Page 42 - 1964-09
P. 42
Pog; 2 Drumul1 socialismului Nr, 3019;
PREGÂTIJ! PENTRU B «t în vizită la „Expoziţia
realizărilor economiei
ESCHSDEREA NOULUI AN ŞCOLAR naţionale a R.P.R.“
Zilele trecute un grup dc 52 feroviari
Preocuparea comitetului executiv şi
Ţinîndu-sc scama de creşterea numă
U R IC A N I sprijinul primit din partea celor amin rului unităţilor şcolare, s-a întocmit i ? din complexul C.F.R. Tciuş, au făcut o
excursie la „Expoziţia realizărilor eco
tiţi mai sus, a făcut ca încă în prima din timp situaţia aprovizionării cu com nomici naţionale a R.P.R." din Bucu
An de an condiţiile de învăţătură jumătate a lunii august lucrările stabi bustibilul necesar care se ridică la 1.500 reşti.
ale elevilor se îmbunătăţesc prin lărgi lite să fie terminate, şcolile fiind pregă tone lemne şi 205 tone cărbuni, com Excursioniştii au vizitat cu mult in
rea spaţiilor şcolare, prin construirea tite pentru primirea elevilor. bustibil care a fost repartizat la şcoli, teres exponatele. Şi cum era şi firesc au
a noi săli de clasă, laboratoare moder In satele Băiţa, Crăciuneşti, Ormin- parte din el fiind ridicat încă la 1 i ,. * - ... i * i zăbovit mai mult în sectorul consacrat *
ne. prin dotarea cu material didactic dca, Săliştc şi celelalte aparţinătoare co iulie. transporturilor şi telecomunicaţiilor. Au **
ctc. Pentru fiii minerilor din Uricani munei Băiţa, au fost zugrăvite în interi O problemă importantă căreia i s-a făcut cunoştinţă cu locomotiva Dicscl-
s-au dat în folosinţa în anul 1961 o or şi exterior toate sălile de clasă, au acordat atenţia cuvenită a fost asigu j ' * clcctrică de 2.100 C.P., cu noul tip dc
şcoala nouă cu 16 săli de clasă, două fost reparate ferestrele şi duşumelele rarea cu cadre pentru învăţămîntul de vagon pentru călători, cu staţia dc cen
laboratoare, si altele, fapt ce ilus cultură generală. Au fost pregătite Ia tralizare clectrodinamicS ctc.
trează grija pe care o poartă partidul precum şi întreg mobilierul care nece Alba Iulia 12 cadre didactice pentru Ceferiştii teiuşeni au vizitat apoi gr.*t-
si statul nostru dcmocrat-popular des sita reparaţii. Concomitent cu aceste lu predarea obiectului „Agricultura". Pen-'
făşurării în cele mai bune condiţiuni a crări, cadrele didactice au pus la punct tru cadrele noi venite în învăţămînt au dina zoologică şi grădina botanică, mu
procesului de instruire $i educare a materialul didactic necesar noului an fost luate măsuri .pentru a li se asigura zeul „Grigorc Antipa" şi complexul
copiilor. şcolar. condiţii optime dc cazare şi funcţio sportiv „23 August".
Conducerea Şcolii generale de 8 ani Pentru încălzitul şcolilor au fost pro Prin bogatul său program, excursia a
din Uricani, cu sprijinul comitetului curile 128 tone lemne şi 12 tone căr- nare. fost deosebit de utilă.
de părinţi a luat o serie de măsuri pri bunr Lemnele au fost repartizate pe Pentru a uşura deplasarea elevilor la
vind întreţinerea localului de scoală, şcoli, transportate, tăiate şi depozitate. şcoală, aceştia au fost îndrumaţi spre ERNE SFAICOSCHI
precum şi dotarea lui cu noi materiale. Şcolarilor care vor frecventa cursu internatele din Totcşti, Pui, Rîu Bărbat (Din colectivul postului dc cores
Zugrăvirea în alb a localului încă în rile în acest an lc-au fost asigurate pînă pondenţi voluntari depoul C.F.R.
timpul vacanţei de primăvară, a uşu în ziua dc 15 august a.c. manualele, iar conducerea I.R.T.A. a luat măsuri Tciuş).
rat munca din timpul verii, aducîndu-sc pentru a asigura pe trasee autobuze al
în acelaşi timp economii în valoare de care urmează a Ic fi distribuite o dată căror orar să fie întocmit după orarul
2.100 lei. înfăţişarea nouă a scolii noas cu începerea anului şcolar. şcolii.
tre va face ca cei 930 de elevi care îi Muncitoarea Elena Raho*
vor păşi în curînd pragul să se simtă VASILE LUPAŞ In prezent majoritatea şcolilor din S e e x t i n d e m e c a n i z a r e a l u c r ă r i l o r î n î n t r e p r i n d e r i l e f o r e s t i e r e
bine din prima zi de şcoală. raionul Haţeg sînt pregătite pentru veanu, din secţia finisaj a fa
secretar al sfatului popular In cursul acestui an, întreprinderile lectivele întreprinderilor forestiere sc canizare a fost simţitor depăşit. La ope
Grijă deosebită a fost acordată şi a-şi primi elevii. O marc parte din bricii „Sebeşul" din Sebeş forestiere din regiunea noastră au obţi
Şcolii de 4 ani din cătunul Firizoni comunal aceste şcoli (Rîu dc Mori, Lunca Cer stâpîneşte bine tainele mese nut o scrie de succese îmbucurătoare. numără şi extinderea mecanizării ope raţiile doborît şi secţionat, spre exem
unde au fost terminate zugrăvelile in (Din colectivul subrcdacţici vo nii, Bretea Romînă, Bretea Strei) au riei, reuşeşte sâ-şî depăşea In cele 8 luni, sarcinile producţiei glo raţiunilor grele cu volum marc dc lu plu, a fost depăşit cu 3 la sută, iar la
cru. In acest scop ele au fost dotate
încărcat cu automacarale cu 15 la sută.
terioare şi exterioare. De asemenea, luntare Băiţa Crăciuneşti). încheiat pregătirile pînă la data dc 1 bale şi marfă au fost depăşite cu 3,5 cu mecanisme moderne, dc marc pro
prin munca voluntară a cetăţenilor, scă lună de lună sarcinile de la sută şi respectiv cu 6,8 Ia sută. Para Cele mai bune realizări lc-au obţinut
şcoala din acest cătun a fost împrej septembrie. plan cu circa 15 Ia sută. lel cu aceasta au fost dobîndite reali ductivitate. Dc Ia începutul anului şi colectivele întreprinderilor forestiere
muită cu un gard nou. H A Ţ E G AUREL ANCA zări dc seamă în ceea ce priveşte valo pînă în prezent sectoarele de exploatare din Sebeş, Hunedoara şi Dobra care la
a lemnului au fost înzestrate cu circa
Nici un elev neşcolarizat. Sub aceas corespondent rificarea masei lemnoase, reducerea pier 170 fierăstraie mecanico, 14 tractoare, o parte din mecanisme au realizat in
tă lozincă îşi vor începe munca, şi în derilor de exploatare. 11 funicularc de tip Wysscn, 5 încăr dici superiori de utilizare.
acest an şcolar, cadrele didactice de la In anul şcolar 1964—1965 numărul Printre măsurile principale care au cătoare şi alte asemenea mecanisme. Ca
Şcoala generală dc 8 ani din Uricani. elevilor din raionul nostru va creşte contribuit la rezultatele obţinute de co M. SORIN
încă dc In începutul lunii august ca la 6.900 faţă dc 6.400 cît a fost în urmare, la unele operaţii planul dc me corespondent
drele didactice de aici au trecut la rc- anul şcolar trecut. Pentru a se asigura © &
ccnsarca elevilor pe clase, acordîndu-so o desfăşurare corespunzătoare a pro aem
atenţie deosebită elevilor clasei I pre cesului de învăţămînt, Comitetul exe
cum şi celor care în acest an şcolar cutiv al Sfatului popular raional Haţeg CONCURSUL VOLUNTARI
vor intra în clasa a VIU-a. Munca precum şi comitetele executive ale sfa
pentru aprovizionarea cu cărţi şcolare turilor populare comunale au pus în
a stat, de asemenea, în atenţia condu centrul preocupărilor lor problema
cerii şcolii. Astfel, în prezent sînt aduse construcţiilor şcolare, a lărgirii spa
şi repartizate pe clase toate manualele. ţiului de şcolarizare, a aprovizionării O R i E Maşini pentru Măsuri eficiente — rezultate bune
Aprovizionarea cu rechizite şcolare a cu mobilier şi manuale şcolare, precum
avut un caracter măi larg prin aceea şi încadrarea şcolilor cu cadre care să
că, dc această dată învăţătorii şi pro asigure buna desfăşurare a procesului transportul In cele 8 luni care au trecut dc la sarcina planificată. Pc această bază vo
lumul producţiei a sporit considerabil,
fesorii au dat elevilor lista caietelor de învăţămînt. In acest scop a început La apelul gospodăriei colective din In asemenea cazuri minutele sînt pre începutul anului, colectivul de mun planul producţiei globale şî marfă fiind
şcolare pc care le vor folosi în acest în anul curent construirea unor noi lo Livadia, operatoarea centralei a intro ţioase şi valoarea lor se măsoară în gra porumbului citori, ingineri şi tehnicieni dc la uzi depăşit cu 6,3 la sută şi respectiv 6,7
an. Librăria din localitate este apro caluri de şcoli în satele Rîu de Mori, dus fişa şi Ia sediul formaţiei volunta dul de pregătire al pompierilor. Faptul na chimico-mctalurgică ZIatna a în Ia sută, dîndu-se peste prevederile pla
scris pe graficul întrecerii socialiste noi
vizionată bine şi deserveşte zilnic elevii Nălaţi, Silvaşul Inferior, Negoi, Boşo- re de pază contra incendiilor din Ha că 12 din membrii formaţiei deţin in In timpul care a mai rămas pînă Ia şi importante succese. La iniţiativa co nului produse chimice şi metalurgice în
ţeg telefonul a sunat scurt şi repetat.
cu rechizitele şcolare necesare. rod şi s-a extins numărul sălilor de — Veniţi dc urgenţi la Valea Lupului, signa de „Fruntaş în paza contra incen începerea recoltării porumbului la mitetului de partid, cadrele tchnico- valoare dc 4.600.000 Ici.
diilor", iar Lazâr Santo, şeful acesteia,
clasă în Sălaşul Superior, Băicşti, Mcria a luat foc un grajd... I.R.T.A. Huncdoara-Deva sc fac ulti inginereşti din uzină, sub directa în Introducerea tehnicii noi şi metodelor
VASILE COCHECI şi altele. Ţinînd seama de necesarul După cîtcva minute, uşile garajelor au medalia „Pentru paza contra incendii mele pregătiri. S-a luat legătura cu drumare şi supraveghere a tov. ing. avansate dc muncă, s-au răsfrînt pozi
lor" sînt mărturii a ceea ce pot face a-
corespondent spaţiului de şcolarizare, s-au planificat fost deschise şi, simultan, motoarele ce Consiliul agricol regional şi Trustul Emil Mohai, directorul uzinei, au efec tiv şi asupra celorlalţi indicatori de
a se construi 35 săli de clasă din care ceşti oameni, care ziua sau noaptea, pe Gostat şî în baza unor studii întocmite, tuat mai multe studii tchnico-cconomi- plan. La preţul de cost s-au realizat
4 prin credite rambursabile, iar 31 prin lor două autocisterne au prins viaţa. arşiţa verii ca şi în iernile geroase lasă s-a stabilit de comun acord volumul de ce în vederea extinderii lucrărilor de importante economii suplimentare, iar
Pe străzile oraşului, liniştite pînă a-
B A IJ A contribuţie voluntară. Pentru acest an tunci răsună dintr-o dată semnalele orice preocupare şi la semnalul „alar porumb cc urmează a fi transportat în mică mecanizare, perfecţionării proco» din beneficiile realizate peste plan sc pot
mă" se urcă pe bancheţii autocisterne
s-a planificat a sc da în folosinţă patru fiecare raion şi G.A.S. în parte. Numă sului tehnologic şi îmbunătăţirii ca construi 2 blocuri cu citc 50 dc apar
lor şi pornesc să scape avutul obştesc şi
săli de clasă în comuna Rîu de Mori, lansate dc sirenele autocisternelor. Mîna al cetăţenilor de pericolul flăcărilor. rul de autovehicule cu remorci, însu- lităţii produselor. tamente fiecare.
ridicată a miliţianului care dirijează cir
Grija faţă de asigurarea celor mai săli care în prezent sc află la lucră culaţia opreşte pe dreapta, autocami Dc fiecare dată ei sc reîntorc însoţiţi mînd 200 de maşini echivalente în au In aprofundarea acestor studii şi ale Un rol de scamă în obţinerea acestor
bune condiţii pentru desfăşurarea proce rile dc finisaj. Tot în acest an şcolar oanele, turismele şi toate celelalte auto tocamioane de 4 tone, au fost revi gerea celor mai economicoase soluţii succese l-a avut buna organizare şi
sului de învăţămînt în anul 1964— sc vor mai da în folosinţă şase sal! dc vehicule. Maşinile pompierilor — 51743 dc mulţumirile călduroase ce li sc adre zuite, reparate şi dotate cu înălţătoare Şi-a spus dc multe ori cuvîntul bogata desfăşurare a întrecerii socialiste. Co
sează. La Valea Lupului Aurel Ccuţă
1965, a constituit pentru comitetul exe clasă — două la Sălaşul Superior, două HD şi 52066 HD — au asigurată priori pentru utilizarea lor la întreaga capa experienţă a directorului, dobîndită în mitetul sindicatului s-a îngrijit ca an
la Şcoala dc 8 ani din Negoi şi două
cutiv al Sfatului popular al comunei Ia Sălaşul Inferior. tatea şi după turul de anunţare se re — preşedintele gospodăriei colective şi citate de încărcare. De asemenea, au cei 15 ani dc cînd lucrează în uzină. gajamentele luate în întrecere să co
Lazăr
—
Marcu
preşedintele Co
Băiţa, raionul Brad, una dintre proble întorc, avînd pc bancheţii laterali 26 tovehiculele ce vor lucra în campanie, Au fost dc asemenea solicitaţi să-şi respundă sarcinilor dc producţie. Zilnic,
Reparaţiile curente necesare deschi mitetului executiv a| Sfatului popu sînt prevăzute cu prelate, instinctoarc, spună părerea un mare număr dc mun în mod sistematic şi operativ s-au adus
mele deosebite în perioada actuală. In dc oameni — membrii formaţiei volun
derii în bune condiţiuni a noului an lar din Baru Marc, lc-au strîns piese de schimb ctc. citori evidenţiaţi în întrecerea socialistă, la cunoştinţa muncitorilor rezultatele
această direcţie, cu sprijinul cadrelor şcolar au fost efectuate la peste 200 tare de pază contra incendiilor. mîinile. Pompierii s-au simţit bine. S-a avut în vedere ca necesarul de oameni cu înaltă calificare, inovatori întrecerii. Lucrul acesta a stîrnit şi mai
Au trecut abia cîteva minute de la
didactice şi al comitetelor de părinţi s-a săli dc clasă. Dc asemenea, a fost alo chemarea telefonică şi pc Ia porţile de La Cîrneşti, la Nucşoara, Peşte- autovehicule a unui raion, să fie sa şi buni organizatori ai procesului dc mult interesul echipelor şi brigăzilor dc
trecut îndată după închiderea anului cată o sumă importantă pentru procu sud-est ale Haţegului au trecut cu vi niţa şi peste tot unde aceşti 26 de oa tisfăcut dc autobaza raională respec producţie. Măsurile tehnico-organizato- muncitori de a obţine un loc fruntaş
rarea a 350 bănci şcolare, 30 dc table, meni, care răspund celor mai diferite tivă, cvitîndc-sc astfel dislocările ma în întrecere. Numărul evidenţiaţilor în
şcolar la executarea lucrărilor de repara 15 catedre, 10 dulapuri pentru arhivă, teză pompierii, să-şi facă datoria. Indi ocupaţii ţi profesii, au primit mulţumiri şinilor dintr-un raion în -altul» ricc luate, şi-au dovedit din plin efi întrecerea socialistă a sporit lună de
ţii, la aprovizionarea cu lemne dc foc care au şi fost trimise Ia şcolile respec catoarele vitezometrului oscilează în şi laude pentru că au salvat avutul ob Conducătorii auto ce deservesc au- cacitatea. lună. Printre cei care sc menţin evi
şi la curăţenia şcolilor. tive. jurul cifrei 70—80. In cabinele maşini ştesc sau personal al colectiviştilor... covechiculclc destinate campaniei de E suficient să arătăm că în toate denţiaţi în toate cele 8 luni ale anului,
lor şoferii Karol Nagy şi Ludovic Olah recoltare a porumbului aşteaptă înce sînt şi comuniştii Ioan Tuţ, metalur
privesc cu atenţie întinderea şoselei, ★ perea recoltei. sectoaretc şi secţiile uzinei planul a fost gist, Ştefan Lupşan, operator chimist,
strîng cu putere volanul. Cîştigătoarc a locului întîi pc regiune realizat ritmic lună de lună. Promo Ştefan Zaharic şi mulţi alţii.
Intre Ohaba de sub Piatră şi Pui — în 1957, iar anul trecui aflată pe IOAN BODEA varea metodelor avansate s-a concreti
S IM P O Z IO N ..CttJSKA 58* pe o distanţă dc 8 km. — autocister locul III, formaţia voluntară de pază tehnician zat în creşterea productivităţii muncii NICOLAE BĂIŞAN
nele şi oamenii de pe ele înfruntă o contra incendiilor din oraşul Ha (din postul dc corespondenţi vo strungar
ploaie torenţială, dar n-o ia nimeni în ţeg a rccîştigat dc curînd titlul luntari I.R.T.A, Huncdoara-Dcva) în cele 8 luni, cu 6,3 la sută peste (din colectivul postului de co
Peste 300 de oameni ai muncii din succes. La reuşita lui trebuie menţionat seama. Simţul datoriei c mai presus de dc fruntaşă, prima între formaţiile dc respondenţi voluntari Uzina chî-
centrul minier Lunca au participat re aportul tovarăşei inginer Elena Focşa, capriciile timpului. Dincolo de Pui, după acest gen din regiunea Hunedoara. In mico-metalurgică ZIatna)
cent la un reuşit simpozion, realizat pe care a făcut o amplă relatare a lupte ce au lăsat în urmă perdeaua zonei plo cele mai bine de opt luni ale acestui Rezultate rodnice la I.O.I.L. Petroşani
marginea filmului „Cuba 58“. Organizat lor însufleţite duse de revoluţionarii cu ioase, norul de fum ce sc ridică din clă an, formaţiile de pompieri militari n-au
dc către comisia de femei în colaborare banezi. direa aprinsă se face văzut. Sirenele, fost solicitate să intervină la nici un in Succese ale
cu colectivul cinematografic din Lo- MARDARE ALEXANDRU ca re dc-a lungul satelor cer insistent cendiu din raionul Haţeg. E şi aceasta Strădania colectivului de k întreprin colectiv a înregistrat economii Ja pre
nca, simpozionul s-a bucurat dc mult corespondent „cale liberă” pentru cele două maşini, o notă bună pentru formaţia orăşenea derea orăşenească dc industrie locală ţul dc cost peste sarcina planificată în
sumă de 80.000 lei, beneficiile
peste
din Petroşani de a realiza o gamă cît
se iau parcă la întrecere cu roţile au scă. mai variată de produse, de bună cali plan însumînd 111.000 lei. cooperatorilor
tocisternelor pe sub care aleargă cu Mîinc — 13 septembrie — |j Haţeg tate, se reflectă atît în bilanţul celor Rezultate bune în muncă au mai ob
mare viteză cei 26 km. va avea loc festivitatea înmînării dra 8 luni de activitate, cît şi în hotărîrea ţinut şi colectivele dc Ia secţiile mo Dcsfăşurînd larg întrecerea socialis
Dc la Livadia la Valea Lupului e un pelului de formaţie voluntară P.C.I. cu care sc lucrează în continuare. bilă fină, tapiţerie şi atelierul de tă, membrii cooperativelor meşteşugă
Realizări ale lucrătorilor din comerţ drum de cîmp şi motoarele trag din pompierii haţegani îi închină tradiţio îndeplinirea planului producţiei glo tîmplăric din Livezeni, care au produs reşti din regiunea noastră au încheiat
fruntaşă pe regiune. E darul
pc care
gicu. O dată sosiţi, membrii formaţiei
peste sarcinile planificate 100 m.p. uşi
încep operaţiunile dc stingere. Bine in nalei lor sărbători — Ziua pompieri bale pc cele 8 luni în proporţie de şi ferestre. cele 8 luni de activitate cu frumoase
105,15 Ia sută şi a producţiei marfă în
realizări în muncă. Planul valoric al
Lucrătorii magazinelor O.L.F. nr. 4 vederile planului, in perioada 1 ianuaric- struită, formaţia pompierilor din Ha lor. proporţie dc 100,80 la suta sînt o do Printre oamenii care s-au evidenţiat producţiei globale a fost depăşit cu 6,8
şi Alimentara nr. 2 din oraşul Petro 31 august a,c„ legume şi fructe în va ţeg acţionează prompt. Focul este ime PETRE FĂRCASIU vadă grăitoare a muncii entuziaste ce în întrecerea socialistă în această pe la sută, ceea ce reprezintă o creştere
şani, priittr-o bună aprovizionare şi loare dc 50.500 lei, iar la magazinul ali diat localizat şi jeturile dc apă îl poto responsabilul subrcdacţici volun sc desfăşoară aici. rioadă dc timp, sînt cei din brigăzile dc dc 12,4 la sută faţă de aceeaşi perioadă
atitudine atentă faţă dc cumpărători, mentar nr. 2, în aceiaşi perioadă, pla lesc. tare din Haţeg O măsură care a influenţat în bine tîmplari conduse de Ghcorghc Buzatu, a anului trecut.
obţin importante realizări în îndeplini nul la vînzări a fost depăşit cu 6 la bunul mers al producţiei o constituie Constantin Udroi. Alexandru Biro,.pre La producţia marfă planul a fost dc
sută, iar la circulaţia mărfurilor cu 5,8
rea sarcinilor dc plan. grija faţă dc aprovizionarea locurilor dc cum şi lucrătorii tîmplari Constantin păşit cu 6,5 la sulă ceea cc înseac-, ' £
la sută. Burciu, Eva Petru, Sabin Marian, Ghc- o creştere dc 8,8 Ia sută faţă de rea
Astfel, la magazinul O.L.F. nr. 4 au ION CH1RAŞ Bunuri de uz ca sn ic muncă cu materiile prime necesare şi rasim Pitini, tapiţerii Teodor Novac, lizările obţinute în perioada corespun
fost desfăcute către populaţie, peste pre corespondent a bunei funcţionări a utilajelor şi ma Constantin Alexandru şi Pavcl Vidicam zătoare a anului 1963. Realizări de
şinilor din dotare. La acestea se mai
I.O.I.L. Deva produce sortimente din 1 limonadă, 36.000 I sifon, 3,7 tone poate adăuga grija faţă dc pregătirea De altfel, numele celor evidenţiaţi scamă s-au înregistrat şi la deservirea
cele mai variate destinate uzului casnic jgheaburi şi burlane, 10.849 groşi de profesională a muncitorilor, buna or în întrecerea socialistă la I.O.I.L. Pe industrială a populaţiei şi sporirea pro
şi chiar consumului. In primele 8 luni nasturi din stiplcx, 51 mese rotunde din ganizare a muncii, sprijinul calificat al troşani este mult mai mare. Aceasta ductivităţii muncii.
ale anului, muncitorii de aici s-au stră lemn de brad, diverse produse metalice inginerilor, tehnicienilor şi maiştrilor. este o dovadă că se munceşte bine, ca S-au evidenţiat colectivele coopera
S P O R T duit să producă mai mult şi mai bun, în valoare de 123.000 lei, 3 garnituri de In aceste condiţii, colectivul de mun oamenii de aici sînt hotărîţi să-şi res tivelor „Jiul" Petroşani, „Drum nou"
căutînd în felul acesta să satisfacă exi bucătărie dc tipul ILH-1 şi 747 tone citori de la cariera de piatră şi staţia pecte şi să-şi depăşească sarcinile de Hunedoara şi „ Unirea" Sebeş.
gentele mereu crescîndc ale populaţiei. bentogen. de concasare din Livezeni şi-a realizat producţie, punînd la dispoziţia popu
Printre lucrătorii care au obţinut re laţiei produse cît mai multe şi dc ca NICU SBUCHEA
Statisticile consemnează că de la înce planul la producţia globală (pe 8 luni)
planificator
Pe loc de frunte în Alpiniada republicană putul anului şi pînă la sfîrşitul lunii au zultate bune în muncă sc numără Du în proporţie dc 115,72 la suta iar la litate cît mai bună. ION CHIRAŞ (din colectivul subredacţict vo
mitra Mertoiu, Valeria Ivancov, Ambro
producţia marfă în proporţie de 115,90
Timp dc 4 zile, cele mai bune echipe în această ultimă etapă şi prin adiţiona gust au fost produse peste plan 7.CC0 zie Zsok, Cornel Maicr şi alţii. Ia sută. In aceiaşi perioadă, acest harnic corespondent luntare Haţeg)
de alpinism s-au întrecut în cheile Bi- rea punctelor cucerite în etapa de iar . ■ el*
cazului, în ultimul act oficial al cam nă şi vară, în clasamentul general pc c-
pionatului republican de alpinism. La chipc, alpiniştii asociaţiei sportive C.F.R. Cîteva cifre vorbesc de la sine despre
această competiţie, Valea jiului a fost ocupă locul III pc ţară. PAS CU CERINŢELE DE TRANSPOR1 clorturilc şi hărnicia feroviarilor. La
reprezentată de 3 alpinişti aparţinînd a- Succesul obţinut este iodul unei indicatorul tone-netc-nurfi-cxpcdiatâ,
sociaţici sportive C.F.R. Petroşani: Vră- munci intense a componenţilor secţiei planul a fost depăşit cu 6.409 tone, ceea
jitoru Nicolac, Nevczi Nicolac şi A- dc alpinism, al unei pregătiri de lungă ce echivalează cu 6 trenuri încărcate,
vrani Ghcorghc. durată. încărcătura statică pe vagon a sporit cu
Prcgătindu-sc cu seriozitate, cci trei S. BĂLOI La nodul dc calc ferată Teiuş se des nesiguranţă. O simplă confuzie, o inter cîteva beculcţe de culori diferite. Aşa Interesul muncitorilor dc a fi la cu 0,48 la sută faţă dc plan.
alpinişti au avut o comportare excelentă corespondent făşoară zi şi noapte un intens trafic fe pretare greşită a unei cifre şi siguranţa dar, avantajele înzestrării clcctrodinami- rent cu tot ce e nou şi înaintat în bran Urmărind pe grafic şi celelalte rezul
roviar. Unul după altul, trenuri dc per circulaţiei putea fi grav periclitată. Cu ce a staţiei, sînt multiple. Pc lîngă fap şa lor, sporeşte mereu. Oamenii au la tate, dintre toate, reţine atenţia o cifră:
soane şi de marfă sosesc şi pleacă pc mijloacele tehnice cc Ic avea la înde- tul că absolvă pe om dc o muncă grea, dispoziţie mai mult timp liber pc carc-1 6.637. Tehnicianul Bcla Szoroşi face o
magistralele de oţel ale patriei. Şi toată mînă, acarul nu avea posibilitatea să se obositoare, sporeşte considerabil volumul folosesc cu chibzuinţă. Practic, fiecare completare:
această vastă şi neîntreruptă mişcare se autocontrolczc în munca sa. Greşeala era de transport, siguranţa şi regularitatea om din staţie învaţă, în mod organizat, — Urmărind cu operativitate sosirea
face cu precizia cronomctrului, dună înlesnită apoi şi dc munca istovitoare a circulaţiei trenurilor. controlat şi îndrumat. La drept vor fiecărui vagon, nc îngrijim să-l punem
reguli respectate riguros de toţi cefe feroviarilor, dc surmenajul fizic ce du bind, stăpînirea şi exploatarea unor in în cel mai scurt timp la punctul dc
riştii. cea la sustragerea atenţiei. stalaţii atît de perfecţionate nici nu descărcare. Muncitorii dc la magazie şi
...Vizitînd astăzi complexul C.F.R. F i iceare om inv< poate fi încredinţată decît unor-mun tranzit sînt cci dinţii cc sc ocupă dc
Greşeala - exclusă Teiuş eşti stăpînit dc un profund senti citori de înaltă calificare profesională, scurtarea timpului de imobilizare a va
ment dc recunoştinţă faţă de partid şi Aşezare cu veche tradiţie de feroviari, împletirea strînsă a cunoştinţelor teore goanelor la descărcat şi iau măsuri să
guvern, care au luat măsuri pentru rc- teiuşenii şi-au iubit întotdeauna meseria. tice cu munca practică este cea dc a fie încărcate din nou. Această manevră
cu desăvîrşire utilarca, modernizarea şi îmbunătăţirea Ca o torţă vie, pasiunea pentru calea doua latură, în pregătirea profesională, noi o numim operaţie dublă şi este cea
continuă a condiţiilor dc muncă şi viaţi ferată s-a transmis din tată în fiu, cîş- de care conducerea staţiei se ocupă cu mai eficace formă dc sporire a rulajului
Mulţi dintre feroviarii mai vîrstnicî, ale feroviarilor. Una dintre cele mai de tigînd cu vremea noi valori. Astăzi, în mult simţ dc răspundere. De regulă, se vagoanelor. După cum vedeţi, rezultatul
sc vede în cifra de pe grafic: 6.637 ore
ţin minte ce luptă sc dădea în trecut în seamă realizări, este fără îndoială în noile condiţii de muncă şi viaţă, oameni are în vedere ca la aplicaţiile practice vagon economii. Cifra este marc djcă nc
tre ziarele burgheze pentru a publica zestrarea staţiei cu instalaţii de centrali îmbrăcaţi în uniformă, se simt mai să sc dea curs şi să se promoveze acele gîndim că în staţia noastră sc descarcă
mai întîi, pe prima pagină, ştiri despre zare elcctrodinamică, la nivelul tehnicii mîndri ca oricînd de profesia lor. Gri procedee şi metode dc muncă, care s-au şi sc încarcă puţine vagoane...
accidentele dc calc ferată. Slaba înzes moderne, iar secţiile adiacente au fost jii părinteşti pc care le-o poartă parti dovedit cele mai eficace. Instructorii, Din scurtul bilanţ desprindem şi alte
trare tehnico-matcrială a staţiilor în dotate cu blocuri dc linie automate. dul. ci ştiu să-i răspundă prin fapte. impiegaţii de mişcare, şefii de manevră, realizări. Micşorînd durata de staţio
timpul regimului burghczo-moşicresc, Facem o vizita la locul dc muncă al Din spusele cîtorva oameni, din cu controlează în mod' sistematic cum sc nare a vagoanelor în tranzit cu mane
lipsa măsurilor dc siguranţa circulaţiei impiegaţilor de mişcare Niculac Trifan, vintele ing. Cornel Bobăilă, şeful sta aplica în practică noţiunile teoretice şi vră s-au cîştigat în plus peste 160.000
şi protecţie a muncii, ofereau destule Dumitru Stoichiţă, Gheorghe Inocan şi ţiei, a reieşit că în bătălia pentru rea cum sînt respectate normele dc ichnica orc. Toate realizările obţinute în depăşi
subiecte dc acest gen. Munca dc între Alexandru Crişan. Un tablou şi o masă lizarea planului, Gheorghe Tirpcscu, securităţii muncii rea sarcinilor de plan şi a angajamente
ţinere şi reparare a liniilor sc făcea în de comandă asemănător celor întîlnlte Teodor Popa, şefi dc tură, Alecu Dragii, lor luate, s-au făcut în condiţiile îmbu
exclusivitate manual. Aparatele dc veri în centralele electrice. Pe acest tablou Ioan Pilţu, şef de manevră, muncitorii nătăţirii continue a activităţii econom-cc
ficare şi control erau aproape inexisten sînt reprezentate la scară redusă toate Petru Botău, Niculac Flcşcr, Dumitru şi strictei respectări a normelor de teh
te. Dacă starea liniei era bună sau nu, liniile, macazurile şi semnalele staţiei. Ni Ruz, întregul colectiv, şi-au pus la ini Scurt bilanţ nica securităţii muncii. Cel mai sintetic
era lăsată adesea la latitudinea unui sin se dau cîteva explicaţii lapidare. mă soarta producţiei. Lupta aceasta nu indicator de plan, regularitatea şi sigu
gur om. Ojjcîtă bunăvoinţă ar fi avut Toate semnalele şi macazurile se ma sc duce oricum, la voia întîmnlării. Or Intilnim la lucratorii ceferişti un înalt ranţa circulaţiei trenurilor, a fost de
el, aprecierea „după ochi", putea să-l în nevrează elcctrodinamic de la acest pu ganizaţi pe schimburi, partid» de ma simţ al datoriei, un dezvoltat spirit dc păşit cu 2,3 la sută. Altfe* spus. fată
şele şi accidentul de calc ferată, atît pitru, de către un singur om. Instala nevră, formaţiuni dc lucru, întreg perso întrajutorare tovărăşească, multă con Hc 97 la sută cît era planificat, s-a rea
dc nedorit, putea să aibă loc. ţia este concepută şi executată în aşa fel nalul staţiei participa activ la cursurile ştiinciozitate. De nume ca Laurcnţiu lizat un indice dc calitate de 99,3 la
Nici în munca acarilor, posibilităţile îneît primirea a două trenuri pc aceiaşi de reîmprospătare şi perfecţionare a Daisa, Wilhclm Knall, Nistor Sorin şi su*ă.
de prevenire a accidentelor nu erau mai linie sau efectuarea unei manevre gre cunoştinţelor tehnico-profesionale. Con altele, sc leagă multe din realizările co Oameni, cifre, fapte. Si în tonte aces
mari. Un singur om avea în primire şite este exclusă cu desăvîrşire. O sim ducerea staţiei. îndrumată cu pricepere lectivului. îndeplinirea planului în cele tea nn c nimic extraordinar. E rezul
maî multe macazuri, dispersate pe mai plă apăsare pe buton şi macazul sau dc comitetul de partid, a gă«n la timp 8 luni ale anului la toţi indicatorii de tatul firesc al unei munci perseverente,
multe linii. Fuga de la unul la altul, semnalul a luat poziţia dorită. Confir cele mai eficace şi adecvate forme de bază, este fireşte, meritul întregului co rodul clanului neobosiţilor feroviari te
La Sebeş s-au desfăşurat întrecerile etapei regionale la oină. apoi la cabină pentru a raporta execu marea executării întocmai a comenzii înarmare a muncitorilor cu temeinice lectiv, dar în primul rînd al comitetului iuşeni.
ia fotografie; Echipa Recoita flppld tm timpul jocului, tarea comenzii, era însoţită dc teamă şi se primeşte tot aici. Sc aprind sau sting cunoştinţe profesionale. dc partid, al comuniştilor. SEBASTIAN TRUŢA