Page 41 - 1964-09
P. 41
I C e n '.T Î
PROLETAR] DIN TOATE ŢĂRILE. VNIŢI-VAl
Solemnitatea înmînării Ordinului
„Steaua Republicii Populare Române44 dasa S-a
acad. prof. dr. Deziderat! - AtB ?
M
La Palatul Consiliului de Stat al R. P. medicină şi farmacie din Tg. Mureş. A linţa sa fierbinte pentru sprijinul şi ono
Romîne a avut loc vineri la amiază so luat parte, dc asemenea, Jeno ICnti, am rurile dc care a beneficiat, în decursul
lemnitatea laminării Ordinului „Steaua basadorul R. P. Ungare in R. P. Ro- celor două decenii de muncă, urîndu-i
Republicii Populare Romîne" dasa I-a inîni. din adîncul inimii sănătate, multă pute
acad. prof. dr. Dezideriu Miskolczy, Tovarăşul Ştefan Voîtcc a adresat săr re de muncă pentru fericirea poporului
pentru merite deosebite în domeniul bătoritului din partea Comitetului Ccn- nostru şi pentru pacea in Iunie.
ştiinţific şi didactic. cral al Partidului Muncitoresc Romîn, a
Consiliului dc Stat, a Guvernului Re (Agcrprcs)
Au participat tovarăşii Ştefan Voîtcc,
vicepreşedinte al Consiliului dc Stat, publicii Populare Romîne, şi a tovară
Grigorc Geamănu, secretarul Consiliului şului Gheorghe Ghcorghiu-Dcj personal,
de Stat, Ştefan Bălan, ministrul învăţa- felicitări călduroase pentru conferirea Festivitatea înm înării
înaltei distincţii ca un omagiu adus în
mîntului, Voinea Marinescu, ministrul delungatei şi rodnicei sale activităţi pe
ANUL XVI. NR. 3019 SIMBATA 12 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani sănătăţii şi prevederilor sociale, Ludovic tărîm ştiinţific, didactic şi al ocrotirii
Takacs, membru al Consiliului de Stat, Prem iului internaţional
Gheorghe Pcle, adjunct al ministrului a- sănătăţii poporului şi i-a urat multă să
faccrilor externe, academicienii lorgu nătate. activitate spornică Şi dc acum
Iordan şi Ştefan Milcu, vicepreşedinţi ai înainte, fericire personală. 0. S. Z. ziaristului
La masa rotundă Academici R P. Romîne, Ion Ilicscu, ad Miskolczy, cvocînd momentele impor
A răspuns acad. prof. dr. Dezideriu
junctul şefului secţiei învăţămînt şi să tante din viaţa şi activitatea sa. El a ex şi scriito ru lu i Geo Bogza
nătate a C. C. al P M R.. prof, Tibcriu primat dorinţa dc a se transmite mâ
Andrasofszky, rectorul Institutului dc ţului Gheorghe Ghcorghiu-Dcj recunoş- Vineri, la Casa Ziariştilor din Ca
IN DISCUŢIE pitala, a avut loc festivitatea înmînării
s \ J \ Ill-a
Deschiderea celei de_a v v Premiului internaţional O.I.Z. ziaristu
lui şi scriitorului r.cad. Geo Bogza, de
cernat dc Comitetul executiv al Orga
CALITATEA ediţii a Jocurilor Balcanice nizaţiei Internaţionale a Ziariştilor în
ultima sesiune care a avut loc Ia Alger.
de aflefism Au luat parte academicieni, scriitori,
m Pe stadionul Republicii din Capitală, de-a XXIII-a Balcaniade de atletism, redactori şefi ai ziarelor centrale şi alţi
CĂRBUNELUI \ 1 toE c* jT\/ Y4 în faţa a miî dc spectatori, s-a deschis Iov. Aurel Duma, preşedintele Uniunii publicişti.
dc Cultură Fizica şi Sport, adresează
Festivitatea a fost deschisă de Nestor
vineri cea dc-a XXII I-a ediţie a Jocu
rilor Balcanice de atletism, la care par
Ignat, preşedintele Uniunii
ziariştilor
se întreacă pe stadionul Republicii din
ticipă echipele reprezentative ale R.P. un călduros salut sportivilor veniţi să din R,P. Romînă, care, a prezentat ac
Albania, R.P. Bulgaria, Greciei. R.S.F. Capitala Romînici.
Succesele minerilor de la Lonca au adjunct al exploatării. Şi loan Farcaş şi Iugoslavia, Turciei şi R.P. Romîne. tivitatea publicistica a (ui Geo Bogza,
/ost consemnate în rcpeiate rînduri în loan Baciu, Radu Lupaşci, loan Solovan In trihuna oficială erau prezenţi Subliniind fapt.u! că Jocurile Balca felicitîndu-I în numele Comitetului de
coloanele ziarului nostru. De la începu şi ceilalţi mineri şi maiştri. Discuţiile au membri ai Comitetului de onoare caic nice constituie un folositor schimb de
experienţă, un mijloc de întărire a co
tul anului ci au extras peste plan aproa fost străbătute ca un fir roşu de preo patronează Jocurile Balcanice dc la laborării şi prieteniei dintre popoarele conducere a Uniunii ziariştilor.
pe 22.000 tone de cărbune. Cifra este cuparea pentru îmbunătăţirea calităţii Bucureşti. Inmîuiud distincţia, Jcan-Maurice
grăitoare. Ea vorbeşte despre strădaniile cărbunelui „Nu este întîmplător faptul Au participat, de asemenea, la festi ţarilor balcanice, tovarăşul Aurel Duma Hcrmaun, preşedintele O.IZ., a feli
a urat mult succes tuturor concurenţi
depuse de minerii din abataje, de meca că la „ziuă- iese cărbune murdar — a vitate, reprezentanţi ai misiunilor di lor şi a declarat deschisă cea dc-a citat în numele său şi a organizaţiei pc
nicii şi lăcătuşii de la întreţinere, de spus minerul şef dc brigadă loan Com- plomatice ale ţărilor balcanice şi alţi XXIII-n ediţie a Balcaniadei de atle caic o reprezintă pc Geo Bogza, subli
maiştri, tehnicieni şi ingineri, pentru podi, — Este adevărat, cărbunele nos invitaţi. tism.
sporirea producţiei de cărbune. In acea tru are intercalaţii. Dar atunci cînd toti La ora 16,45 trompeţii anunţă în niind îndelungata şi valoroasa sa acti
stă muncă minerii au fost îndrumaţi în minerii, craţerîştii şi vagonetarii au ales ceperea festivităţii dc deschidere. In a- Sportivii părăsesc stadionul, aclamaţi vitate publicistică.
permanentă de organizaţiile de partid. piatra, penalizările au scăzut. cordurilc unui marş sportiv, pc pista dc public. în timp cc o parte din con Rispuuzmd cuvintelor cc i-au fost a-
Direcţia principală spre care şi-au în Înseamnă că se poate, dar nu se alege stadionului intră coloana sportivilor, curenţi sînt gata pentru primele star dresate, Geo liogza a mulţumit pentru
dreptat atenţia a fost, cum era şi nor întotdeauna. Şi (a noi, in frontal, s-a în- precedată de un grup dc tinere îm turi ale acestei mari competiţii atle înalta distincţie cc i-a fost decernată.
ma! creşterea productivităţii muncii in tîmplat să dăm cenuşa în cărbune. Am brăcate in costume naţionale romîncşli. tice.
abataje. Organizarea superioară a mun dat mai mult cu 5—6 vagonete, dar ia Primiţi cu puternice aplauze de spec (Agcrprcs) (Agcrprcs)
cii în fiecare brigadă, folosirea din plin ce bun? Dacă n-au fost rebutate dc con tatori, prin faţa tribunelor defilează
a timpului de lucru, a maşinilor şi uti trolul dc calitate, a fost penalizata ex sportivi albanezi, bulgari, greci, iugo
lajelor au preocupat îndeaproape pe ploatarea. Aceasta pentru că nu ne-atn slavi, turci şi romîni. Timp dc trei zile, Prin extinderea zonelor de deservire
fiecare muncitor, tehnician şi inginer. preocupat încontinuu de alegerea ce- ci vor concura aici pentru cucerirea
Ca urmare, iniţiativele „Două cîmpuri nuşci din cărbune". La fel au spus şi titlurilor de campioni balcanici la 35
Muncitorii, inginerii şl tehnicienii dc
de cărbune în fiecare schimb, din fie alţi mineri şi maiştri. „Nici noi, mai lV " dc probe atletice. Echipele se aliniază Ia Fabrica dc ciorapi şi tricotaje nile au fost amplasate judicios, pe flmc
care abataj cameră- şi „Două fîşii pe ştrii — a intervenit tov. Radu Lupaşcu pe gazonul stadionului. Un tînar spor tehnologic. Muncitorii au îmbunătăţit
zi“ realizate în abatajele frontale au gă — nu nc-am făcut suficient datoria. tiv. înalţă steagul tradiţional al Balca „Sebeşul" din Sebeş au înscris pc gra continuu organizarea muncii. Ei au
ficul întrecerii socialiste noi şi valoroa
sit aici un teren prielnic, fiind îmbră Noi trebuie să fim aceia care să îndru v . niadelor dc atletism, iar atletul romîn se succese. Ei au dat peste prevederile folosit maşinile din plin, la capacitatea
lor
ţişate de marca majoritate a brigăzilor măm brigăzile dc mineri să plaseze ju Şcrban Ciochină ’ rosteşte jurămîntul planului primei decade a lunii septem Conducerea întreprinderii, împreună
de mineri. Vitezele de avansare înre dicios găurile în front pentru ca la puş- participanţilor la jocuri. brie 600 perechi ciorapi din bumbac cu comitetul sindicatului, s-au preocu
gistrate în abatajele exploatării minie care sterilul să nu se fărîmîţcze. Tot Fanfara intonează imnurile de stat ale şî 3C0 bucăţi tricotaje din bumbac. pat îndeaproape de calificarea şi de ri
re Lonea constituie concretizarea eloc maiştrii şi artificierii au datoria să con ţărilor participante şi în acelaşi timp Toaee produsele livrate în această pe dicarea calificării muncitorilor. )n
venta a celor două iniţiative: în „ca Se ridica drapelele celor 6 ţări balcanice. rioadă beneficiarilor au fost de bună cursul acestui an, la Fabrica „Sebeşul”
mere" peste 92 de metri liniari pe lună troleze îndeaproape calitatea cărbunelui, In numele tovarăşului Ion Gheorghe calitate. au fost deschise cursuri dc calificare
(planul prevedea 87), iar în frontale a- să le explice minerilor ce importanţă are Maurer, preşedintele Consiliului de Mi şi dc ridicare a calificării profesionale,
proape 33 m.l. Aceasta înseamnă 1,254 alegerea atentă a sterilului vizibil. Or, niştri al Republicii Populare Romîne, La aceste succese au contribuit mai care au fost frecventate dc un număr
tone de cărbune pe post, faţă de 1,240 în anumite perioade, problema calităţii preşedintele Comitetului dc onoare al mulţi factori. In cadrul întreprinderii însemnat de muncitori L DUMITRIU
planificat. Iată calea pe care minerii de ne-a scăpat din vedere. De aceea este PEISAJ HUNEDOREAN Jocurilor Balcanice de Ia Bucureşti, în s-au extins zonele dc deservire a ma
la Lonea au ajuns la plusul de aproape Foto: V. ONOIU numele Comisiei de organizare a celei şinilor. In aproape toate secţiile maşi corespondent
22.000 tone dc cărbune faţă de sarci necesar ca lupta pentru calitate să sc
nile stabilite. ducă în permanenţă dc către întregul
nostru colectiv dc muncă. Şi aş mai a-
vea de făcut o completare la cele spuse
„Plusul putea fi de tovarăşul Compodi. Să găsim o for ATENTIE SPORITA PREGĂTIRII SOLULUI
mă de evidenţă a sterilului care iese din
,44
şi mai mare* fiecare abataj. Comparat cu preliminarea
sterilului existent în zăcămînt, se poate Cercetările ştiinţifice şi rezultatele de minte chimice şi organice pc mai mult
Aceasta a fost una din concluziile verifica dacă brigada respectivă a ales producţie au dovedit pe deplin mărea de 1.S00 ha. Vorbindu-ne despre mă
la care au ajuns participanţii la discu sau nu cu atenţie cenuşa". însemnătate pe care o prezintă pregă surile stabilite pentru a asigura desfă
ţia organizată dc redacţia ziarului „Dru tirea corespunzătoare a terenului şi fer şurarea la un nivel corespunzător a lu
mul socialismului- şi'Comitctul de partid tilizarea lui pentru realizarea unor pro crărilor de . semănat, tov. ing.. Nicolae
dc la E. M. Lonea. Plusul putea fi şi ducţii sporite de cereale la ha. Ţinînd Albu, preşedintele Consîliulu: agricol
mai marc dacă exploatarea n-ar fi fost Procentul seama de rolul pe carc-l au aceşti fac raional Sebeş, arăta printre altele că,
penalizată cu peste 8.000 tone dc căr tori în# complexul de măsuri cc trebuie ţinînd seama dc faptul că la uncie cul
bune pentru depăşirea procentului ad de cenuşă poate aplicat la cultura griului, numeroase turi, după care s-a prevăzut să sc însă-
mis de cenuşă. Cauzele acestei depăşiri? gospodării colective cum sînt cele din mînţeze păioase dc toamnă, coacerea
Ele au constituit obiectul discuţiei la Cîlnic, Carpiniş, Pianul dc Jos, Galda, este întîrzială, consiliile dc conducere
care au luat parte secretarii organizaţii redus Ighîu, Cricău, Rişca, Ţebca, Beriu ş.a. ale G.A.C. au fost îndrumate si facă a-
lor dc partid, preşedinţii comitetelor au reuşit ca în acest an să realizeze rături pe toate suprafeţele care s-au c-
sindicale dc secţie, secretarii organizaţii Toţi participanţii la discuţie au arătat producţii cu 200—500 kg. la ha. mai libcrat dc grîu, orz, secară cic. In felul
lor U.T.M., ingineri, maiştri, artificieri, că la Lonca sînt create toate posibilită mari faţă dc mediile obţinute pe raioa acesta, chiar dacă plantele premergătoa
brigadieri din sectoarele II şi III ale ţile pentru ca procentul de cenuşă din nele respective. La baza succeselor do- re sînt tot cereale păioase, griul poate
E.M. Lonca. Fiecare participant a căutat cărbune să fîc redus. Propunerile făcute bîndite de către unităţile amintite au fi însămînţat în epoca optimă, ceea ce
si contribuie la descoperirea cauzelor au arătat hotărîrca minerilor de a tri stat, pe lingă amplasarea judicioasă a asigură realizarea unor producţii sporite
pentru care cărbunele extras nu se în mite preparaţici cărbune dc calitate. Au culturii, executarea la timp şi dc bună la ha. De asemenea, se acordă o atenţie
cadrează în Indicele dc calitate planifi fost considerate valoroase propunerile calitate a arăturilor pentru însămînţare, deosebită recoltării culturilor prăşitoa-
cat. ceea ce a favorizat în mare măsură efi rc, în numeroase gospodării colective
„Lună de lună noi am fost penalizaţi referitoare la evacuarea sterilului din a- cienţa celorlalte măsuri agrotehnice, în treeîndu-se la executarea arăturilor
pentru calitate — a spus tovarăşul Liviu batajclc frontale, însărcinarea maiştrilor special a îngrăşămintelor. La gospodării după eliberarea terenului dc porumb si
Felea, inginer şef adjunct — pînă am pentru ca zilnic să prezinte şefilor de le colective care nu au acordat impor loz, sfecla dc zahăr şi cartofi.
ajuns să totalizăm peste 8000 de tone. sectoare evidenţa exactă a sterilului care tanţa cuvenită acestor lucrări, producţii Lucrurile dc pregătire a terenului şi dc
Nercalizarea acestui indicator dc plan, iese din abatajele frontale, iar în ca le realizate au fost sub nivelul posibili fertilizare a lui sc desfăşoară mai ane
calitatea slabă a cărbunelui, umbreşte mere să se verifice la sfirşitul schimbu tăţilor. voios în raioanele llia, Brad, Haţeg şi
rezultatele frumoase ale exploatării noa- lui cantitatea de steril aleasă şi data pe Faptul că la dispoziţia gospodăriilor oraşul regional Hunedoara, în gospodă
t rc. Nu se poate spune că conducerea poditură. S-a mai subliniat necesitatea colective şi de stat au fost puse un nu riile colective dc pc raza lor fiind efec
...ploatării a rămas pasivă fată dc acea instruirii craţcriştilor şi vagonetarilor, măr sporit de tractoare şi semănători, tuate arături, pc mai puţin de 13 la
sta situaţie. Comitetul dc partid ne-a in ca, atit pe craţer, cit şi la gura dc în că li se repartizează cantităţi tor mai sută din suprafeţele plani/icate. In aces
dicat măsuri concrete, care au dus la cărcare, să se facă o alegere minuţioasă mari de îngrăşăminte chimice şi semin te unităţi nu este satisfăcătoare nici
reducerea procentului de cenuşă din ţe din soiuri valoroase a creat condiţii preocuparea faţă dc fertilizarea terenu
cărbune. S-au făcut instructaje cu va a sterilului. S-a arătat necesitatea ca atit depline pentru ca în anul viitor să se lui, pînă acum fiind transportate îngră
gonetarii, craţerîştii, minerii din abata consfătuirile de producţie, cit şi adună obţină producţii superioare celor rea şăminte pc suprafeţe destul de rcsirînsc.
je, cu şefii dc brîgăzî. S-a intensificat rile grupelor sindicale, să aibă ca obiec lizate în acest an. Potrivit planurilor O problemă deosebit dc importantă cont că una din regulile dc bază ale lu ta direcţie este necesar să sc ţină cont
alegerea şistului vizibil în abataje şi la tiv principal de discuţie calitatea căr stabilite, în toamna aceasta în G.A.C. şî care este neglijată in majoritatea gos crării solului pentru cultura grîului este dc recomandările Consiliului Superior
gurile de rostogol. Am încercat aplicarea G.A.S. sc vor însămînţa cu cereale pă- podăriilor colective o constituie îngriji asigurarea unui interval dc timp cil mai al Agriculturii cu privire la cultura grîu La G A.S. din Călin, în toamna
puşcării selective, dar date fiind condi bunelui. ioase peste 55.0C0 ha. Pînă la începerea rea arăturilor de vară. Ploile căzute în lung dc la executarea arăturii şi pînă la lui în .inul 1964—1965. Specialiştii din aceasta sc vor însămînţa cu ce
reale păioasc pentru masa verde
ţiile noastre de zăcămînt (cărbunele pre Alături dc lupta pentru sporirea pro însămînţărilor nc mai despart puţine lunile iulie şi august au favorizai creş însămînţare. In acest fel sc favorizează agricultură trebuie să lupte pentru apli
zintă intercalaţii subţiri dc steril moa ductivităţii muncii, în atenţia întregului zile. Analizînd stadiul în care sc găsesc terea şi dezvoltarea buruienilor pc toile procesele dc descompunere a materiei carea întregului complex dc măsuri a- şi hoabc 55C ha. Din suprafaţa
le), rezultatele n-an fost cele scontate. colectiv trebuie să stea în permanenţă pregătirile în vederea însămînţărilor se suprafeţele care au fost arate. Dc aceea, organice şi dc nitrificarc, asigurând astfel grofîiotehnîcc caic să asigure o recol amintită s-au executat arături pc
In adunările generale ale organizaţiilor constată însă că exista o seric de rămî- pentru a asigura pregătirea unui bun plantelor o rezervă mai marc de hrană tă sporită dc grîu în anul viitor. mai mult de 200 ha. Mecanizato
de partid s-a discutat mult despre ca- calitatea cărbunelui. Organizaţiile dc ncri în urmă, datorită unor deficienţe pat germinativ şi păstrarea unor rezer O mare atenţi-: trebuie acordată călită rii dc aici sc străduiesc să exe
litat comuniştilor din brigăzi li s-a tra partid trebuie să-şi exercite din plin ve însemnate de apă si hrană în sol este ţii arăturii. Pentru aceasta, în funcţie dc Situaţia pregătirii terenului pentru în- cute arătură dc buna calitate,
sat ca sarcină sa răspundă dc reducerea dreptul de control a activităţii econo în organizarea muncii. Unele măsuri necesar să se treacă fără intîrziere la modul cum a fost lucrat pămîntul în sămînţările de toamnă în G.A.C. la data asigui'ind astfel un bun pac ger
sterilului vizibil din minereu. în consfă mice, să îndrume îndeaproape conduce bune în această direcţie s-au luai în ra discuirca araturilor. aniî trecuţi şi dc starea dc aproviziona dc 10 septembrie, se prezenta astfel: minativ viitoarei recolte.
tuirile de producţie s-a dezbătut, de ase ionul Sebeş, unde pînă acum s-a pregă Cnnoscînd faptul că soarta producţi re a solului cu apă, adîneimea arăturii
menea. în repetate rînduri calitatea căr rile tehnice în luarea celor mai eficien tit patul germinativ pe 28,1 la sută din ei viitoare de cereale este influenţată trebuie să varieze Aici este necesar sa Sebeş 28,1' In fotografic: Trei dintre trac
bunelui. Cînd întregul colectiv s-a pre te măsuri pentru ca E. M. Lonca să-şi suprafaţa cc urmează a se însămînţa cu sc urmărească să nu iasă bulgări mari -i toriştii de la G.A.S., lucrind la
ocupat dc reducerea procentului de ce îndeplinească în mod exemplar angaja în bună parte dc pregătirea patului ger să sc îngroape cit mai uniform resturi Orăştie 25,0% | pregătirea terenului.
nuşa din cărbune, aceasta s-a resimţit. mentele luate pc întregul an. cereale păioasc. Concomitent cu arătu minativ şi dc fertilizarea terenului, or le vegetale şi îngrăşâminiele aplicate Alt)*
Au fost luni în care sectoarele II şi III rile, la gospodăriile colective din acest ganizaţiile dc partid din G.A.C., G.A.S. Specialiştii sînt chemaţi ca sub îndrvima- 24,5% |
au redus penalizările la cite 103, şi, res S. POP raion s-au introdus sub brazdă îngrăşă- şi S M.T. au datoria să determine condu rea organizaţiilor dc partid >ă aplice în f.lcv;, |
pectiv, 106 tone. cerile unităţilor respective să urmărea tregul complex dc măsuri agrotehnice
Dar în loc ca lupta nentru calhate sa scă îndeaproape înfăptuirej măsurilor lluned 12,4%|
se ducă cu şi mai multă exigenţă, ea a astfel ca pentru însămînţănlc din aceas H:iţeg > 3.0"/,,j La c o n c re t
scăzut, sectorul III ajungînd să fie pe tehnice şi organizatorice stabilitr pen tă toamnă să sc pregătească un bun pat
nalizat în luna mat, cu peste 500 tone tru campania agricolă dc toamnă. germinativ. Trebuie ca lucrările dc pre Mia. 11,9% |
de cărbune. Aceasta arată că măsurile Consiliile dc conducere ale go poda gătire a solului să se facă în mod di Gestionarul Ocucan Lazâr de
luate de conducerea exrvloatării n-au rilor agricole colective trebuie să ţină ferenţiat de la o tarla la alta. In aceas I «rad la I.C.l.L. Simeria, obişnuieşte să
mai fost aplicate, că şefii dc brigăzi,
lipsească nemotîvat de la
maiştrii, şefii de sectoare nu au mai dat Tînărul electri viciu. ser
atenţia cuvenită calităţii. Vina este şi a cian Laurcan Ro-
conducerii exploatării pentru că n-a moşan lucrează la nul de prestaţii a fost realizat în procent
atelierul electric al
manifestat suficientă exigenţă şi a scă fabricii chîmiec din C o t ic L i e n de ICI la sută, iar planul dr venituri in
pat din vedere calitatea cărbunelui. A- zi \aai^ proporţie dc ICO.Cl !a sută.
ccstea sînt unele din cauzele pentru Orăştie. El se pre ■-I» ■■■ Succese asemănătoare ccntînuă să sc
ocupă necontenit dc
care exploatarea noastră a pierdut cele ridicarea pregătirii obţină şi în luna septembrie
8000 tone de cărbune. trimite oţclarilor din Hunedoara. Co Cele mai bune rezultate au fost ob
sale profesionale. Cu r i j m u a ţinute dc factorii poştali loan Clţan,
Deşi din această lună n-a trecut dc- prilejul reparării Icciînd diverse piese şi materiale ne
cit prima decadă deja am depăşit pro maşinilor de injec o l d a r i h i r rccupcrabilc, provenite dc la rrparaţii, Gheorghe Nicula, Gheorghe Pocşan şi
centul admis dc cenuşă. Fată de 34 5 (ic, dc la atelierul ş.a.m.d., numai în luna august cî au reu alţii.
planificat, noi ani realizat 37,4 puncte de mase plastice, cl şit să expedieze peste 14.C00 kg. fier
Organizaţia U.T.M. din secţia electri
Numai pînă în ziua de 7 septembrie, ce a adus îmbunătăţiri că a uzinei „Victoria" Călin numără vechi. In felul acesta ş:-au depăşit cu Spectacol muzical
întreaga exploatare au fost rebutatc 226 substanţiale instala
vagonete dc cărbune, din care sectorul ţiei electrice, reali doar şapte membri, dar desfăşoară o mult angajamentul luat în întrecere pc Orchestra dc muzică populară a Fi
I] _ 40 şî sectorul 111 — 65 de vaco- zînd astfel mari e activitate bogată. luna respectivă şi au adus un sprijin pre larmonicii dc stat din Arad a prezentat
Periodic, conform unui plan dc ac
ncte. Consider oportuna discuţia organi conomii dc mate ţios oţclarilor. recent, pentru oamenii muncii din ora
zată dc redacţia ziarului „Drumul so rîalc. ţiune, tinerii participă cu entuziasm la E. CREŢU şul Lupcni, concertul de muzică popu
cialismului- pentru a scoate în eviden IN FOTOGRA colectarea deşeurilor feroase. Dc la în corcspondcni lară intitulat „Să cînlăm ca pc la noi-.
ţă cauzei*» ce'c far ra procentul de ce FIE : Electricianul ceputul anului şi pînă în prezent ei au Bngăţîa folclorului a fost reliefată cu
nuşă să fie depăşit- — a încheiat to Laurcan Romoşan, trimis oţclarilor hunedoreni mai muli măiestrie prin cinteccle Anei Pop Coron-
dc 7.500 kg. fier vechi.
varăşul Liviu Felea. Succese in deservirea
făcînd o ultimă vc ALEXANDRU TUZA dan, Sofiei Preda, Adrianei Comşa. în
rificare unei insta corespondent populaţiei noi Cîucaş şi a altora.
Continuitatea — laţii electrice repa La reuşita spectacolului şi-a dat con
rate. Primr-o scrisoare expediată redacţiei, cursul, prin momente vesele, Zcno Tur-
Colectivele de muncă ale sectoarelor corespondentul nostru P. GĂINA, ne dcanu. Publicul a răspuns artiştilor prin
factor important S.C.B. şi T.T.R. din cadrul secţiei cen informează că colectivul de muncă de aplauze îndelungi, mulţuminiln-lc pen — Iar a plecat gestionarul ?
— Cum putea să plccc. dacă nici nu
tralizare şi telecomandă nr. 4 Simeria U oficiul P.T.T.R din Petrila obţine lu tru orele de delectare oferite, a venit...
Fiecare din cei prezenţi au ţinu. să desfăşoară o întrecere însufleţită pentru nă dc lună rezultate bune ir» privinţa MIRCF.A CINCORA
completez* cele spuse dc IngincruJ şef a colecta cît mai mult fier vechi şi a-i deservirii populaţiei. In luna august pla cqrcspondent Desen de V. MIHAILESCU