Page 59 - 1964-09
P. 59
Nr. 3023 Drumul socialismului pag. 3
In prima zi Printre muncitorii
din noul an şcolar depoului C. F. R.
O 70 DE LOCOMOTIVE ZILNIC ® O LUNĂ CU COMBUSTIBIL
ECONOMISIT C MAI PUJIN CU 100 TRENURI O UN AVANS DE 15
ZILE.
Una după alta locomotivele vin şi să întreţină locomotivele în bune con-
pleacă. E un dute-vino necontenit. Pes ditiuni, să verifice şi să înlăture la timp
te 70 de locomotive de la mai mult dc cele mai mici defecţiuni.
10 depouri din ţară, îşi dau întîlnirc Dintr-o situaţie statistică luăm cîtcva
zilnic la depoul C.F.R. din Tciuş. cifre. In cclc 8 luni, mecanicii depou
Pufăind din greu,, o locomotivă intră lui dc locomotive C.F.R. Teiuş au rea
în depou. Cei care o aşteaptă, sînt re lizat o economic, faţă dc norma teh
vizorii de locomotivă Ioan Păcurar şî nică, dc aproape 2.000 tone combus
Artton Lazăr. După tradiţionalul salut tibil convenţional. Cu această economie
dc „bun sosit", revizorii intră în vorbă sc pot remorca aproximativ 350 dc tre
cu mecanicul. Dialogul e concis. nuri pc distanţa Coşlariu — Tg. Mu
— Aţi avut ceva necazuri la drum i reş şi retur. Valoarea combustibilului
Nu vi se pare nimic suspect ? Apara economisit va fi şi mai bine înţeleasă
tele de măsură şi control funcţionează arătînd că cele 2,000 tone de combus
norma! ? tibil sînt suficiente pentru alimentarea,
timp de o lună, a tuturor locomotivelor
Mecanicul dă amănunte asupra stă
rii tehnice şi comportării locomotivei. existente în depou.
Apoi, Păcurar şi Lazăr, se pregătesc Folosind cu pricepere forţa vie a tre
cu maximum de grijă pentru revizui nurilor, în aceeaşi perioadă, mecanicii au
rea locomotivei. Nolipsitcle ciocane dc remorcat 126.000 tone supratonaj coca
control intră în acţiune. Ochii cerce ce echivalează cu circa 100 dc trenuri.
tează cu atenţie şi încordare fiecare Avantajele sînt deosebit dc mari dacă
parte a colosului dc oţel. La cea mai nc gîndim la faptul că mii de vagoane
mică nedumerire se opresc. Fac din nou încărcate au sosit la destinaţie într-un
reexaminarea porţiunii cu pricina. La timp mai scurt cu cheltuieli minime.
nevoie o piesă este înlocuită cu alta, La bunul mers al trenurilor mai con
supusă probelor practice şi pînă cînd tribuie şi o altă categorie de oameni
nu există certitudinea deplină că loco despre care se vorbeşte şi sc scrie mai
motiva va putea funcţiona fără să pe puţin. Este vorba despre cei care re
ricliteze siguranţa circulaţiei, revizorii pară şi întreţin locomotivele ; mese
nu trec mai departe. riaşii depoului. Ori cît de marc ar fi Maiestuoasa, de un calm imperturbabil.
meritul mecanicilor dc locomotivă, nu UE CUNOAŞTEM PATRI
Este meritul întregului colectiv ş» în trebuie să uităm că succesele lor încep Dunărea nu-şi învolbură apele nici aici,
primul rînd a organizaţiei dc partid că la Cazane. Trece liniştită prin striusoa-
mecanicii şi fochiştii de locomotivă răs în depou. Sc realizează nemijlocit cu rca stîncilor, îşi lasă apoi apele în voie
concursul lăcătuşilor Dumitru Radu,
pund prin fapte acestor cerinţe. Să ra loan Simion, a specialistului în lucrări ca peste puţin să lc adune iar şi iar
portezi la sfîrşitul a 8 luni de activitate dc armături, ioan Ccrglicdcanu, a su să le lase în voie.
că toate trenurile remorcate au circu dorului Emil Jurca, a strungarului dc Aici, de-a lungul Cazanclor, natura o- Delta Dunării - ţinut
lat în depline condiţii dc siguranţă, că feră un tablou de un pitoresc nease
mecanicii au redus la zero întîrzierilc înaltă calificare Francisc Horvath şi muit.
a altora ca ci, ce se menţin evidenţiaţi
nemotivate, este fără îndoială un mare lună dc lună. Foto: V. ONOIU al necontenitelor
succes. La obţinerea Iui şi-au spus cu-
Cifrele ne vin şi aici în ajutor. In
vîntnl buna pregătire profesională a primele opt luni ale anului meseriaşii
şefilor dc brigadă Silviu Sîrbu, Glicor- depoului au dobîndit succese deosebit
glie Cristca, Aurel Rancea şi alţii. dc frumoase. La capitolul „reparaţii prefaceri
Despre sîrguinţa şi hărnicia cu care mijlocii cu ridicarea dc pc osii", tim
muncesc mecanicii şi fochiştii, vorbesc
şi alte fapte. Intr-o vreme n existat pul dc imobilizare a locomotivelor a Iată Delta Dunării în anul 1964, la cuitor al ţârii, 35 kg pînzeturî şi 15 kg
fost redus cu 5,49 la sută faţă de norma
o marc frămîntare în rîndurîle meca 20 de ani după eliberarea patriei. Dacă hîrtic.
R e v e d e re a o prilejuit multe bucurii. stabilită. In felul acesta ci au cîştigat Cbb două zile
nicilor şi fochîştilor în găsirea celor un avans de 15 zile, timp în care sc apele Danubiului au rămas parcă ace Valorificarea în folosul oamenilor a
mai eficace forme pentru gospodărirea poate executa reparaţia mijlocie a unei leaşi, toc atît dc aprige, grele şi tul bogăţiilor naturale din aceste locuri,
(Urmare din pag. I-a) reparate şi date in folosinţă 11 săli de judicioasă a combustibilului. Scsizind locomotive. mai devreme buri, decorul deltei cu întreaga lui înzestrarea brigăzilor piscicole cu vase
clasă. dorinţa lor, organizaţia de partid Ic-a Sc^ Ştie că periodic, după un anumit viaţă trăieşte ceasuri de mari transfor şi unelte noi, vastele lucrări hidroteh
13.000 lei, şcolile claselor au fost zu Pe plaiurile unde odinioară domnea venit la timp în ajutor. In mod siste număr dc kilometri parcurşi, locomoti In cadrul secţiei electrice de la uzi mări. Se poate spune că i s-a întregit nice care se execută au adus profunde
grăvite şi amenajate, la şcoala nouă de analfabetismul, 6.000 dc elevi au în matic, fiecare propunere a fost studia vele intră in depou pentru spălare. Cu na „Victoria" din Calan muncesc multe existenţa. schimbări nu numai în înfăţişarea del
8 ani pc care o construim cu ajutorul ceput munca cu cartea în condiţii tă, verificată în practică şi îmbogăţită acest prilej Ii se fac şi anumite repa echipe. Una dintre acestea este echipa Prima cunoştinţă cu noul peisaj o tei, dar şi în viaţa oamenilor ei. Ală
părinţilor, a fost sâpată fundaţia, au demne de anii noştri. In cuvintele ros cu date noi. Aşa s-a născut iniţiativa raţii, care asigură buna lor funcţio- condusă de comunistul losif Nelcga. Ori faci la Tulcca, unde s-au construit o turi dc pescari au apărut acum oameni
fost confecţionate peste 120.000 bucăţi tite de profesori şi părinţi, de condu ca în marchiza fiecărei locomotive să i'jir pina la data cînd sînt planificate de cîte ori e vorba despre o reparaţie marc şi modernă fabrică dc conserve care lucrează pe tractoare, mînuiesc
cărămidă. Pentru elevii şcolii s-au adus cători ai organelor locale de partid şi existe cîtc un caiet dc bord în care sc să intre din nou în depou. Timpul afec urgentă sau de lucrări mai grele, mem dc peşte, altele de conserve de legume buldozere, screperc, drăgi, lucrează în
şi dulceţuri, dc unelte pescăreşti şi dc
manuale gratuite în valoare de 15.000 de stat, de elevi, au fost reliefate aces consemnează zilnic economiile de com tat spălării şi reparaţiilor de acest gen brii echipei respective dovedesc multă solomit (care produce plăci dc stufit reţeaua medico-sanitară, în învăţămînt.
lei. te condiţii noi de învăţătură pe care bustibil realizate. a fost redus cu 10 h sută. Asta în pricepere şi operativitate. Dezvoltând pentru întreaga reţea de şantiere ale sau fac parte din echipajele cargourilor
Toţi cei care au luat cuvîntul Ia fes partidul şi guvernul le-au acordat co Iniţiativa a stîrnit un viu interes în seamnă că s-au cîştigat alte zile. timp succesele dobîndite anterior ei continuă ţării). romîncşti. Toţi aceştia întregesc portre
tivitatea deschiderii noului an şcolar rîndul mecanicilor. Tonă cu tonă, eco m care locomotivele au fost redate pro să obţină noi realizări, venite în spri tul noului om al Deltei Dunării, căruia
şi-au manifestat bucuria şi mulţumirea piilor ţării. Programele aristice care au nomiile de combustibil au crescut de ducţiei mai devreme. jinul ritmicităţii producţiei. Mai departe, spre vărsarea Dunării, îi este asigurat totul pentru a trăi o
ia o zi la alta. Carnetul de bord a de
pentru condiţiile noi create copiilor din precedat primele orc de curs din toate Un ultim argument ce ilustrează stră Nu demult, echipei respective for la Mila 29, îţi apar în faţă construc viaţă în adevăratul înţeles al ei. Fată
Răiţa, care alături de cei 8.000 de elevi şcolile raionului llîa au adus in versu venit oglinda fidelă a combustibilului dania şi eforturile meseriaşilor. Toate mată din Lcontin Sinoi, Iancu Pătruţ, ţiile impunătoare ale atelierelor dc re cîteva fapte caic ilustrează semnifica
din Ţara Zarandului au păşit în noul rile şi cîntccele lor slavă Partidului economisit de fiecare mecanic. La sute reparaţiile executate au fost de bună Romulus Hîrccagă şi alţii i s-a încre paraţii ale Trustului de amenajări şi va tiv această nouă faţă a deltei : pentru
lorificare a stufului — Tavs, mari de
dc kilometri depărtare de depou, în
an şcolar cu dorinţa dc a învăţa cu pa calitate. La probele făcute, locomotivele dinţat repararea unui compresor de pozite dc î*uf balotat. Aici. în această ocrotirea sănătăţii locuitorilor din a-
siune pentru a porni bine pregătiţi Muncitoresc Romîn, celui care a des trecerea pentru cel mai scăzut consum au corespuns întrutotul normelor sta aer cu o capacitate marc. Inirucît scoa zonă a deltei, utilaje moderne recol ccastă parte a ţarii, statul a cheltuit
chis copiilor drum larg spre învăţă
dc combustibil continuă cu
ardoare.
spre şcolile superioare ale căror port» tură. Pentru aceasta, cu toţii sînt interesaţi bilite, OV1DIU terea din producţie a agregatului res tează stuful, dragi taie şi adînccsc ca sume importante, ecoul rezultatelor ob
sînt deschise pentru toţi copiii oame pectiv afecta activitatea unor secţii, ci nalul navigabil ; trec numeroase ccn- ţinute făcînd ocolul lumii. Malaria a
losi eradicată; tifosul exantcmatic, dif-
nilor muncii. s-au hotărît să facă reparaţiile într-un
termen mai scurt decît cel planificat. muri încărcate cu stuf, îndrcptîndu-se teria, poliomielita ţin şi ele dc dome
Organizîndu-şi bine munca, folosind spre complexul chimic industrial dc la niul trecutului. In momentul de. faţă
I L I A din plin timpul de lucru, au reuşit Brăila. sînt aici în deltă aproape 80 dc unităţi
să-şi respecte angajamentul : reparaţia Deodată, în inima deltei răsare un mcdicosanitarc — intre care un spital
— Deschiderea acestui an şcojar se orăşel modern în care distingi foarte complet renovat la Sulina şi 3 spitale
leagă de un moment însemnat în isto compresorului respectiv a fost execu repede clădiri zvelte. Este noua aşezare la Tulcca. S-au construit, dc asemenea,
ria învăţămîntului din patria noastră — tată cu două zile mai devreme. citadină dc la Malîuc. făurită în ulti pretutindeni şcoli, cămine culturale,
încheierea procesului dc generalizare a AL. TU2A mii ani, dominată de edificiile Staţiunii magazine.
învăţămîntului de 8 ani. Această minu corespondent experimentale stuficolc, cu şcoli, ma Chemate la o viată nouă, localităţile
nată realizare care situează ţara noa gazine moderne, blocurile dc locuinţe, dc la gurile Dunării trăiesc o intensa
stră printre ţările cu un înalt nivel de cinematograf, stadion. Maliucul este în activitate culturală. La b«bl«otccilc din
dezvoltare a învăţămîntului, este o vie primul rînd cunoscut ca avanpost al deltă sînt înscrişi circa 9.200 dc citi
expresie a caracterului democratic al ştiinţei şi tehnicii stuficolc din Romî- tori, în sălile noi ale caselor dc cultură
şcolii noastre, a rolului ei în sistemul In sprijinul nia. In frumoasele şi spaţioasele labo poţi vedea talentaţi artişti amatori,
mîiloacelor cullural-educativc puse la ratoare ale staţiunii experimentale lu cojuri, echipe de teatru, dc păpuşi, bri
îndemîna poporului pentru ridicarea crează zeci de specialişti : chimişti, bio găzi artîsticc de agitaţie şi formaţii co
nivelului său cultural potrivit cerin oţelarilor logi, ingineri. Cei din această cetate a regrafice.
stufului, care pînă odinioară era o aşe
ţelor societăţii noi, socialiste. zare pescărească oarecare, an contribuit Aceasta este Delta Dunării dc azî,
Cuvintele tov. Vasile Blcndea, direc din plin la desfăşurarea bătăliei care a unde fermecătoarele frumuseţi naturafe.
torul Şcolii medii din Ilia, sînt primite Pentru a veni Iii sprijinul activităţii pus capăt irosirii comorii de sute dc care se împletesc cu cclc ale unei vîc(i
cu deosebită satisfacţie dc sutele do oţelarilor, muncitorii dc la districtul L mii de tone de stuf. Azi, stuful capătă noi, îndreptăţesc calificativul dc „mi
elevi, dc cadrele didactice şi părinţii din Simeria şi-an intensificat eforturile valori ncbânuîtc odinioară. Potrivit nunat" dat acestui colt al continen'*-
veniţi la festivitatea deschiderii noului calculelor economiştilor, din recoltarea lui nostru.
an şcolar. In curtea şcolii medii din în vederea colectării unor cantităţi cît întregului stuf din deltă sc pot fabrica GH. AGIU
Ilia s-au adunat sute-de copii. In urmă mai mari dc fier vechi. Numai dc la 1 între altele anual, pentru fiecare lo redactor la Agcrprcs
cu numai 8 ani, această şcoală nu exii* septembrie şi pînă în prezent, adunînd
ta. Nici o şcoală medic nu funcţiona materialul mărunt dc calc înlocuit ei
în întregul raion Ilia. La 15 septem
brie 1964, aproape 6.000 de elevi din au colectat 22.000 kg fier vechi, canti
raion participau la deschiderea festivă tate expediată deja oţelăriilor liuncdo- Să fie respectate
a noului an şcolar care avea loc Ia cele renc.
107 unităţi şcolare din raion, dintre La colectarea acestor cantităţi o con notele de comandă!
care două şcoli medii, 21 şcoli de 8 tribuţie însemnată şi-au adus tovarăşii
ani şi 84 şcoli dc 4 ani.
Ioan Lucaci, Ioan Handa, loan Voica, Lucrătorii cooperativei dc consum din şi vînzâtorii au o atitudine cuviincioasă
La Hărău şi Almaş-Scliştc, Ia Stăn- Tciuş depun mult in'crcs în realizarea
ceşti-Ohaba şi Boia Bîrzii, în 6 locali Nistor Siminic, Vasile Topor şi alţii.. planului dc vînzări la toate sortimentele. faţă dc cumpărători. Aşa sc şi explică
I
tăţi din raion, deschiderea anului şco E. CREŢU La magazinul alimentar, gestionar Ioan faptul că acest magazin şi-a depăşit pla
lar s-a făcut în şcoli noi. La şcolile nul în fiecare lună.
din Brîznic, Lăpuşnic, Dobra, au fost U n n o u b lo c cu m a g a z in e la p arte r în o raţu l Z latn a. corespondent Podarii, mărfurile sînt aranjate cu gust
Rezultate bune în deservirea popu
laţiei s-au înregistrat şi la magazinele
introdusă în sol poate conduce, în con o scrie de utilaje moderne. O parte din unde sînt responsabili tov. Maria Raţiu
F I L E DE J U R N A L diţii normale dc climă, la următoarele tre acestea o cunoştea din studiul şi şi Milentica Crişan, care şi-au depăşit
sporuri dc producţie: 15—20 kg grîu, practicile efectuate în primii patru ani sarcinile de plan în luna august cu
1C—36 kg porumb boabe, 35—150 kg dc facultate. La expoziţie a găsit însă 11.000 lei şi respectiv cu 8.000 lei. Ac
sfeclă ctc. cîtcva maşini şi aparate noi de fabri tivitatea cooperativei săteşti din Tciuş
De la Expoziţia realizărilor T7 nunuseţea combinaţiilor de culori, curînd, şantierele de drumuri din pa ar putea fi şi mai bună dacă am fi aju
caţie recentă, cu caic vor fi dotate, în
★
■*- linia simplă, modernă şi gama bo tria noastră. Ceea cc i-a stîrnit curio taţi dc baza raională dc aprovizionare.
zitatea a fost aparatul de determinare
gată de produse sînt primele lucruri ce a conţinutului dc bitum din mixtură as- Deseori sc întîmplă să nu sc respecte no
rc izbesc cînd vizitezi standul indus
economiei naţionale a R. P. Romîne inelul doi al pavilionului central Acest faltică, cu ajutorul izotopilor radioac mite otet şî în loc dc făină săpun. Ar fi
tele de comandă. In loc de vin ni se tri
triei sticlăriei şi ceramicei fine de pe
tivi. Acesta este un nou domeniu în
sector prezintă un număr de peste 1.000 caic izotopii radioactivi îşi dovedesc u- bine ca merceologii din cadrul bazei ra
dc exponate dc faianţă, porţelan, sticlă tilitatca. Spre deosebire dc metoda cla ionale dc aprovizionare Alba să acorde
A ndr£ Guinand, membru de onoare „Impresia generală pe caic mî-au lă- caic produc îngrăşăminte chimice şi sortimente. O atenţie deosebită se acor rie dc menaj, tehnică şi laborator. A- sică a analizei «Ic laborator, care nece
al Uniunii Interparlamentare şi sal-o miile dc exponate este accca dc substanţe pentru combaterea dăunători dă fabricării îngrăşămintelor complexe proape jumătate din exponate prezintă sita circa 20 de orc, noua maşină rea mai multă atenţie trimiterii mărfurilor
membru al Comitetului dc pregătire al progres — nc-a declarat oaspetele. Ro- lor. In faţa machetelor Combinatului de sau compuse, a îngrăşămintelor lichide vizitatorilor ultimele noutăţi privind a- lizează aceeaşi operaţie în numai cinci solicitate dc noi în nota de comandă.
Expoziţiei economici naţionale elveţiene mînia frăţească s-a dezvoltat rapid şi îngrăşăminte azoîoase Piatra Neamţ, a — cu o eficacitate economică sporită tît creaţia dc modele noi, cît şi produ minute. Alături dc aceasta, un fragment ALEXANDRU TUDOR
dc la Laussane, cu soţia, şi dl. Hans multilateral, devenind într-un timp Uzinei dc superfosfat şi acid sulfuric faţă dc cele obişnuite. sele obţinute prin cclc mai moderne <lc canal, construit cu aujtorul cofra- corespondent
Uprccht, membru al Consiliului Naţio scurt o ţară cu o economic modernă. Năvodari, a Fabricii de azotat dc amo ir procedee tehnologice. Dc pildă, fabrica Jtiluî pneumatic. îi demonstrează prac
nal al Elveţiei, au fost timp de cîtcva Industria constructoare de maşini este niu Făgăraş, chîmiştii au explicat colec fotografia panoramică în culori a dc porţelan din Cluj prezintă porţelan tic în cc constă această nouă metodă,
orc oaspeţii Expoziţiei realizărilor eco multilaterală şi arc în expoziţie „repre tiviştilor felul în care sc realizează a- 1 marelui Combinat chimic Rorzcşti albit prin procedee chimice, care poate pc care, după cum nc-o mărturiseşte, o NOI
nomiei naţionale a R.P. Romîne. Parla zentanţi “ din mai toate subramurilc. zoiat dc amoniu granulat, superfosfat a prilejuit o discuţie despre producţia rivaliza, din punct dc vedere al gra cunoştea numai teoretic. Tot aici a pu
mentarii elveţieni au scris următoarele Am îmîlnit aici niaşini-unclic, locomo pulbere şi granulat, uree şi nitrocalcar, şi folosirea substanţelor fitofarmaccuti- dului dc alb, cu cele mai renumite pro tut vedea un nou aparat romînesc, des
în cartea de onoare a expoziţiei: * tive Diesel, camioane şi maşini agricole felul în care colectivele acestor unităţi cc. Din această categoric fac parte fun duse din lume. O noutate în acest do tinat asamblării prin post-comprimarc a M A G A Z IN E
„Ne manifestăm admiraţia pentru mo moderne. Pe acestea din urmă Ic cu sporesc producţia şi îmbunătăţesc per gicidele şi insecticidele. Folosind' cclc meniu sînt serviciile de cafea din por grinzilor din clemente tronsonatc, folo
dul dc punere în valoare a rezultatelor nosc mai îndeaproape, deoarece am fă manent calitatea produselor. Dc altfel, mai noi cuceriri ale tehnicii moderne, ţelan cu glazuri mate. Tot la acest site în construcţia industrială a poduri Recent, la parterul noilor blocuri dc
din toate domeniile, obţinute de Romî- cut o vizită şi la Uzinele „Traciorul" graficele prezentate la expoziţie înfăţi chîmiştii de la Combinatul chimic Bor- sector sc află standul de faianţă, arti lor. locuinţe din Haţeg, au fost deschise
nia modernă. Expoziţia, în complexitatea din Braşov, o întreprindere marc şi mo şează sugestiv creşterea producţiei de zeşti şi Uzinele „9 Mai" Bucureşti rea cole de uz gospodăresc în modele noi, Rcferîndu-sc la cele văzute, tovarăşul noi magazine dc desfacere, ale coopera
ei, demonstrează mersul înainte al ţării dernă cu care sc poate mindri orice îngrăşăminte chimice. De la 28.600 tone lizează o gamă variată dc antidăună- cu glazuri mate şi scurse (vaze, scru Dan Panait nc-a spus că expoziţia con
dv., entuziasmul unei ţări care urmă ţară dezvoltată din punct dc vedere in îngrăşăminte chimice cu fosfor şi 3.382 tori destinaţi agriculturii, ca: Dîbutox, miere, platouri, servicii de ceai ctc.), stituie nu numai o sinteză a succeselor ţiei dc consum „T*™ Haţegului".
reşte o dezvoltare mereu crescîndă în dustrial. M-a impresionai, dc asemenea, tone cu azot, exprimate în substanţă Heclorox, Detox, Dîclordon sodic, De- care au o linie nouă, modernă. dobîndite în domeniul construcţiilor, Intîlniin magazine de tricotaje, con
domeniile paşnice şi utile întregii uma amploarea construcţiilor şi arhitectura activă, produse în anul 1955, s-a obţinut, raton, Rozitan. Criptodin, Cnitofin etc. Fabricile de sticlă şi faianţă din Si cî şi un vast laborator în care arc încă fecţii pentru bărbaţi şi femei, o libră
nităţi. Ne-au surprins exponatele in roniînească. In ceea cc priveşte agricul în 1963, o producţie dc 99.750 tone în Colectiviştii au scos în evidenţă efec ghişoara, Turda, Tomeşti şi Pădurea multe de învăţat. rie spaţioasă, un magazin pentru pro
dustriei constructoare de maşini, şi în tura, mi-au atras atenţia în mod deo grăşăminte cu fosfor şi 84.800 tone cu tul produsului Heclotox in combaterea Neagră sînt cunoscute acum şi pesîc ho duse alimentare şi altul cu autoservire,
mod special maşinile agricole, şi am sebit soiurile superioare de grîu, care azot. Sporirea, în continuare a produc unui marc număr de insecte care atacă tare. Produsele de sticlă cc sc exportă *
constatat că dv. construiţi aproape ace dovedesc înaltul nivel la caic a ajuns ţiei va fi asigurată, în viitor, de pune culturile dc grîu, ovăz, orz, cînepă şi sînt prezentate aici în diferite game dc O landul Apelor din cadrul Expoziţi- o cofetărie şi un chioşc pentru ziare
leaşi maşini şi utilaje agricole ca şi noi. cercetarea ştiinţifică legată dc practică, rea in funcţiune a unor noi mari uni legume. Cu Detox şi Dibutox au fost pahare cu picior, în şase culori. Pro ci realizărilor economiei naţionale şi reviste.
In privinţa organizării expoziţiei, avem în agricultura romîncnscă". tăţi industriale la Combinatele dc Ij combătute cu succes insectele care ata dusele din sticlă suprapusă în culorile a R P.R., organizat la Muzeul tehnic Toate unităţile comerciale amintite
numai cuvinte de laudă. Căile largi dc ★ Turnu Măgurele, Craiova, Tg. Mureş. că pomii fructiferi. Insecticidul Dupli- rubin, albastru, verde, galben arată din Parcul L'bcitătii, este dcsch«s zilnic sînt înzestrate cu mobilier adecvat, ihi-
acces şi de circulaţie înlesnesc foarte U xpoziţia a fost vizitată dc numeros- La rîndul lor, colectiviştii au scos tox. în doze de 25—30 kg la hectar, a măiestria şi fantezia lucrătorilor din întic orele 10—20. Se prezintă, prîn- minatc fluorescent şi au vitrine nur*
mult vizitarea. Din punct dc vedere ar se grupuri dc colectivişti şi lucră în evidenţă marca eficacitate a îngrăşă combătut cărăbuşul dc stepă la culturile acest domeniu. tr-o scrie de machete, panouri şî di dc prezentare a mărfurilor. Aprovizio
hitectonic, cît şi al luminozităţii excep tori din S.M.T. din întreaga ţzră. Colec mintelor chimice în sporirea recoltelor. dc plante tehnice, cvitîndu-sc pierde.’ i întreg standul de faianţă şi sticlărie, verse exponate, realizările obţinute de narea lor ritmică, cu un bogat sorti
ţionale, pavilionul central depăşeşte tivişti din G.A.C. Smeeni — raionul Au fost date numeroase exemple, din dc produse agricole în cantitate de 500 prin felul de prezentare, constituie un ţara noastră în domeniul gospodăririi ment de mărfuri şi articole îndeamnă
toate aşteptările, el situîndu-se în acea Buzău, cci din raioanele regiunilor Ar care a reieşit că porumbul tratat cu l(g Ia hectar. Interesante şi instructive punct deosebit dc atracţie pentru cci apelor şi anume: hidroamelioraţii, ali pe trecător să cumpere.
stă privinţă înaintea multor construcţii geş şi Bucureşti ctc., s-au oprit înde îngrăşăminte azotoase, într-o perioadă au fost ţi discuţiile legate dc eficacita mai mulţi dintre vizitatori. mentări cu apă potabilă si industrială,
similare pc care Ic-am văzut la tîrgurile lung la standurile care înfăţişează spri cu precipitaţii reduse, a dat 5.000 leg tea „plivituhii chimic", faţă dc plivitul ★ meteorologic, hidrologie, folosirea com Pc lînga scopul lor utilitar, noile
internaţionale". jinul acordat agriculturii dc industria la hectar, în timp cc, pc acelaşi teren, manual. S-a scos în evidenţă calitatea Otudcntului Dan Panait, dc la Insti plexă a apelor, planul pcrcral de ame magazine se încadrează armonios în pei
★ chimică şi au avut o convorbire cu spe netratat cu îngrăşăminte, s-au obţinut selectivă a icrbicidclor dc a distruge tu itu l dc construcţii din Bucureşti, najare a apelor din R P.R. sajul oraşului, dîndu-i o notă dc pros
cialiştii. numai 1.140 kg la hectar. doar plantele dăunătoare şi marea lor Ghizî şî prezentatori stau la dispozi peţime şi frumuseţe.
TA rintre străinii care au vizitat expo- vizita platformei rezervate mecanizării
^ ziţia este şi Clien Huc Kwei, pro Un interes deosebit a stîrnit înaltul Agrocliimiştii au înfăţişat vizitatorilor eficacitate economică. Un singur kilo lucrărilor dc construcţie a drumurilor ţia vizitatorilor pentru expiraţii de S. NICU
fesor la Universitatea agricolă din Huan. nivel tehnic al unităţilor industriale efortul lor pentru lărgirea gamei de gram dc substanţă activă dc acest fel şi podurilor i-a prilejuit o întîlnirc cu specialitate şi unele informaţii. corespondent