Page 46 - 1964-09

Nr. 3020
fa g : 2 brum ai socialismului

CINE A INVENTAT
Noiie COWdotUlte

MAGNETOFONUL
O

C I I t i a M J l T o ată lu m ea ştie ce este un m a g ­ D u p ă trecerea a p este 30 d e an i
netofon. M oda „b en zii care cin tă", G estap o u l n azist şi-a dat se a m a de
a luat n aştere în 1948, cin d cîn tăre- m a rile „se rv ic iia pe care le-ar p u ­
L a o oră de se ară. în ain te de a în tin d clăd irile F ab ric ii de piele şl şan tie r de co n stru cţii de locuinţe. ţul am e rican de m u zică u şo a ră B in g tea a d u ce sco p u rilo r sa le de sp io n a j
co b ori serp en tin ele F eleacu lu i, în călţăm in te. A ce a stă în trep rin d ere L a p arte ru l b lo cu rilo r d ate in fo ­ C rosb y a în reg istrat pen tru p rim a „în re g istra to ru l lui P oulsen ".... G e r­
o ricare drum eţ se o p reşte pen tru o şi-a a d ă u g a t in an ii d e d u p ă n a­ lo sin ţă au fost deschise n u m ero ase d a tă o în treag ă em isiu n e rad io fo n ică m an ia a în cep u t atu n ci să fa b ric e
clip ă, ferm ecat de o im ag in e fe e ­ ţio n alizare noi secţii, ia r cele vechi co m p lex e co m erciale p en tru d e s­ p e o b an d ă din m aterial p la s tic .. m agn eto fo an e. P uţin m ai tirziu , com ­
rică : de acolo, d e pe creastă, se au fo st a p ro a p e co m plet renovate. fa c e re a p ro d u se lo r alim en tare, im - D e fa p t m agn eto fo n u l în cepu se să p an ia B e ll din S.U .A . a p u s la pu n ct
z ăresc în v ale n en u m ăratele lu ­ N u m ai în tr-u n sin g u r an. în an u l b răcăm in te, în călţăm in te, ca re au fie fo lo sit în că in tim p u l u ltim u lu i un a p a ra t de în reg istrare „M irro-
m in i tre m u răto are ale C lu ju lu i ce trecut, secţiile şi a teliere le fa b ricii sp o rit la p este 600 n u m ăru l u n i­ răzb o i m on d ial. In v e n tare a s a d a ­ p h on e", fo lo sit pen tru a an u n ţa p re ­
p a r o ră sfrin g e re a ste le lo r intr-un au fo st do tate cu a p ro a p e 150 de tă ţilo r co m erciale clu jen e. tează in să din secolu l trecut. F ilo zo ­ viziu n ile atm o sferice.
lac fă r ă num e. Z iu a, tab lo u l c a p ă ­ m aşin i şi u tila je noi a căro r v a lo a ­ ...A şa cu m e cu n o scu t de-a lu n ­ fu l Iran cez P au l Ja n e t (1823— 1899). R ăzb oiu l a a tra s aten ţia m a jo ri­
tă alte v a le n ţ e : ochiul cu p rin d e re se rid ică la m ai bine de 3 300 000 gu l isto riei sa le , C lu ju l de a z i e p ro feso r la S o rb o n a a p rezen tat co­ tăţii p u terilo r b elig eran te a su p ra
p in ă d e p arte im a g in e a de a n sa m ­ lei. C a u rm a re a continu ei în zes­ şi o m are cetate a ştiin ţei şi c u l­ leg ilo r să i de la A cad e m ia de Ş tiin ­ n en u m ărate lo r serv icii pe care le
blu a o raşu lu i, p ăd u rea de co şu ri trări cu m aşin i şi u tila je de m are tu r ii A ici işi d e sfă şo a ră a c tiv ita ­ ţe p rim u l m agn etofo n ca re nu a stir- p u tea ad u ce „în re g istra to ru l cu b an ­
ale fa b ricilo r, cro m atica od ih n i­ p ro d u ctiv itate, ca p a c ita te a de p ro ­ nit în să decit u n fo a rte . red u s in­
to a re a n oilor blocu ri, co n stru cţiile tea o F ilia lă a A cad em iei R .P. Ro- teres. dă sa u cu sirm ă °. In a c e a stă p erio a­
so cial-cu ltu rale rid icate în an ii p u ­ du cţie a fa b ric ii a crescu t în a ce st m in e cu 6 in stitu te şi 5 secţii de U n ce rce tăto r dan ez, W ald em ar d ă a fo st p u s la pu n ct m agn eto fo n u l
terii p o p u lare. an de 3 ori faţă de 1948, ia r p ro ­ cercetare, o U n iv e rsitate cu n um e­ P o u lsen , a relu at m ai tlrziu id eea în a c tu ala sa fo rm u lă, cu b an d ă din
...C lu ju l a fo st şi in trecut un d u ctiv itate a m u n cii a sp o rit în a- ro ase fa cu ltă ţi, u n In stitu t p o li­ lui Ja n e t, p rezen tln d la E x p o z iţia m aterial p lastic, im p reg n a tă cu o x id
o raş im p u n ăto r, cu clăd irile sale celaşi timp cu ISO la su tă. A stăzi, teh nic şi altu l agro n om ic, in stitu ­ U n iv e rsa lă din P a ris, din 1900, un de fier.
m asiv e şi vech ile zid u ri de cetate, in m ai puţin de 4 luni, aici, se r e a ­ în reg istra to r m agn etic, ca re a o b ţi­ S e cu n o aşte ap o i „b o o m -u la care
cu tu rn u rile viu co lo rate şi m u lte tele m ed ico -farm aceu tice, de a rtă nut un m a re su cces şi a p rim it ch iar
lizează în trea g a p ro d u cţie a an u lu i p la stic ă şi p ed ag o g ic de 3 an i. C on­ s-a p ro d u s d u p ă în ch eierea p ăcii în
m onum en te. D ăr, cu m ieşeai din un prem iu . A poi din nou nu s-a
1948. m ai vo rb it n im ic d e sp re m agn eto ­ ce p riv eşte fo lo sire a a p a ra te lo r de
centru, m ă re ţia o raşu lu i era în tu ­ se rv a to ru l de m u zică. C ei p este
C artie ru l ce feriştilo r şi-a sch im ­ 15.000 d e stu d en ţi au a sig u ra te cele fo n .. în reg istra re cu b an d ă m agn etică.
n ecată de n en u m ărate locu inţe in ­
b at şi el p e isa ju l, a d ă u g in d u -se v e­ m ai bune co n d iţii de v ia ţă şi de U .R .S.S. A n u l a ce sta se îm p lin e sc 250 de an i de la c re a re a la L e ­
salu b re. d e stră z ile în gu ste ocolite
ch ilo r A teliere d e re p a ra t m a terial t r a i; p en tru ei s-au co n stru it c ă ­ n in g rad în 1714 de că tre P etru 1 a p rim u lu i m uzeu rus.
de soare. In d u stria o raşu lu i era re ­ A ici s-au p ă stra t co lecţii de an ato m ie, zoologie şi isto rie a d u n ate din
ru lan t „16 F e b m a r ie " trei citad ele m ine, a m fite a tre, la b o ra to a re etc.
p reze n tată de A telierele c e fe rişti­ n u m ero ase regiu n i ale R u siei, co le cţiile d o b in d ite de P etru 1 in O la n d a
in d u striale. P e locul u n ei fo ste fa ­ P e d e a lu l ce d o m in ă c a rtie ru l cli­ Coincidente surprinzătoare
lor şi F a b r ic a de în călţăm in te şi şi co lecţiile lui p erso n ale de arm e şi o b iecte d e artă. L a în cep u tu l sec.
brici de ch ib ritu ri, d istru să in tim ­ nicilor, în tre stră z ile Ila şd e u şi X I X la K u n stca m eră — s-au a d u n a t en orm de m u lte colecţii ca re n ece­
de m u lte ate lie re m ăru n te, ră sfira te
p u l răzb oiu lu i, s-au rid icat c lă ­ M arin escu , s-a rid icat „O raşu l stu ­ Presa americani atrage atenţia asu­ Lyndon Johnson conţin în total citc sitau un stu d iu sp ecial. In le g ă tu ră cu a c e a sta au fo st create M uzeul
in tot o raşu l, în zestrate cu u tila je de A n atom ie, M uzeul d e B o tan ică, M uzeul zoologic şi altele, ca re e x is­
d irile în alte, zvelte, sp aţio ase, cu d e n ţe sc", a că ru i fu n cţio n alitate pra unei serii de coincidenţe curioase in 13 litere.
ru d im en tare şi ca re fa b ric a u nim ic Ce privesc împrejurările asasinării lui — Numele lui John Willtes Booth tă şi a stă z i. In clăd ire a K u n stca m ere i se a flă acu m M uzeul an tro p o lo gic
m u ltă lu m in ă a le U zin elo r „ T eh - este e x p rim a tă în lin ii arh itecto­
şi de toate. A stăzi, acele făb ricu ţe Lincoln si ale lui John Kennedy. Iată şi Lee Harvcy Oswald conţin fiecare şi etn o g rafic „P etru cel M are".
n o frlg" — re p rezen tan tă de fru n te nice de o sim p lă şi tin erească fru ­ IN F O T O : c lă d ire a K u n stca m e re i p e ch eiu l N evei.
şterse, n eim p o rtan te, au d isp ăru t, o parte din aceste coincidenţe, aşa cum cîte 15 litere.
a in d u striei frig o rifice a ţării — şi m useţe. sînt redate de revista „Newsweek" :
ia r in locu l lo r s-au rid icat fa b rici
fa b ric a d e m o b ilă „ L ib e r ta te a ", care L a C lu j se tip ăre sc d o u ă ziare şi — Atît preşedintele Lincoln cît şi
şi uzin e m o dern e, d o tate cu m a şi­
au d even it, în p u ţin i an i. b aze pu­ cin ci rev iste lite rare, îşi d e sfă şo a ră
ni şi u tila je de în a ltă teh n icitate, preşedintele Kennedy r.u fost susţină­
tern ice a le in d u striei n oastre. activ ita te a filia le le U n iu n ii sc rii­ tori ai drepturilor civile ale populaţiei
ca re au fă cu t să c re a sc ă p ro d u cţia de culoare. Noutăţi din lumea filmului
in d u stria lă a o raşu lu i de zeci de P e lin gă p ro filu l m o d e m a l noi­ torilor, co m p o zito rilo r şi a rtiştilo r
ori, în n u m ai d o u ă decenii. P e isa ju l lor fa b ric i şi uzine, v izitato ru l in- p lastici, d o u ă opere, trei teatre, o — Lincoln a Cost ales în 1860, Ken­
in d u stria l a l C lu ju lu i n u m ă ră azi tîln eşte in C lu ju l de azi locuinţe fila rm o n ică de sta t cu o orch estră nedy în 1960. 0 „N egru ca m in e* este titlu l G enova. R e g ia film u lu i a p a rţin e lui d o u ă ep iso ad e, „D rag o ste ilicită " şî
— Amlxîi preşedinţi au fost
asasi­
p este 50 de în trep rin d eri — m a jo ­ m oderne, in stitu ţii noi de cu ltu ră, sim fo n ică, de m u zică p o p u lară şi naţi într-o vineri şi în prezenţa so­ u n u l film ca re se tu rn ează d u p ă D uccio T e ssari. „P ia ţa co m u n ă", vo r fi în cred in ţate
ritate a de in teres rep u b lican . ca re au în tin erit fa ţa oraşu lu i. u şo ară, 10 cin em ato g rafe, n u m ero a­ ţiilor respective. c a rte a cu a c e la şi n um e a z ia ristu ­ 0 T în ă ru l regizo r italian Ţ in to regizo ru lu i L a u te n e r (F ra n ţa) şi
In tre ca le a fe ra tă şi S o m eş s-au M ergîn d sp re cu rsu l su p erio r al se m uzee, cen tre cu ltu rale, P a la tu l — Amîndoi au fost împuşcaţi în cap, lui am e rican G G riffin . în c ă în a ­ B r a ss este p e c a le să term in e u n R o lf T h lele (R .F.G .).
film d o cu m en tar de lu n g m e tra j
rid icat în an ii de d u p ă elib erare So m eşu lu i, în tiln eşti zeci şi su te de cu ltu rii. C a sa de cu ltu ră a stu d en ­ pe la spate. in te d e te rm in are a lui, z iariştii d e sp re m a rile revolu ţii, in titu lat „ ll 0 A cto ru l italian A lb e rto S o rd i
clăd irile m a siv e a le u zinei „C ar- blocuri. In P ieţele A b ato r şl M ihai ţilor, C asa u n iv e rsita rilo r şi altele. — Succesorii lor s-au numit amîndoi prerie că el v a a v e a efectu l unei fiu m e d e lla n v o lta " („F lu v iu l r e ­ a p rim it an u l a ce sta din p arte a
bom be cu exp lozie. S u b iectu l se
J/o lly w o d
p rem iu l
p resei d e la
boch im ". C u h ale m o dern e, în zes­ V iteazu , pe C etăţu ie, in P ia ţa G ă ­ C lu ju l de ari este u n o raş m o­ Johnson, erau democraţi din sud ş). re fe ră la o călăto rie în sta te le su ­ vo ltei"). „G lo b u l de a u r" p en tru ro lu l din
trate d u p ă u ltim a e x ig e n ţă a teh ­ rii, in cartieru l G rigo rescu şi în dern, care creşte zi d e zi su b ochii membri ai Senatului. dice a ziaristu lu i am in tit, care p en ­ 0 R egizoru l fra n cez Ile n ry V er- film u l „ D ia v o lu l“ tu rn at în S u e ­
nicii, u zin a d ă econ om iei ro m în eşti alte părţi ale o raşu lu i s-au rid icat n oştri, a sp irîn d în a c e la şi tim p — Andrew Johnson s-a născut în tru a cu n o aşte în tregu l a d e v ă r d e s­ n euil tu rn e ază film u l „W eek-end dia.
p ro d u se d e m a re p r e ţ : electrozi n u m ai In u ltim ii an i blocu ri care sp re tin ereţe, p lin ă d e elan , cu m e 1808, Lvndon Johnson, în 1908. p re ra sism şi-a co lo rat p ie le a în la Z u y d co o te", d u p ă ro m an u l cu 0 L a R o m a s-a an u n ţat în te­
n egru p rin tr-u n p rocedeu sp e c ia l
a ce la şi titlu de Iio b crt M erlc, p re ­
sid eru rg ici şi p ietre de p olizor, care în su m ează peste 5.000 de a p a r ta ­ în săşi v iaţa n o a stră so cialistă. — John Wilkes Booth, asasinul lui C arte a este un act de acu zare la m iat cu p rem iu l C oncourt pe an u l m e ierea F ed era ţiei in tern aţio n ale a
ca v a le rilo r cin em ato g rafu lu i, o a-
p o a rtă m arc a u zin ei p in ă d e p a r­ m ente. In toam n a ace stu i an, în a d re sa ra siştilo r a lb i A ctoru l G. 1949. P ro tag o n istu l film u lu i este so ciaţie d esch isă tu tu ro r celor p re ­
V. SOFRONIE Lincoln, şi Lee Harfcy Oswald, asasi­
te p este hotare. In im ed iata a p r o ­ p arte a de est a o raşu lu i se p re­ corespondent Agerpres nul presupus al lui Kenney, erau amîn­ W hitm ore, ca re in terp re tează ro­ Je a n P au l B clm o n d o , a lă tu ri de m iaţi la u n u l din fe stiv a lu rile o r­
piere, p e m ai m u lte h ectare, se ved e d esch id erea u n u i nou m are pentru regiunea Cluj doi locuitori din sud, nutrind concepţii lul p rin cip al, a d e c la r a t : „P u b licu l care jo a c ă C alh erin e S p a a k , F ra n - g an izate de F e d e ra ţia in tern aţio ­
v a fi, desigu r, zgu du it. E ste cel m al
co is P erie şi Piet re M ondy.
n ală a a so cia ţiilo r p ro d u căto rilo r şi
reacţionare. sin cer film n o rd -am erican d esp re 0 C u n o scu ta c in tă re a ţă arg e n ti- ca re şi-au în ch in at cel p u ţin 40 de
re la ţiile in tre ra se".
— Atît Booth cît şi Oswald r.u fost n ian ă de tan g o u ri L ib e rta d L a - an i de a ctiv ita te cin em ato grafu lu i.
asasinaţi înainte de a fi aduşi în faţa 0 In lu n a sep tem b rie, în Iu g o s­ m arq u e v a in terp re ta ro lu l p rin ­ P reşe d in te de o n o are a l ace stei
la v ia. v a în cepe tu rn a re a film u lu i cip al în tr-u n film m u zical d u p ă un so cietăţi este N ico la de P irro , ia r
judecaţii. „C o lib a lu i m o ş T o m a" d u p ă cu ­ scen ariu de A lfre d o M a le rb a . F il­ p reşed in te C h a rles D elac. V icep re­
— Secretarul lui Lincoln, care se n o scu tu l ro m an a l scriito are i am e­ m u l sc v a tu rn a în M exic. şed in tele fe d e ra ţie i este W illiam
numea Kennedy, l-a sfătuit pe acesta rican e H arriet B eech er Stow e. R o­ Q L ise lo tte P u lv e r şi U go T og- lia r o l.
lul p rin cip a l v a fi in terp retat de
sa nu sc duca la spectacolul de tea­ n azzi vor fi p ro tag o n iştii u n u i ep i­ M em brii noii fe d e ra ţii îşi p rop u n
L o u is A m strong. so d „D ato ria c o n ju g a lă “ din co p ro ­
tru unde a fost asasinat. O V ittorio G a ssm a n , u n u l din cei d u cţia italo -fran co -v est-g e rm an ă „O să stim u leze sch im b u rile cu ltu ra le
in lu m ea cin em ato g rafiei p rin con ­
— Secretarul lui Kennedy, care se m ai p o p u lari acto ri italien i, v a în ­ fa m ilie fe ric ită '’. E p iso d u l v a fi ferin ţe, co n grese şi a lte in iţiativ e
numea Lincoln, l-a sfătuit pc acesta cepe in cu rin d să tu rn eze in regia regizat d e M arco F erreri. C elelalte artistice.
lui E ttore S co la film u l in cu lori
s5 nu întreprindă vizita la Dallas.
„C o n ju n ctu ra ".
— John Wilkes Bootli l-a împuşcat L a în cep u tu l an u lu i viitor, acto ­
pe Lincoln în loja unui teatru, refu- ru l italian , tran sfo rm în d u -se In re ­
giindu-se apoi intr-un depozit de măr- gizor, v a re a liz a îm p re u n ă cu Ma-
furi. rio M onicelli film u l „ A rm ata B ra n - RI DTK
caleo n i", o /reşcă g ro te a sc ă a u n ei
— Oswald l-a împuşcat pe Kennedy p erio ad e în d e p ă rta te şi o b scu re din
dintr-un depozit de mărfuri, refu- isto ria Italiei : an u l 1.000.
giindu-rc apoi intr-un cinematograf. 0 C u n oscu ţii acto ri A nn ie G i- • America de sud cunoaşte o im­ putut fi evaluata datorită unei insta­
— Numele de familie ale ambilor rard o t şi R a f V allo n e a p a r in fil­ portantă creştere a natalităţii. Intr-o laţii speciale în laboratorul din Er-
preşedinţi conţin cîte şapte litere. m ul „ Jo c de so cietate", o sa tiră la zonă care grupează Bolivia, Brazilia, gonnc (S.U.A.). In fiecare minut, în
— Numele Iui Andrew Johnson şi a d re sa b u rgh eziei in d u stria le din Columbia, Ecuadorul, Peru, Venezuela organismul nostru se dezintegrează
şi cele trei Guinee — britanică, olan­ 190.000 dc atomi dc radiocarbon şi
deză şi franceză — procentul creşterii 200.000 de atomi de potasiu.
naşterilor este dc 3,2 la sută pc an. • Prima linie videofonică publică
Populaţia de 121 dc milioane dc lo­ din lume a fost inaugurată pc tra­
Maşină electronică de calcul pentru psihiatrie cuitori a acestor ţări sc va dubla în seul Lcningrad-Moscova-Kicv, Ea va
1986. fi ulterior extinsă şi la alte oraşe so­
Profesorul Caulbec de la Universita­ contradicţie cu „părerea", pseudopa- Brazilia, cu 78 de milioane locuitori vietice. Comunicaţiile sînt primite pc
tea Standford foloseşte maşina electro­ cientul reacţionează printr-un semnal şi cu o creştere anuală dc 6,3 la sută, un televizor obişnuit : mai multe per­
nică de calcul pentru verificarea prea­ similar cu teama pc care o încearcă are procentul cel mai mare de creş­ soane pot lua parte la conversaţie, işi
labilă a eficienţei metodelor terapeu­ bolnavii în asemenea împrejurare. tere a populaţiei. Urmează Venezuela poc arăta fotografii, diverse obiecte...
tice de tratare a unor boli psihice. Profesorul Caulbec speră că, prin in­ cu 8,100.000 locuitori şi un procent şi bineînţeles sc pot vedea în timp ce
Această maşină, un fel de pseudo- troducerea în maşina electronică de dc creştere de 3,3 la sută. vorbesc.
pacicnţi, dispune deocamdată de un calcul a datelor care reprezintă pro­ o Statisticile Organizaţiei Mondiale ° Un medic suedez a găsit în sto­
vocabular de 257 cuvinte şi de 105 cedeele alternative de tratament, el va a Sănătăţii arată că în întreaga lume, macuri extrase pc calc chirurgicală
„păreri", păstrate în memoria sa. Pă­ în anul 1960, mortalitatea din cauza din cauza ulcerului un mare număr
R. P. P O L O N Ă . M etrou l V est-E st din V arşo v ia, co n stru cţie m o d ern ă re a liz a tă d u p ă război, u n eşte rerile se formează prin concordanţă reuşi să stabilească eficienţa acestor cancerului pulmonar, raportată la de ciuperci microscopice. Rămînc de
d istrictele d e est a le ca p ita lei polon e de cele din vest. M etrou l tra v e rse a z ă un tun el lin g ă flu v iu l V istu la. logică a cuvintelor. procedee înaintate de a fi aplicate pc 100.000 locuitori, a fost dc 120 la văzut dacă ele erau cauza sau con­
IN FO T O i in tra re a de v est a tu n elu lu i şi m etrou lu i V est-E st din V arşo v ia. Obţinînd o informaţie care este in pacienţi. persoanele între 55 şi 64 de ani ; 179 secinţa ulcerului.
la cele între 65 şi 74 dc ani ; 144 la 0 Camionul zburător construit în
persoanele trecute de 75 dc ani. Anglia se comportă pe str \s,-un
vehicul obişnuit, dar la nevOic ^ atc
o Lungimea coastelor maritime aţe decola vertical ii zbura transporthtd
Danemarcei însumează 7.474 km, adi­ două tone dc încărcătură utilă cu
»re răscoalele ţărăneşti care s-au ţinut
tezaurele de monede şi obiecte de po­
că dc două ori lungimea coastelor ma­
$1 v iz ita la M uzeia! doabă din argint ş.a. f anţ pe teritoriul Transilvaniei, de-a ritime ale Franţei. In acelaşi timp, 350 km/h.
Bobilna
lungul orînduirii
feudale:
• La o adîncimc variind între 2.000
Vizitatorii admiră varietatea de o-
nici un punct al teritoriului Dane­
biecte aparţinătoare populaţiei dacice (1437), Gh. Doja (1514), Horia, Cloşca marcei nu este mai îndepărtat dc 40 şi 4.000 metri, pătura inferioară a ca­
care a trăit în ţara noastră în urmă şi Crişan (1784). Exponatele (obiecte şi dc km de mare. lotei glaciale a Antarcticei s-ar fi
documente in fotocopii) nc prezintă mo­
format acum aproximativ 100.000 ani,
cu 2000 de ani. Mai află ca, atraşi de
• Albinele sînt excitate dc mirosul
r e g io n a l d in © ev a ceastă ţara, transformînd-o în provin­ mente mai importante din răscoală ca: propriului lor venin ; de aceea un după pătcrca geofizicienilor sovietici.
bogăţiile Dacici, romanii cotropesc a-
îndoitul atac asupra Devei din 6 şi 7
Ar fi interesant să sc culeagă prin
v>ii sau un animal înţepat din întîm-
cie romană (106—271 e.n.). noiembrie 1784, la care au participat plarc de o albină poate fî atacat dc sondaje bulele de aer închise în acest
Din epoca stăpînirii romane în Da­ şi minerii de Ia minele de aur din Să- un roi întreg. gheţar, care ne-nr furniza informaţii
In parcul din faţa Muzeului regional meroase urme în regiunea noastră şi ele încă dc la începuturile epocii fieru­ cia, Muzeul regional din Deva posedă cărîinb, Certcj, Hondol ; ultimatumul ® Conductibilitatcn electrică a căr­ cu privire Ia compoziţia atmosferei
din Deva aproape zilnic sc opresc ma­ sînt ilustrate din abundenţă în muzeu. lui sc încheie procesul de formare a o mare bogăţie dc piese scoase la ivea- dat la 11 noiembrie 1784 de către Horia nii peştilor variază după moartea lor. terestre de acum 1.000 dc secole.
şini. Din ele coboară oameni ai mun­ Dacă în şcoli istoria se învaţă din cărţi, populaţiei unitare gcto-dacicc care avea ’ lă prin săpături arheologice sau găsite nobililor comitatului Hunedoarei ş.a. Pornind dc la acest principiu, un • Laptele proaspăt congrkt şi păs­
cii din regiune sau din ţară, plecaţi în în muzeu se învaţă pc baza uneltelor să pună bazele statului sclavagist în­ întîmplăcor în aşezările romane din re­ De asemenea, în muzeu este larg o- aparat special va putea măsura cu trat la temperatură sc5z0lJ?îşi Dis­
excursie, spre a cunoaşte frumuseţile de producţie din epocile respective, în- cepător al dacilor cu centrul în mun­ giune, la Ulpia Trainna (Sarmizegetusn), glindită revoluţia dc Ia 1848 condusă dc precizie gradul de prospeţime al peş­ trează gustul şi calităţile nutritive
patriei. Convinşi că, pentru o iniţie­ ccpînd cu orînduirca comunei primi­ ţii Orăştiel. Micia (Veţel), Apulum (Alba lulia), Avram lancu. telui. timp dc peste trei ani şi jumătate,
re de ansamblu în trecutul istoric şi tive. Bogăţia de materiale aflate în sala Gcrmisara (Geoagiu) ş.a.: monumente In continuare, expoziţia nc prezintă • In golful Carpcntaric (Australia), asigură experţii de la Universitatea
prezentul regiunii Hunedoara, mijlo­ Dovadă că omul primitiv a trăit pe care prezintă traiul dacilor Sil regiu­ romane din marmură sau din ^ piatră, dezvoltarea capitalismului, fabricile care mareea nu se produce dccît o sin­ din Wisconsin (S.U.A.).
cul ccl mai potrivit este vizitarea Mu­ meleagurile hunedorene o atestă unel­ nea Hunedoara atestă prezenţa aici a funerare sau votive, cu inscripţie în erau pc atunci în regiunea Hunedoara, gură dată pc zi şi la orc neprevăzute, • Primul orologiu atomic francez,
zeului regional din Deva, ci îşi îndreap­ tele caic s-au găsit în peşterile de la limba latina, cu diferite figuri de zei­ viaţa grea n oamenilor muncit. Con­ Vor fi instalate marccgrafe speciale în care a fost prezentat Ia Bcsancon, este
tă paşii spre imobilul Muzeului. Aici CICLOV1NA, OHABA PONOR, NAN- tăţi sau oameni, simple ornamente în comitent, documente despre începutu­ speranţa dc a sc descoperi secretul dc o asemenea precizie îneît toleran­
sînt întîmpinaţi dc profesorul de ser­ DRU ş.a., armele din piatră cioplită, relief, statui, cărămizi cu stampilă sau rile răspîndirii marxismului în Romînia, ritmului acestor maree. ţa maximă este inferioară unei se­
viciu care îi îndrumă în vizita lor la din cremene, din os, care nc-au rămas alte materiale dc construcţie ctc. primele forme de organizaţii munci­ • După părerea unui cardiolog fran­ cunde pe secol. Orologiul atomic
muzeu. de la el. In epoca palcolitică (cu sute »Ln etajul clădirii vizitatorii trec în toreşti la noi în ţară şi în regiunea noa­ cez, caic a făcut investigaţii cu aju­ aduce un nou iniiloc dc măsurare a
Din explicaţiile ghidului, vizitatorii de mii dc ani în urmă), piatra era uneal­ revistă colecţiile dc unelte romane cu stră, despre crearea P.C.R. Mai departe torul unui nou aparat dc măsurare a timpului, independent dc mişcarea ns-
aria ca Muzeul este organizat în aceas­ ta cea mai preţioasă : cu ca se apăra dc care lucrau sclavii, în diferite meserii: sînt prezentate episoade importante din tensiunii arteriale, numai 1 la sută trclor.
ta clădire veche, construită prin anul animalele sălbatice şi cu ajutorul ci minerit, agricultură, construcţii de edi­ lupta muncitorimii şi din viata mizeră dintre oamenii care au atins vîrsta de • Ultimele măsurători confirmă ca
1621, numită în trecut „Magna Curia". îşi procura hrana. Alături de uneltele ficii publice (macheta amfiteatrului de pc care o duceau masele muncitoare hu­ 60 dc ani au un sistem cardiovascu­ rotatin pămîntului nu este nlisolut re­
Aici era, în plina dezvoltare a orîndui- omului epocii vechi a pietrei, vedem in la Sarmizcgctusa), vile şi drumuri, olă­ nedorene : Lupeni 1929, lupta P.C.R. lar absolut intact. gulata. In consecinţă, sistemele de mă­
rii feudale, sediul administraţiei mo­ această sală, oase fosile provenite de rit ş.a. împotriva dictaturii militarc-fascistc, • Un lung studiu făcut dc un a- surare a timpului legate de această ro­
şiilor care aparţineau domeniului Ce­ la fauna contemporană omului primi­ Perioada de trece dc la orînduirca insurecţia atmefă din 23 August 1944, viator american arată că în rîndurile taţie nu smt satisfăcătoare. Astrono­
tăţii Deva. Aici s-au strîns, timp dc tiv : mamutul, ursul de peşteră, cer­ sclavagistă la cea feudală este tratată în 6 martie 1945, 30 decembrie 1947, lupta copiilor piloţilor de avioane cu reac­ mi ş, fizicieni recurg din ce în ce
sute de ani, dijmele, din toate roadele bul ctc. sala alăturată în care, pc bază de o- pentru refacerea şi dezvoltarea econo­ ţie există mai multe fete dccît bă­ mai mult la fenomenele nucleare ca
pămîntului, din satele de pe valea Mu­ Din epoca neolitică există unelte ca: biectc sau matericlc auxiliare sînt ilus­ mici naţionale. ieţi. Atunci cînd ci încetează să mai etalon al timpului. Noile sisteme de
reşului şi a Strciului şi tot aici sc soco­ săpăliga din corn de cerb, rîşniţa dc trate începuturile feudalismului în Tran­ In continuare expoziţia muzeului tra­ zboare sau zboară numai pe avioane măsuri cint pe calc de standardizare.
teau zilele de robotă pc care iobagii urină ş.a., dovezi ale cultivării primi­ silvania, consolidarea statului feudal, obişnuite, fenomenul sc inversează, ® Şoarecii dc cîmp şi şoarecii de
din cele 56 de sate care ţineau de do­ tive a plantelor, care, alături de creşte­ dezvoltarea meşteşugurilor în regiunea tează desfăşurarea revoluţiei socialiste numărul de băieţi devine mai mare. casa carc au fost trataţi cu raze X
meniul Cetăţii, trebuiau să Ic presteze, rea primelor animale domesticite, for­ noastră, cultura feudalismului in dife­ în R.P.R. Nu s-a găsit pină în prezent nici o o iau la fuga de îndată ce sînt din
conform urbanului sau construcţiilor, mează baza economică a acelor tim­ _ _ J ■ ■ ritele sale etape. Excursia Ia muzeu sc încheie cu vi­ explicaţie a acestui fenomen. nou expuşi acestor raze. Omul este
pentru Curte. puri. O aşezare importantă în regiunea Lupta de clasă de-a lungul orîn- zitarea sălilor care prezintă realizările • Dintr-un lot de şoareci, cărora •ipsit de aceasta sensibilitate, al cărei
Din centru al întunecatei exploatări noastră a existat în acel timp pe ţărmul P o cal de arg in t din tim pu l d acilor. duirij feudale este urmărită ca un fir li s-au provocat în mod artificial le­ mecanism continuă să fie necunoscut.
feudale, „Magna Curia", acest monu­ Mureşului, la Turdaş. Aici au fost gă­ roşu în sala cea marc a muzeului. Ex­ regimului dcmocrat-populnr în regiunea ziuni cerebrale, jumătate au fost puşi • Operaţiuni minuţioase au per-
ment istoric de arhitectură, a devenit site vase dc diferite forme, din lut ars. unei culturi şi civilizaţii dintre cele mai ponatele vorbesc dc la sine : uneltele Hunedoara. Iii urma vizitei documen­ să vieţuiască în condiţii obişnuite, iar mu sa «• stabilească precis adîncimca
în zilele noastre un important lăcaş al Un pas înainte l-au făcut oamenii înaintate, ilustrată dc unelte de fier dc muncă ale ţăranului iobag cu care tare şi instructive făcută la Muzeul re­ cealaltă jumătate într-un laborator zu­ lacului Baikal, cel mai adînc Iac din
culturii, încadrîndu-se în vasta reţea cînd au dcscooerit şi au început să fo­ pentru prelucrarea metalelor, pentru robotea pe moşiile nobililor (plugul de gional din Deva, vizitatorii, din ţară grăvit în culori vesele unde se cinta lume : 1.620 m.
de aşezăminte culturale care funcţio­ losească metalele : arama şi bronzul, ficrărit, lemnării, pentru agricultură, lemn, grapa dc lemn ctc.). Tot^aici ve­ sau din străinătate, pleacă cu imaginea o muzică plăcută. Supuşi aceloraşi ® 11 împrejurimile Stockholmului
nează în ţară. care dau şî numele epocii istorice caic care ia o dezvoltare necunoscuta pină dem cum îşi duceau viaţa cai care tră­ teste de inteligenţă, şoarecii din al au fost pasite monede de argint arabe
Muzeul regional, prin secţia sa dc începe la noi pc la 1700 î.c.n. atunci (dovada o constituie mulţimea iau in huzur : vase de sticla şi porţe­ clara a istorici patriei şi a regiunii doilea lot s-au dovedit a fi cu mult dui secolul X. Ele dovedesc că ve­
istorie, ne prezintă dezvoltarea socie­ Apariţia celuilalt metal, mai bun si uneltelor agricole asemănătoare celor lanuri fine, obiecte şi podoabe din ar­ noastre, cu cele mai frumoase impre­ superiori primilor. cini navigatori scandinavi (vikingii)
tăţii omeneşti pc teritoriul patriei şi al mai practic — fierul — a dcsăvîrşit dc azi şi cerealelor carbonizate pe care gint sau suflate cu aur. arme scumoe, sii pe care Ic consemnează în condica ® Propriul nostru corp conţine izo­ jungc.ni cii^ expediţiile lor comerciale
regiunii Hunedoara, din cele mai vechi procesul dc destrămare a orînduirii co­ le vedem în muzeu), materiale de con­ clrti care stabileau privelcgî'le nobililor dc impresii a*muzeului. topi radioactivi, a căror importanţă a pina in ţările arabe.
timnuri şi pînă în zilele noastre. munei Primitive şi dc dezvoltare a unei strucţie, ceramica de toate formele care şi îndatoririle înrobitoare ale iobagilor.
Despre orînduirile sociale există nu­ noi orînJtiirîj a celei sclavagiste. , _ culminează prin marele chiup dacic, Nenumărate documente vorbesc des- Prof. TRA1AN BALAN