Page 53 - 1964-09

nnvT*ca Ctjntrfcll

Hu ri:^ rf
n a * v l . V n P/îOLETA*/ DIN TOATE ŢĂRILE. UN1Ţ1-VA t
Lucrările şedinţei Escala la Bucureşti
plenare lărgite a secţiei a primului ministru a! R.A.U.
6.A.S. din cadrul La 13 septembrie, primul ministru al Sedky Aziz, vicepremier al R.A.U., con­
Republicii Arabe Unite, Aly Sabry. în­ ducătorul delegaţiei guvernamentale care
Consiliului Superior soţit de Abdcl Mohsen Aho El Nor, s-a aflat într-o vizita în ţara noastră,
vice-premier, a făcut o escală la Bucu­ precum şi Mohamcd Fahmy Hamtd, am­
al Agriculturii reşti. basadorul R.A.U. Ia Bucureşti şi membri
înalţii oaspeţi au fost salutaţi la ae­ ai ambasadei.
Marţi dimineaţa au început în Capi­ Intre preşedintele Consiliului de Mi­
tală lucrările şedinţei plenare lărgite a roport dc Ion Gheorghc Maurcr, pre­ niştri al R.P. Romînc, Ion Gheorghe
Miniştri,
dc
şedintele
Consiliului
secţiei gospodăriilor agricole de stat Maurer şi primul ministru al R.A.U.,
din cadrul Consiliului Superior al A- Gheorghe Gaston Marin si Gogit Rădu- Aly Sabry, a avut Ioc o convorbire care
dc
lescu, vicepreşedinţi ai Consiliului
griculturii. Miniştri, Victor Ionescu, ministrul co­ a decurs într-o atmosferă cordială.
Participanţii dezbat rezultatele ob­ Cu acelaşi avion au plecat din ţara
ţinute in acest an de către gospodăriile merţului exterior, Gheorghe Râdoî. mi­
nistrul industriei construcţiilor de ma­
agricole de stat în cultura griului şi şini, Mircea Maliţa, adjunct al ministru­ noastră şî membrii delegaţiei guverna­
mentale a R.A.U., care a încheiat acor­
măsurile tchnico-organizatoricc pentru lui afacerilor externe, dc membri ai dul de colaborare economică şi tehni­
buna desfăşurare a însămînţărilor, re­ conducerii unor ministere, precum şi dc că între R.P, Romînă şi R.A.U.
coltărilor şl celorlalte lucrări agricole alte persoane oficiale.
ANUL >C NR. MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini, 20 bani de toamnă. Se dezbat, de asemenea, Au fost, dc asemenea dc faţa dr. (Agerprcs)
măsurile pentru realizarea planului in
sectorul dc producţie animală şi uncie
probleme economico-financiarc ale gos­ înapoierea în l'apilală
podăriilor agricole dc stat.
A ÎNCEPUT n o u l a n ş c o l a r f 9 pvof. Bucur Schîopu, prim-vicepreşedin- a tovarăşului Mifiai I>alea
Lucrările şedinţei au fost deschise dc
O
tc al Consiliului Superior al Agricul­ Marţi seara s-a înapoiat în Capitală Lj sosire, pc aeroportul Băneasa, au
turii, şeful secţiei gospodăriilor agri­ tovarăşul Mihaî Dalca, preşedintele fost de faţă Bujor Almăşan, ministrul
cole dc stat. Consiliului Superior al Agriculturii, minelor $î energiei electrice, Gheorghe
Peste 5.000 de elevi din oraşul Deva In prima zi a lucrărilor, Trîţă F5- care a făcut o vizita oficială în Austria Pcle, adjunct al ministrului afacerilor
au pornit în această dimineaţă din niţâ, secretar general al Trustului Cen­ la invitaţia ministrului agriculturii şi externe, Bucur Şchiopa, prim-vicepre-
pragul toamnei spre şcolile de 8 ani, tral Gostat, a prezentat referatul „Re­ silviculturii, dr. mg. Karl Schlcînzcr. şedinte sî Nicolac Ionescu, vicepreşedin­
spre şcoala inedîe „Decebal* şi Şcoala zultate obţinute în gospodăriile agri­ însoţit dc specialişti în agricultură, el te al Consiliului Superior al Agricul­
pedagogică. Peste 5.000 de şcolari în­ cole de stat în cultura griului în anul a vizitat institute dc cercetări, unităţî turii, precum şi alic persoane oficiale.
cearcă azi bucuria şi emoţia revederii 1964“. Au fost apoi dezbătute proiec­ industriale şi agricole, instituţii de cul­
cu colegii şi profesorii, cu şcoala. Cei tele planurilor dc măsuri pentru des­ tură şi artă. (Agerprcs)
mai mici, care azi şi-au îmbrăcat pri­ făşurarea la vreme şi în bune condi­
ma oară uniformele şcolare, s-au în- ţii a însămînţăriî griului de toamnă,
tîlnlt nu numai cu şcoala, cu clasa, cu recoltării porumbului, legumelor şi Propagandişti
învăţătorul, dar şi cu manualele pri­ strugurilor.
mite gratuit, cu aceste cărţi din filele Lucrările şedinţei continuă.
cărora vor culege primele noţiuni pen­ (Agcrpres). în excursie de documentare
tru a pomi apoi pe drumul cunoaşterii.
In această dimineaţă din pragul toam­ Plecarea unei delegaţii In cadru! programului dc pregătire le, tltnd explicaţii asupra procesului de
nei, aproape 3.000 de elevi din oraşul a propagandiştilor şi a membrilor bi­ producţie.
Deva vor răsfoi manualele gratuite din a U .T.M şi U.A.S.R. rourilor organizaţiilor dc bază, Comi­ In a doua zi a excursiei a fost vizita­
care vor învăţa. Valoarea acestor cărţi fa Moscova tetul orăşenesc Deva al P.M.R., a or­ tă „Expoziţia realizărilor economici
depăşeşte suma de 156.000 lei. Iată unul ganizat în zilele dc 12 şi 13 septem­ naţionale a R.P. Romînc* din Bucu­
din semnele grijii partidului pentru Marţi dimineaţă a părăsit Capitala brie a.c., o excursie de documentare. reşti, precum şi monumentul eroilor
şcolarii de azi, numai un semn din delegaţia U.T.M. şi U.A.S.R. caic va Cei peste 150 dc propagandişti şi clasei muncitoare din Parcul Libertăţii.
multe altele al condiţiilor noi de învă­ participa la „forumul mondial de so­ membri ai birourilor organizaţiilor dc Tot în Bucureşti au fost vizitate locuri
ţătură. Şi acestui semn, copiii ştiu să-i lidaritate al tineretului şi studenţilor bază au vizitat cu acest prilej Uzinele legate de desfăşurarea insurecţiei ar­
răspundă prin fapte. Cuvintele calde pa în lupta pentru eliberare şî indepen­ dc tractoare şî de autocamioane din mate din august 1944.
care le-au adresat pedagogilor lor, flo­ denţă naţională, pentru pace", care va Braşov. In timpul vizitării secţiilor uzi­ Excursia s-a dovedit deosebit de uti­
rile dăruite, angajamentele pc care şi avea loc la Moscova între 16—24 sep­ nelor, tovarăşi din comitetele de partid lă. contribuind la îmbogăţirea cunoş­
le-au luat în această dimineaţă, atestă tembrie 1964. respective şt ingineri, au vorbit vizi­ tinţelor propagandiştilor în domeniul
dorinţa lor de a porni cu încredere şî Delegaţia este condusă de Petre Ena- tatorilor despre istoricul dezvoltării în­ economic şi al trecutului dc lupta al
dragoste pe drumul cărţii, al viitorului, cbc, prim-sccretar al C.C. al U.T.M. treprinderilor, despre realizările actua­ partidului şi poporului nostru.
„ Bine aţi
LA MASA ROTUNDA
Urarea le-a fost adresată încă la
poarta intrării principale. Era scrisă cu
litere mari, albe, pe o eşarfă roşie. Se A sunat clopoţelul, Elevii clasei a lll-a din Simeria intră in noua lor clasă.
adresa tuturor elevilor şcolii medii „De-
cebal" din Deva, celor care în aceas­ Creşterea productivităţii muncii
tă dimineaţă însorita, adunaţi într-un la această festivitate o dorinţă : Să în­ vom îndeplini cu succes, va avea roade tau pe bănci. In clasa a IlI-a experi­
careu enorm, în curtea străjuită de văţăm, să învăţăm bine. Vă promitem bogate atunci cînd vom munci împreu­ mentala, Carmen, Delia, Crisrina, Va­
castani bătrîni, ascultă cuvintele calde dragi tovarăşi profesori, dragi părinţi, nă. De la voi cerem un lucru : să în­ lentin, Smaranda au şi prins să le răs­
ale tovarăşului Dumitru Susan, direc­ stimaţi oaspeţi. văţaţii Indeplinindu-1 veţi reuşi să vă foiască. Limba romînă, aritmetica, geo­
torul şcolii. — Pentru noi acesta este ultimul an însuşiţi trăsăturile noi pe care vi ie te aducea cu ea taine necunoscute. Bu­ cate de sporire a producţiei
grafia regiunii Hunedoara, fiecare car­
„Deschiderea noului an şcolar se lea- în şcoala medie. Am învăţat aici în cere viaţa, societatea contemporană.
şă de un moment însemnat din istoria condiţii pe care părinţii noştri nici n-au Clopoţelul a sunat. Clinchetul lui s-a curia stăpînea întreaga clasă. Privirile
învăţământului din patria noastră : În­ îndrăznit să le viseze. Şi ne-a fost drag auzit prima oară in acest an şcolar. învăţătoarei dirigintă Vîrvonia Cojo- Colectivul de muncitori, ingineri şi Rgdăm mai jos cîtcva aspecte discu­ dîcat la nivelul celor fruntaşe este edi­
cheierea procesului de generalizare a să învăţăm... 1.220 de elevi şi-au ocupat locurile în caru mîngîlau căpşoarcle aplecate dea­ tehnicieni de la Exploatarea minieră tate. ficator în acest sens.
învăţămîntului de 8 ani. Această mi­ Elevul Dan Ghcorghiu din clasa a bănci. Pentru 800 dintre ci, cei din supra manualelor. I-a lăsat să-şi râs» Deva a obţinut în cele opt luni ale Avînd tot timpul în centrul atenţiei
nunată realizare care situează ţara noas­ Xl-a vorbeşte însufleţit. Parcă toată clasele .1—6, manualele gratuite aştep­ foiască în voie cărţile, să se bucure. acestui an rezultate frumoase. Planul de Muncă politică concretă, problemele producţiei, comitetul dc
tră printre ţările cu un îualt nivel de bucuria din această dimineaţă ar fi uu* producţie la minereu extras a (ost înde­ partid şi birourile organizaţiilor de bază
dezvoltare al îuvăţămîntului, este o vie mai şi uumai a lui. plinit in proporţie de 101,3 la sută. Este P.M.R. au intervenit operativ atunci
expresie a caracterului democratic al demn de remarcat că îndeplinirea şi de­ eficace cînd balanţa realizării planului a tîn» să
şcolii noastre, a rolului ei în sistemul Cînt de bucurie păşirea planului s-a făcut pe seama se încline spre negativ. La o astfel de
Conferinţa organizaţiei de partid din
mijloacelor cultural-educative. La cei creşterii productivităţii muncii, capitol exploatarea noastră, a spus tov. Ale­ situaţie creată în luna mai, comuniştii
aproape 4 milioane de elevi din ţară, „Cît timp vor fi pc lume flori şi vise la care s-a realizat o depăşire a planu­ Iulian Doţa, Cîţu Negrei, Ioan Moro-
care azi au pornit spre şcolile de cul­ Şî primăveri şî stele-n nesfîrşit, lui cu 2,1 la sută. xandru Voiculcscu a hoiărît, printre al­ şan şi Cornel Drăguş, au primii sarci­
tele, ca productivitatea muncii să creas­
tură generală, profesionale şi tehnice, Cîntări de biruinţă larg deschise Preocuparea pentru îmbunătăţirea că pînâ la sfîrşitul acestui an incit să na să organizeze munca în brigăzile ce
şcoala noastră se îuscrie cu 1.800 de Vom înălţa partidului iubit*. procesului de muncă este continuă la nu îşi realizau planul. Rezultatele nu au
elevi. Pe voi, dragi şcolari, vă aşteaptă Cîntecul a izbucnit din sute de piep­ E.M. Deva, şi caracterizează întregul co­ depăşească prevederile planului cu 0,5 la mtîrziat să se arate. La scurt timp după
aici săli de clasă spaţioase şi luminoa­ turi. Era un uriaş cor dc copii format lectiv de muncitori, ingineri şi tehni­ sută. Pentru realizarea acestui obiectiv această măsură brigăzile s-au ridicat la
se, laboratoare şi muzee şi cabinete de ad-hoc pc o scenă imensă : curtea şco­ cieni. comitetul dc partid a orientar condu­ nivelul celor fruntaşe. Brigada tov. Cor­
specialitate, material didactic modern, lii pedagogice din Deva. Era un cîntec Pentru a putea relata mai pe larg cerea administrativă să ia un complex nel Drăguş dc !a pregătiri s-a eviden­
baze sportive, internate bine dotate*. drag pc care cei aproape 1.300 dc elevi măsurile întreprinse pe linia creşterii de masuri tehnîco-organizatorice menîie ţiat în mod deosebit reuşind să realizeze
au ţinut să-l înalţe în această diminea­ productivităţii muncii precum şi ceea ce să ducă la descoperirea şî valorificarea două cicluri într-un schimb
Elevii ascultă. Bucuria le-a înflorit rezervelor interne în acest domeniu. 1-
obrajii, le-a aprins lumini în priviri. ţă din zorii toamnei, cînd păşesc cu o şî-a propus colectivul de aici în vederea mediat după conferinţa de partid, holâ- Deoarece de calificarea muncitorilor
Cuvintele directorului cheamă, îndeam­ bucurie nestăvilită pc drumul cunoaş­ menţinerii şi dezvoltării succeselor ob­ rîrea luată a fost larg popularizată în depinde în marc măsură realizarea pla­
terii.
nă : „De aici, din locul nostru tradi­ ţinute, redacţia ziarului „Drumul socia­ cadrul organizaţiilor de bază şi a co­ nului, comitetul de partid a recomandat
ţional de adunare, pornim azi pe un Cuvintele calde dc bun venit, dc lismului" cu sprijinul comitetului dc lectivelor de muncitori. Acest fapt a conducerii administrative, comitetului
drum care trebuie să-l străbatem îm­ succes şî spor la muncă adresate dc to­ partid al Exploatării miniere Deva a or­ prilejuit sporirea angajamentelor şî a sindicatului şi comitetului U.T.M. 'ă
preună, în cursul unui an şcolar. Este varăşul A. Chiţei Gheorghe, directorul ganizat o discuţie în jurul mesei rotun­ dat un nou avînt întrecerii socialiste. organizeze un curs dc ridicare a cali­
drumul descifrării migăloase a taine­ şcolii pedagogice, de către reprezen­ de. La această discuţie au participat to­ Birourile organizaţiilor dc hază au luat ficării profesionale. • Cursul ce funcţio­
lor ştiinţei cuprinse în cărţile cursului tanţii organelor locale de partid şi de varăşii: Alexandru Voiculcscu. secreta­ măsuri ca în fruntea brigăzilor să fîe nează pentru mineri, ajutori mineri şt
mediu. Pe acest drum trebuie sâ înain­ stat, vor constitui pentru elevi în­ rul comitetului de partid al E.M. Deva, numiţi muncitori cu multă experienţă artificier: este strîns legat de problemele
tăm cu paşi siguri, fără poticniri, fără demn pentru o muncă perseverentă pc ing. Vasile Cîrpan, inginer şef, Mihai în organizarea producţiei, membri şi practice ridicate de coandiţiile dc zăcă-
calea ştiinţei.
grabă, dar şi fără întîrzicri pentru a Niculiră, preşedintele comitetului sindi­ candidaţi de partid, care să mobilizeze mînr ale fiecărui loc dc muncă. Pentru
ajunge la timp şi sigur la ţinta dorită*. — A învăţa nu este numai un drept, catului, ing. Dumitru Roşea, şeful servi­ maiştrii mineri funcţionează un curs de
ci şi o datorie patriotică — a spus în colectivul la îndeplinirea şi depăşirea an­ îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale.
Eleva Adriana Stratulat s-a desprins cuvîntul său tov. Gabricla Vuşdea, se­ ciului producţie, ing. Marin Sebescu, şe­ gajamentelor. La ora actuală peste 60 Un accent deosebit s-a pus pe munca
din careu. A venit în faţă. Obraţii i cretara organizaţiei de partid din şcoa­ ful serviciului mecanic şef, ing. Ioan la sută din totalul brigăzilor sînt con­ politică dc ridicare permanentă a con­
s-au îmbujorat. Apoi vocca-i caldă a lă. Sarcina nobilă şi dc răspundere pe Rusii, şeful serviciului organizarea mun­ duse dc comunişrî, iar în majoritatea ştiinţei socialiste. La indicaţiile comite­
dominat curtea s care o avem noi, cadrele didactice, dc schimburilor lucrează membri şi candi­ tului dc partid, comitetul sindicatului
— Iată-ne din nou împreună în a- a vă forma şi educa în spiritul respec­ cii, ing. Aure! Popa, şeful cabinetului daţi de partid. Această repartizare ju­ şi comitetul U.T.M. au luat o seric de
ceastă frumoasă dimineaţă de toamnă, tului faţă dc muncă, al dragostei pen­ tehnic, ing. Tiberîu Corinda, şeful sec­ dicioasă a avut ca urmare îmbunătăţi­ măsuri. Astfel, a arătat în cuvîntul său
Ne-am regăsit veseli şi sănătoşi după tru învăţătură, al cinstei şi modestiei, torului II, tov. Eduard Mihai, maistru rea organizării producţiei, întărirea dis­ Iov. Mihaî Niculiţă. pentru a stimula
o vacanţă minunată petrecută la mun­ al simţului datoriei, trăsături înalte pe miner principal sectorul II, şî tov. Ni- ciplinei în muncă, a stimulat iniţiativa mîndrîa dc a fi fruntaş în producţie,
te şi la mare. Fiecare am adus cu noi care le cere societatea noastră noua, o colae Bubui, miner şef dc brigadă, se­ masei dc muncitori. Exemplul şefilor de printre alte forme de popularizare, în
Două viitoare colege Iac cunoş- cretarul organizaţiei de bază P.M.R. nr. echipă fruntaşi Nicolae Bubui, Lndis- fiecare sector este amenajat un panou cu
lau Ghezan şî Iulian Doţa, care au pre­
a şcoala viitorilor constructori tinţă. 2 din sectorul II. luat echipe râmase în urmă şî lc-au rî- fanioanele dc evidenţiat în întrecerea
socialistă. Prin grafice de producţie ope­
rative sînt popularizate realizările la
Grupul şcolar dc construcţii Deva. la învăţătură. Le vorbeau „mezinilor" Nici nu se poate altfel. Elevii îşî pun nivelul sectorului. Lozincile concrete
In curtea şcolii de la poalele cetăţii e — elevilor care acum păşesc pentru în gînd zeci de întrebări : „In ce clasa popularizează sarcinile dc plan pe sec­
animaţia specifică începerii unui nou prima data pragul şcolii profesionale voi fi repartizat ? Cine îmi va fi pro­ Lucrări actuale îsi agricultură tor şi schimb.
an şcolar. Grupuri-grupuri dc elevi — despre condiţiile de viaţă şi învă­ fesor ? Care sînt tainele meseriei ale­
discută aprins. O parte din eî sînt în ţătură care Ic sînt create. Aveau des­ se Multe dintre aceste întrebări
anul II al şcolii profesionale, alţii în pre ce povesti. Şcoala lor arc săli dc urmează să-şi primească răspunsul chiar Măsurile tehnico-
anul UI. Mulţi însă păşesc azi pentru clasă spaţioase, luminoase, este dotată acum, peste cîtcva clipe. Iată că se lasă
prima oară pragul şcolii. Meseriile de cu tot materialul didactic necesar. In tăcere. După cîteva clipe, tov. Ioan Mi- La semănatul orzului organizatorice au dat
2Îdari, zugravi, instalatori, mecanici, cadrul şcolii există trei ateliere unde liăluş, directorul Grupului şcolar de
i-au atras dc cînd erau pe băncile şcolii elevii din anul 1 au posibilitatea sâ lu­ construcţii din Deva, rosteşte cuvîn­ rezultate
clementa e. Pentru ei, meseria dc con­ creze practic. La toate acestea sc mai tul de deschidere. Vorbesc apoi tova­ sfecla de zaliăr înfăptuind orientarea dală cu privire minţele şî pregătit terenul necesar, ime­
structor este cea mai frumoasă. I-am adaugă internatul şcolii cu dormitoa­ răşii Mircea Lucaci, prim-sccretar al Co­ la concentrarea şi profilarea producţiei diat după însămînţaroa celor 35 ha. cu Urmind indicaţiile comitetului de
recunoscut pe Aurel Floricel, pc Ioan re confortabile, cantină, spălătoarele, mitetului regional Hunedoara al U.T.M., Una din lucrările care se bucură de agricole, gospodăria dc siai din Calda secară masă verde, s-a ticeut la însă- partid, conducerea exploatării a între-
Gros, pc Ioan Lazăr, pc Gheorghe San­ clubul etc. Şcoala are cadre didactice ing. Gheorghe Şefcr, directorul Trustu­ o atenţie sporită dîn partea colectiviş­ s-a specializat pentru producţia dc lapte mînţatul orzului. înainte dc începerea piins un studiu pcniru descoperirea şi
du, pc Tonia Pulhac şi pe mulţi alţii bine pregătite, care sc preocupă cu lui regional de construcţii Huncdoara- tilor din Vinerea este recoltatul sfe­ şi struguri. Pentru asigurarea unei baze semănatului, pentru a asigura desfăşura­ viJoritîcarea rezervelor interne caic «ă
care au luat la examenul de admitere multă pasiune dc educarea elevilor. Deva, elevi, oârinţi. Sînt prezentate clei dc zahăr. Datorită organizării judi­ furajere corespunzătoare, acestei unităţi rea acestei lucrări la un nivel agrotehnic couduiă la creşterea productivităţii
numai note bune şi foarte bune. I-am Ora 9. Forfota din curte încetează. noile cadre didactice. Elevii fac cunoş­ cioase a muncii, în primele zile dc la îi revine sarcina să cultive cu orz o su­ corespunzător s-a făcut im instructaj cu muncii. Tov. Vasjlc Cîrpan, inginerul
întîlnit şi pc elevii Ludovic Furcă, Ana In faţa intrării principale, toţi elevii tinţă cu profesorii cu care vor munci, înceocrea acestei lucrări, s-a recoltat prafaţă de 1.000 ha. Ţinînd seama de ne­ mecanizatorii şî lucrătorii care vor de­
Barbu, Ioan Tomcscu, Dorel Costescu, se adună în careu. Sînt prezenţi pro­ cu sălile de clasă, cu orarul. Şi apoi, producţia dc pe 6 hectare, concomi­ cesitatea creşterii producţiei la ha, lu­ servi scmănătorile. Cn acest prilej ei au n. CRICOVEANU
Mircea Hăncilă, din anul II şi din anul fesorii, pedagogii, mulţi părinţi. Pe fe­ trec la lecţie... tent cu aceasta făcindu-se şi transpor­ crătorii dc U G.A.S. din Calda au stabi­ fost instruiţi asupra modului de folosi­ f C c n t l n u n r e Ui onq, S -a )
III ai scolii Drofcsionale. toii fruntaşi tele tuturor citeşti nerăbdare, emoţii. D. LUPAŞCU tul ei la locul dc expediere către fabri­ lii din timp masurile necesare care să re a maşinilor şi cu privire la condiţiile
ca cu care s-a încheiat contractul. asigure realizarea acestui obiectiv. In a- tehnice în care trebuie executat semă­
In continuare sc lucrează cu forţe fară dc faptul că s-a întocmit schiţa natul. Pentru ca însâmînrârile <5 fîe în-
sporite pentru ca strînsul sfeclei de za­ pcniri, amplasarea judicioasă a culturii, cao’ratc în epoca optimă, în afară dc ma­ La c o n c re t
hăr să fie terminat în termenul sta­ s-a asigurat şi condiţionat din timp can­ şinile G.A.S., Ia semănat vor fi folosite
bilit în grafic. Dc remarcat faptul că titatea dc sămînţi necesară şi s-au tri­ şî semănători dc la S.M.T. A'Sa. Tor în
datorită aplicării măsurilor agrotehnice mis probe pentru analiză la laboratorul acest scop, ţinînd seama că pc o supra­
culturii sfeclei dc zahăr, producţia este regional. Dc asemenea, s-a acordai o a- faţă însemnată orzul sc va însămînţa Medicul Radu lrimescu din
cu 3.400 kg Ia ha maî marc faţa de tcnţie sporită eliberării terenului şi exe­ după recoltarea porumbului sî a altor Pctrila eliberează certificate de
cea planificată. cutării lucrărilor dc pregătire a patului culturi dc toamnă, consiliul G A. S. a boala cu uşunnu.
Consiliul de conducere al G.A.C. ţi- germinativ. Astfel, s-a reuşit să sc exe­ stabilit măsuri pentru eliberarea la timp
nînd scama de faptul că terenul care a cute arături dc vară şi discitiri pe o su­ a terenului.
fost ocupat cu sfeclă va fi însătnînţat
cu orz, a luat măsuri pentru fertiliza­ prafaţa de 542 ha. Pe o marc parte din Din rîndnl mecanizatorilor, la lucră­
rea suprafeţei respective cu superfosfat suprafaţa amintită o dată cu efectua­ rile dc pregătire a terenului şî semănat
şi pregătirea patului germinativ pentru rea arăturilor s-au încorporat sub braz­ s-au evidenţiat în mod deosebit tracto­
cultura dc orz.
N. TUDOSF. dă însemnate cantităţi dc îngrăşăminte riştii Aurel Raica, Ioan Picoş, Nicolae
corespondent organice. Avind asigurate din timp se­ Marcu şi alţii.

O acţiune importantă:

SiCO ltATUi STâUâUSM - ) n
J i l

La gospodăria colectivă din Răhău agricolă dc toamnă, s-a avut în vedere Cea mai marc cantitate din produc­
viţa dc vie pc rod ocupă o suprafaţă dc volumul necesar de lucrări ce trebuie ţie sc va vinîfica la centrul din Sebeş,
77 ha. Ţinînd seama dc faptul că or­ efectuate la însămînţaroa pâioasclor şi în care scop. s-a stabilit ca o dată cu
ganizarea temeinică a lucrărilor dc re­ recoltarea culturilor, asigurîndu-se o începerea recoltatului, cele două auto­
coltat prezintă o mare importanţă pen­ organizare judicioasă a muncii pe bri­ camioane ale G.A.C să fie folosite la
tru realizarea unor producţii sporite şî găzi şi o folosire raţională a mijloace­ transportul strugurilor la acest centru.
dc bună calitate de vinuri, consiliul lor de transport. Pentru recoltarea Pentru ca recoltatul să înceapă la timp,
dc conducere al G.A.C. s-a orientat strugurilor s-a stabilit un grafic in care se iau probe care sînt analizate la la­
spre luarea măsurilor corespunzătoare s-a prevăzut ca această lucrare să nu boratorul din Sebeş.
care si asigure evitarea oricăror pier­ dureze mai mult de 14 zile. In vederea Prin înfăptuirea măsurilor stabilite,
deri cantitative şî calitative la recolta respectării epocii optime de recoltat au colectiviştii din Răhău vor asigura ter­ MEDICUL: — $rîî că n-aî nimic?
fost luate măsuri dîn timp pentru pre­ minarea recoltării strugurilor în epoca Iţi dau 3 zîlc de concediu dar... al
dc struguri. In acest scop, la întocmi­
gătirea mijloacelor şi a întregului in­ optimă, contribuind astfel la obţinerea grijă, să spui ca eşti bolnav dc gas-
Abia au intrat in clasă şi, curioşi, copiii care anul acesta încep să descifreze taina semnelor tipa- rea planului He măsuri tehnice şi or- ventar ce sc va folosi la vinîficarea unor vinurî de bună cal'ir.ic şi a unor trită.
rlte aplecat cu n esaţ asupra abecedarelor, puse de nd'.r.i grijulii ţc c : b o i s c i l o i i o»lor stabilite pe;..;u UIK, i-..;. Ulii re___ . .â.Lul venit ui i Uneşti sporite. D:s:n dc V. MIHMLIŞCU