Page 6 - 1964-09
P. 6

Pag.  2                                                                                                 Drumul  socialismului                                                                                                          Nr.  3010



                                                                                                               IN STAT                                                              CLIMATERICA GOVORA



                                                                                                                Valea  Oltului  ocroteşte  cele  nni  fru­  formată  din  fag,  stejar  şi  plantaţii  de   că  cunoscut  sub  numele  de  Pravila  de   prietăţi  particulare,  camerele  închirîin-
                                                                                                              moase  staţiuni  balneo-ciimatcricc  din   brad,  asigură  un  aer  curat.  la  Govora  sau  Pravila  cea  mică.  du-sc  la  preţuri  greu  accesibile  pentru
                                                                                                              ţara  noastră,  frumuseţea  încîntăioarc  a   Acţiunea  binefăcătoare  a  apelor  mi­  Istoricul  succint  al  băilor  consemnea­  marca  majoritate  a  celor  care  aveau  ne­
                                                                                                               peisajului,  locurile  cu  un  trecut  istoric   nerale  este  cunoscută  de  oameni  din  cele   ză  că  în  anul  1876,  ţăranul  Gheorghe   voie  de  tratament.  In  amu  1910,  băile
                                                                                                               interesant,  apele  curative  ale  Căciulatci   ntai  vechi  timpuri.  Citirea  din  Ccrnclc  sapă  un  pul  şi  cons­  Govora  sînt  concesionate  de  o  societate
                                                                                                               Si  OJâncştilor,  ca  si  efectele  tămăduitoa­  Deşi  staţiunea  Govora  nu  are  o  ve­  tată  cu  deziluzie  că  apa  arde  şi  că  prin   pe  acţiuni  şi  acum  cunosc  o  dezvoltare
                                                                                                               re  ale  băilor  de  iod  $i  sulf  de  Ia  Căli-   chime  care  să  fie  asemănătoare  cu  cea   urmare  nu  csic  bună  de  băut  şi  că  apa   mai  rapidă  în  scopul  de  a  fi  folosite  ca
                                                                                                               înănestî  si  Govora  —  cheamă  la  odihnă   a  băilor  Herculanc  totuşi  în  scurtă  vre­  conţinea  ţiţei.  După  aceasta,  imediat  în­  mijloc  de  îmbogăţire.
                                                                                                               Si  tratament  într-o  singură  seric  aproa­  me  şi-a  cîşiigat  un  binemeritat  renume   cep  lucrări  de  forare,  dar  în  locul  pe­  E  de  ajuns  să  arătăm  că  in  anul  1938,
                                                                                                               pe  zece  mii  de  oameni  ai  muncii.  în  ţară  şi  peste  hotare.  Numele  de  Go­  trolului  săpăturile  scot  la  iveală  exis­  anul  de  maximă  dezvoltare  a  vechii  Ro-
                                                                                                                Una  din  aceste  staţiuni  —  ca  adevă­  vora,  după  unii  cercetători  ar  fi  o  re­  tenţa  apelor  minerale.  Dar  izvoarele   niîuii  numărul  medicilor  staţiunii  Go­
                                                                                                               rată  rezervă  de  sănătate  este  si  Govo-  miniscenţă  din  limba  care  se  vorbea  pe   sînt  lăsate  în  părăsire  şi  sînt  folosite   vora  era  de  zece,  toţi  fiînd  sezonieri.
                                                                                                                                                                                      sporadic  doar  de  localnici.  In  anul  1886
                                                                                                                                                  teritoriul  patriei  noastre  înainte  de  ocu­                       Azi  staţiunea  este  deservită  de  pcsiojy
                                                                                                               a.  Ca  unul  care  am  cunoscut  această                              Se  face  piima  captare  provizorie  a  ape­  su«.ă  de  medici  permanenţi  cu  o  bună*
                                                                                                                                                  paţia  romană,  adică  limba  gcto-dacică
                                                                                                               staţiune  şi  bineînţeles  împrejurimile,  aş   şi  înseamnă  groapă.  Această  interpretare   lor  iar  medicul  militar  (generalul  N.   calificare,  avînd  la  îndcmînă  toi  aj*»a-
                                                                                                               vrea  să  consemnez  doar  cîteva  din  mo­  toponimică  se  parc  plauzibilă  pentru  cei   Zorileanu)  le  studiază  pentru  prima  dată   ratajul  medical,  aşa  incit  oamenii  mun­
                                                                                                               mentele  mai  interesante  ce  le-am  putut   care  cunosc  bine  relieful  staţiunii,  de­  efectele  terapeutice,  după  care  staţiunea   cii  care  vin  la  această  staţiune  se  bu­
                                                                                                                                                                                      începe  să  se  dezvolte.  La  început,  vizi­
                                                                                                               înregistra.                        oarece  este  aşezată  aşa  după  cum  ară­  tatorii  făceau  băi  în  chiliile  din  jurul   cură  de  grija  şi  asistenţa  medicală  gra­
                                                                                                                                                  tam  înrr-o  depresiune  subcarpatică  şi                             tuită  acordată  cu  multă  competenţă  de
                                                                                                                 Situată  în  depresiunea  subcarpatica,
                                                                                                                                                  deci  se  încadrează  în  această  noţiune.   niînăstirii  Govora,  deoarece  numai  în   cadrele  mcdico-sanîtarc  din  staţiune.
                                                                                                               la  poalele  masivului  Parîng,  la  o  altitu­
                                                                                                                                                  Dar  un  alt  fapt  care  îi  atestă  vechimea   anul  1887,  s-a  construit  la  Govora  pri­  Oamenii  din  partea  locului  sînt  păs-
                                                                                                               dine  de  320  metri,  pe  riul  Hinţa  (un   şi  care  impresionează  pe  vizitatori  este   mul  pavilion  cu  douăzeci  de  cabane  din   tră»orii  celor  mai  frumoase  tradiţii.  In
                                                                                                               aflucnt  al  Oltului),  staţiunea  Govora   acela  că  la  Govora  a  funcţionat  pe  vre­  lemn.        minunatul  folclor  al  acestor  meleaguri,
                                                                                                               incintă  ochiul  vizitatorilor  prin  primi­  mea  domnitorului  Matei  Basarab  (1632-   Azi  staţiunea  este  înzestrată  cu  cele   în  versuri  de  marc  popularitate  este  cîn-
                                                                                                               toarele  parcuri,  ocrotite  de  jur-împre-   1654),  una  din  primele  tipâritori  romî-   mai  noi  instalaţii  şi  aparate  medicale  ;   lat  Tudor,  eroul  legendar  de  la  1821,  fi­
                                                                                                               jur  de  poalele  unui  deal.  Ferită  de  cu­  neşti.  Dîn  teascurile  acestei  tiparniţe  —   cu  vile  confortabile,  cluburi,  săli  de  lec­  gură  centrală  în  folclorul  de  pe  malul
                                                                                                               renţi  staţiunea  Govora  are  un  climat   aşa  după  cum  este  cunoscut  —  apare   tură,  terenuri  de  sport,  cinematograf,   drept  al  Oltului.  Dar  bogăţia  spirituală^
                                                                                                               fără  variaţii  de  temperatură.  Vegetaţia  primul  text  de  legi  din  Ţara  Romîneas-  săli  de  spectacole  etc.  In  ticcut  însă  sta­  a  oamenilor  nu  este  rezumată  numai  la
               Depănătoarea  Mana  langa  de  la  secţia  depănat  a  fabricii  „ Sebe*                                                                                               ţiunea  a  străbătut  un  drum  lung  şi  ane­  cîntecc,  ci  la  tot  cc  activitatea  omului
          şui''  din  Sebeş  îşi  organizează  bine  munca,  ace  o  calificare  înaltă.  Ca                                                                                          voios,  deoarece  cele  tici  aşa-zisc  hoteluri   îi  oferă.
           urmare,  lună  de  lună  şi-a  depăşit  sarcinile  de  plan,  fiind  evidenţiată   L a   G .A .C .  din  G e o a g iu                                                     construite  la  Govora  în  1894  erau  pro­       Prof.  V.  RADU
           în  întrecerea  socialistă.
                                                                                            Fondul  de b a z ă                                   averea
                                                                                        obştească  sporesc                                       continuu                                        A  «li.  IE  N  D  A


                                                                                Gospodăriile  agricole  colective  au  tre­  punct  de  vedere  economic  şi  organiza­  zată  din  zootehnie,  pomicultură  şi  viti­
                                                                              cut,  în  anii  care  s-au  scurs  de  la  înche­  toric.  lmbinînd  cultura  cerealelor   cu   cultură.          MIERCURI  2  SEPTEMBRIE  1964
                                                                              ierea  procesului  de  coiectivizare  a  agri­  alte  ramuri  ale  producţiei  agricole,  spo­  Aceste  realizări  se  datoresc  in  marc
         In  vacantă                        ecran  lat,  o  bibliotecă,  săli  de  şah  îi   culturii,  printr-un  proces  continuu  de   rind  continuu  efectivele  de  animale  pro­  măsură  şi  ajutorului  pe  care  comitetul
                                            de  biliard,  săli  de  repetiţii  pentru  di­
                                            ferite  formaţii,  cunosc  ziinic  o  vie  ani­  întărire  economică   şi   organizatorica.   prietate  obştească,  a  reuşit  să  obţină  an   de  partid  îl  dă  consiliului  de  conducere   Muzică  de  dans  ;  19,35  Melodii  popu­
           In  prima  jumătate  a  lunii  august  ta­  maţie.                 Tractoarele  şi  maşinile  agricole  cu  care   de  an  venituri  tot  mai  mari,  atît  dîn   pentru  ca  acesta  să  desprindă  din  sar­  CINEMA
         băra  pionierilor   şl  şcolarilor   de  la   In  zilele  lunii  august,  şi  mai  ales   este  înzestrată  agricultura,   specialiştii   cultura  cerealelor  cit  şi  din  .  creşterea   cinile  cc-i  stau  în  faţă  pe  cele  mai  esen­  DEVA  :  Singurătatea  alergătorului   lare ;  20,15  Jurnalul  satelor;  21,00
         Săsciori,  situată  în  pitoreasca   v,ile   în  cele  care  au  precedat  a  XX-a  ani­  trimişi  la  sale,  munca  unită  pe  mari  su­  animalelor.  ţiale,  de  a  căror  îndeplinire  depinde  în   de  cursă  lungă  —  cinematograful  „Pa­  Noapte  bună,  copii  :  „O  poveste  cu
         Sebeşului,  a  primit  noi  oaspeţi  :  un   versare  a  eliberării  patriei,  formaţiile   prafeţe  de  teren,  ajută  ţărănimea  colec­  Folosind  condiţiile  pedoclimatice   şi   mod  hotărîtor  dezvoltarea  economică  a   tria"  ;   Rebelul   magnific  —  cine­  plăcinte"  ;   21,10  Muzică  ;  21,15  La
         alt  lot  de  elevi  care-şi  petrec  aici  ulti­  artistice  (cor,  orchestră  scmisimfonîcă,   tivistă  să  sporească  rodnicia  pămîntu-   economice  favorabile,   soiuri  de  mare   gospodăriei.  Un  exemplu  grăitor  în   microfon  :  Satira  şi  umorul  ;  22,15
         mele  zile  din  vacanţa  de  vară.                                                                                                                                           matograful  „Arta"  ;   PETROŞANI  :   Muzică  de  dans,
                                            orchestră  de  muzică  uşoară  şi  de  mu­  lui,  să  mărească  de  la  un  an  Ia  altul  pro­  productivitate  şî  aplicînd  toate  lucrările   acest  sens  este  orientarea  gospodăriei  în   M-am  îndrăgostit  Ia  Copenhaga  —  ci­
           Excursiile  organizate  prin   împreju­  zică  populară,  echipe  de  dansuri,  bri­  ducţia  vegetală  şi  animală.  Creşterea  ve­  agricole  în  condiţiile  cerute  de  ştiinţa   spre  folosirea  raţională  a  pămîntului  şi   PROGRAMUL  II  :  8,36  Cîntcce
         rimi,  focurile  de  tabără,  vizionările  de   găzi  artistice  de  agitaţie,  care  cuprind                                             valorificarea  terenurilor  slab  productive.   nematograful  „Republica"  ;  Omul  din   patriotice ;  9,03  Program  de  cîntecc
         filme,  jocurile  pioniereşti,  cîntccul  şi   peste  300   de  artişti  amatori)  au  des­  niturilor,  a  fondului  de  bază  şi  a  avu­  agrotehnică,  colectiviştii  de  aici  obţin   fotografic  —  cinematograful  „7  No­
         veselia,  întregesc  odihna  şi  masa  con­  făşurat  o  activitate  bogată.  ţiei  obşteşti,  asigură  ridicarea  nemijlo­  recolte  tot  mai  bogate  la  luctar  şî  ran­  In  ultimii  ani,  pe  baza  unui  studiu  fă­  iembrie"  ;  ALllA  IULIA :  Cei  patru   din  folclorul  nou  şi  jocuri  populare;
         sistentă  ce  le  silit  asigurate  elevilor  ilm                    cită  a  nivelului  de  trai,  material  şi  cul­  damente  ridicate  de  Ia  animale.  cut  cu  ajutorul  specialiştilor,  nuri  su­  călugări  —  cinematograful  „Victoria";   9.30  „In  excursie”  —  muzică  uşoară  ;
         tabăra  de  la  Săsciori  care  a  găzduit,  în   Cind  minerii  spun  că  pentru  ci  a   tural  al  ţărănimii  colectiviste.  Modul  cum  a  crescut  fondul  de  bază,   prafeţe  de  teren  slr.b  productive  au  fost   Rusallu  —  cinematograful  „23  Au­  10.30  De  toate  pentru  toţi  ;  11,30  Din
         vara  acestui  an,  trei  serii  de  pionieri  şi   doua  casă  este  clubul  se  gindcsc  şi  Ia   Gospodăria  agricolă  colectivă  din   averea  obştească  şi  veniturile  gospodă­  plantate  cu  pomi  fructifer»  şî  viţă  de   gust"  ;  SEBEŞ  :  Lumea  comică  a  lui   folclorul  muzica)  al  popoarelor;  12,00
         şcolari.                           orele  plăcute  pe  care  le  petrec  în  serile   Geoagiu,  raionul  Orăştie,  a  făcut  mari   riei  colective  din  Geoagiu,  este  ilustrat   vie.  Culturile  cercaFerc  au  fosr  ampla­  Harold  Loyd  —  cinematograful  „Pro­  Orchestre  de  muzică  uşoară ;  13,30  în­
                                            organizate  de  colectivul  bibliotecii.  Sim­
                        NICOLAC  NICULA     pozioanele  literare,  recenziile   tehnice,   progrese  pe   drumul   întăririi  ci  din  în  graficul  de  maî  jos.  sate  în  terenurile  în  care  ele  pot  da   gresul"  ;  O  zi  ca  leii  —  cinematogra­  semnări  de  reporter;  13,40  Muzica
                           corespondent     serile  de  poezie,  expoziţiile  organizate                                                           cele  mai  bune  producţii.         ful  „Sebeşul"  ;  ORĂŞTIE :  Comoara   uşoară  interpretata  de  Marn  lanoli  şî
                                            şi  alte  numeroase  manifestaţii  cu  car­                                                              Justa  repartizare  a  sarcinilor  pe  brî-   dîn  lacul  de  ai'gint  —  cinematograful   George  Bunca ;  14,30  Melodii  popu­
                                            tea  au  fost  prezentate  de  un  mare  nu­  A N U L  Fondul  de  bază  Venii  bănesc   Venii  dîn    găzi,  cointeresarea  materială  a  colecti­                         lare  olteneşti  ;  16,30  Melodii  popu­
         Serbări  ale  cărţii               măr  de  prieteni  ai  cărţii.  In  ultimele                              total         zooldmie    Jj                                     „Patria"  ;  Marile  speranţe  —  cinema­  lare ;  18,00  „Am  îndrăgit  o  melodic"
                                            săptămîni,  un  succes  deosebit  l-au  avut                                                           viştilor  întărirea  răf.punderii  personale,   tograful  „Flacăra"  ;  LUPENI  :  Co­  —  emisiune  de  muzică  uşoară  ro-
                                            acţiunile  :  simpozionul  „23  August  o-   1962   1.900.969          I.046.9S7        350.081        faţă  de  proprietatea  obştească,  de  calita­
           In  oraşul  Orăşlie,  cartea  devine  iot                                                                                               tea  muncii,  au  făcut  ca  lucrările  să  fie   moara  din  lacul  de  argint  —  cinc-  inînească ;  19,05  Muzică  ;  19,10  As­
         mai  mulr  prietenul  oamenilor  muncii.   giindit  în  literatură",  recenzia  „Pe  mu­  1963  3.782.521                                 executate  la  timp  şi  în  condiţii  agroteh­  matogi.aful   „Cultural"  ;   HAŢEG  :   pecte  de  la  Expoziţia  realizărilor  eco­
         Lucrătorii  din  librării  şi  biblioteci,  or*   che  de  cuţit'*  pe  marginea  romanului               2.609.914        502.216                                                                             nomici  naţionale  a  R.P.R.;  20,15  Şcoa­
         ganizează  acţiuni  interesante  şi  atracti­  lui  Mihei  Dcniuc,  scara  de  poezie  „Mă­  1961                                         nice  superioare.  Animalele  sînt  hrănite   Foto  Haber  —  cinematograful  „Popu­  la  1  viaţa  ;  20.55  Cîntcce  şi  jocuri
         ve  cerc  fac  să  sporească  numărul  căi-                                           4.57A52I            3.015.621        66  .361    |:  în  mod  raţional,  in  raport  cu  greutatea   lar*  ;  BRAD :  Germanie,   steluţele  populare  ;  21,10  Muzică  de   dans ;
         i Mor  din  bibliotecile  personale.  Panoul   ria  Druniş"  şî  altele.  De  !a  începutul  a-                                           şi  producţia  lor.
         din  centrul  oraşului,  oe  care  silit  afi­  ecrtui  an,  numărul  manifestărilor  orga­  Datele  pe  1964  sini  estimative.  Dar,      Folosind  cu  chibzuinţă  condiţiile  fa­  talc  —  cinematograful  „St.  roşie”  ;  22.30  Recital  de  poezie :  Versuri  ale
         şate  de  obicei  noutăţile  literare,  anun­  nizate  cu  canea  a  depăşii  cifra  90,  Iar   realizările  de  pînă  acum  arată  că   ci­  fost  mult  dezvoltate.  A  crescut  an  de  an   vorabile  de  care   dispun  şi  cxpci'icnţa   SIMERIA  :  Omul  din  fotografic  —   poeţilor  ieşeni  ;  23,15  Muzică  de  dans.
         ţa  nu  de  mult  o  „serbare  a  cărţii".  Ea   al  participanţilor  10.000.                           numărul   animalelor  şi  productivitatea                             cinematograful  „Mureşul".        BULETINE  DE  ŞTIRI  ŞI  RADIO­
         a  fost  organizată  în  parcul  şcolii  de                          frele  dîn  planul  de  producţie  pe  acest   lor.  In  acest  fel,  s-a  schimbat  mult  şi   acumulată  pînă  acum.  colectiviştii  din   JURNALE  :  5,00  ;  6,00  ;  7,00  ;  10,00  :
         Z  ani.  unde  programele  bogate  au  atras   CONSTANTIN  BADUŢA    an,  vor  fi  îndeplinite  şî  depăşite.                             Geoagiu  pot  obţine  noi  şi  importante                            12.00 ;  14,00  ;  16,00 ;  18,00  ;  20,00  :
         muc  de  oameni  ai  muncii,  prilej  cu  care     corespondent        Gospodăria  colectivă  din  Geoagiu  a   structura  veniturilor.  Dacă  înainte  ma­  succese  în  întărirea  econonilco-organiza-   RADIO  22.00  ;  23,52  (programul  1)  ;   9,00  ;
         au  fost  difuzate  900  de  cărţi  în  va­                          extins  plantaţia  de  vie  şi  pomi  fructi­  joritatea  veniturilor  proveneau  din  cul­  torică  a  gospodăriei  lor  colective,   în
          loare  de  peste  3 000  Ici.      In munca  cu  filmul             feri,  a  creat  o  pepinieră  de  viţă  de  vie.   tura  cerealelor,  acum  a  început  să  fie   creşterea  nivelului  lor  de  trai.  PROGRAMUL  I  :  5,06  Emisiunea  11,00;  13,00;  15,00;  17,00  ;  19,00;
                       SIDONIA  MUREŞAN                                       Fermele  de  vaci,  oi,  porci  şi  păsări,  au  tot  mai  marc  partea  de  venituri  reali­  N.  BADIU  pentru  sate ;  5,16  Melodii  populare ;  21,00;  23,00;  0,52  (programul  II).
                                                                                                                                                                                       5.30  Lecţia  de  gimnastică ;  6,10  Me­
                           corespondentă      In  oraşul  Brad,  munca  cu  filmul  a                                                                                                  lodiile  dimineţii ;  6,30  Sfatul  medi­  Buletin  meteorologic
                                            fost  îndrăgită  de  nn  mănunchi  de*  oa­                                                                                                cului  ;  7,45  Salut  voios  de  pionier ;
         Spectacol                          meni  harnici  caix  se  preocup*  îndea­                                                                                                  8,00  Sumarul  presei  centrale  ;   8,06  PENTRU  24  ORE
                                            proape  ca  activitatea  lor  de  populariza­
                                            re  şi  proiecţie  să  aibă  rezultate  bune.                                                                                              Melodii  populare;  9,00  Muzică  din   Timp  variabil,  temporar  noros,  izo­
                                                                                                                                                                                                                        lat  vor  cădea  ploi  slabe.  Vîntul  va
          în  deplasare                       De  fiecare  dală  cîml  se  organizează                                                                                                 operete  ;  10,03  Teatru  la  microfon  :   sufla  potrivit  din  sectorul  nordic  şi
                                            o  acţiune  cu  filmul,  colectivul  condus                                                                                                „Titanic  vals"  ;  12,03  „In  excursie"   nord-vestîc.  Temperatura  în  creştere.
           Cel  dc-al  Vll-lca  concurs  pe  ţară  al   de  Iulian  Miclca,  de  la  cinematograful                                                                                    —  emisiune  de  cîntcce  pioniereşti  ;  Ziua  va  fi  cuprinsă  între  19  şi   24
          formaţiilor  artistice  de  amatori  a  scos   din  Brad.  dovedeşte  multă  iniţiativă                                                                                      14.30  Roza  vînturilor ;  15,00  Melodii   grade,  iar  noaptea  între  8  şi  14  grade.
          la  iveală  noi  talente  şi  în  raionul  Sebeş.   şi  spirit  gospodăresc.  Recent,  cu  pri­
         Cu  acc't  prilej,  sălile  căminelor  cultu­  lejul  concursului  „Filmului  romînesc**,                                                                                     populare  din  diferite  regiuni  ale  ţării;   PENTRU  URMĂTOARELE
         rale  din  raion  au  cunoscut  aproape  sca­  colectivul  de  aici  nu  s-a  mulţumit  nu­                                                                                   18,15  Fapte  din  întrecere  ;  18,30  Pro­  3  ZÎLE
          ră  de  scară  multă  animaţie.  După  ce   mai  cu  popularizarea  acestui   concurs                                                                                        gram  muzical  pentru  fruntaşi  şi  evi­  Vreme  schimbătoare,  cu  cerul  la
         se  întorceau  de  la  munca  cîmpului.  co­  prin  diferite  lormc,  ci  s-a  îngrijit  chiar                                                                                                                 sfîrşitul  intervalului  mai  mult  senin
         lectiviştii,  tineri  şi  vîrstnici,  se  întîl-   şi  de  aspectul  cinematografului.  In  orele                                                                             denţiaţi  în  întrecerea  socialstă  ;  19,00  şi  temperatura  în  uşoară  creştere.
         ncau  pe  scena  căminului,  unde  în  for­  lor  libere,  lucrătorii  cinematografului
         maţii  corale,  de  dansuri,  brigăzi  artis­  an  vopsit  în  uici  holul  şi  casei*iile.  au
         tice  de  agitaţie,  formaţii  orchestrale,   refăcut  cele  două  ecrane,  faor  ce  a
         aduceau  în  vers,  ciut  şi  joc,  mulţumi­  adus  o  economic  de  peste  4.500  lei.  In
         re  pentru  viaţa  lor  nouă.      această  acţiune  frumoasa  s-au  remarcat
           Nu  de  niult,  scena  căminului  cultu­  Iulian  Miclca,  Maria  Gavrilă,  Aurelia                                                                                              Institutul  de  mine  din  Petroşani
          ral  din  Poiana  a  găzduit  un  spectacol   Kusu  şi  Ana  Rusii.
         prezenta:  de  formaţiile  artistice   din           PAVEL  DERJl
         Apoidul  de  Jos,  Jina  şi  Poiana.  Fluiera­       corespondent
         ţii  şi  grupul  vocal  din  Jina,  cunoscuta                                                                                                                                    anunţă  scoaterea  la  concurs  a  următoarelor
          formaţie  corală  din  Poiana,  echipele
          de  dansatori  din  Apoidul  de  Jos,  ca  şi   Montaj  literar                                                                                                              posturi  didactice:
          solistele  vocale  Parsschîva  Bozdog,  Ana
          Bozdog  şi  Rodica  Opreau  au  cules  în­
                                              Dîn  iniţiativa  colectivului  bibliotecii
          delungi  aplauze,  oferind  spectatorilor                                                                                                                                         —   Şef  de  laborator  la  Catedra de  Chimie-Fizică,
                                            de  la  clubul  „11  Iunie"  din  Călan  a  fost
          o  după-amiază  deosebit  de  plăcută.  pregătit  montajul  literar :  „Pe  drumul                                                                                           poz.  22  disciplina  Fizică.
                        ARON  DOBROTA       luminat  de  August".  Montajul  a  fost
                           corespondent     prezentat  —  cu  concursul  biblioteca­                                                                                                        —  P reparator      la   C atedra    de  Chimie-Fizic*
                                            rilor  din  secţii  în  fiecare  sală  de  cul­
                                            tură  din  cadrul  uzinei  „Victoria**  Călan.                                                                                             disciplina  Fizică,  poz.  24.
          A  doua  casă...                  El  s-a  bucurat  de  un  binemeritat  succes                                                                                                   Persoanele  care  doresc  să  participe  la  concurs
                                            fiind  audiat  de  peste  1.000  de  mun­
           ...aşa  au  denumit  minerii  din  Pe-   citori  din  secţiile  uzinei.                                                                                                     vor  înainta  rectoratului  o  cerere,  în  termen  de  o
          trila  clubul  lor,  construcţie  ridicată  în      ALEX.  TUZA                                                                                                              lună  de  la  data  apariţiei  prezentului  anunţ,  însoţită
          anii  noştri,  în  care  un  cinematograf  cu         corespondent           Laboratorul  Institutului  de  mine  din  Petroşani  (fotografie  din  albumul  /fRegiunea  Hunedoaran).
                                                                                                                                                                                       de  urm ătoarele  acte :
                                                                                                                                                                                            —  copie  legalizată  de  pe  diploma de  stat sau  de
                                                                                                                                                   cări  printre  care  cităm  „Influenţa  ul­  pe  actul  echivalent  de  studii  superioare   (2  exem­
                      nstitutu!  pedagogie  de  3  ani  din  Braşov                                                                                trasunetelor  asupra  germinaţiei  semin­  plare).
                                                                                                                                                   ţelor  de  gramincc"  şi  altele.  O  scrie  de
                                                                                                                                                   lucrări  ştiinţifice  sînt  menite  de  a  con­  —  lucrările  ştiinţifice  înfr-un  esemplar.
                                                                                                                                                   tribui  la  îmbunătăţirea  procesului   de
           Printre  realizările  însemnate  ale  regi­  laboratoarele  unde  studiază  în  cele  nul   mînt.  Valoarea  acestora  se  ridică  Ia  cursuri,  care  au  apărut  sau  vor  apare   producţie,  la  reducerea  preţului  de  cost,   —  certificatul  de  caracterizare  a  a c tiv ită ţi p ro ­
          mului  nostru  democrat  popular,  din  do­  bune  condiţii  cei  circa  6C0  studenţi  enu­  121.000  lei.  Ia  Editura  pedagogică  Bucureşti,  sau  în   etc.  Spre  exemplu:  „Stabilirea  indicato­
          meniul  învăţămîntului,  se  numără   şi   merăm  pe  cele  de  la  facultatea  de  fizi-   Dotarea  continuă  în  acelaşi  ritm  şi  în   cadrul  institutului:  culegere  de  texte  în   rilor  economici  pentru  determinarea  efi­  fesionale  şi  sociaîe,  eliberat  c!e  instituţia  (în tre p rin ­
          Institutul  pedagogic  de  3  ani  din  Bra­  că-chinie,  laboratorul  de  mecanică,  clcc-   noul  an.  Spre  exemplu,  în  trimestrul  I   limba  franceză,  cursul  de  chimie  anor­  cientă  a  balanţei  energetice  în  G.A.C.",   derea)  în  care  au  {uneţa  de  bază  (2  exem plare).  y
          şov.  Alături  de  cele  11  institute  peda­  nicitatc,  electrotehnică  şi  radiotchnîeă,   al  anului  1964  s-.au   alocai  şj  utilizat  ganică,  cursul  de  mecanică,  acustică,  căl­  prezentată  într-o  şedinţă  a  Consiliului
          gogice  de  acest  fel  din  ţara  noastră,  In-   laboratorul  de  optică  şi  fizică  atomică,   45.000  Ici  pentru  procurarea  diferitelor   dură  şi  fîzicâ  moleculară,  cursul  de  me­  agricol  icgiona!  Braşov,  „Determinarea   —  certificat  de  vechime  în  muncă  (2  exem plare).
          siîiutul  pedagogic  din  Braşov  are  sar­  laboratorul  de  foto-cincmaiografîe  pen­  materiale  necesare   efectuării  in  bune   todica  predării  ştiinţelor  agricole,  etc.  celor  mai  eficiente  documentaţii  econo­
          cina  de  a  da  învăţămîntului  profesori  te­  tru  studierea  diferitelor  legi  şî  fenome­  condiţii  a  lucrărilor  de  laborator,  46.000   O  altă  preocupare  a  cadrelor  didac­  mice  a  planurilor  de  organizare  a  pro­  —  memoriu  de  activitate  didacfico-şfiinfifică  (2
          meinic  şi  multilateral  pregătiţi,  capabili   ne  fizice,  laboratoarele  de  chimic  anor­  lei  pentru  procurarea  anumitor  aparate,   tice  este  modernizarea  predării  cursuri­  ducţiei  în  perspectivă  în  G.A.S,"  şi  alte   eaemplare).
          să  traducă  în  viaţă  sarcinile  izvorîtc  din   ganică  şi  analitică,  chimic  organică   şi   ctc.  lor.  In  această  direcţie,  pe  lingă  planşe,   lucrări  de  Ia  catedra  de  ştiinţe  agricole,
          Directivele  Congresului  al  Ul-lca  al   biologica,  chimic  fizică  —  în  care  Stu­  Biblioteca,  deşi  a  luat  fiinţă  numai  de   machete  sau  anumite  experienţe,  au  fost   aduc  o  contribuţie  esenţială  la  îmbună­  —  autobiografia.
          P.M.R..  să  contribuie  astfel  la  desăvâr­  denţii  cercetează  şi  verifică  diferite  fc-  doi  ani,  numără  în  prezent  peste  17.500  iniţiate  şi  efectuate  o  serie  de  lucrări   tăţirea  activităţii  unităţilor  agricole.  Pe   Inform aţii  suplim entare  se  pot  lua  de  la  re cto ­
          şirea  construirii  socialismului  la  oraşe  şi                                                      menite  să  asigure  prezentarea  lecţiilor   lîngă  aceasta,  cadrele  didactice  de  la  ca­
                                                                                                                în  cele  mai  bune  condiţiuni.  Astfel.  în   tedra  de  ştiinţe  agricole  au  organizat
          sate.                                                                                                 cadrul  orelor  de  limbi  străine  se  folo­  consfătuiri  cu  colectiviştii  din  mai  multe   ratul  Institutului  de  mine  Petroşani,  sfr.  Institutului
           Institutul  pedagogic  de  3  ani  din  Bra­                                                         seşte  cu  succes  magnetofonul.  La  alte   sate  ale  regiunii  Braşov  (Stupini,  Cod-   Nr. 20.
                                                                                                                                                   lea,  ctc.),  dindu-!c  totodată  diferite  în­
          şov  a  luat  fiinţă  în  toamna  anului  1960,   V ă  p r e z e n t ă m                              cursuri  se  folosesc  filmele   ştiinţifice,   drumări  şi  explicaţii  legate  de  specificul
          cu  trei  facultăţi:  matematică,  fizica-chi-                                                        diafilmele,  dispozitivele.  In  cadrul  insti­  muncii  lor.  Lucrări  care  aduc  contribu­
                                                                                                                tutului,  la  laboratorul  de  foto-cinem.ato-
          mic  şi  ştiinţe  naturale:  In  prezent,  pe                                                                                            ţii  valoroase  în  procesul  de  producţie
                                                                                                                grnfic  s-a  construit  un  ecran  mobil,  care
          lingă  facultăţile  de  matematică  şi  ştiin­                                                        permite  proiectarea  filmelor,'a  diafilmc-   întîlnim  şi  Ia  celelalte  catedre  ale  insti­
          ţe  naturale,  funcţionează  secţii  fără  frec­  nomrnc  şi  legi   chimice.  La  facultatea   cărţi  şi  cursuri,  90  publicaţii  periodice   lor  şi  a  diapozitivelor,  la  lumina  zilei,   tutului  nostru.
                                            de  ştiinţe  naturale  studenţii  au  de  ase­  din  ţară  şi  străinătate,  oferind  posibi­  crcind  astfel  posibilitatea  cadrului  di­  Datorită  preocupării  intense  a  cadrelor
          venţă,  Datorită  grijii  partidului  şi  gu­
                                            menea,  la  dispoziţie  labo>*atoarc  moder­  litatea  studenţilor  de  a  se  pregăti  temei­  dactic  să  folosească  proiecţia  concomi­  didactice,  institutul  nostru  a  dat  două   A  N  U  N  Ţ
          vernului  nostru,  studenţilor  de  aici  li
                                            ne,  bine  puse  la  punct  unde  au  posibi­  nic  pentru  toate  disciplinele  care  se  pre­  tent  cu  predarea   cursului   respectiv.   promoţii  de  absolvenţi  temeinic  pregă­
          s-au  creat  cele  mai  bune  condiţii   de   litatea  de  a  efectua  cercetări  şi  lucrări   dau,  Măsurile  luate  contfibuie  mult  la  uşura­  tiţi,  care  fac  faţă  cu  cinste  sarcinilor  ce   O,  R.  P.  O.  T.  DEVA
          studiu  şi  viaţă.  In  anul  al  doilea  de   de  laborator,  să  prepare  material  didac­  Pe  lingă  acestea,  studenţilor  Ii  se  asi­  rea  înţelegerii  unor  fenomene,  la  elimi­  le  stau  în  faţa.
                                            tic,  ctc.  Aici  întîlnim  laboratoarele  de                       narea  unor  timpi  morţi  în  prezentarea
          existenţa,  institutul  nostru  a  fost  înzes­                     gură  condiţii  optime  de  cazare  şi  masă                          Alături  de  ceilalţi  oameni  ai  muncii,   RECRUTEAZĂ  ELEVI  PENTRU  ŞCOALA  TEHNICA  CADASTRALĂ  DE  2
                                            botanică  şi  zoologie,  fiziologic  vegetală                                                          cadrele  didactice  din  Institutul  pedago­
          trat  cu  o  clădire  nouă,  modernă,  cu                           în  căminele  moderne,  confortabile  ale   la  curs  a  anumitor  probleme,  la  înţe­                  ANI  DIN  SIBIU.
                                            şi  microbiologic,  agrofitotehnie  şi  geolo­  centrului   universitar  Braşov,   prevă­              gic  de  3  nui  din  Braşov,  muncesc  ne­
          săli  spaţioase  de  cursuri  şi  seminarii,  cu   gie,  hortiviticultură,   maşini   agricole,   zute  şi  cu  săli  de  lectură  pentru  studiu   legerea  profundă  a  materiei  predate.  obosit,  luptind  pentru  educarea  şi  in­
          laboratoare  bine  utilate  şi  dotate   cu   ctc.                  în  orele  libere.                  Preocuparea  pentru  îndeplinirea  sar­  struirea,  pregătirea  temeinică  a  studen­  C O N D I Ţ I I
          cele  mai  moderne  instalaţii  şi  aparate,   Pentru  înzestrarea  acestor  laboratoa­  Cadrele  didactice  ale  Institutului  pe­  cinilor  ştiinţifice  este  intensă  în  rîmlul   ţilor,  pentru  formarea  unui  profesor  de   —  ABSOLVENŢI  Al  ŞCOLILOR  MEDII  DE  CULTURA  GENERALA
          cu  bibliotecă,  sală  de  lectură  ctc.  Data-   re,  conducerea  institutului  şi  cadrele  di­  dagogic  de  3  ani  din  Braşov  au  depus   cadrelor  didactice  de  la  Institutul  peda­  tip  nou,  caic  să  contribuie  efectiv  l,a   CU  SAU  FARA  EXAMEN  DE  MATURITATE.
          rită  preocupării  conducerii  institutului,   dactice  au  avut  o  preocupare  permanen­  eforturi  susţinute  ţinînd  cursuri  şi  «emi-   gogic  de  3  ani  din  Braşov.  Fiecare  ca­  opera  de  culturalizare  a  maselor,   la
                                                                              narii,  organizînd  lucrări  de  laborator  Ia
          sub  îndrumarea  organizaţiei  de  partid   tă.  Cu  sprijinul  Ministerului  învăţămân­  un  înalt  nivel  ştiinţific  şi  metodic,  co­  dru  didactic  a  urmărit  ca  în  tematica   ridicarea  nivelului  cultural  în  rîndurilc   —  VIRSTA  ÎNTRE  17  Şl  25  ANI
          şi  cn  sprijinul  organelor  superioare  de   tului,  numai  în  anul  1963  s-au  procurat   respunzător  necesităţii  pregătirii  temei­  activităţii  ştiinţifice  să  cuprindă   pro­  maselor  muncitoare,  la  desăvirşirca  con­  INFORMAŢII  SE  PRIMESC  DE  LA  OFICIUL  REGIONAL  DE  PRO-
          resort  au  fost  organizate  şi  dotate  cu   utilaje  şi  aparate  de  laborator  în  valoa­  nice  a  viitorilor  profesori  pentru  şcolile   bleme  legale  de  practică,  de  producţie.   struirii  socialismului  în  patria  noastră.  IECTARE  Şl  ORG.  TERITORIULUI  DEVA  STR.  AUREL  VLAICU  NR.  17.
          utilajul  necesar  şi  cu  aparatură  moder­  re  de  peste  178.000  Ici,  precum  şi  di­  de  8  ani.  La  sesiunea  ştiinţifică  a  Institutului,  ţi­  Lector  univ.  1.  GAVRILA   TELEFON  :  13.69.
          nă  18  laboratoare  destinate   pregătirii   verse  materiale  necesare  desfăşurării  în   Astfel,  numeroase  cadre  didactice  au   nută  anul  acesta,  cadre  didactice  de  la   Institutul  pedagogic  de  3  ani
          suidenjiloi  celor  trei  facultăţi,  Printre  bune  condiţiuni  ,a  procesului  de  învăţă-  elabora:  cursuri  sau  capitole  din  unele  catedra  de  fizică  au  prezentat  4  comuni­  Braşov
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11