Page 45 - 1964-09

T ÎC B io n îl'

PROLETARI DIN TOATE TARILE I 0 sarcină importanta:
C ITIŢ I
wmmsiisiia D E AZI (pag. a 2-a) zootehnice
IN N U M Ă R U L
terminarea construcţiilor

O Magazin
+ Experienţa înaintata, bun al
tuturor — Cînd munca în bri­
gada este bine organizata.
^ Şcoală nouă la Homorod In ultimii ani, efectivele dc animale tru adapostirea a 100 bovine început
+ 13 septembrie, Ziua pom­ proprietate obşteasca a gospodăriilor co­ din toamna anului trecut. De asemenea,
pierilor din R.P.R. lective din raionul Alba au sporit sim­ s-a dat în folosinţă o maternitate pen­
m m ţitor. Sarcini importante cu privire la tru 50 scroafe, iar în prezent se apro­
(pag. a 3-a)
mărirea şeptelului şi la creşterea pro­ pie dc sfîrşit lucrările dc zidărie la un
+ Dc peste hotare ductivităţii animalelor s-au prevăzut nou grajd. Şi la gospodăria colectivi
(pag. a 4-a) şi pentru acest an. După cum sc ştie, din Bcnic, s-au depus eforturi sporite
realizarea obiectivelor stabilite în sec­ în direcţia realizării construcţiilor pla­
ANUL XVI. NR. 3020 DUMINICA 13 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani torul zootehnic este condiţionată în nificare. Aici s-a dat în folosinţă un
marc măsură, pe lîngă asigurarea unei adăpost pentru păsări, s-a extins un
baze furajere corespunzătoare, dc crea­ grajd pentru adapostirea tineretului bo­
rea unor condiţii cît mai bune dc adă- vin, iar la un alt grajd s-a făcut par-
Din experienţa organizaţiilor de partid postire a animalelor. In această direc­ dosirca interiorului cu beton. Adăpos­
ţie, datorită ajutorului primit din par­
turi noi pentru păsări au fost date în
tea statului şi prin folosirea pc scară folosinţa şi la gospodăriile colective din
tot mai larga a materialelor din resur­ Totoi şi Galtiu. Pc lîngă puierniţă, la
în conducerea economiei se locale, în gospodăriile colective din Totoi s-au terminat lucrările la un
raionul Alba s-au construit un număr grajd în care pot fi adăpostite 100 bo­
însemnat de obiective zootehnice. Pen­
vine. Ca pozitiv poate fi citat şi e-
COMUNIŞTII IN FRUNTEA tru a asigura o adăpostirc corespunză­ xcmplul oferit de către colectiviştii din
Berghin care au terminat lucrările dc
toare a întregului efectiv dc animale pc
care le vor deţine colectiviştii în pro­
finisaj la toate obiectivele construite
LUPTEI PENTRU REDUCEREA . prietate obştească, în planurile dc pro­ în anii trecuţi, iar acum sc ridică şar­
panta la un alt grajd pentru 100 bovine.
ducţie întocmite pentru acest an s-a
Aceste exemple demonstrează în mod
prevăzut ca pc lîngă terminarea lucră­
convingător că atunci cînd există preo­
rilor dc construcţie a celor 6 obiective
PREŢULUI DE COST zootehnice începute în anul trecut, sa cupare pentru crearea unor condiţii co­
respunzătoare dc adăpostirc a anima­
se dea în folosinţă alte 18 grajduri, în-
grâşătorii, coteţe şi saivane.
lelor sc obţin rezultate bune.
In scopul terminării la timp a con­ Cu tot sprijinul şi îndrumările date
strucţiilor, pe lîngă materialele asigura­ dc către Consiliul agricol raional, sînt
Îndeplinirea ritmică a planului de analizat periodic problemele privind te prin repartiţie, gospodăriile colective şi gospodării colective care neglijează
producţie, îmbunătăţirea calităţii pro­ creşterea productivităţii muncii, redu­ au fost îndrumate de către Consiliul problema construcţiilor zootehnice. Aşa
duselor, sînt probleme cărora organiza­ cerea procentului de rebut, folosirea agricol raional să valorifice cît mai stau lucrurile la G.A.C. din Strcmţ (pre­
ţia dc bază P.M.R. din secţia sculăric utilajelor la întreaga capacitate etc. Tot­ bine resursele locale. Astfel, s-a reuşit şedinte tov. Crişan), unde nu s-a făcut
a Fabricii chimice din Oraştie le acor­ odată, ccl mai buni comunişti, printre ca pc plan local să se confecţioneze nimic în direcţia terminării obiective­
dă atenţia cuvenită. In acelaşi timp a- care amintim pe Gheorghe Vcsa, Ni- 700.000 cărămizi şi să sc aprovizioneze lor zootehnice. La această gospodărie
vcm o preocupate susţinută faţă dc re­ colae Ciurdărescu, Ioan Traşcă, loan cu 1.500 m.c. balast, 100 m.c. piatră, nici acum nu s-a ridicat acoperişul la
ducerea preţului de cost şi realizarea Oancca şi mulţi alţii, desfăşoară o sus­ 600 m.c. nisip şi alte materiale. Preo­ grajdul construit în anul' trecut, iar
de economii. ţinută muncă politică în cadrul colec­ cuparea pentru asigurarea acestor ma­ la maternitatea pentru scroafe nu s-a
In secţia noastră se confecţionează tivului. Ei le vorbesc muncitorilor des­ teriale se reflectă pozitiv în reducerea montat tîmplăria, iar boxele şi tavanul
piese de marc precizie — diferite ma­ pre importanţa reducerii preţului de simţitoare a preţului dc cost al adă­ sînt neterminate.
posturilor faţă de sumele prevăzute în
triţe pentru piese din mase plastice, cost. Dc o bună eficacitate sc bucură Intr-un stadiu dc execuţie întîrziat
scule, dispozitive, rcductori, piese pen­ conferinţele pe diferite teme ale pro­ devize. Faptul ca unele gospodării co­ sc găsesc lucrările dc construcţie şi la
tru utilaje chimice. Pentru producerea ducţiei. Inginerii Vasile Vasu, Ioan lan- lective au acordat o atenţie sporită ter­ G.A.C. din Ighiu. Consiliul dc condu­
acestor piese, secţia noastră este înzes­ cu, Constantin Mirea şi alţii, au ţinut minării la tîmp a construcţiilor zooteh­ cere al acestei gospodării colective (pre­
trată cu maşini unelte dc înaltă tehni­ în faţa muncitorilor conferinţe pri­ nice planificate a făcut ca unităţile res­ şedinte Iacob Muntean), dc-abia în luna
pective să înregistreze rezultate bune
citate. Mînuirca lor cere o bună cu­ vind căile reducerii preţului dc cost, a în această direcţie. Trăgînd învăţămin­ august a luat măsuri pentru începerea
noaştere a meseriei. Dc aceea, organi­ creşterii productivităţii muncii. PAVILIONUL CENTRAL AL „EXPOZIŢIEI REALIZĂRILOR ECONOMIEI NAŢIONALE A K.P. ROMINE". lucrărilor la o maternitate pentru
zaţia de bază pune un accent deosebit Cu multă atenţie urmărim felul în tele necesare din experienţa anilor tre­ scroafe. Pc lîngă aceasta însă mai tre­
pe ridicarea calificării muncitorilor. In care îşi desfăşoară activitatea cursul de cuţi, la gospodăriile colective din Mi­ buie construit un grajd, la care nici
halţ, Bcnic, Berghin, Galtiu, Totoi şi
acest scop, comuniştii desfăşoară o sus­ ridicare a calificării ta care participă 64 altele, numeroase obiective începute în nu s-au atacat lucrările, cu toate că s-au
ţinută activitate în rîndul muncitori­ de muncitori. Membri ai biroului or­ anul trecut sau în acest an au fost date asigurat o mare parte din materialele
lor. Una din iniţiativele comuniştilor ganizaţiei de bază participă la lecţii, necesare, iar amplasarea construcţiei
este aceea dc a se ocupa îndeaproape urmăresc modul în care se pregătesc S p re n o i su c c e se în folosinţă sau sc afla în stadii avan­ s-a făcut la timp.
de muncitorii mai tineri, dc a-i aiuta pe cursanţii. sate de execuţie. La baza rezultatelor Tn perioada actuală la executarea lu­
pozitive obţinute a stat faptul ca încă
aceştia să-şi ridice neîncetat calificarea. In activitatea care o desfăşuram pen­ din primăvară s-au luat măsurile ne­ crărilor agricole în cîmp este nevoie
Organizaţia de bază P.M.R. a propus tru reducerea preţului de cost o con­ cesare pentru procurarea materialelor dc un număr mai redus dc braţe de
conducerii secţiei ca la fiecare freză, tribuţie preţioasă şi-o aduc şi comi- din surse locale si a celor repartizate munca. Aceasta creează posibilitatea ca
şeping, strung să fie repartizat cîte tul sindicatului şi organizaţia U.T.M. de către Consiliul agricol raional, tot­ o parte din braţele dc muncă existente
un membru de partid cu vechime în pelor sindicale, la postul U.T.M. de în în tr e c e r e a so c ia listă odată asigurîndu-sc formarea unor echi­ sa fie repartizate la terminarea con­
din secţie. In adunările lunare ale gru­
producţie. Ajutorul concret primit din pe permanente dc colectivişti care sa strucţiilor zootehnice planificate. Ne­
partea comuniştilor, îmbogăţirea cunoş­ control se tratează cu simţ de răspun­ lucreze la construcţii. Aceasta a permis cesitatea realizării acestui obiectiv re­
tinţelor profesionale, i-a ajutat în mun­ dere problemele privind reducerea pre­ ca lucrările la construcţiile planificate iese şi mai mult în evidenţă dacă avem
că pe muncitorii mai tineri. în vedere faptul că sc apropie timpul
ţului de cost si realizarea de economii. să înceapă din vreme şi să se desfă­ rece, cînd animalele vor trebui sa fie
La una din maşinile de rectificat lu­ Munca desfăşurată în vederea redu­ şoare din plin, paralel cu celelalte lu­ întreţinute în adăposturi corespunză­
crează Viorel Balaş, Ioan Suciu şi Tacob cerii continue a preţului de cost a dat Prin creşterea productivităţii muncii crări agricole efectuate în cîmp. toare. In acelaşi timp, o problemă de
lancău, muncitori destoinici dar cu mai roade frumoase. Faţă de prevederile Iată cîtcva exemple dc gospodării co- mare importanţă care nu trebuie ne-
puţină experienţă. Ei alezau înainte o planului, pc primul semestru al acestui In cele opt luni care s-au scurs succes o seamă de iniţiative noi şi ketive în care a existat o preocupare gliîată este asigurarea alimentării cu apa
matriţă în circa 80 de orc. Comunistul an am redus preţul de cost cu 11 la din acest an minerii de la Lonea, metode înaintate de muncă cum de seamă pentru asigurarea unor con­ a fermelor de animale.
Dumitru Domnaru, muncitor cu înaltă suta, realizînd economii în primele 7 îndrumaţi îndeaproape de organi­ sînt „extragerea a două cîmpuri pe diţii corespunzătoare de adi»ostire a A. PICOŞ
calificare, le-a explicat cum sc poate re­ luni ale anului în valoare dc peste zaţia de partid, au reuşit sâ dea schimb şi aripă din abatajele ca­ animalelor. La G.A.C. din Mihalţ au tehnician constructor la Consiliul
duce timpul de lucru, care sînt căile 1.200.000 lei. fost terminate lucrările la un grajd pen­ agricol raional Alba
de sporire a productivităţii muncii. peste sarcinile de plan 21.991 tone meră" şi „Două fişii pe zi din aba­
Prin demonstraţii practice la tocul de Studiind posibilităţile ce Ic avem am cărbune. Acest spor de producţie a tajele frontale".
muncă, el i-a învăţat cum pot spori ajuns la concluzia ci în cadrul secţiei fast abţinut in cea mai mare parte Printre brigăzile evidenţiate se
viteza -maşinii, să obţină o înaltă cali­ noastre sînt posibilităţi nevalorificatc pe seama creşterii productivităţii numără cea condusă de Moise
tate a pieselor şi să folosească din plin pe deplin în ceea ce priveşte reduce­ muncii. Faţă de plan, productivita­ Danciu de la sectorul V, care, în Realizarea şi depăşirea angajamentului
timpul de lucru. Rezultatele muncii rea preţului dc cost. Se pot aduce îm­ tea a crescut in perioada amintită ultimele patru luni, a obţinut o vi­
Iui nu s-au lăsat aşteptate. Tn prezent bunătăţiri Ia procesele tehnologice de cu 27 kg. pe post. teză medie de avansare de 180—
alezajul acestor matriţe a fost redus la prelucrare a pieselor, folosirea la în­ Io fontă, cu cocs economisit
40—50 de ore. Şi asemenea exemple treaga capacitate a maşinilor, a timpu­ Un aport deosebit la obţinerea 190 m.l. De asemenea, brigăzile
sînt numeroase. lui de lucru etc. In această direcţie ne acestei realizări au adus cele 17 conduse de loan Baciu şi Clement
vom orienta activitatea în viitor şi vom Bîrlut.
Sub îndrumarea comitetului dc partid, brigăzi evidenţiate în întrecerea so­ LA ŞCOALA ECHIPE!
organizaţia noastră de bază s-a preocu­ depune toate eforturile pentru obţine­ ŞTEFAN NAGY
pat ca în munca politică ce o desfă­ rea de noi succese în întrecerea socia­ cialistă, care au reuşit sâ aplice cu corespondent
şoară comuniştii, în întreaga noastră lista. Munca era în toi. Sc pregătea o nouă peste plan 5.497 tone fontă, situîndu-sc
activitate, un loc principal să-l ocupe VA SILF. HOREA descărcare a furnalului. Un muncitor în fruntea întrecerii socialiste.
îmbunătăţirea calităţii pieselor şi re­ secretarul organizaţiei Prodasse pestfe plan căptuşea rinele dc fontă, altul cele dc Fonta data peste prevederile planului
ducerea preţului de cost. In adunările de baza P.M.R. secţia sculărie zgură, ceilalţi pregăteau pragurile şi ma­ dc muncitorii din echipa condusă dc A-
generale ale organizaţiei de bază am F.C. Oraştie şina pentru perforarea şticuluî, aduceau
In luna august colectivul de minerală, 5.000 unităţi cahle pen­ lcxandru Olaru, adăugată la plusul dat
materiale pentru astuparea gurii de eva­
muncă de la întreprinderea de ma­ tru teracote şi 150 tone diasil. In cuare. Fiecare muncea cu pasiune. Furna- dc celelalte echipe, l-a adus pînă acum
teriale de construcţii din Bîrcea. an­ primele zece zile ale (unii septem­ ItŞtii se întreceau pe ei înşişi. Şeful dc c- colectivului de muncă dc la secţia a 11-a
furnale a C.S. Hunedoara o depăşire de
trenat în întrecerea socialistă, a ra­ brie au continuat sâ se producă în­ chipă, prim-furnalistul Alexandru Ola­ peste 31.000 tone fontă.
Cu eforturi sporite portat obţinerea unor realizări de semnate materiale de construcţii ni, era printre ci, le dădea indicaţii pre­ Dc menţionat că toata depăşirea (a
seamă. In această perioadă planul peste plan. ţioase, îi ajuta concret. Din cînd în cînd, fontă a fost obţinută pc seama cocsu­
producţiei globale a fost depăşit La dobindirea rezultatelor indica­ împreună cu maistrul de schimb, con­ lui economisit.
In ultima perioadă, colectivul de luna august, dc pildă, a fost realizat în te mai sus o contribuţie importantă trola procesul de elaborare a fontei, ur­ Majoritatea furnaliştilor din echipa
munci de la Fabrica de hîrtie din Pc- proporţie de 104,79 la sută. cu 62,4 la sută, la producţia marfă şi-au adus Furca Adalbert şi Tordai mărea cum sc comportă materialele în condusă dc comunistul Alexandru Ola­
treşti şi-a intensificat eforturile pen­ Succese frumoase continuă să obţină procentul de depăşire se ridică la furnal, cum coboară coloana. ru abia au împlinit 20 de ani. Aurelian
tru înfăptuirea angajamentelor luate şi în luna septembrie. In prima deca­ 24,6 la sută. iar indicatorul produc­ Arpad, şefi de schimb la secţia vată Ora 11. Toate pregătirile pentru des­ Andronichcscu, candidat dc partid, es­
în întrecerea socialistă. Muncitorii de dă a acestei luni au dat peste preve- tivitatea muncii a fost îndeplinit in minerală, mecanicul de schimb cărcare s-au terminat. Furnaliştii stau a- te în clasa a Xl-a Ia şcoala medie se­
aici exploatează mai raţional maşinile rilc planului mai mult de 1.000 kg proporţie de 143 la sută. Szatmari Francisc, Daruka Ştefan şezaţi dc-a lungul rinelor. Comunistul A- rală. La anul va susţine examenul de
şi utilajele şi folosesc mai din plin tim­ hîrtie. Petrescu Laghin, Corşoi Petru, Bu- lexandru Olaru, împreună cu ajutorul admitere la politehnica. Vrea să devină
pul efectiv de lucru. Lj obţinerea acestor succese, ccl Printre produsele date peste plan liga Mihai, Ene Ana, muncitori in său, Ioan Dobrc, sînt Ia ştie. Maistrul inginer siderurgist. A terminat şcoala
mai mult a contribuit colectivul dc trebuie amintite cele 647 tone vată secţia de teracote şi alţii. de schimb Ic face un semn. După cîtc­
Rezultatele eforturilor sporite depuse profesională acum trei ani. De atunci
muncă din secţia fabricaţie. va secunde maşina dc perforat este pu­
de ei sînt edificatoare. Planul de pro­ L. LUPEANU să în mişcare. Din gura furnalului iese lucrează în brigada condusă de Alexan­
ducţie şi l-au depăşit lună de luna. In corespondent Realizări la „Harmura" Simeria la început un fum gros, negru, apoi pî- dru Olaru. „Aici în brigadă am cunos­
cut tainele meseriei. Furnaliştilor de aici
Bg
nă departe, ţîşnesc seîntei, pentru ca du­
Ic mulţumesc pentru , că m-au ajutat
pă puţin timp să ţîşnească rîul dc metal să-mi placă învăţătura ş; munca" — nc-a
însemnate depăşiri de plan conti­ condusă de loan Popa din secţia incandescent. Furnaliştii îl dirijează, spus tînărul Andronăchescu în covorbi-
Muncitoarea Stîna Ravcica este
In preajma deschiderii noului an şcolar nuă sâ realizeze şi colectivul de de confecţionare a dalelor mozai- remaiatoare la secţia încheiat a fabricii supun metalul voinţei lor. Din cind în rca avută cu el.
muncă de la întreprinderea „M ar­
cate.
cînd se privesc tăcuţi şi zîmbesc. Des­
Din echipa condusa dc Alexandru O-
mura" din Simeria. In luna august Antrenat în întrecerea socialistă „Sebeşul" din Sebeş. Faptul că lucrează cărcarea este bună, fonta dc calitate. laru am mai făcut cunoştinţă cu tinerii
Marţi. 15 septembrie se redeschid şco­ sc acordă în ţara noastră instruirii şi e- aici s-au extras peste plan 53 m.c. acest colectiv se străduieşte ca şi cu hărnicie şi pricepere face să înscrie De fapt, dc la începutul anului şi pînă Ioan Guriţă, Petru Sîrbu, Petru Stoico:,
lile. Mt i* fiurc elevi vor învăţa în ce­ ducarii tinerei generaţii. Faţă dc anul marmură, s-au produs 457 m.p. pla­ in luna septembrie să obţină reali­ depăşiri dc plan în fiecare lună în me­ în prezent toate descărcările efectuate toţi elevi la Şcoala medic serală din Hu­
dic cu 30 la sută şi să obţină un pro­
le 4.500 săli de clasă construite în acest şcolar 193S-1939, cînd în şcolile de toa­ caj finit. 304 tone mozaic şi altele. de echipa condusă dc Alexandru Olaru nedoara, cu proaspătul absolvent al şco­
an, care se adaugă la cele 15.250 săli da­ te gradele învăţau circa 1.781.000 de co­ zări bune, trimiţind astfel şantiere­ cent sporit dc produse dc calitatea I, au fost bune, fonta fiind de bună ca­ lii profesionale. Dumitru Dăneasă, care
te între 1960-1963 pentru învăţămîntul pii şi tineri, în acest an dc învăţământ Cele mai bune rezultate în între­ lor din ţară marmură mai multă şi ceea ce i-a adus titlul de evidenţiată litate. Nu întîmplător ci, furnaliştii din în acest an păşeşte pragul clasei a VUI-a.
de cultură generală. O dată cu noile lo­ numărul elevilor şi studenţilor va depă­ cerea socialistă au fost obţinute de de bună calitate. în întrecerea socialistă. această echipă, au dat pînă în prezent Toţi sînt harnici. Furnaliştii secţiei îi
caluri de şcoli prevăzute pentru acest şi 4.000.000. Cei din învăţămîntul gene­ loachim Nistor, Ludovic Şomodi, de apreciază. Şi au pentru cc. Ei sînt res­
an se vor mai da în folosinţă numeroa­ ral de 8 ani vor primi manuale gratuit. la maşinile de şlefuit, brigada de pectuoşi, sc ajută reciproc, îşi ri­
se laboratoare, biblioteci, internate ctc. Numai în ultimii 4 ani s-au distribuit tăietori condusă de Siito Emeric, dică necontenit calificarea. Comunistul
Cîtcva cifre privind şcolarizarea expri­ în felul acesta 64 milioane de cărţi şco- şlefuitorii manuali Maria Voineag, Alexandru Olaru împreuna cu turnalişti
S-mi t i m u i d e f colac Tahăcan şi Gheorghe Branden­
mă în mod grăitor atenţia deosebita cc Lire. (Agcrpres) Maria Prâştianu, precum şi echipa cu experienţă ca: Ioan Dobrc, Ni-
burg au transformat echipa într-o ade­
vărată şcoală a colectivului.
L. DEMETER
...S-a întîmplat în una din nopţile cînd îşi arunca privirea asupra apa­ — Nu cred ca trenul sa sosească
trecute. Din staţia Coşlariu i s-a dat ratelor de măsură şi control- ale caza­ la timp în Simeria — sc adresă opera­
cale liberă trenului dc marfă nr. nului şi îl îndemna pe fochistul torul C. Vladimir celor din jurul său.
5673, încărcat cu cocs destinat Com­ Gheorghe Buciuman sa supravegheze Dar dc la un mecanic ca Inratc tc La c o n c re t
binatului siderurgic din Hunedoara. cu atenţie focul, presiunea şi nivelul poţi aştepta la un asemenea lucru. Văd i rn.^rr^.^vamiaa/1. 6L2ZSMI73SS1
Pentru a nu mai fracţiona garnitura că reduce mereu din întîrzicre,
vagoanelor cu cocs, mecanicul de lo­ ...După trecerea trenului prin Vin- Cooperatorul luliu Terţa cea­
comotivă Gheorghe Istrate, consim- ţul de Jos, comuniştii Gheorghe Is­ sornicar la cooperativa „Solidari­
ţisc sa remorce şi dc data aceasta un trate şi Gheorghe Buciuman se pri­ tatea" din Deva cxccu:ă reparaţii
supratonaj de 106 tone. vită în tăcere $i răsuflaseră uşuraţi. de slabă calitate.
Nu era nimic neobişnuit în remor- Fără să-si spună nici un cuvînt a
carca unui tren cu supratonaj. Impie­ înţeles fiecare bucuria celuilalt. De In decurs dc trei săptâmîni,
gatul de mişcare din staţia Coşlariu aici înainte linia va fi dublă. Cu toa­ prin mîinilc sale a trecut acelaşi
cr.i totuşi îngrijorat dînd plecarea tre­ tă întîmcrca avură (a plecare, tim­ ceas dc cinci ori şi încă nu se
nului cu 7 minute mai tîrziu decît pul pierdut Ia oprirea in staţia Bara- ştie daca va funcţiona.
prevedea orarul de mers. Luînd la cu­ banţ şt restricţia dc viteza de 15 km
noştinţă de vestea că trenul va trece r-e oră dintre staţiile Alba Iulia şi n u * 1
fără oprire pînă la Simeria, mecani­ Lancrăm, tinerii comunişti nu s-au
cul Gheorghe Istrate a asigurat pe descurajat nici un momert. Cînd tre­
impiegatul de mişcare că, pe parcurs nul a trecut prin staţia Blandiana. re­
va recupera cele 7 minute întîrzierc.
cuperase toată întîrzîerea, încadrîn-
Totul ar fi mers bine dacă nu in­ du-se în graficul dc mers.
tervenea neprevăzutul. Nevoile de apei. Mişcările lor repezi şi precise ...Cînd noaptea îsi destrăma întu­
transport au impus ca trenul nr. 5673 dovedeau siguranţă şi pricepere. nericul sc iveau zorii dirvncţ.ii, or»c-
să fie oprit în staţia Bărăhanţ nentru In timp ce pc locomotivă, cei doi retorul R.C. consemna lapidar : „Tre­
a face cruce cu alt tren. Lucrul aces­ oameni duceau o lupta înverşunată cu nul nr. 5673 cu 106 tone supratonai
ta a sporit şi mai mult întîrzîerea. Ti- minutele, la regulatorul de circulaţie a sosit în staţia Simeria la ora fixată
nărul mecanic de locomotivă nu re­ din staţia Simeria, comunistul C. Via- în mers. In marchiza locomotivei nr.
nunţi nici dc data aceasta la hotă- dimir urmărea cu înfrigurare şi emo­ 230 257. mecanicul Gheorghe Istrate (M
rîrea lui dc a sosi la destinaţie fără ţie mersul trenului. Rînd pe rînd, şi fochistul Gheorghe Buciuman au ; • *\.
nici un minut întîrzicre. impiegaţii de mişcare din staţiile Alba TI
îndată cc semaforul de ieşire indi­ Iulia, Lancrăm, Vînţul de Jos, ra­ uitat oboseala. Erau bucuroşi că s-au
ţinut de cuvînt.
că lumina verde, locomotiva luă un portau R.C.M.-uhti trecerea trenu'ui
demaraj scurt, iar după ieşirea din cu nr, 5673. Pc graficul dc circula­ EMIT. CRETU
staţie trenul alerga cu viteza lui ma­ ţie al trenurilor, operatorul C. Vla- impiegat de mişcare
ximă. La postul său. mecanicul scruta dimir reprezenta pc hîrtie comenzile (din colectivul «Mbrcdacţici
cu privirea întunericul. Din cînd în primite. voluntare Simeria) — Dc cînd m-a dat la reparat aici,
nu mai pot merge bine.
H U N ED O A R A .VĂZUTA DIN A V IO N . Foto: _V. O N O IU Desen dc V. MIHĂILESCU