului popular, numeroşi plantat 250 pomi. S-a construit dc ase­ In fruntea acţiunilor dc gospodărire şi Maria Nicoară, loan Dîrzu, loan Nicoa­
deputaţi, dind curs iniţiativelor venite menea, pc drumul dintre Gîrbova şi înfrumuseţare a satelor iniţiate dc co­ ră din Cărpiniş, Ilic Stănilă, Paul Klein,
din masa cetăţenilor, au propus diver­ Cărpiniş un pod lung dc 16 tn., iar în mitetul executiv s-au situat deputaţii. Maria Ganga şi Ion Ganga din Reciu.
se lucrări dc înfrumuseţare a satelor, an- satele Gîrbova, Reciu şi Cărpiniş, alte Numele lor sînt cunoscute tuturor ce­
gajîndu-sc totodată să mobilizeze pc toţi 7 poduri mai mici. Drumul dintre Gir- tăţenilor din comună. Iile Comşa, Ma- In acţiunea dc gospodărire şi înfru­
alegătorii din circumscripţii la muncă pa­ bova şi şoseaua naţională, a fost plom­ ria Părăianu, loan Richtcr, loan Dura, museţare a satelor lor, deputaţii din co­
muna Gîrbova, ajutaţi de comitetul exe­
triotică pentru înfăptuirea lor. bat pc o lungime dc 6 km., drumul din­ cutiv, cu sprijinul larg al cetăţenilor,
In cursul acestui an, Sfatul popular al tre Gîrbova Şi Reciu pa o lungime dc Dumitru Ccrciu, loan Nicoară, Dumitru vor găsi în continuare alte şi alte lu­
comunei Gîrbova a hotărît să efectueze 5 l;m., drumul dintre Gîrbova şi Căr­ Cunţan, Miliar Roth, Ghcorghc bădea- crări dc executat.
numeroase lucrări gospodăreşti, printre piniş pc o distanţă dc 3 km. nu, sînt ciţiva dintre deputaţii sfatului
care replintarca pomilor uscaţi de pc Lucrări îndemnate au fost efectuate la popular comunal care sc bucură de sti­ — Vrem să facem din comuna noas­
marginile străzilor şi plantarea altora şcolile dc 8 şi 4 ani din comună. în ve­ ma şi încrederea cetăţenilor. In muncile tră, o comună tot mal frumoasă, mai
v.oi, construirea unor poduri pc drumu­ derea pregătirii lor pentru deschiderea bine gospodărită — nc spunea tov. Mî-
rile spre satele aparţinătoare, repararea noului an şcolar. Astfel, la şcoala gene­ patriotice desfăşurate în comuna, nu­ hai Bîrsan, preşedintele comitetului
unor drumuri, construirea unor noi săli rală dc 8 ani din Gîrbova au fost amena­ meroşi locuitori s-au întrecut pc sine executiv al sfatului popular comunal. Si
*„» clasă la şcoli ctc. jate două noi săli dc clasă, la care s-au prin hărnicia dc care au dat dovadă. sîiitcm siguri ca vom reuşi. Oamenii
In scopul efectuării acestor lucrări economisit faţă de costul prevăzut în Printre aceştia pot fi amintiţi şi Petru din comună sînt harnici şi dornici să
s-au format comitete de cetăţeni, care, deviz, peste 12.000 Ici. La şcoala gene­ Radu, Maria Crăciun, loan Schulcr, loan (.-»<** lucruri tot mai frumoase...
în frunte cu deputaţii, au mobilizat pc rală dc 8 ani din Cărpiniş s-a construit lulea din Gîrbova, Dumitru Dobrotă, GH. PA VEL
toţi locuitorii comunei la muncă patrio­ gardul împrejmuitor, la caic s-au econo­ Instalaţia cu hidrogen lichid construită recent la Centrul de studii nucleare de la Saclay (lingă Paris>
tică. Cu sprijinul activ al comitetului misit, dc asemenea, faţa dc costul pre­
executiv a) sfatului popular comunal, văzut în deviz ocste 5.000 Iei. La gră­
rînd pc rînd, hotărîriîc luate au devenit diniţa dc copii din satul Reciu, în patru
fapte împlinite. Acum, după mai mult >ă!i de clasă s-a introdus curentul elec­ IB ţările socialiste ; 16,30 10 întrebări, l.R .T .A . H U N E D O A R A -D E V A
dc opt luni de la începutul anului, bi­ tric. W 10 răspunsuri ; 16,40 Tineri interpreţi
lanţul realizărilor cetăţenilor din co­ La toate lucrările executate anul aces­ de muzică populară ; 18,45 Melodii AUTOBAZA 5 SEBEŞ
ta pînă în prezent în comuna Gîrbova de dragoste ; 19,05 Din cele mai fru­
muna Gîrbova în gospodărirea şi înfru­
museţarea satelor este bogat. au fost prestate 51.000 orc dc muncă moase melodii populare ; 19,30 Teatru A N G A JE A Z Ă IM E D IA T :
In satul Gîrbova s-au rcplantat pc patriotică şi peste 200.000 ore contribu­ VINERI 11 SEPTEMBRIE 1964 la microfon „Aici centrala, vă dăin
marginea drumurilor, în locul puicţiloi ţie în muncă. Valoarea acestei munci numărul" ; 20,23 Muzică dc estradă ; — doi maiştri mecanici aufo ;
uscaţi, 110 pomi, iar în satul Reciti s-au prestate întrece suma dc 500.000 lei. 23,15 Muzică dc dans.
— patruzeci şi cinci mecanici aufo;
BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO­
CINEMA marul presei centrale ; 9.00 Cîntecc şi JURNALE : 5,0C ; 6.00 ; 7,00 ; 10,00 ; — cinci lăcătuşi ;
jocuri populare ; 10,03 Potpuriuri dc
Lucrări apărate în luna august 1904 muzică uşoară interpretate de forma­ 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00; — pafru electricieni auto.
DEVA: „Pagini de istoric" şi Rominia ţii romîncşti ; 11,30 Carnet de re­ 22.00 ; 23,52 (programul I) 9,00 ;
orizont 64“ — cinematograful „Patria"; porter ; 11,38 Folclorul regiunilor pa­ 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
în Editura Academiei 3.P. Rom e Inspectorul dc noapte — cinematogra­ triei — melodii din Transilvania ; 23.00 ; 0,52 (programul II).
ful „Arta"; PETROŞANI: Kozara — 12.30 Solişti de muzică uşoară ; 14,30 AGENŢIILE Şl FILIALELE 0. M. T. CARPAŢ1
cinematograful „Republica ; Ocolul Emisiune dc basme ; 15,00 Solişti şi
E c o n o a m e E s t e t i c ă pămîntului în 80 de zile — seria I formrţii artistice dc amatori ; 17,00 TELEVIZIUNE
şi II — cinematograful „7 Noiembrie"; Din folclorul muzical al popoarelor ; diiB lloată. ţa ra
ACADEMIA R.P.R Institutul de cerce­ ACADEMIA R.P.R. Institutul dc fi­ 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
tări economice. DEZVOLTAREA ECO­ lozofic. EDUCAŢIA ESTETICA PRIN ALBA IULIA : linblînzitorii dc bici­ 17.30 In slujba pctrici ; 18,05 Program Emisiunea pentru tineretul şcolar ;
NOMICA A ROMÎN1EI 1944-1964. ARTA SI LITERATURA. Sub redac­ clete — cinematograful „Victoria" ; muzical la cererea muncitorilor dc 19,40 Agenda Festivalului Encscu ; au pus in vinzare locuri la hotelurile din
Colectivul dc coordonare şi redacţie ţia prof. Marcel Breazu, 1964, 25 X La vîrsta dragostei — cinematograful la secţia dc industrializare a lemnului 20.00 Săptămîna ; 21,00 Romîma pe
prof. Mircca Kiji, acad. prof. Vasile Ma- 17.50. 360 p-, legat pînză -f- anvelopă, „23 August" ; SEBEŞ : Totul răinînc din Cacica. raionul Gura Humoru­ Mamaia şi Eforie nord, cu preţul de 38
linschi, prof. Menea Mâncscu, membru 23 lei. oamenilor — cinematograful „Progre­ meridianele lumii ; 21,20 Muzică
corespondent al Academici R.P.R., prof. lui ; 18,30 Cronica economică ; 18,40 populară; In încheiere buletin de lei pe zi de persoană.
Roman Moldovan. membru corespon­ sul"; Taxiul morţii — cinematograful Muzică vocală ; 19,00 Muzică uşoa­ ştiri. Buletin meteorologie.
dent al Academiei R P.R., redactor res­ Bsiairsc „Sebeşul"; ORAŞTIE : Lumea comică ră ; 19,30 Aspecte dc la Expoziţia
ponsabil al lucrării, Costin Murgescu, a luî Harold Lovd — cinematograful realizărilor economici naţionale a Cazarea şi masa, în cele mai tune condiţii.
membru corespondent al Academici C. Daicovicîu, Ştefan Pascu, Tibe- „Patria" ; Rude de sînge — cinema­ Buletin meteorologic.
R.PR., redactor responsabil adj. al lu­ riu Moraru, Victor Chcresteşiu, Imrch R.P.R.; 20,15 Jurnalul satelor; 2C.-I3 Se acordă 50°/0 reducere pe CF.R. clasa f-a şi a If-a
crării, prof. I. Rachmuth, membru co­ Istvan, Alexandru Ncatnţu, Erdely tograful „Flacăra" ; LUPENI : Cava­ Muzică populară interpretată dc Vlad înscrierile se primesc pentru orice număr de zife.
respondent al Academici R.P.R., re­ Tortcnsrc: DIN ISTORIA TRANSIL­ lerul Pardaillau — cinematograful Dionisie şi Iliuţă Rudăreanu ; 21,00 PENTRU ?4 ORE
dactor responsabil adj. al lucrării, VANIEI, voi. I, 1964, 23X17,50, XV „Cultural" ; HAŢEG : Vară şi lum Noapte bună. copii : Povestea „Căciu­ Se pot organiza şi encursoi colective.
Ghcorghc Bclu, candidat în ştiinţe eco­ -f 358 p. + 5 hărţi -|- 2 pl., legat per­ — cinematograful „Popular" ; BRAD ; liţi" ; 21,15 Momente din istoria li­ Vreme schimbătoare cu cer mai
nomice, secretar ştiinţific al lucrării, Ion gamoid -f- anvelopa. Totul despre Eva — cinematograful teraturii roinînc ; 22,15 Muzică dc
Desmircanu, secretar ştiinţific al lucră­ Victor Chcresteşiu, Cornelia Bo- „Steaua roşie"; SIMERIA : Germanie, mult noros, cînd vor cădea ploi locale
rii, Constantin Grigorcscu. secretar dea, liujor Surdu, Camil Murcşan, steluţele talc — cinematograful „Mu­ dans. insoţi;c dc descărcări electrice. Vîntul
ştiinţific al lucrării 1964, 25X17,50. Constantin Nuţu, Egycd Akos. Miron reşul". PROGRAMUL II : 8,36 Muzică va sufla potrivit din sectorul vest şi
XVII-}-788 p. -f 10 hărţi, legat perga­ Constanrinescu. Vasile Curtîcăpcanu, populară ; 9,30 Radiorachcta pionieri­ nord-vest. Temperatura va oscila ziua ÎNTREPRINDEREA DE PANJFlCApS DEVA
moid -f anvelopă. 48 Ici. Erdely Tortcimc: DIN ISTORIA
Sumarul este tradus în I. engleză, fran­ TRANSILVANIEI, voi. II, 1964, 25X RADIO lor ; 10,45 Muzică uşoară interpretată între 19 şi 21 dc grade, iar noaptea str. Mureşului nr. 6
ceză, germană, rusă, spaniola. 17,50, XVH-559 p. -f 1 pl., legat per­ dc Trio Armonia şi Biţă Rădulcscu ; între 10 şi 15 grade.
ACADEMIA R.P.R. INDUSTRIA gamoid -{- anvelopă. 11,45 Cîntccc pentru copii dc Ale­ <%
ROMÎN1E1 1944 — 1964. Sub îngrijirea Voi. 14-11 = 58 lei. PROGRAMUL I : 5,06 Emisiunea xandru Paşcanu şi Nclu loncscu : a n g a j e a z ă e a r g ’ e e B t 9
acad. prof Vasile Malînschi, prof. Ro­ V. Maciu, Şt. Pascu, Dan Bcrindci, pentru sate; 5,16 Piese interpretate de PENTRU URMĂTOARELE
man Moldovan — membru coresnon- Miron Constantincscu, V Livcanu, P. 12,00 Muzică populară ; 12,45 Cînta Revizor contabil, cu studii medii şi vechime
dent al Academici R.P.R., prof. Vasile P Panaitcscu, INTRODUCTION A fanfară ; 5,40 Melodii populare ; 6,10 Colina Bârbulcscu — în program arii 3 ZII E
Rauşer. 1964, 25X17.50 804 p. -h 10 L’HISTORlOGRAPHIF. ROUMAINE Muzică uşoară ; 6,30 Sfatul medicului; din operete ; 13,08 Orchestre de man­ minimum 3 ani în munci contabile, conform H,CM.
pi., 47 Ici, legat pergamoid -|- anvelo­ JUSQU’EN 1918, „Bibhothcca Histo- 6,40 Valsuri ; 7,06 Muzică uşoară ; doline ; 14 03 Melodii populare; 15,05 Vreme ncstablfă, cu cei mai mult 105311960.
pă. rîca Roinnniac 5", 100 p., 3,75 Ici, bro- 7,45 Salut voios dc pionier ; 8,00 Su­ Muzică uşoară ; 15,30 Actualitatea în noros şi cu temperatura staţionară
Sumarul este tradus în I. engleză, iat.
francczăj germana, rusă, spaniolă. Text în I. franceză.