Page 5 - 1964-09
P. 5

PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE.  UNIŢI-VAi
                                                      Bib lloteca  C e«*'=*’                                                                             ÎN  NUMĂRUL  DE  AZ3: COTIDIENE



                                                                                                                                                           O  La  G.A.C.   din   Gcoagiu
                                                                                                                                                         Fondul   dc   bază   şi   averea   Încă  48                       litoralul  Mării  Nogre,  lacul  de  acumu­
                                                                                                                                                         obştească  sporesc  continuu :                                    lare  dc  la  Bicaz,  Insula  Ada-Kalch  si
                                                                                                                                                                                                                                                    Prahovei,
                                                                                                                                                                                                                           Dunărea  la  Cazane,  Valea
                                                                                                                                                           <>  Vă  prezentăm   Institutul                                  noua  construcţie  a  Hidrocentralei  dc  la
                                                                                                                                                         pedagogic  de  3  ani  din   Bra­  apartamente                    Argeş,  sau  au  participat  la  turul  Ba­
                                                                                                                                                         şov ;                                                             natului.  Pe  lingă  excursiile  interne  nu­
                                                                                                                                                           ^   Carnet  cultural           Zilele  trecute,  în  oraşul  nou,  de  pe   meroşi  oameni  a|  muncii  au  participat
                                                                                                                                                                          (pag-  2-a)    malul  drept  al  rîuiui  Strei,  a  fost  dat   Li  excursii  organizate  în  R.P.  Ungară,
                                                                                                                                                           4   In  centru!  atenţiei  —  pro­
                                                                                                                                                                                                                           R.P.  Bulgaria,  U.R.S.S.  şi  R.D.  Ger­
                                                 !                                                                    B;j| M?\ % i J | j J1"ij           blemele  producţiei ;           în  folosinţă  siderurgiştilor  din  Călan   mană.
                                   FîviîBi ÎM            n         FM 1               i ijEjJ                $ \ i in                                         Noul  drum  al  minereului  ;  un  nou  bloc  dc  locuit  cu  4S  de  apar­  nizate  dc  O.N.T.  oferi  oamenilor  mun­
                                                                                                                                                                                                                             Programul  viitoarelor  excursii  orga­
                                                                                                                                                                                         tamente.
                                                                                                                                                           4   De  vorbă  cu  cîtiva  locui­
                                   HilQlR 11411 ii M j l i                 1 Aiii  JJI p 1P iBflld WiJI W                                                tori  despre  Hunedoara   zilelor   Printre  cei  care  s-au  muiat  cu  a-   cii  din  regiunea  noastră  posibilitatea  de
                                                                                                                                                         noastre                        ceastă  ocazie  în  apartamente  noi  se  nu­  a  vizita  şi  alte  locuri  interesante.
                                                                                                                                                                          (pag.  3-a)    mără  :  maistrul  loan  Matei,  apaducte-
                                                                                                                                                                                         rul  Vasilc  Bălţcanu,  electricianul  Ovi-   SOICA  DRAGOMIR
                                                                                                                                                           6   De  peste  hotare                                                 şef  serviciu  circulaţie  turistica
                                                                                                                                                                          (pag.  4-a)   «liu  Slobodaş,  controlorul  Carol  Vauca     a  O.N.T.  Deva
                                                                                                                                                                                        şi  alţii.
                                                                                                                                                                                                           AL.  TUZA
                                                                                                                                                                                                           corespondent    0  nouă  farmacie
             PREGĂTIRI  PENTRU                                                                                                                                                           într-o lună aproape                 La  parterul  unui  bloc  dat  de  cttrînd
                                                                                                                                                                                                                           in  folosinţă  dc  constructorii  din  Zlat-
             PRODUCŢIA  ANULUI  VIITOR                                                                                                                                                   6.000  de  turişti                na  s-.i  deschis  o  nouă  unitate  farma­
                                                                                                                                                                                                                           ceutica.  Personalul  dc  deservire  dispu­
                                                                                                                                                                                           Tot  maî  mulţi  oameni  ai  muncii  din   ne  de  o  cameră  de  rcccptură,  oficină,
                                                                                                                                                                                                                           laborator  şi  depozit  dc  medicamente.
              Spre  deosebire  dc  celelalte  ramuri  şi   crul  cel  mai  important :  întreaga  masă                                                                                   repunea  noastră   solicită   agenţiilor   Dotată  cu  mobilier  modern  şi  apara­
             sectoare  economice,  exploatarea  şi  pre­  lemnoasă  ce  urmează  a  fi  pusă  în  va-                                                                                    O.N.T.  organizarea  dc  excursii  pentru   tură  corespunzătoare,  noua   farmacie,
                                                                                                                                                                                         cunoaşterea  noilor  obiective  industria­
                                                                                                                                                                                                                           ilcservită  de  personal  cu  înaltă  califi­
             lucrarea   masei   lemnoase  arc  loc  în   loare  anul  viitor  în  toate  I.F.-urilc  este                                                                                le  şi  a  frumuseţilor  patriei.  Numai  în   care.  asigura  cetăţenilor  din  Zlatna  o
            condiţii  specifice,  determinate  dc  însăşi   împînzită  de  o  largă  reţea  de  drumuri                                                                                  luna  august  peste  5.700  de  oameni  ai
            natura  procesului  dc  producţie.  Pini  a   forcsticrc-auto,  linii  c.f.f.  etc.  Astfel                                                                                  muncii  din  regiune  au  participat   la   servire  promptă  cu  medicamentele  ne­
            ajunge  produs  finit,  falnicul  copac  din   transportul  este  asigurat  pînă  în  depozi­                                                                                excursiile  organizate  dc  O-N.T.   Câr­  cesare.
            pădure,  străbate  un  drum  lung  în  care   tele  finale.  Drumurile  forestiere  planifi­                                                                                 paci"  prin  marile  centre  industriale  ale   Noua  unitate  farmaceutică  este  încă
            «te  supus  unei  adevărate  metamorfoze.  cate  a  se  construi  anul  acesta  au  fost                                                                                     ţârii  şi  pentru  vizitarea  celor  mai  pito­  o  concretizare  a  măsurilor  luate  dc  sta­
              Ce  ne  facem  însă  pe  timp  dc  iarnă,   practic  terminate  şi  date  în  primire  be­                                                                                 reşti  locuri.  Minerii  din  Lupenî,  side-
            cînd  gerul  şi  zăpada  îngreunează  mult   neficiarului.                                                                                                                   rurgiştii  din  Hunedoara,  cncrgcticicnii   tul  nostru  pentru  ocrotirea  sănătăţii
            activitatea   în   exploatările  forestiere?   In  parchetele  unde  există  montate  fu-                                                                                    de  la  Paroşeni  şi  numeroşi  oameni  ai   oamenilor  muncii.
            Tocmai  pentru  a  asigura  condiţii  opti­  nicularc.  linii  dc  dccovil  şi  alte  instala­                                                                               muncii  din  Deva  şi  din  alte  localităţi        I.  lONESCU
            me  desfăşurării  continue  a  ciclului  de   ţii  forestiere,  se  duce  lupta  pentru  lichi­                                                                              ale  regiunii  au  vizitat  staţiunile  dc  pe      corespondent
            producţie,  anul  forestier  începe  cu   4   darea  acestor  parchete  şi  rcamplasarca
            luni  mai  devreme.  Aceasta  cu  scopul  de   utilajelor  şi  mecanismelor,  în  parchetele
            a  se  crea  stocuri  dc  masă  lemnoasă,  la   cu  oosîbiliiatc  în  anul  1965.  In  prezent
             drumurile  de  acces,  pentru  întreg  tri­  la  I.F.  Baia  dc  Cris  se  lucrează  de  zor                                                                                Descoperiri  arheologice
             mestru I  I  al  anului  1965.    la  montarea  a  două  funîcularc  VC'isscn.
              Care  este  stadiul  pregătirilor,  ce  mă­  Alt  fuircular  este  în  curs  dc  montare
            suri  s-au  luat  în  această  direcţie?  la  I.F.  Hunedoara.  Pînă  la  sfinţitul  lunii                                                                                    Cercetătorii  Institutului  dc  arheologic   au  fost  găsite  locuinţe  cu  vatră  în  inte­
              Pornind  de  h  experienţa  şi  practica   septembrie.  *.n  depozitele  finale  din  .sta­                                                                                al  Academici  R.P.  Roniînc,  în  cola ho­  riorul  cărora  au  fost  descopu;tc  frag­
            anilor  trecuţi  conducerea  D.R.E.F.  Hu-   ţiile  Grind  de  la  I.F.  Dobra  Puî  de  Ia                                                                                  tare  cu  arheologii  muzeului  regional   mente  dc  ceramică,  greutăţi  piramidale
             nedoira-Dcva  a  urmărit  în  mod  orga­  I.F.  Haţeg  şi  Cugir  dc  la  I.F.  Orăstic                                                                                     Argeş  au  continuat  în  aceasta  vară  lu­  din  lut  ars,  monede  romane  dc  argint
             nizat  şi  sistematic  complexul   tuturor   vor  fi  montate  trei  mecanisme  de  în­                                                                                     crările  de  cercetare  pe  şantierele  des­  dht  secolul  IV  c.n.,  ţigle,  grinzi  carbo­
            pregătirilor  producţiei  anului  viitor  în-   cărcat,  dc  marc  productivitate.                                                                                           chise  în  anii  trecuţi.  In  aşezarea  dacilor   nizate,  olane,  vase  pentru  provizii  (do-
             cepînd  chiar  din  semestrul  I  a.r.   In   Pregătiri  intense  s-au  făcut  st  de  că­                                                                                  liberi  (cultura  Chilia)  datată  din  se­  lîum),  cuie  dc  fier,  scoabe  ctc.
             baza  unui  plan  dc  măsuri  şi  grafic  în­  tre  I.M.T.F.  Printre  altele,  a  fost  revi­                                                                              colul  III  c.n.,  situată  în  islazul  satului   ★
             tocmit  cu   termene  şi  responsabilităţi   zuit  şi  reparat  întreg  parcul  dc  vagoa­                                                                                  Tudor  Vladintircscu  din  comuna  Mă-   Pe  una  din  tarlalele  gospodăriei  co­
             precise,  producţia  anului  viitor  a  fost   ne  st  locomotive.  Dc  asemenea  au  fost                                                                                  tisaru,  au  descoperit  în  bordeiele  fo­  lective  din  comuna  Stăuccni,   raionul
             mai  bine  pregătită  decît  pînă  acum.  Au   verificare  si  reparate  toate  utilajele  şi                                                                               losite  ca  locuinţe,  ceramică,  ace  de  )i-   Botoşani,  a  fost  descoperit  un  tezaur
             fost  încheiate,  definitivate  şi  trimise  mecanismele  forestiere.                                                                       Peisajul  citadin  al  Lupcniului   bulă,  catarame,   cărbune,   adăposturi   care  cuprinde  114  monezi  de  argint,
             I.F.-urîlor  peste  211  acte  complete  de   înzestrarea  continuă  a  parchete*"'  cu   Mecanicul de locomotivă                          s-a  îmbogăţit  cu  încă  o  coustruc-   pentru  animale,  fusaiolc.  topoare  me­  inele,  inclc-sigiliu  ccc.  Monez.ile  sînt
             punere  în  valoare  a  tuturor  parchetelor   un  număr  sporit  dc  utilaje necesita în c-                                               ţie :  eleganta  clădire  a  noului  ci­  talice,  perle,  arme  de  lupta  şi   alte  în  ntaioritaiea  lor  dinari  de  argint  un­
             cu  oosibilitate  în  anul  1965.  gală  măsură  şi  ridicarea  pregătirii  pro­                                                           nematograf  care  şi-a  deschis  de   obiecte.  Tot  în  această  aşezare  au  fost   gureşti,  emise  în  timoul  domniilor  lui
              Cunoscînd  din  vreme  volumul  şi  am­  fesionale  a  celor re le  deservesc.  In  acea­  Formele  dc  preluarea  maşinii  au   chipclc  care  au  deservit  această  ma­  «coate  ta  iveala  locuinţe  de  suprafaţă,   Matei  Corvin  şi  Vladislav  al  II-lca  —
             plasarea  masei   lemnoase,   conducerile   stă  direcţie  au  fost  luate  masuri  efi­  fost  întocmite  si  semnate.  Minţind   şină,  au  reuşit  să  prelungească  peri­  curlnd  porţile.   (Fotografic  din   iar  în  apropierea  bordeielor  au   fost   între  anii  1458—1520,  De  asemenea,
             I.F.-nri!or  au  avut  posibilitate  ca  para­  ciente.  In  trimestrul  IV  a.c.  vor  ter­  cu  privirile   locomotiva   cu   nr.   oada  dc  circulaţie  între  două  repa­  albumul  ,.Regiunea  Hunedoarav).  identificate  peste  40  dc  gropi  în  care   t'vanrul  mai  cuprinde  un  dinar  impe­
             lel  cu  realizarea  sarcinilor  curente  de   mina  cursul  dc  calificare  30  mecanici  de                                                                               se  păstrau  proviziile  dc  alimente.  rial  roman  din  timpul  domniei  împăra­
             producţie  să  ia  măsuri  eficiente  pentru   fierăstraie.  15  mecanici  dc  funicularc  şi   230.143,  mecanicul  Victor  Stana,  se   raţii  generale  cu  43,40  la  sută.  Pen­  In  castrul  roman  din  cetatea  jilava  tului  Traian  şi  2  aspri  turceşti.
             pregătirea  producţiei  anului   viitor  în   15  tractorişti  rutieri.  urcă  sprinten  în  marchiză.  Cu  un   tru  rezultatele  dobîndîte,  mecanicul
             cele  mai  bune  condiţii.  In  parchete  au   îmbunătăţirea  condîfi'lor  de  **iana   şuierat   prelung,   maşina  puternică   Victor  Stana  a  fost  felicitat  şi  pre­
             fost  efectuate  numeroase  măsurători.  In­  sî   odihnă   ale   muncitorilor   fores­  porni  în  cursă.  A-        miat.  Maî  presus
                                                                                                                                   şi  premiul  obţinut,  SUCCESE  DE  SEAMA
             tr-un  cuvînt  au  fost  întocmite  studii   tieri   stau   dc   asemeima   în   cen­  ccasM  s-a  întîm-             însă  dc  felicitările
             tchnico-economicc  pentru  fiecare  lot  de   trul   atenţiei   conducerilor   tchnico-   plat  la   1  marţii'
             p’ dure  ce  urmează  a  fi  exploatat  anul   adnvnistrativc  şi  comitetelor  dc  sndicat   1961,  în   depoul      mecanicul   Stana
             v;îior.                           ale  întreprinderilor  forestiere.  Numai   C.F.R.  din  Sirne-                     are  bucuria  dato­
               Cu  multă  grijă  şi  răspundere  s-a  mun­  din  fondul  dc  investiţii  au  fost  constuî-   ria.                 riei  împlinite.  Gîn-
             cit  la  stabilirea  celor  mai  optime  şi  eco­  te  anul  acesta  20  de  cabane  no;  cu  »’n   Dc  atunci  loco*   dul  că  prin  mun­           In  întrecerea  socialistă
             nomicoase  procese  tehnologice  de  ex­  spaţ‘u  locuibil  de  1.700  m.n.,  ce  vor  de­  motiva   condusă          ca  lui  şi  a  tovară­
             ploatare.  Introducerea  tehnicii  noi  şi  a   servi  parchetele  cu  posibilitate  in  anul   de  mecanicul  Vic­   şilor  săi  a  contri­
             metodelor  avansate  de  muncă  au  stat  în   1965.  In  Darchctul   Certej,  de  la  I.F   tor  Stana  şi   dc      buit  la  îndeplinirea
             permanenţă  în  centrul  atenţiei  conduce­  Baia  de  Criş,  se  va  termina  în  curmd   tovarăşii  săi,   a        şi  depăşirea  sarci­
             rii  D.R.E.F.  şi  I.F.-nvilor.   construcţia  unui  dispensar  medical  fo­  parcurs  zeci   dc                      nilor  dc  plan  con­  Economii  la  piele  şi  talpă
               In  acest  sens  la  I.F.  Sebeş  si  Petro­  restier.              mii  de  kilometri                              stituie  o  mare  mul­                                                                        I M       W       i
             şani  vor  f*  dale  în  exploatare  două  par­  In  general,  se  poate  spune  că  pregă­  ziua  sau  noaptea.  \   ţumire.  El  şi  cei­
             chete  model.  Organizarea  muncii,  în­  tirile  pentru  noul  an  forestier  au  intrat   Bine   întreţinută        lalţi  au  adus   un   In  cursul  acestui  an  muncitorii,  ingi­  sit  mai  raţional  maşinile.  Ccî  dc  la  croi­
             zestrarea  parchetelor  cu  utilaje  şi  insta­  în  stad-ul  final.   Aceasta  nu  înse*mni   şî  condusă  cu  mă­                      nerii  şi  tehnicienii  de  la  întreprinderea   re  au  îmbinat  judicios  tiparele  mari  cu   C A U T A H I
             laţii  forestiere,  alegerea  celor  mai  adec­  că  s-a  făcut  totul.  Conducerea  D R E.F..   iestrie,  locomoti­  nou  buchet  la  rea­  „Ardeleana"  din  Alba  lulia  au  obţinut   cele  mici.  Ştanţatorii  au  folosit  pe  sca­
             vate  soluţii  tehnico-cconomice,  evitarea   colectivele  dc  muncitori,  tehnicieni  si   va  cu  nr.  230.143      lizările  obţinute  dc   succc;c  dc  scamă.  Planul  de  producţie  a   ră  larga  ştanţarca  materialelor  prin  me­
             pierderilor  şi  valorificare?  superioară  a   ingineri  din  parchetele  şi  sectoarele  de   a  funcţionat  ire­   hărnicit   ceferişti   fost  îndeplinit  şi  depăşit  luna  de  lună.   todele  bradişor  şi  paralelogram,  mun­  Gama  sortimentelor  produse
             lemnului  de  fag,  sînt  probleme  ce  pre­  exploatare  forestieră,  vor  trebui   să-şi   proşabil.                din  Simeria.      Pînă  în  prezent  sarcinile  producţiei  glo­  citorii  şi-au  îmbogăţit  continuu  cunoş­  la  Uzina  de  reparat  utilaj  mi­
             ocupă  îndeaproape  conducerile  I.F.-uri-   mobilizeze  toate  forţele  pentru  lichida­  Lună  de  tună  c-           ...Acum  mecani­  bale  şi  marfă  au  fost  depăşite  cu  peste   tinţele  profesionale  In  cadrul  cursurilor   nier  din  Petroşani  se  îmbogă­
                                                                                                                                                                                                                              ţeşte  continuu.  In  raport  cu  noi­
             lor  şi  a  D.R.E.F.-nlui.        rea  cît  mai  grabnică  a  parchetelor  des­  conomiile  dc com-                   cul  Victor  Stana  a   2  la  sută.  Paralel  cu  aceasta  s-a  îmbu­  dc  calificare  şi  dc  ridicarea  calificării   le  cerinţe  ale  producţiei  este  ne­
               In  baza  sarchtilor  dc  plan  pe  anul   tinate  producţiei  anului  1964.   Acest   J-'vstibd   rcaliz.atc       preluat  o  altă  ma­  nătăţit  simţitor  calitatea  produselor  şi   profesionale.
             1965,  care  au  fost  prelucrate  si  dezbă­  lucru   este   necesar   pentru   a   se   dc  echipele   care         şină.  Un   scmnr.l   s-au  obţinut  însemnate  economii  de  ma­                          cesar  să  crească  şi  nivelul  cunoş­
             tute  cu  toţi  muncitorii,  colectivele  I.F.-   putea  reamnlasa  mecanismele  şi  in­  munceau  pe  locomotiva  al  căror   scurt  şî  locomotiva   cu  nr.  50.109   teriale.  De  la  începutul  anului  şi  pînă   La  dobîndirea  realizărilor  dc  pînă  a-   tinţelor  profesionale  ale  colecti­
             urilor  au  întocmit  planuri  M.T.O.  si  au   stalaţiile  în  narche'cle  cu  posibili­  coordonator  este  mecanicul  Victor   porni  în  cursă.  Strunind  cu  înde-   la  data  de  28  august  v-au  cronopvsit  421   cum  şi-a  adus  din  plin  contribuţia  în­  vului  de  muncitori.  De  aceea,
             luat  măsuri   suplimentare  dc  realizare   tate   în   anul   1^65.   Simultan   cu   Stana,  se  cifrau  la  15—25  tone  în   minare  forţa  colosului  de   metal,   m.p.  piele  şi  1.7S0  kg.  talpă,  din  care   tregul  colectiv  dc  numea.  In  mod  deo­  conducerea  uzinei  şi  comitetul
                                                                                                                                                                                         sebit  merita  a  fi  evidenţiaţi  tovarăşii
                                                                                                                                                                                                                              sindicatului,
                                                                                                                                                                                                                                          sub
                                                                                                                                                                                                                                               îndrumarea
             integrală  a  sarcinilor  de  plan  pe  anul   desfăşurarea  acestei  acţiuni  va  trebui   medic.  Curăţată  cu  grijă,  verificată   omul  dîn  marchiză  scrutează  cu  a-   s-ar  putea  confecţiona  circa  2.400  pc-
             în  curs  şî  asigurarea  tuturor  conditii-   gr'îbi»  ritmul  lucrărilor   crearea  «focu­  amănunţit  înaintea  fiecărei  plecări   tenî'c  depărtarea,  conducînd  lungul   re"*,î  îni'\l*âmipte.  Ana  Moldovan,  Petru  N'caniţu,  Iulian   comitetului  de  partid,  au  acor­
             W   o^ntru  producţia  anului  viitor.  La   rilor de  masă  lcmno^s*  destinate produc­  în  cursă,  maşina  a  contribuit  la  efor­  şir  dc  vagoane  spre  noi  destinaţii.  La  obţinerea  acestor  succese  au  con­  Ştef,  Cornelia  Pinten,  Gheorghe  Jica,   dat  o  atenţie  sporită  organizării
             I.F.  Orăştie  s-au  stabilit  grafice  dc  pro­  ţiei  anului  viitor  Asigurare   produc­  tul  întregului  colectiv  pentru  înde­    tribuit  mai  mulţi  factori.  In  primul  rind   Glîgor  Bcudcan,  Elena  Breazu,  Ileana   cursurilor  de  ridicare  a  califică­
             ducţie  pe  ;ort:mentc  pr:n  intermediul   ţiei  anului  care  vine  «ui  trebuie  să  ?ecc-   plinirea  sarcinilor  dc  plan.  GHEOKCHE  ISTRATE                          Moîse,  Aurel  Dărămuş,  Victor  Ciungan,   rii  şi  cursurilor  dc  calificare  dc
             cărora  se  urmăreşte   zilnic  realizarea   teze  cu  n'u'ic  îndeplinirea  integra*?  a   Recent,  locomotiva  cu  nr.  230,143   mecanic  dc  locomotivă   întregul  colectiv  de  muncă  a  fost  an­  Vasilc  Trifoii  şi  alţii.  scurtă  durată.
                                                                                                                                                                                                                               Iu  cursul  acestui  an,  în  cadrul
             planului  sortimental'  şi  crearea  stocului   sarcinilor  de  plan  şi  a  angajamentelor   a  fost  trimisă  în  reparaţie  generală.   (din  colectivul  subrcdacţici   trenat  în  întrecerea  socialistă  pe  bază   uzinei  au  funcţionat  10  cercuri
             dc  masă  Icmnozsă.  la  drum  de  acces,                             Din  calculele  făcute,  a  reieşit  că  c-  voluntare  Simeria)   de  obiective  concrete.  Muncitorii  au             L.  DUM1TRIU       ale  cursurilor  de  ridicare  a  cali­
             ce  urmează  a  fi  dată  în  producţie  in   luate  pe  anul  în  curs.                                                                 îmbunătăţit  organizarea  muncii,  au  folo­                            ficării.  Ele  au  cuprins  57  la  sută
             primul  trimestru  al  anului  1965.  Şi  lu­  SEBASTIAN  TRUŢA                                                                                                                                corespondent
                                                                                                                                                                                                                              din  muncitori  din  toate  mese­
                                                                                                                                                                                                                              riile  de  bază  şi  şi-au  încheiat  cu
                                                                                                                                                       10.400 perechi ciorapi peste plan                                      succes  activitatea.   In   prezent
                                                                                                                                                                                                                              funcţionează  alte  7  cercuri  ale
               înra^w                          LA  INSILOZAREA  FORAJELOR                                                                              partizarca  în  funcţie  dc  gradul  de  pre­  bricii  iau  drumul  spre  beneficiari,  co­  cursurilor  de  calificare  de  scurtă
                                                                                                                                                        Ridicarea  permanentă  a  calificării,  re.
                                                                                                                                                                                           Fiind  secţia  dc  la  care  produsele  fa­
                                                                                                                                                                                                                              durată,  care  cuprind  158  mun­
                                                                                                                                                                                                                              citori,  strungari,  sudori,  forjori
                                                                                                                                                       gătire  profesională  pe  faze  de  lucru,
                                                                                                                                                                                         lectivul  de  muncă  de  aici  acordă  o  deo­
                                                                                                                                                       sînt  doar  cîtcva  dîn  măsurile  care  au   sebită  atenţie  calităţii. Drept  urmare, lu­  şi  macaragii.
                                                                                                                                                                                                                                Pentru  desfăşurarea  în  bune
                                                                                                                                                      contribuit  în  bună  parte  la  realizarea   na  trecută  s-a  înregistrat  un  indice  dc   condiţiuni  a  cursurilor,  condu­
                                                                                                                                                       şi  depăşirea  sarcinilor  dc  plan  în  cadrul                        cerea  uzinei  şi  comitetul  sindi­
                                                colective  s-au  însilozn  aproape  4.000   şi  silozurile  turn  au  fost  tocate  şi  de­  treţuri.  Ne  referim  îndeosebi  la  recol­  secţiei  finisaj  a  fabricii  „Sebeşul"  din   calitate  cu  1,2  la  sută  mai  bun  decît  cel
               Gospodăriile  agricole  colective   din   tone  de  diferite  furaje.  pozitate  peste  750  tone  dc  porumb  în   tarea  Urgentă  a  porumbului   furajer,   Sebeş.     planificat.  De  asemenea,  în  perioada  1   catului  au  acordat  o  deosebită
                                                                                                                                                                                                                              atenţie  alegerii  lectorilor  şi  te­
              atonul  Sebeş  dispun  de  un  sector  zoo­                         amestec  cu  diferite  ierburi,  resturi  de   care  la  Ludoş  ocupă  10  hectare,  la  Ră-   In  această  direcţie,  conducerea  secţiei   ianuarie  —  31  august  a.  c.  s-au  produs   melor  expuse,  precum  şi  modului
                                                                                                                    hlii  6  hectare,  iar  la  gospodăria  co­
             tehnie  dezvoltat,  din  care  de  la  un  an   Se  vaSorafâca       la  gradină  şi  alte  furaje.  Cantităţile  mari   lectivă  din  Apoldul  dc  Sus  18  hectare.   este  sprijinită  şi  îndrumată  în  mod  con­  10.400  perechi  ciorapi  peste  sarcinile   dc  însuşire  a  cunoştinţelor.
                                                                                                                                                                                         dc  plan.
                                                                                  dc  furaje  pregătite  au  impus  construi­
             la  altul  se  realizează  venituri  tot  mai                        rea  a  încă  unui  siloz  turn.  Pe  majoritatea  tarlalelor,  această  cul­  cret  dc  către  organizaţia  de  partid,  care,   Merite  deosebite  în  obţinerea  acestor   Creşterea  nivelului  profesional
             mari.  Dc  aceea,  îngrijirea  şî  hrânirca   foaie  rezervele         Insilozarca  porumbului  furajer  de  ţie   tură  a  ajuns  în  epoca  optimă  dc  re­  prin  repartizarea  membrilor  şi  candida­  rezultate  revin  muncitoarelor  eviden­  al  muncitorilor  a  avut  drept  ur­
                                                                                                                                                                                                                              mare  îmbunătăţirea  calităţii  pro­
             raţională  a  animalelor  constituie  o  preo­                       cele  20  hecvarc  dc  unde  se  obţine  in   coltare.  Or,  se  ştie  că  ncrecoltarca  lui   ţilor  de  partid  (a  fazele  cele  mai  impor­  ţiate  în  întrecerea  socialistă  dintre  ca­  ducţiei.  In  acest  an  rebutul  a
                                                                                                                                                       tante  dc  lucru,  a  făcut  ca  exemplul
             cupare  dc  seama  pentru  majoritatea   Sectorul  zootehnic  constituie  o  mîn-   medie  o  producţie  dc  peste  20.0C0  kg   în  faza  de  coacere  în  lapte,  duce  la   personal  al  comuniştilor  să  fie  urmat   re  amintim  pe  Elisabeta  Demian,  Ele­  fost  mereu  sub  cel  admis,  la  toa­
                                                                                                                    pierderi  însemnate  dc  unităţi  nutritive.
             colectiviştilor  din  acest  raion.  Dintre   dric  pentru  colectiviştii  din  Sebeş,  el   la  hectar  se  face  cu,  ajutorul  unei  to­  Pe  de  altă  parte,  acţiunea  de  însilo-   dc  către  toţi  muncitorii  secţiei  In  plus,   na  Baboş  şi  Viorica  Vlad.  te  sortimentele  dc  bază.
                                                cuprinzînd  în  prezent   612   bovine,   cători  mecanice.   Buna   organizare  a                                                                                              La  piese  dc  oţel,  spre  exem­
             măsurile  luate  în  vederea  sporirii  con­                                                           zarc  trebuie  urgentată  şi  pentru  faptul   urmărirea  operativi  a  rezultatelor  obţi­
                                                1.470  ovine,  180  porcine  şi  un  impor­  muncii  la  recoltare,  transport  şi  a  lu­                                                        ing.  TEODORA  NIC A        plu.  a  scăzut  cu  1,1  la  sută.  faţa
             tinue  a  producţiilor  dc  lapte,  lină,  car­  tant  număr  dc  păsări.  Colectiviştii  de   crului  la  gropi  a  făcut  posibil  ca  zil­  c5  în  curînd  vor  încene  şi  alte  lucrări   nute,  afişarea  zilnică  a  lor.  au  dat  în­  şef  secţie  finisaj   de  admis,  la  piese  din  fontă,  cu
             ne,  oui  ctc.,  dc  multă  atenţie  se  bucura   aici  sînt  convinşi  că  sporirea  continua   nic  să  r.c  inîilozezc  .peste  60  tone  de   agricole  caic  vor  solicita  un  volum   trecerii  socialiste  un  caracter  viu,  mo­  fabrica  „Sebeşul"  din  Sebeş  3  la  sută.  la  piese  metalice  cu
                                                                                                                                                       bilizator.
                                                                                                                    marc  dc  muncă.
             şi  asigurarea  unei  baze  furajere  cores­  a  producţiilor  animaliere  depinde  în   nutreţuri.  Acum,  aici,  acţiunea  de  în-   Paralel  cu  recoltarea  porumbului  fu­                                  circa  1,2  la  sută  ş.a.m.d.
                                                cea  mai  marc  parte  de  asigurarea  bazei   silozarc  e  în  toi.  Colectiviştii  din  Sebeş,                                                                                Din  rîndul  celor  care  au  ur­
             punzătoare.  Condiţiile  favorabile  din  a-                                                           rajer.  în  aceste  gospodării  trebuie  să  se
                                                furajere.  Tocmai  dc  aceea,  naralel  cu   sub  îndrumarea  organizaţiei  dc  partid,                                                                                       mat  cursurile  de  ridicarea  cali­
                                                                                                                                                                                         p
             cesc  an  permit  ca  şi  aici  să  se  poată   alte  munci  de  sezon,  se  acoroă  o  mare   se  străduiesc  să  strîngă  toate  resursele   acorde  o  mare  atenţie  atît  strîngcrîi   A p o r t a l  c  hi e  i  ficării,  s-au   ridicat   numeroşi
             8trîngc  cantităţi  însemnate  dc  furaje.   atenţie  şi  însilozării  tuturor  nutreţuri­  dc  furaje.  Z*lc!c  trecute,  de  pildă,  s-a   rit  şi  însilozării  altor  resurse  dc  nutre­                    fruntaşi  $i  evidenţiaţi  în  între­
                                                                                                                    ţuri.  Este  vorba  dc  o  scamă  de  ier­
              Acolo  unde  a  existat  preocupare, o  mare   lor.  Pînă  în  prezent  aici  s-au  strîns  şi   trecut  şi  Li  insilozarca  spicelor  dc  po­  buri,  resturi  dc  la  grădină  şi  alte  re­  Prim-topiforul  Florian  Haiduc  este   Cifra  de  rebut  înscrisă  pe  graficul  în­  cerea  socialistă.
                                                depozitat  la  grajduri  cantităţi  dc  fu­  rumb  de  pe  o  suprafaţă  dc  30  hectare,                                                                                       Printre  cei  care  îşi  menţin  luna
              parte  din  nutreţuri  au  şi  luat  calea  si-                                                       surse  dc  furaje  care  se  găsesc  din  abun­  unul  dintre  ccî  mai  apreciaţi  muncitori   trecerii  în  dreptul  echipei  condusă  de
                                                raje  care  întrec  dc  două  ori  pe  cele   iar  o  echipă  de  cosasi  steînge  otava  de                                             Florian  Haiduc,  este  acum  de  circa  2  la   dc  lună  titlul  de  evidenţiat  se
              'ozurilor.  Pini  acum,  in  gospodăriile  pregătite  în  întregul  an  1963.  In  gropi  pe  alte  60  hectare.  Dacă  la  toate  aceste   denţă.  de  la  oţelăria  electrică  a  C.  S.  Hunedoa­            numără  strungarii  Martin  Am-
                                                                                                                                                       ra.  Condueîndu-şi  cu  pricepere  echipa  şi
                                                                                                                      A«a  stînd  lucrurile,  consiliile  de  con­
                                                                                  nutreţuri  mai  adăugim  şi  sfecla  fura­  ducere  ale  gospodăriilor  colective  tre­  organizindu-şi  bine  munca  reuşeşte  să   sută,  faţă  de  3,3  la  sută  cit  este  admis.   hruş,  Florca  Măciucă,  Romulus
                             Ln  gospodăria  colectivă  din  Râhău,  o  combina  unlnzr-   jeră  dc  pe  cele  10  hectare  şi  dacă  ţi­  buie  să  ia  cele  mai  eficiente   măsuri   înregistreze  numai  succese.  Pe  lingă  fap­  In  felul  acesta  ca  aduce  un  aport  pre­  Pivei,  frezorii  llic  Borcea  şi  Wil-
                         solă  de  siloz,  deşi  bună,  stă  de  peste  două  săptămtni  fără   nem  seama  dc  faptul  că  aici  se  va  con­  pentru  a  se  însiloza  cantităţi  tot  mai   tul  ca  îşi  depăşeşte  în  fiecare  lună  nor­  ţios  la  realizările  secţiei.  hclm  Peter,  termiştii  loan  Hc-
                         să  fie  folosită  la  însilozărt.                       tinua  cu  insilozarca  dovlecilor.  coceni­  mari  dc  furaje,  asigurindu-se  astfel  ani-   ma  cu  25  la  şuti,  oţelul  pe  care  îl  e!a-   bedean,  loan  Burcă  şi  mulţi  alţii.
                                                                                  lor.  colctclor  de  floarca-soarclui,  res­  mrlclor,  pe  perioada  de  stahutaţie,  o  \  borcază  este  întotdeauna  de  bună  cali-   N.  AVRAMESCU   IOAN  BERTOT1
                                                                                  turilor  de  la  grădina  de  legume  ctc,,   hrana  îndestulătoare  şi  dc  bună  calitate. I  talc.                     corespondent                      tehnician
                                                                                  vom  vcdc.i  că  animalele   gospodăriei
                                                                                  colective  din  Sebeş  vor  avea  asigurată
                                                                                  pentru  perioada  de  stabulatic  o  hrana
                                                                                  îndestulătoare  şi  de  buna  calitate.
                                                                                  întârzieri
                                                                                  nejusfilicafe
                                                                                    De  posibilităţi  asemănătoare  cu  ale
                                                                                  colectiviştilor  din  Sebeş  dispun  şi  gos­
                                                                                  podăriile  colective  din  Răhlu,  Apoldul
                                                                                  do  Sus  şi  Ludoş.  Cu  toate  acestea,  pînă
                                                                                  în  prezent  la  Răhău  şi  Ludo?  s-au  în-
                                                                                  silczat  numai  cîtc  270  tone  dc  nutre­
                                                                                  ţuri  (şî  acestea  fac  parte  din  însilo-
                                                                                  zările  timpurii),  constînd  din  trifolic-
                                                                                  nc  şi  diferite  ierburi.  La  gospodăria
                                                                                  colectivă  din  Rahău,  acţiunea  de  însî-
                                                                                  lozarc  a  fost  întreruptă  dc  peste  două
                                                                                  sâptămîni,  iar  la  Apoldul  dc  Sus  nici
                                                                                  măcar  nu  a  început.  In  cele  trei  gos­
                                                                                  podării  colective  sînt  trei  tocători  me­
                                                                                  canice  şi  o  combină  universala  dc  si­
                                                                                  loz.  care  însă.  din  lipsa  dc  preocupare
                                                                                  a  consiliilor  dc  conducere  dc  aici,  nu
                             MECANIZATORUL:                                        au  fost  puse  nici  acum  în  funcţiune.
                             — Tocătoarea  stă, porumbul  siloz  se  răscoace  pe  emip,
                          însămînţările  se  apropie...  Noi  ce  mai  aşteptăm /   începerea  însilozărilor  se  impune  cu
                             PREŞEDINTELE:                                         atît  mai  mult  cu  cît  în  fiecare   din
                             —  De  ce  te  grăbeşti,  tovarăşe ?  Mal  aşteaptă  că  doar   aceste  unităţi  trebuie  să  se   însilozeze                                VEDERE  SPRE  PARING.                                            Foto:  V.  ONOIU
                          au au  intrat zilele in  sac.                            cîte  cel  puţin  700  tone  de  diferite  nu­
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10