Page 57 - 1964-09

Lucrările plenarei
P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E . D N I Ţ U V Â )
a secţiei G.A.S.
(T ifiţi în numărul de azi Consiliul Superior

ai Agriculturii
♦ Informaţii de partid ♦ Să ne cunoaştem patria.
♦ Toi mai multe conserve din Delta Dunării — ţinut al necon­ Miercuri au continuat în Capitală lu­
legume şi fructe tenitelor prefaceri. crările plenarei lărgite a secţiei gospo­
dăriilor agricole dc stat din Consiliul Su­
♦ Start in campionatul regio­ File de jurnal. De la expo­ perior al Agriculturii.
nal de handbal ziţia realizărilor economiei naţio­ Au fost dezbătute măsurile tchnico-
organizatoricc ce vor fi luate în gospo­
♦ Oamenii schimbă înfăţişa­ nale a R.P. Romine. dăriile agricole dc stat pentru asigurarea
rea satelor (pag. a 3-a) îndeplinirii planului în sectorul produc­
(pag. a 2-o) ţiei animale pc anul 1964, precum şi mă­
♦ De peste hotare suri privind realizarea planului econo-
^ Printre muncitorii depoului micofinanciar.
C.F.R. Teiuş (pag. a 4-o) In cadrul discuţiilor, numeroşi parti­
cipanţi au împărtăşit din experienţa a-
4 pagini; 20 bani cumulată dc unităţile în caic lucrează.
Plenara a adoptat planul dc măsuri
menite să asigure desfăşurarea în bune
condiţii a însămînţării griului şi a ce­
lorlalte culturi dc toamnă, recoltarea la
,V/m ’ timp şi fără pierderi a porumbului, le­
gumelor şi strugurilor, pregătirea ogoa­
s

n
i
i e
e
e
e
u
a
relor, îndeplinirea planului în sectorul
producţiei zootehnice şi obţinerea unor
rcz.ultaie economice superioare. In acest
scop a fost adoptată o hotăvîrc.
In ÎNTRECEREA SOCIALISTA Schiopu, prim-viccprcşcdintc al Consiliu­
In încheierea lucrărilor, prof. Bucur
lui Superior al Agriculturii, a subliniat
principalele sarcini' ce revin gospodării­
lor agricole de stat în perioada actuală.
Cu planul anual Realizarea şi depăşirea (Agcrpres)
la fontă cu cocs i'conumisît
îndeplinit Pentru transportarea
la timp a sfeclei de zahăr
Colectivul de muncitori, tehnicieni B IL A N Ţ D U P Ă 1 5 Z I L E
şi ingineri de la secţia vată minerală O dată cu începerea producţiei de
a întreprinderii de materiale de con­ zahăr din noua recoltă au fost luate
strucţii Bîrcca, antrenat în întrecerea D IN L U N A S E P T E M B R I E măsuri pentru transportarea la timp şi
socialistă, a reuşit ca pină la 16 sep­ în bune condiţii a sfeclei dc zahăr ne­
tembrie a.c. să-şi realizeze integral cesare fabricilor dc zahăr. Au fost asi­
planul de producţie pe anul 1964. In ultima „Agendă dc întrecere" pu­ frumoase menţinem vie flacăra întrece­ gurate din timp trenuri pentru trans­
Acest succes este urmarea organizării blicată în coloanele ziarului nostru, s-a rii, căutînd să aplicăm cele mai eficien­
portul unor cantităţi sporite dc sfe­
judicioase a schimburilor şi locurilor de arătat pe scurt că furnaliştii din Hune­ te măsuri" — explică Ghcorghe Dumi­ clă dc zahăr faţă dc anii precedenţi.
muncă, folosirii agregatelor la capacita­ doara, aplicînd iniţiativa dc a realiza şi tru, secretar al unei organizaţii dc bază Totodată, în staţiile dc depozitare, lu­
tea nominală proiectată şi însuşirii le­ depăşi angajamentul la fontă, cu cocs dc la secţia a Il-a furnale. „Noi ne stră­ ciul a fost organizat attt ziua, cit şî
ft u:ice a tehnologici de fabricaţie. în­ economisit, au mers din succes în suc­ duim să menţinem o temperatură cît mai noaptea pentru încărcarea şi descărcarea
ces. In luna august fiecare din cele trei ridicată a aerului insuflat şi o presiune
drumarea competentă a activităţii eco­ vagoanelor.
secţii dc furnale şi-a depăşit substanţial ch mai înaltă la gîtul furnalului" — spu­ Oraşul nou Brad. Vedere nocturnă.
nomice de către organizaţia de partid planul dc producţie, la fel Secţiile de aglo­ ne loan Popa dc la secţia a lll-a. „Iar (Agcrpres)
s-a concretizat în măsuri tclinico-orga- merare şi cocscric. S-au produs peste noi avem mereu în atenţie folosirea de­
nizatoricc luate de conducerea între­ plan mai mult de 4.600 tone fonta. Pe plină a timpului efectiv dc lucru şi do­
total, întreaga depăşire a fost obţinută zarea corectă a materiilor pentru aglo­ A N C H E T A N O A S T R A
prinderii pentru creşterea productivită­
pe seama cocsului economisit. merare", spun aglomcratoriştii.
ţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii
Prin urmare a fost marcat un nou pas Roadele strădaniilor lor sînt concre­
produselor — obiective principale ale important pe drumul înfăptuirii anga­ tizate în cele 228 tone aglomerat pro­
întrecerii socialiste. Ridicindu-şi con­ jamentului. Dumitru Cosmîncă şi loan duse peste plan la aglomcratorul nr. CUM AŢI PRhGĂTIT INSAMÎNJATUL GRIULUI ?
tinuu nivelul pregătirii profesionale, co­ Nimu dc la cocserie, Augustio Haiduc, 1, precum şi 266 şi respectiv 1.300 tone
împreună cu schimbul său, de la aglo- fontă produsă peste plan la secţiile a Il-a
lectivul de muncă dc aici a folosit din mcratorul nr. 1, llie Mîtcă, Nicolae Co- SÎ a lll-a furnale pînâ la 15 septembrie
Experienţa unităţilor agricole frun­
plin timpul dc lucru, capacitatea liniei valiov, Petru Lipşa, Simion Jurcă de la Ele se completează armonios cu o calitate taşe a dovedit că realizarea unor pro­ Ponca pc mai mult de 72 la sută din tul terenului. Acest lucru a permis ca lăturile să fie dc bună calitate, în a-
tehnologice moderne instalată, ceea ce furnale şi toţi ceilalţi, care au muncit corespunzătoare a aglomeratului şi redu­ ducţii sporite dc griu este condiţionată suprafaţă, iar restul terenului va fi o- piuă acum să sc poată pregăti patul gregat cu plugurile s-au folosit şi gra­
cupat de soiurile Harach, Bczostaia şi
a dus la depăşirea sarcinii dc creştere cu , însufleţire pentru realizarea lui, a- cerea simţitoare a consumului specific in bună parte dc măsurile tehnice şi or­ nr. 301. Pc baza experienţei acumulate germinativ pe mai muh dc 50 la sută pele stelate. In afară dc ccic 127 ha, s-a
veau de ce să fie mulţumiţi. de cocs pe tona dc fontă. din suprafaţa repartizată pentru cul­ mai pregătit patul germinativ pc încă
a productivităţii muncii. In fruntea în­ ganizatorice ce se iau în vederea asi­ în anii trecuţi, soiul Bczostaia, care va­ tura griului. 25 ha dc pc care s-a recoltat sfecla de
Păşind în luna septembrie, la secţiile gurării însămînţării la un nivel agro­
trecerii s-au situat brigăzile conduse de a Il-a şi a 111-a furnale, săgeţile indica­ La cocscric în schimb, pină zilele tehnic corespunzător. In complexul de lorifică bine agrofondurilc bogate, se zahăr. Pentru realizarea de producţii
trecute planul era ncrealizat. Rezistenţa
comuniştii Adalbcrt Furca şi Arpad toare dc pe graficele întrecerii socialiste cocsului — indicatorul principal de ca­ măsuri agrotehnice aplicate la cultura amplasează pe terenurile de luncă, unde sporite vom urmări ca arăturile să fie
a avut ca plante premergătoare cuituri
Tordoi, precum şi topitorii Liviu Bo- au continuat să urce, la fel la fabrica litate — înregistrează o scădere faţa dc griului dc marc însemnătate sînt am­ care au eliberat din vreme terenurile. Executarea lucrărilor făcute cu ccl puţin 10 zile înainte de
de aglomerare nr. 1. Acesta este mersul însămînţarc. In acest scop, organizaţia
bric, Ghcorghe Moraru, loan Vlăduţ, lunile anterioare. Minusuri se citesc şi plasarea judicioasă a soiurilor, executa­ Tarlalele respective au fost fertilizate de partid a sprijinit şî îndrumai con­
firesc al lucrurilor ; dc la bine spre mai de pregătire a terenului
rea în bune condiţii a lucrărilor de pre­
Dumitru Pasăroiu şi alţii. bine. Succesele trebuie consolidate şi pe panourile întrecerii de la secţiile I gătire a terenului, aplicarea raţională a în anul trecut, dar pe Ungă aceasta, o siliul dc conducere al gospodăriei co­
dezvoltate, experienţa dobîndită, folosită furnale şi fabrica de aglomerare nr. 2. îngrăşămintelor, asigurarea seminţelor mare parte din teren se va fertiliza cu Acesta este unul din factorii dc care lective să ia măsuri pentru organizarea
SILVIU ANGHEL drept bază pentru noi realizări. La secţia I furnale a crescut şi consumul şi pregătirea lor ctc. îngrăşăminte organice şi minerale. Pen­ depinde în măsură hotărîtoare soarta temeinică a recoltării porumbului, de­
maistru „Ca să putem obţine mereu rezultate dc cocs. Este neîndoielnic că la apariţia tru soiul Ponca s-au rezervat terenuri producţiei, a subliniat tov. ing. loan oarece după această cultură sc insă-
acestor inconveniente au condus şi o Ţinînd scama dc faptul că ne mai care au fost ocupate cu leguminoase şi mînţează peste 100 ha cu grîu. In ve­
scamă de greutăţi. Cărbunii pc carc-i desparte puţin timp pînă la începerea cu porumb pentru boabe. In vederea Popa, dc la G.A.C. din Deva. Iată de derea eliberării la timp a suprafeţei
primesc cocsarii în ultimul timp, nu-s insăminţărilor, am rugat pc inginerii eliberării la timp a suprafeţelor desti­ ce s-a acordat o atenţie deosebită apli­ respective s-a stabilit ca imediat după
totdeauna de calitatea cca mai bună. Fur­ agronomi dc la gospodăriile colective nate a sc însămînţa cu grîu s-au luat cării diferenţiate, în funcţie dc condi­ recoltarea ştiuleţilor să sc scoată coce­
nalul nr. 2 are uzură înaintată şi un din Gcoagiu şi Deva să ne răspundă la măsuri pentru ca porumbul dublu hi­ ţiile locale ale gospodăriei noastre co­ nii la marginea tarlalelor, pcrmiţînd
mers greoi. Dar tot atît de adevărat este întrebarea cum au pregătit aceasta ac­ brid 101 să fie recoltat cu ştiuleţi şi lective, a recomandărilor Consiliului astfel mecanizatorilor să efectueze ară­
că nu s-a depus tot efortul pentru a ţiune. scos imediat la capătul tarlalelor. Superior al Agriculturii. turi folosind tractoarele la lucru in
Ic face faţă. La cocscric se mai poate lată unele din relatările lor. Soiurile Harach şi Nr. 301 vor fi cul­ După întocmirea schiţei dc amplasare schimburi prelungite. Faptul că tere­
acţiona asupra dozării şarjelor, corectă­ j . tivate pc podzolitrile situate în pantă, a culturii, s-a trecut la executarea lu­ nul destinat pentru a fi însăprinţat cu
rii reţetelor în funcţie dc calitatea căr­ deoardcc s-a'dovedit Ca acestea dau pro­ crărilor dc pregătire a patului germi­ grîu este ocupat cu hibrizi timpurii ne
bunilor. La secţia I furnale temperatu­ Amplasarea judicioasă ducţii satisfăcătoare şi pc agrofondu­ nativ, pînă acum fiind arată şi discuită va permite să-l eliberăm la timp. Acest
ra aerului cald mai poate să crească, (a rilc mai sărace. In acest an, cunoscînd peste 50 la sută din suprafaţa repar­ lucru nc va da posibilitatea să executăm
fel preocuparea pentru respectarea ins­ a culturii faptul că şi soiurile amintite valori­ tizată pentru cultura griului. In primul în bune condiţii pregătirea terenului,
trucţiunilor tehnologice. „Mai avem re­ fică bînc îngrăşămintclc, s-au luat mă­ rînd s-au efectuat arături pe cele 100 ceca cc va favoriza eficienţa celorlalte
hectare care au fost ocupate cu legu­
zerve", spun şi aglomcratoriştii de la Vorbindu-nc despre această proble­ suri pentru fertilizarea unei însemnate minoase şi pc cele 27 ha eliberate dc măsuri agrotehnice, în special a îngră­
fabrica a doua dc aglomerare. suprafeţe cu gunoi de grajd şi super- şămintelor, Urmărirea calităţii lucră­
ma, tov.. irig. loan Gheorghiu dc la fosfat. Potrivit schiţei dc amplasare a păioasc. Pc aceste terenuri arăturile s-au
Dc altfel, rezerve ce mai pot fi folo­ G.A.C. din Gcoagiu a subliniat însem­ făcut la adîncimca dc 25—28 cm, ur- rilor executate dc către cei 8 tractorişti
site există în toate cele trei secţii. Tre­ nătatea pe caic o prezintă amplasarea culturii griului, această plantă arc ca nrind ca în aceste zile terenul să fie permanentizaţi în cadrul gospodăriei
buie doar ca ele să fie folosite Jiu plin. culturii griului după cele mai bune premergătoare păioasc pc 25 la sută din discuit sau arat pentru însămînţarc la colective este asigurată dc către ingi­
In sectorul I al Realizarea şi depăşirea angajamentului plante premergătoare. La alegerea te­ suprafaţă, trifolicne pc 25 la sută, iar adîncimca de 12—15 cm. Pentru ca a- nerul agronom, preşedintele gospodă­
E.M. Telinc efortul la fontă, cu cocs economisit este o ini­ renului se are în vedere gradul lui dc prăşitoarc timpurii şi porumb pc res­ riei colective şi brigadierii dc cîmp.
fizic al minerilor ţiativă valoroasă, cu un profund carac­ fertilitate, precum şi comportarea si ce­
rinţele biologice ale soiurilor cultiva­
este preluat dc ter patriotic. Succesul ci deplin este asi­ te pc suprafeţele respective In această
maşini şi utilaje mo­ gurat numai atunci cînd realizările bune toamna, pe ede 400 ha cc se vor în- ,%v
derne, dc mare pro­ se obţin ritmic. sămînţa cu grîu se vor folosi soiurile
ductivitate.
IN FOTO : aspect
minereului cu exca­ Sporesc producfsa de minereu
încărcarea
dc
la
vatorul.
Alături dc minerii din Valea Jiului Depăşirea de 1,3 la sută înregistrată
şi colectivele dc ntuncă dc la exploa­ la veloarca producţiei globale, este ur­
tările miniere Certcj, Muncelul Mic şi marea muncii depuse dc întregul co­
Bâiţa-Crăciuncşii au înscris în luna au­ lectiv pentru îndeplinirea exemplară a
gust noi succese pe graficul întrecerii. tuturor sarcinilor de plan.
Minerii din Certcj, îndrumaţi ou com­ Bilanţul încheiat la sfîrşitul lunii au­
petenţă de organizaţiile dc p. rtid, au gust dc minerii de la E.M. Muncelul
extras^ în luna august mai mult mine­ Mic şi E.M. Băîţa-Crăcnincşti este şi
reu, îndcplinindu-şi sarcinile în pro­ cl rodnic. Sporind productivitatea
porţie dc 111,41 la sută. Pc lîngă a- muncii, colectivele celor două exploa­
ccar.ta, aplicarea prevederilor planului tări, au extras cu 7,13 şi, respectiv, 7,04
M.T.O. privind îmbunătăţirea calităţii procente mai multe minereuri com­
minereului s-a soldat cu depăşirea sar­ plexe dccît prevedeau planurile de ex­
cinilor şi în ceea ce priveşte produc­ ploatare.
ţia dc metal Astfel, ci au încheiat luna N. TRAIAN
august cu planul depăşit la toţi indicii. corespondent

Fertilizarea;terenului este unul din
ÎN PRIMA ZI D IN N OU L A N ŞC O L A R tori cu dorinţa de a-şi îndeplini cu factorii caic asigură realizarea unor
cinste nobila misiune dc educare
‘i
producţii sporite la hectar.
formare a tinerei generaţii.
Noul an şcolar a primit în clasa a In fotografic: Tractoristul Aurel
VlU-a peste 1.300 dc elevi absolvenţi Dincşorcan dc la Staţiunea experi­
ai clasei a V|I-a. Oraşele şi satele ra- mentală agricolă din Gcoagiu lu-
Sărbătoarea deschiderii noului an şco­ 92 dc şcoli din oraşele şî satele ra­ primiţi într-o şcoală nouă, terminată luminoase, gătite dc sărbătoare. Pretu­ i'nului Alha au cunoscut în această crînd la împrăştiatul îngrăşămintelor
lar a întregit atmosfera specifică a di­ ionului s-au gătit pentru sărbătoarea în această vară, în celelalte 98 de şcoli tindeni s-a simţit grija cu care cadrele să sc simtă bine din prima zi de şcoală. zi o animaţie dc adevărată sărbătoare. chimice cu maşina.
Alături de cadrele didactice cu expe­
mineţilor dc septembrie. Oraşele şi sa­ de la 15 septembrie. In 90 din ele aş­
tele regiunii Hunedoara au fost stră­ teptau, aranjate pc clase şi bănci, ma­ de 4 ani, de 8 ani şi medii, elevii au didactice, organele locale de stat şi rienţă, şi-au început munca în ac^actă B R A D
bătute de entuziasmul miilor dc copii nualele şcolare trimise gratuit dc că­ fost primiţi in săli curate, spaţioase şi părinţii s-au preocupat pentru ca elevii zi încă 17 profesori şi 34 dc învăţă­
care în uniformele şcolare şi pioniereşti, tre stat. Valoarea lor depăşeşte 300.000 Copii} moţilor din Ţara Zarandului
însoţiţi dc multă voie bună, au dat Ici. s-au întîlnit ]a 15 septembrie în cele
localităţilor tinereţe şi prospeţime. In La Homorod şi Orăştioara, la Sîbi- 101 dc unităţi şcolare care s-au pre­ La concret
Valea Jiului sau in Ţara Zarandului, şel şi la Galbena, la Romoşelul dc Mun­ gătit cum sc cuvine pentru sărbătoa­
pe Valea Sebeşului sau Ia Hunedoara, te, elevii au intrat în şcoli noi. Cinci rea deschiderii noului an şcolar. Br-ideau Constantin dc la E.M.
la Orăştie sau în Ţara Haţegului, la unităţi şcolare noi au întregit în aceas­ — In locul celor 50 dc unităţi şco­ Pcirila a fost scutii medical de
Alba sau Ilia, pretutindeni în raioa­ tă toamnă peisajul înnoit al satelor ra­ lare existente in raion în urmă cu 2C la lucru în lunile august-septem-
nele regiunii, ziua deschiderii noului ionului. Spaţioase, dotate cu mobilier de ani, a spus tov. Vaier Irăilcanu în bric. In această perioadă dc con­
an şcolar a fost o adevărată sărbătoa­ nou, pregătite cum sc cuvine pentru cuvîntul rostit la festivitatea deschide­
re. In numeroase localităţi elevii au fost sărbătoarea inaugurării şi a deschiderii rii noului an şcolar din comuna Băiţa, valescenţă cl a aplicat un trata­
ment „original", constînd din
primiţi în şcoli noi, construite anume noului an şcolar, noile săli dc clasă au azi copiii îşi încep cursurile în 244 săli plimbări dc lungă durată cu mo­
pentru ei, în multe şcoli au fost ame­ lost inundate în această zi dc entuzias­ dc clasă unde lc-au fost asigurate cele
najate săli noi, laboratoare, ateliere, iar mul şi veselia şcolarilor care au pornii mai bune condiţii de învăţătură. tocicleta.
în fiecare clasa a şcolilor dc 4 şî 8 cu încredere pc drumul cărţii. Păşind în noul an şcolar, cei 258 dc
ani, elevii au găsit pc bănci manualele Numărul cadrelor didactice care sc elevi din clasele I—VIII dc la şcoala
şcolare, manuale primite gratuit. vor oclt,! dc educarea şi instruirea ti­ din Băiţa — nc scrie tovarăşa Elena
Veştile sosite la redacţie relevă bucuria nerelor vlâstcre -a fost întregit cu 30 Costca — au transformat ziua . :casta
şi entuziasmul care a dominat în aceas­ dc profesori $i învăţători veniţi dc pc dc început dc drum într-o sărbătoare
tă zi aşezările regiunii. băncile institutelor şi facultăţilor cu a bucuriei şi entuziasmului, prilci de - :
dorinţa vie dc a munci cu dragoste si manifestare a dragostei şi recunoştinţei
O R Ă Ş T I E pasiune pentru cultivarea la elevi a tră­ faţă dc Partidul Muncitoresc Roinîu, ccl
săturilor înalte cerute dc societatea care Ic-a deschis drum larg spre învă­
nouă în care trăim. ţătură
Unsprezece mii de elevi au pornit în In această zi copiii au venit în uni-
această dimineaţă însorită spre şcoli.
Unsprezece mîi dc copii au îmbrăcat A L B A fome noi, au adus cu ci buchete de
în această z* uniformele, au trăit emo­ flori pc care lc-au dăruit profesorilor
si învăţătorilor împreună cu care vor
a^ti I
ţia primei zile dc şcoala. In oraşul con­ 1640 dc copii şi-au pus în această muncî un an întreg. La festivitatea din ■ xi& I I M A I
structorilor dc maşini — Cugir, sute dimineaţă, pentru prima oară, unifor­ curtea Şcolii dc 8 ani din Raita, cei
dc elevi sc îndreptau spre locul unde mele şcolare şi au păşit pragul clasei 258 dc elevi au ascultat cu inimile pli­ i - » >
cu cîţiva ani în urmă a fost înălţată l-a. 1640 dc copii au şăsfoit cu o cu- ne dc bucurie realizările înfăptuite pen­
pentru ci o şcoală medic modernă, cu riozita.ţc fără seamăn abecedarele pc tru ci. 7
săli dc clasă spaţioase şi luminoase, cu care le-au aflat aranjate pe bănci. Alături — Pentru completarea mobilierului
laboratoare, material didactic bogat. La de aceşti mici şcolari, 10.880 de elevi din şcolii din Băiţa şi a materialului di­
Orăştie, în curtea şcolii medii, alţi satele şi oraşele raionului Alba au por­ dactic s-au cheltuit în acest an încă — Băieţi, priviţi bolnavul nostru !_
1.500 de elc/fi participă emoţionaţi la nit la 15 septembrie spre unităţile şco­
solemnitatea deschiderii noului an şco­ lare în care vor învăţa un întreg an Simeria. Cei mai mici elevi — elevii clasei I — au făcut cunoştinţă cu şcoala, cu clasa, cu manualele şi cu _____________LUCIA LICIU — Âsta-i bolnav ? Văd ca suferă,
lari jcolar. Ia satul Ighicil, elevij au fost învăţătoarea, căreia i-au dăruit fiori, ( C o n l i m a t t In p a g . 3 - a ) dar.,, de boala vitezei.