Page 61 - 1964-09

cn p
»' c /i r;' o n £>; â
/ P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E . U N 1 Ţ I - V A 1 C O M U N I C A T
Hu.nr*cioci«f-Deva C ITIŢ I La invitaţia preşedintelui Consiliului tiopîei, va face o vizită dc stat în Re­
IN N U M Ă R U L dc Sfat al Republicii Populare Roinînc, publica Populară Romînă în zilele de
Ghcorghc Ghcorghîu-Dej, Majestatca Sa
D E A zi Imocrială Hailc Selassic I, împăratul E- 26, 27 şî 28 septembrie 1964.
^ Experienţa înaintată —- Un nou succes al furnaliştilor
bun al tuturor gospodăriilor
colective
(paj;, a 2-a)
& La I.R.T.A. Hunedoara- PLANUL PE NOUĂ
Deva : Se pot obţine rezultate
şi mai bune
^ Eforturi mai susţinute în
-l -----— :— —
îndeplinirea sarcinilor de plan L U N I-R E A L IZ A T
♦ Din istoricul Jocurilor
i m m h Olimpice
(pa?, a 3-a) Despre furnaliştii de la secţia a Il-a mîntesc pc cei mai importanţi. In pri­
^ DE PESTE HOTARE a Combinatului siderurgic din Hune­ mul rînd muncitorii, inginerii şi tehni­
(pag. a 4-a) doara s-a scris dc multe ori, dar acum cienii acordă o atenţie deosebită şî per­
ANUL XVI. NR. 3024 VINERI 13 SEPTEMBRIE 1964 4 pagini; 20 bani alte fapte din munca lor îşi cer dreptul manentă exploatării raţionale a furnale­
la evidenţieri. Colectivul acestei secţii lor şi reducerii consumurilor specifice,
şî-a cîştigat un meritat renume pentru iar organizaţia de partid ne dă un aju­
7 T
hărnicie şi realizări, pentru locul pc ca- tor concret în vederea rezolvării aces­
re-1 deţine dc luni de zile în cadrul în­ tor probleme. Preocupările noastre s-au
La toate obiectivele Cărbune mult si de trecerii ce sc desfăşoară între secţiile soldat cu rezultate mai bune decît altă­
combinatului. Anul acesta furnaliştii din dată şi datorită unor măsuri care s-au
luat. Spre exemplu, cele două furnale se
buna calitate secţia a doua şi-au sporit dc cîtcva ori află la un timp scurt după reparaţii ca­
angajamentul luat şi tot ci au pornit
RITM SU SŢIN U T Dornici dc a încheia trimestrul III al iniţiativa de a realiza şi depăşi angaja­ pitale, cînd în mod firesc, funcţionează
mai bine. Pc dc altă parte, spre deosebi­
mentul anual la fontă numai cu cocs c-
re de anii precedenţi cînd au existat
anului curent cu succese tot mai fru­
moase, minerii dc la E. M. Lupcni au conomist. Dc la planuri, la realizarea şi greutăţi în aprovizionare, în ultima vre­
depăşirea lor, dc la angajamente la fapte
dat în perioada 1-15 septembrie, peste semnificative. Acesta este drumul pc ca­ me au fost lichidate principalele defi­
re merg muncitorii, inginerii şi tehni­
cienţe în acest sens.
sarcinile de plan, 3.298 tone cărbune dc
D E M U N C Ă bună calitate. cienii care deservesc furnalele 5 şi 6, iar şi alte aspecte care merită atenţie. Pen­
Din relatările tov. Roman am reţinut
Acest succes sc datoreşte mai bunei
succesele dobîndite sînt concludente. Cu
organizări a locului de muncă dîn aba­ două săptămîni în urmă s-a stabilit că tru mărirea indicilor dc utilizare a agre­
taje, aprovizionării la timp cu vagonctc în 8 luni s-au produs 30.617 tone fon­ gatelor şi reducerea consumului dc cocs,
De oriunde priveşti, efin cîmpic, din este aprovizionat cu cabluri nu se pot goale şi material lemnos, cît şi a extin­ tă peste plan, cantitate realizată integral furnaliştii s-au ocupat în mod special
tren sau autobuz, noua fabrică de pro­ face săpături şi deci executa reţelele derii armării metalice. Succesul este cu dc două probleme importante : ridica­
duse refractare din Alba Iulia, aflată în subterane din incinta fabricii. cu cocs economisit. Calculele economiş­ rea temperaturii aerului insuflat în fur­
construcţie, se dezvăluie toată mă­ Volumul marc de lucrări a determinat atît mai îmbucurător dacă se adaugă şî tilor au scos, dc asemenea, Ia iveală, că
reţia ei, conturată pe Tondul încă verde conducerea şantierului nr. 4 si organi­ faptul că minerii din Lupcni, dînd o a- în primele 7 luni alo anului preţul dc nale şi reducerea opririlor sau a timpi­
a! dealurilor din apropiere. Cît a trecut zeze munca în două schimburi. Dar, tenţic mai mare alegerii şistului vi­ cost planificat s-a redus cu 42,7 lor cînd furnalele au mers redus. In am­
de cînd s-au început lucrările ? Trecă­ niciodată dc cînd se munceşte astfel, zibil au reuşit să reduci procentul de ce­ Ici pc tona dc fontă, rcalîzîn- bele direcţii s-au făcut progrese aprecia­
torii ocazionali nu ştiu, numai local­ schimbul al dsilea nu s-a ridicat la ni­ nuşă cu 1 la sulă faţă dc admis. du-sc o economie totală care c* bile. Anul acesta temperatura aerului in­
nicii privesc aproape zilnic cum se velul celui dc peste zi. Aceasta în bună M. CINCORA chivalcază cu costul unui număr dc suflat în furnale a crescut Ia 850-900
înalţă unul din obiectivele importante parte datorită faptului că asistenţa teh­ corespondent 320 apartamente. Toate acestea au rămas grade, iar în uncie perioade a fost chiar
ce se construiesc în regiunea noastră. nică nu este corespunzătoare. In schim­ doar puţină vreme pc răboiul noutăţi­ mai mare. In opt luni, la furnalul 5 s-au
Aici, pe suprafaţa ce ocupă mai multe bul al doilea, doar un singur maistru lor. deoarece alte fapte, alte realizări realizat doar 40 ore opriri planificate,
hect:«.*, a fost terminată deja calta coordonează activitatea la trei obiecti­ mai semnificative le-au pus în umbră. deşi erau programate 104 ore, iar la
ferată uzinală, halci de matriţe i sc ve mari. In asemenea condiţii oricît PROPAGANDIŞTI ÎN VIZITĂ Coutinuînd şirul izbînzilor, furnaliştii furnalul 6 s-a consumat mai puţin dc
fac ultimele finisaje, la hala de uscare- s-ar strădui, el nu va reuşi să facă faţă din secţia a Il-a au raportat realizarea 90 la sută din timpul Stabilit pentru o-
ardere este în curs dc montare tîmplă- cu prea mult succes sarcinilor cc-i re­ DE DOCUMENTARE planului de producţie pe 9 luni, cu pes­ prîri planificate.
ria metalică şi se fac izolaţiile hidro­ vin. te 20 zîle înainte dc termen, si a obligat — Oamenii noştri muncesc cu mult
fuge ia acoperiş, iar stadiul atins acum Una din cauzele pentru care anu­ Un loc important :n activitatea desfă­ economiştii să adauge alic cifre la capi­ clan — a conchis şeful secţiei, şi aproa­
la execuţia cuptoarelor rotative asigură mite lucrări sînt rămase în urmă o şurată dc către Comitetul orăşenesc Hu­ tolele care Ilustrează situaţia consumuri­ pe toţi merită laude. Unii s-ati afirmat
montarea utilajelor cu ccl puţin 2 săp- constituie faptul că aprovizionarea cu nedoara a! P. M. R. pentru pregătirea lor specifice şi reducerea preţului dc însă mai dc mult. E vorba de prim-fur-
tămîni înainte de termenul planificat. materiale nu sc face întotdeauna ritmic. propagandiştilor îl ocupă vizitele de do- cost. După cum rezultă din cifrele ope­ nalîşti: Nicolac Costca, Simion Stăncs-
Tovarăşul Nicolnc Huriocea, ingine­ La început aprovizionarea s-a făcut mai cumcntcrc la diferite locuri istorice, rative, în luna trecută s-au realizat cir­ cu, şi Alexandru OJaru, dc maiştrii Mi-
rul şef al şantierului, vorbind despre greoi datorită lipsei unor proiecte, din muzee, obiective industriale sau social- ca 3.800.000 Ici economii din reducerea hni Militară, Gheorghc Cismaş şi Ştefan
realizări a ţinut să releve şi unele mă­ care cauză şi comenzile pentru mate­ culturalc. Recent, 35 de propagandişti preţului de cost, iar în prima jumătate Cazan, de şefii dc schimb Ioan Ivaş, Eu­
suri care au făcut ca munca să fie mai riale s-au lansat mai tîrziu. Acum sc care conduc cercuri şi cursuri ale învă- a lunii septembrie s-au produs în medie gen Gălbenuş şî alţii.
spornică. „Încă dc la început s-au în­ parc că proiectele nu mai generează tămîntului de partid din cadrul E. M. zilnic aproaoc 20 tone fonta peste plan. Realîzînd planul pc 9 luni înainte dc
tocmit planuri operative dc execuţie, dificultăţi şi totuşi aprovizionarea nu Solicitat fiind să ne vorbească despre termen, colectivul dc ftirnaliştî de la sec­
lunare şi trimestriale. Prin ele am sta­ se face corespunzător. Dc pildă, de la Ghclar au făcut o vîzivă la Muzeul re­ realizările dobîndite şi factorii care au ţia a doua arc pînă acum un avans de
gional din Deva.
bilit valorile ce trebuie executate dc fabrica de ciment „Victoria socialistă1* stat la baza lor, tov. Gheorghc Roman, 23 dc zile faţă dc calendar. Acest lucru
către colectivul şantierului nr. 4 din din Turda, cimentul soseşte masiv Aici, propagandiştii urmărind obiecte­ şeful secţiei a precizat : c o primă dovadă că planul anual va fi
Alba Iulia, al I.C.l.M. Braşov. Ast­ spre sfîrşîtul trimestrului, în timp ce le, uneltele şi planşele expuse au luat — La baza succeselor noastre stau îndeplinit mai devreme.
fel, putem acţiona în cele mai bune pc parcurs vine în cantităţi insufi­ cunoştinţă despre dezvoltarea societăţii mai mulţi factori, dintre care ţin să-i a- T.ANTON
condiţii. Dintre măsurile tehnice apli­ ciente. Faţă dc această situaţie servi­ omeneşti pc teritoriul patriei şi a regiu­
cate pe şantier subliniez că folosind co- ciul dc aprovizionare al I.C.l.M. Bra­ nii Hunedoara, despre desfăşurarea revo­ La gospodăria de stat din
frajele glisante Ia construcţia silozurilor şov va trebui să intervină cu mai mul­ luţiei socialiste în R. P. R., realizările Miercurea se acordă o Atenţie
celulare dc ia depozitul de şamotă şi tă competenţă, să acţioneze astfel în- regimului dcmocrat-popular în regiunea sporită executării pregătirii tere­ alţi clcvî ai şcolii medii dc Ia cursu­
a două coşuri de fum, cu parament va­ cît termenele stabilite pentru livrare noastră. nului pentru însirnînţări. Carnet e rile de zi şi seral, au participat la în­
riabil, folosind metoda de execuţie în să sc respecte întocmai de către fabrica Vizita documentară a propagandişti­ fn fotografie : Mecanizatorul frumuseţarea claselor. Ia nivelarea tere­
lanţ. noi am reuşit să ridicăm obiec­ dc ciment din Turda. lor s-a dovedit a fi instructivă r.jutîn- Nicolac Lttpu lucrînd la pregă­ nului din curtea şcolii, la pavoazare.
tivele respective în termene foarte scur­ Dacă ritmul d? execuţie este pe a- du-i la aprofundarea cunoştinţelor. tirea patului germinativ pentru PETRU SPĂRîOSU
te. Dc asemenea, în cadrul şantierului locuri nesatisfăcător, aceasta sc dato- I. JIANU Insămînţarca griului. elev, clasa a IX-a
nostru, muncitorii desfăşoară şi o largă reşte şi faptului că nu pretutindeni corespondent Prietenii artei dc întregul colectiv artistic, precum şt Şcoala medic Gltelar
mişcare de inovaţii. Amintesc doar două maiştrii, şefii dc echipa şi chiar ingi­ pe artiştii amatori, studenţii Nicu $er-
din inovaţiile care s-au dovedit a fi nerii sc dovedesc a fi disciplinaţi. Se hăncscu, Niculiţă Afrapt şi elevele Do­
foarte eficiente : adaptarea unui pre­ pot oferi chiar şi cîtcva exemple. Con­ Seară dc seară, prietenii artei din sa­ rina Durlca, Lctiţia Ncghiu, al căror A 11-a stagiune
lungitor la braţul macaralei Aufbau cu stantin Tcocu, dc la staţia de betoane, tul Scbc.şcl sc întîlneau la căminul cul­ aport la reuşita spectacolului a fost în­
care am construit acoperişul la depo­ în loc să preia cu grijă comenzile, să tural unde, pînă tîrziu, dădeau viaţă semnat. Cunoscutul colectiv al Teatrului de
zitul dc materii prime şi eliminarea repartizeze la timpul optim betonul ne­ operelor dramatice ale unor cunoscuţi NICOLAE NICULA stat „Valea Jiului", deschide la sfirşitul
unor troii» manuale prin folosirea unuî cesar, pleacă dc la locul dc muncă, dramaturgi, minunatelor noastre cîntccc corespondent acestei săptămîni cea dc-a 17-a stagiu­
utilaj dc mică mecanizare, format din- uneori vine chiar în stare dc ebrietate populare. Colectiviştilor din sat — ne. Ea va fi inaugurată cu piesa „Cita­
tr-un vagonct prevăzut cu o macara pe şantier. E lesne dc înţeles ce sc în- prieteni ai artei — li s-au alăturat în Aportul elevilor dela sfârîmată", dramă în trei acte
catarg care rulează pe şina cuptoru­ tîmplă în lipsa lui. Maistrul Nicolcc Comitetele de Cruce roşie dîn întrea­ vara aceasta numeroşi studenţi şi c- dc dramaturgul Horia Lovincscu, Lau­
lui. ridicînd ritmic cadrele metalice ce Preoteasa, parc a fi neinteresat în a sc sanitare din comună. Colectivistele Ma­ lev î aflaţi în vacanţă. împreună au Dc trei zile am început munca cu reat a! Premiului dc Stat.
îmbracă zidăria cuptorului. Prima ino­ achita dc sarcinile cc-i revin. Nu odată ga regiune fac intense pregătiri pentru na Vulcu, Rozina Sutoriş, Elena Dra- pregătit spectacole reuşite mult apre­ cartea. Noul an şcolar l-am aşteptat cu Spectacolul este montat în regia Ma-
vaţie a dus la scurtarea termenului dc s-a stabilit cu el că pentru schimbul dc a întîmpina ,»Săptăn)îna Crucii roşii1*, gomir şi Maria Mîoţh au răspuns Ja ciate dc localnici. nerăbdare şi bucurie. După o vacanţă rictlci Sadova, prim-regizor artistic al
execuţie cu două luni, iar cea de-a doua, noapte arc nevoie dc cutare sau cutare care sc desfăşoară între 20—26 septem­ toate întrebările obţinînd frumoase pre­ Recent, pc scena căminului cultural petrecută în taberele dc la munte şi teatrului şi Marcel Soma, iar scenogra­
în condiţiile reducerii numărului’ de utilaj, material ctc. Dă din cap afirma­ brie a.c. cu realizări cît mai bune. Des­ mii în obiecte precum şi aplauzele spec­ din Sebcşcl, artiştii noştri — colecti­ dc la marc, în excursii şi drumeţii, fia c semnată dc Mircca Marosin. In
muncitor), a condus la creşterea pro­ tiv, dar scara îi lipseşte ba una ba pre aceste acţiuni am primit mai multe tatorilor. vişti, studenţi, elevi — au prezentat un iată-nc din nou împreuna în şcoala distribuţie apar actorii Gheorghc îor-
ductivităţii muncii şi la scurtarea ter­ alta. In general munca sc desfăşoară scrisori trimise dc corespondenţii noş­ spectacol cu un bogat repertoriu. E) noastră nouă, cu clase mari şi lumi­ dăncscu, Dana Pantazopol, Ion Tifor, ■
menului dc execuţie cu 15 zile". greoi la punctul dc lucru dc care răs­ tri. Comitetul dc Cruce roşie din Gîrbo- a cuprins piesele „Gara mică-, dc Dan noase în care domneşte o curăţenie c- Constantin Dicti, tînăr venit de pe băn­
Tovarăşul inginer are dreptate. Da­ punde. „Isprava" maistrului Ştefan las- va şi-a mai propus ca în această perioa­ Tărchilă şi „Cerere în căsătorie" dc xcmplară. 7C0 de elevi am început cile Institutului dc teatru, care în a-
torită măsurilor aplicate, s-a reuşit ca co a stîrnit pur şi simplu indignarea dă să amenajeze o expoziţie cu aspecte A. P. Cchov, sceneta „Farmecele babei", cursurile în Şcoala medie din Ghclar. ccastă pîcsâ îşî arc rolul dc debut, Ana
unele lucrări să se efectueze înainte de tuturor dc pe şantier. In loc sâ-şi facă dGnafori de sînge din munca sanitară, să ţină conferinţe cîntccc populare şi, bineînţeles, nelip­ Ea a fost pregătită din timp dc tova­ Colda, Artistă Emerită, Mia Macri,
sitele momente vesele. întregul program
termenele prevăzute. Insă nu peste tot, podine peste armăturile unde turna răşii profesori şi de părinţii noştri. Teodora Lazăr, Alexandru Zccu. Vio­
la toate obiectivele, termenele dc exe­ betoane, el a permis muncitorilor să Ia căminul cultural, să organizeze ac­ a fost primii cu vii aplauze. Chiar «i aportul nostru, al elevilor, s-a rica Suciu-Tifor, I. Anghclcscu-Morcni,
cuţie sînt respectate. Sc semnalează ră- umble cu roabele pc acestea, deterio- Zilele trecute a avut loc la Sarmisc- ţiuni de curăţenie e;c. Colectiviştii dîn sat, spectatorii, au simţit Ia pregătirile pentru deschiderea Alexandru Codrcanu şi Mioara Păcu­
mincri în urmă cu 30 dc zile la galeria iTndu-le. getu2a, raionul Haţeg, o frumoasă ac­ multumît întregului colectiv pentru noului an dc invăţămînt. Laurcnţiu rarii.
nr. ! dintre staţia dc descărcare a argi­ Mai mult sc aşteaptă şi din partea in­ ţiune dc donare dc sînge. In această zi ANA ARNAU strădania depusă la buna reuşita a spec­ Boncuţ, Cinci Radu. Aladar Topliccan. D. COSTESCU
tacolului. felicitînd călduros pe pro­
lei şi depozitul dc materii prime, cu 10 ginerului A. Mustaţă, şeful punctului s au prezentat la dispensarul medical fesorul Ioan Străulea, care s-a ocupat Gcorgcta Alic, Viorica Popa şi mulţi corespondent
zile la cy.ccuţia izolaţiei hidrofuge dc la dc lucru de (a dccantor şi priza apei 150 oameni ai muncii pentru a dona corespondent!
depozitul dc materii prime, cu 30 de industriale dc la Mureş. Pitorescul loc sînge necesar salvării multor vieţi ome­
dc zîle la silozurile depozitului dc şa- unde munceşte (malul Mureşului), îl ten­ neşti. Printre donatori se numără Gh.
motă şi chiar la secţia înnobilarc-mă- tează mai mult decît munca în sine şi Ardcleanu, Maria Voinîş, Şareta Curtca- E X P O Z I Ţ I A
cinarc-grai'ularc caic reprezintă circa deci piaja şi baia în zilele călduroase nu, Ana Trîmbîţoni şi alţii.
50 la sută din volumul total al con­ îi sînt principalele preocupări. Profi- O asemenea acţiune a avut loc şi la
strucţiei. Aceasta dovedeşte că dinamica tînd dc faptul că este oarecum izolat Brad, Ja cabinetul medical al circum­ „BUN VENIT, DRAGI VIZITATORI!. □ a REALIZĂRILOR
ritmului de execuţie pc alocuri nu este dc restul şantierului, că nu este prea scripţiei a 111-a sanitară. Au venit aici
corespunzătoare. des controlat, întîrzie şi dc la serviciu, oameni ai muncii din mai multe loca­
Amploarea lucrării a determinat con­ prczcntîndu-sc adesea după 2-3 orc dc lităţi ale raionului. In urma acestei ac­ ZT'xpczîţia realizărilor economici şî sînt bucuros că am avut posibilita­ croporcux 2-7 mm". Şi toate — „Ma- E C O N O M I E I
ducerea I.C.l.M. Braşov să trimită Ia la începerea lucrului. * naţionale a fost vizitată dc o tea sâ învăţ multe lucruri utile. Toată dc in Rumania".
Alba Iulia doi executanţi : şantierul de Constructorilor dc pe şantierul noii ţiuni numărul donatorilor de sînge ono­ delegaţie din o r a ş u l Wiesbadcn, admiraţia mea pentru modul cum este Tov. ing. M. Alexandru, ghid la a- NA T I O N A L E
construcţii nr. 4 şi şantierul de insta­ fabrici de produse refractare din Alba rifici din raionul Brad se ridică la cifra (R. F. G.), rcprezcntînd societatea întreţinut şi dezvoltat fondul forestier ccst stand, explică vizitatorilor : „Pro­
laţii nr. 3. Pe lîngă acestea o seamă Iulia le revine o sarcină însemnată. Ei dc 675. Dintre aceştia 17 sînt purtători „Linde", pentru agregate frigorifice. în ţara dumneavoastră. Expoziţia m-a dusele sodice romîncşti sc exportă azi
de întreprinderi ca l.C.M.E. 4 Cluj şi vor trebui ca pînă la sfîrşîtul semes­ ai insignei „Donator dc onoare". Oaspeţii străini se află în ţara noas­ impresionat prin varietatea şi calita­ în multe ţări. Acest lucru este rezulta­ A R.P,ROMÎNE
I.M.I.A. Bucureşti efectuează o seric de trului 1 din anul 1965 să dea în ex­ tea maşinilor expuse, mărturie a unei tul dezvoltării susţinute a industriei
lucrări în subantrepriză. Existînd patru ploatare o parte a lucrărilor. Tocmai AUREL ANCA tră la invitaţia Ministerului Industriei puternice dezvoltări industriale. noastre chimice, care valorifică com­ elegante şi de nuanţe plăcute, care,
Petrolului şi Chimici. Cu prilejui vizi­
executanţi, era fîresc să existe şi un dc aceea, atît conducerea I.C.l.M. Bra­ tării expoziţiei, dr. Ioachim Wuchc- plex bogatele zăcăminte dc sare. In ul­ printr-un sistem special, pot fi bloca­
coordonator general al lucrării, care sa şov, cît şi cea a şantierului nr. 4, vor VlOREL RECEANU rcr, preşedintele Consiliului dc adminis­ — Am vizitat zona forestieră de timii ani, dc exemplu, capacitatea dc te atunci cînd abonatul doreşte să nu
se ocupe în special dc deschiderea fron­ trebui să-şi îndrepte şi mai mult aten­ corespondenţi pc Valea Prahovei şi pădurea Snagov producţie a Uzinelor dc produse cloro- fia deranjat. Numeroşi vizitatori ur­
turilor dc lucru, de cele mai impor­ ţia spre intensificarea ritmului de exe­ traţie al societăţii, a declarat: „Reali­ — a completat ing. Mahîtka. Aveţi o sodicc din Ocna Mureş a fost mărită măresc, cu mare interes, explicaţiile
tante probleme de organizare, de folo­ cuţie şi a menţinerii constanţei acestuia zările înfăţişate de poporul romîn do­ marc bogăţie — pădurile — preţuită
urgenţă un inginer şef care să coordo­ Concurs
sirea utilajelor ctc. Intr-o vreme a fost pc întregul şantier. Va trebui adus dc vedesc că acesta ştie sâ-şi valorifice, la în lumea întreagă şî o experienţă valo­ simţitor. S-au construit noi uzine dc prezentatorilor dc la tabloul luminos,
soda la Govora şi Ia Combinatul chi­
care arată modul de formare a legătu­
trimis pe şantierul noii fabrici un in­ un înalt nivel, bogăţiile ţării. Orga­ roasă în exploatarea acestei bogăţii. mic Borzcşti. Producţia de sodă calci­
giner şef adjunct dc la Braşov. Un neze execuţia întregii lucrări, va trebui nizarea expoziţiei dovedeşte, dc ase­ Utilajele moderne pc care le folosiţi rilor telefonice între abonaţii din capi­
aprovizionării „Sanitarii pricepuţi"
timp a venit, după care probabil s-a reglementată problema menea. bun gust şi pricepere în oglin­ pentru tăierea, scoaterea dîn pădure şi nată şi caustică a crescut, în ţara noas­ tală, în diverse centrale telefonice, din
considerat că prezenţa lui nu mai c ritmice cu materiale şi îmbunătăţită dis­ direa frumoaselor dv. succese. Am nu­ prelucrarea lemnului sînt de înaltă tră, de la 34.900 tone, în 1938, Ia momentul ridicării receptorului şi pî­
necesară. Dimpotrivă, hpsind coordo­ ciplina muncii. Numai astfel construc­ mai cuvinte dc laudă, in speciei pentru tehnicitate şi astfel sc explică indicii 493.600 tone, în 1963". nă la răspunsul abonatului chemat.
narea, lucrările nu s-au mai desfăşu­ ţia acestui obiectiv economic de marc Pentru a întîmpina aşa cum se cu­ precizia execuţiei produselor. Ca spe­ superiori de folosire a masei lemnoa­ Vizitatorii sc opresc, apoi, în faţa D un venit, dragi vizitatori !..."
rat eşalonat, între şantiere luînd naş­ însemnătate se va înfăptui cu succes, vine „Săplămîna Crucii roşii" la Gir- cialist, m-a. ir\tcrcset standul uzinei se la care aţi ajuns. In mod sumar, unei fotografii în culori. Puternic lu­ JJ*-* Urarea făcută de crainicul expozi­
tere chiar uncie litigii, cauzate fie din iar colectivul dc aici sc va putea achita bova a fost organizat un reuşit con­ „Tcltnofrig" Cluj. Fără să cunosc per­ dar reprezentativ, standurile din expo­ minată, ca înfăţişează modernul Com­ ţiei, la ora cînd pavilioanele îşî des­
lîpsa unor materiale, utilaje sau chiar în termen dc sarcina ce i-a fost încre­ curs „Sanitarii pricepuţi" la care au formanţele agregatelor expuse, pot a- ziţie ale economici forestiere reflectă binat de la Borzcşti. „Aici, arată ing. chid porţile, purtată de vîntul de
prin executarea unor lucrări. Un exem­ dinţată. prccia, însă, forma şi execuţia lor, co­ această realitate. M. Alexandru, a intrat în funcţiune o toamnă blîndă, sc răsfrîngc însutit, in
plu. Din cauză că şantierul nr. 3 nu A. OARGA participat echipiere fruntaşe ale grupei respunzătoare nivelului tehnic mon­ Din toate punctele dc vedere, expo­ nouă instalaţie dc electroliză a sării, fiecare colţ.
dial. Referitor la standul maşinilor a- ziţia este reprezentativă pentru succe­ Nivelul tehnic înalt al proceselor teh­ „Bun venit, dragi vizitatori!..." 649
gricolc : numai cuvinte de laudă pen­ sele obţinute de poporul romîn în nologice contribuie la realizarea unor de gazde primitoare te întîmpînă cu
tru varietatea şi finisajul acestora. Am construirea socialismului. Sîntem sin­ produse dc calitate tot mai buna, so­ zîmbctul pc buze, bucuroase de cîţi
primit, !a standul agriculturii, expli­ cer bucuroşi de aceste succese. licitate şi peste hotare. Faţă de anul mai mulţi oaspeţi. 202 fete, îmbrăcate
caţii interesante despre succesele obţi­ 1959, exportul dc produse sodice a în rochiţe sau salopete elegante dc cu­
nute, ca urmare a colectivizării agri­ O c Ioan Radu, directorul adjunct sporit, în 1963, dc 6,5 ori la sodă cal­ loarea cerului, şi 447 bărbaţi, în uni­
culturii". ■* al întreprinderii mecanice Ro­ cinată şi dc 3,4 ori la sodă caustică, forme purtînd insigna expoziţiei, sînt
Directorul tchn'c al aceleiaşi socie­ man, l-am întîlnit în faţa standurilor îndeosebi, au crescut exporturile dc gata să dea toate lămuririle necesare
tăţi, dr. Simon Joltan, a ţinut să adau­ industriei siderurgice. Rugat dc un re­ produse sodice în unele ţări ca Argen­ solicitate de vizitatori.
ge : „Sînt vădit impresionat dc modul porter, cl a declarat : „In cadru! între- tina. Brazilia, Indonezia, Grecia, Tur­ Ghizii expoziţiei. In flecare sector,
cum este organizată expoziţia, dc felul prisveicrii mă ocup dc problemele apro­ cia etc. la fiecare stand, explică, zilnic zecilor
cum sînt prezentate exponatele. O ast­ vizionării. După cum este cunoscut, u- O cctorul telefonic, din cadrul stan- dc mii de oameni ai muncii realizările
fel de organizare şî prezentare fac zîna noastră s-a specializat în executa­ ^duiui transporturilor şi telecomuni­ tovarăşilor lor dc muncă de pc cuprin­
cinste oricărei ţari din lume". Dr. Si­ rea maşinilor-uncltc pentru economia caţiilor (din imediata apropiere a pavi­ sul întregii noastre patrii. Vreţi să cu­
mon s-a interesat si a primit explicaţii forestieră. In ultimul timo, am realizat lionului central) cunoaşte zilnic, un noaşteţi munca laminoriştilor hunedo-
în legătură cu modul în care sînt pre­ maşini de un nivel tehnic ridicat şi a- marc aflux de vizitatori. Telefonul de­ renî ? In faţa machetei marelui lami-
gătite cadrele pentru diferite sectoare vcm în plan introducerea în producţie vine în zilele noastre, un auxiliar in­ nor-blumîng, inginerul Gh. Pavlovicî,
economice. A apreciat, . dc asemenea, şi a altor tipuri. Am.zăbovit puţin dispensabil la îndcmîna unui număr dc Ia Institutul dc proiectări de lami­
în faţa machetelor c.-.rc reprezintă mai mult în faţa probelor dc oţel ex­ tot mai marc dc cetăţeni. Dacă în noare, vâ face cunoscut întregul pro­
noile noastre uzine şt combinate chi­ puse dc industria siderurgica, pentru a 1944, numărul abonaţilor era dc 68.683, ces dc proilifcţic. Afluenţa marc dc oa­
mice, importanţa deosebită cure sc n- vedea în ce măsură noile noastre pro­ din anul Trecut, peste 259.700 de cetă­ meni în faţa standurilor ce prezintă
cordă, în ţara noastră, dezvoltării a- iecte vor avea materia primă supe­ ţeni beneficiază dc telefon. Fabricarea pantofi sau tricotaje este pc deplin
ccstui sector. rioară necesară. Trebuie să spun că sînt în ţara a aparatelor telefonice, a per­ îndreptăţită, Linia elegantă, modernă,
Dr. Klein Hcîmut, director comer­ pe deplin satisfăcut dc cele văzute. mis instalarea, în mediul rural, a coloritul modelelor, varietatea — sînt
cial al societăţii, a considerat expozi­ Sidcrurgiştiî noştri au grijă să ne asi­ 12.000 dc linii dc centrale telefonice esenţiale atribuie ale exponatelor. Şi
ţia ca un mijloc excepţional de infor­ gure materiale, şî în special, oţeluri de semiautomate. Ritmul înalt al cons­ cine poate da explicaţii mai amănun­
mare, subliniind că „în timpul vizitei, calitate superioară. Din cele peste 400 trucţiei dc blocuri a creat condiţii pen­ ţite decît făuritorii lor, care îşi au re­
delegaţia societăţii vcst-gcrmanc ,,Lin- dc mărci dc oţeluri elaborate în ultîmiî tru înfiinţarea de noi posturi telefo­ prezentanţii printre ghizi, ca munci­
dcu a reuşit să-şi facă o părere exce­ patru ani în ţara noastră, marca ma­ nice. Lucrătorii dîn telecomunicaţii, toarea rihtuitoaie Tuliana Preda, de la
lentă despre nivelul înalt la care sc joritate sînt oţeluri aliate şi carbon de sprijiniţi dc cei dîn industria electro­ Frbrica „Flamura Roşie", sau modelic-
situează toate ramurile economiei na­ calitate. Cu astfel de materiale sînt si­ tehnică, au reuşit să fabrice. în bune ra Victoria Bucur, de la „Tînăra Gar­
ţionale romîncşti". gur că vom putea realiza, pentru in­ condiţii, centrale automate dc bloc, în dă". Cum funcţionează Tclemagul, a-
/\ ni întîlnit în expoziţie pc dircc- dustria forestieră, utilaje la un nivel ultimii ani, instalîndu-sc peste 13.300 P'raiul caic comunică verbal, la un
A 4 torul şî ingincruLşcf al Combi­ calitativ superior". dc linii în asemenea centrale. Echipa­ simplu apel telefonic, situaţia unei sta­
natului forestier din oraşul Hradcţkra- ffl/f ndr in Rumania" — îată trei cu­ mentul electrotehnic pentru centrala ţii electrice dc transformare? Poate fi
lowe, dîn R. S. Cehoslovacă — ingine­ i?l vinte pc care vizitatorii au prî- automată dc 10.000 linii, ca şi pentru adaptat pentru uz particular?,.. Curio­
rii loscf Wahcrlon şi Stanislav Maliit- lejul să Ic citească deseori în toate pa­ centrala de bloc, pentru 200 dc abonaţi zitatea unor vizitatori primeşte înda­
ka. Ei nc-au împărtăşit din impresiile vilioanele expoziţiei. In faţa standului (realizate de colectivul uzinelor „E- tă un răspuns detailat din partea teh­
culese în timpul vizitării expoziţiei şi cu produse sodice s-a oprit un grup dc lectromagnctica", din Bucureşti), se nicianului specialist Gcorgc Vătamanu,
a unor amenajări silvice din ţară. vizitatori, turişti veniţi dîn Cluj. Pe bucură de aprecierea unanima a publi­ dc la Institutul dc raţionalizări şî mo­
— M-am interesat îndeaproape dc or­ exponatele de «ici sc vedea scris: cului vizitator. Tot Ia acest sector dernizări energetice, dîn Bucureşti.
La Haţeg, ca şi în celelalte oraşe ale regiunii s-au construit noi blocuri dc locuinţe, spaţioase. ganizarea muncii în domeniul prelucră­ „Soudc calcînce 50 kg. netto", „Soudc stîrnesc interes tipurile noi dc telefoa­ „Bun venit, dragi vizitatori 649
IN FOTOGRAFIE : Aspect exterior al unui bloc construit recent în centrul oraşului. rii lemnului — a spus ing. Wahcrlon — caustîque 170 kg netto", „SilîcagcJ mi- ne dîn material plastic, cu linii simple, de gazde primitoare vă aşteaptă !
Foto : V. ONOIU