Page 62 - 1964-09

Pag. i Dramul socialismului N r - î 0 2 <

Din lucrările plenarei

Consiliului agricol regional

Sarcini de mare răspundere
------liecule a avut loc şedinţa plenară a Consiliului aRricol re- Orientare nouă
gional în care s-a analizat modul cum au fost realizate sarcinile [ i
r_ea_ la un nivel agrotehnic corespunzător a lucrărilor agricole din cam- pentru specialişti
văzute In agricultură şi s-au stabilit masurile necesare pentru executa-
ţilor agricole, în rezolvarea cu compe­ in asigurarea bazei furajere

paijM de toamnă. Materialele prezentate în plenară şi participanţii la Fc lingă dezvoltarea bazei tchnico-
matcriale a agriculturii, încadrarea tutu­ tenţă a problemelor pe care le ridici
discuţii au scos în evidenţă experienţa pozitivă acumulată în organi­ ror gospodăriilor colective cu specia­ producţia, dcsfăşurînd o intensă mun­ Condiţiile pedoclimatice şi economice gului complex de măsuri agrotehnice rumbul. Cantităţi sporite dc suculente
lişti constituie un sprijin preţios pe care că pentru răspîndirea cunoştinţelor a-
zarea muncii şi a producţiei de către unităţile agricole fruntaşe, arâ- ale regiunii noastre sint deosebit de fa­ specifice acestei culturi, cîtc 2.500— sc pot asigura şi prin extinderea cultu­
partidul şi guvernul l-au dat ţărănimii gricole şi a experienţei înaintate. Acest vorabile pentru dezvoltarea creşterii a- 3.200 kg. boabe !a ha. In ceea ce pri­ rii de sfeclă şi gulii furajere, care dau
tînd totodată rezervele existente în ceea ce priveşte realizarea de noi colectiviste. lucru este doved^ dc faptul Ca în ulti­ nimalelor. Realizarea acestui obiectiv veşte asigurarea de proteine, dc mare producţii de 30.000—80.000 kg. la ha.
Subliniind necesitatea creşterii neîn­ mii ani numere?,«c gospodării colective este influenţată însă în măsură hotărî-
succese pe calea întăririi economico-organizatorice a gospodăriilor co­ cetate a roiului inginerilor agronomi, care erau considerate ca fiind slab dez­ toare dc luarea masurilor corespunză­ importanţă este faptul ca în viitor să Un accent deosebit trebuie pus pe
lective. zootclinişti şi a medicilor veterinari, tov. voltate, avînd sprijinul specialiştilor, toare pentru sporirea simţitoare a pro­ >c extindă simţitor cultura mazării şi asigurarea hrănirii animalelor cu masă
a bobului. Un exemplu convingător în
Dumitru Dcjeu, preşedinte al Comite­ s-au ridicat la nivelul unităţilor agricole ducţiei de nutreţuri. In această privin­ această privinţă este cel oferit dc către verde pc o perioadă cît mai lungă dc
In vederea înfăptuirii sarcinilor stabilite cu privire la dezvoltarea timp. In această direcţie se constată că
tului executiv al Sfatului popular regio­ fruntaşe, rcalizînd producţii la hectar ţă exista o serie dc rezerve care nu sint G.A.C. din Pianul de Jo9, unde dc pc în unităţile în care nu s-a organizat pro­
inlensivă şi multilaterală a agriculturii, organizaţiile de partid sînt nal, a arătat că specialiştii din agricul­ şi pe cap de animal din ce în ce mai încă valorificate pc deplin. Te baza cer­ fiecare ha. cultivat cu mazăre s-a rea­ ducerea convcierului verde, producţia
tură poartă răspunderea pentru realiză­ sporite. Veghind la aplicarea diferen­ cetărilor efectuate şi a rezultatelor dc lizat o cantitate de proteine echivalen­
chemate să asigure o îndrumare şi un sprijin tot mai substanţial co­ dc laptes nu este constantă, îndeosebi în
rile obţinute în producţie dc către uni­ ţiată în practică, în funcţie de condiţiile producţie obţinute s-au făcut cîteva con­ tă cu cea care s-ar obţine de pc aceeaşi perioadele in care cantitatea dc masă
lectiviştilor, mecanizatorilor, lucrătorilor din gospodăriile de stat si spe­ tăţile agricole, ei avînd menirea să asi­ locale ale fiecărei gospodării colective, statări de marc însemnătate, indieîn- suprafaţă cu orz, care ar da o produc­ verde pc păşuni este mai redusă înrc-
gure aplicarea în practică a celor mai a recomandărilor Consiliului Superior al du-se totodată o orientare corespunză­ ţie dc 3.500 kg. boabe la ha. Ncţinînd
cialiştilor, urmărind îndeaproape introducerea şi aplicarea în practică a noi cuceriri ale ştiinţei agricole, fiind Agriculturii, cadrele de specialişti din toare în direcţia asigurării furajelor ne­ scama de indicaţiile pc care le-au pri­ gistrîndu-sc scăderi simţitoare ale aces­
teia. In legătură cu valorificarea mai de­
totodată chemaţi să sprijine toate ac­ apricultură şi-au adus o contribuţie în­ cesare în fiecare gospodărie colectivă şi
metodelor agrozootehnice avansate, creînd astfel condiţii pentru spo­ mit din partea specialiştilor, la unele plină a posibilităţilor de sporire a pro­
ţiunile întreprinse de către consiliile a- semnată Ia realizarea de recolte sporite. dc stat. Vorbind despre această pro­ gospodarii colcotivc cum sînt ede din ducţiei dc furaje de multă atenţie este
rirea continuă a producţiei agricole la hectar si pe cap de animal. gricole în vederea întăririi cconomico- Pentru a contribui în şi mai mare mă­ blemă, tov. Eugen Cernelea, inginer cu Calda, Batiz, Vinerea ş. a. o parte din necesar să sc bucure şi acţiunea de des­
organizatoricc a G.A.C. Faptul ca ma­ sură la ridicarea nivelului agriculturii, baza furajeră la Consiliul agricol regio­ seminţele de plante furajere valoroase
In pagina de faţă sînt redate cîteva din problemele care au fost ţelenire a păşunilor slab productive şi
rea majoritate a membrilor consiliilor specialiştii au datoria să-şi perfecţione­ nal, a pornit de la o clasificare a zonă­ stau şi acum ncfolosite, fapt ce a dc- cultyvarca lor cu plante de nutreţ. Pe
larg dezbătute în şedinţa plenară a Consiliului agricol regional, cu re­ agricole lucrează nemijlocit în produc­ ze neîncetat cunoştinţele profesionale, rii producţiei de furaje, în funcţie de torminat ca unităţile respective $5 fie această cale se poate realiza mărirea de
ţie a făcut ca în cei peste 2 ani care să se înarmeze cu cele mai noi cuceriri condiţiile pedoclimatice locale ale uni­ deficitare în asigurarea bazei furajere.
comandarea ca de rezolvarea lor să se preocupe cu răspundere şi com­ au trecut dc la înfiinţarea lor să crească ale ştiinţei şi tehnicii înaintate, deose­ tăţilor agricole socialiste. Zona I cu­ O practică la care trebuie să sc re­ 3—!* oii a cantităţii dc masă verde la
ha. Preocuparea diferită faţă dc asigu­
petenţă toţi lucrătorii din agricul tură. simţitor iniţiativa şl răspunderea specia­ bit de important în această direcţie do- prinde terenurile aflate la şes, cea dc-a nunţe în gospodăriile colective situate rarea bazei furajere este reflectară dc
liştilor în conducerea activităţii unită- vedindu-se a fi organizarea de consfă­ 11-a afectează terenurile de deal, iar cea îndeosebi în lunca Mureşului este cul­ realizările pc care lc obţin gospodăriile
tuiri şi schimburi dc experienţă pe di­ de a IIl-a cuprinde fîneţcle şi păşunile tivarea borccaguîui pentru fîn. Aceasta, colective şi de stat în sectorul zooteh­
ferite teme legate strîns de sarcinile tra­ naturale aflate la o altitudine mai marc. pe considerentul că producţiile cc sc nic. Pînă acum în G.A.S. s-a obţinut o
Perspective largi pentru sate dc partid cu privire la dezvoltarea canic, fapt ce trebuie sa determine con­ realizează U cultura borccaguîui nu sînt producţie mai mare cu peste 1000 I.
Această clasificare nu este făcută me­
intensivă şi multilaterală a agriculturii.
satisfăcătoare, comparativ cu rezultatele
lapte pe cap de vacă furajată compara­
ducerile unităţilor agricole pentru a sc
Imbinînd în mod armonios cunoştinţele
teoretice cu experienţa practică, ingine­ orienta spre alegerea şi introducerea în ce $c pot obţine prin cultivarea altor tiv cu cea realizată în gospodăriile co­
plante furajere valoroase. Aplicînd în­
lective . De asemenea, în G.A.S. este mai
furajere a acelor
structura culturilor
rii agronomi, zootehniştii şi medicii ve­
tregul complex dc măsuri agrotehnice
noi şi importante realizări terinari trebuie $5 sc preocupe cu răs­ plante care asigură eficienţa economică specifice culturii dc luccrnă, ia gospo­ marc şi numărul produşilor obţinuţi de
la animalele matcă. Diferenţe însemnate
cea mai ridicată, permiţînd obţinerea
pundere
dc rentabilizarea producţiei
dăriile colective din Dobra, IIia ş.a. s-au
dc producţie se constată şi de la un
agricole în toate gospodăriile dc stat şi
ve şi alhumină digcstibîlă la ha. Sursa
colective. Iată dc ce este necesar ca ei unor cantităţi sporite de unităţi nutriti­ realizat peste 55.000 kg. masă verde la raion la altul. In gospodăriile colective
ha, ceea ce echivalează cu peste 9.400
din raionul Drad şi Haţeg, datorită preo­
Luînd cuvîntul în cadrul şedinţei ple­ rca însămînţăriior în epoca optimă, fo­ Asigurarea unei baze furajere cores­ să fie şi buni economişti, să cunoască principală şi cea mai ieftină dc nutre­ U.N. şi 1.30C kg. albumină digcstibîlă cupării mai slabe existente faţă dc asi­
nare a Consiliului agricol regional, tov. losirea unor seminţe cu o valoare cul­ punzătoare în fiecare unitate agricolă nu numai ceea ce se produce, dar şi cu ţuri pe perioada de vară în condiţiile re­ la hectar Pozitiv în această direcţie gurarea bazei furajere, realizările care
ing. Aurel Nistor, secretar al Comite­ turală scăzută, nctratate, slaba preocu­ este o problemă deosebit de importan­ cc cheltuieli se realizează fiecare produs. giunii noastre o constituie, după cum sc poate fi considerat faptul că în anul sc obţin în sectorul zootehnic sînt sub
tului regional Hunedoara al P.M.R., pare faţă de ridicarea fertilităţii solu­ tă. încă de pe acum trebuie întocmite Aceasta presupune ca specialiştii din a- şt io, păşunile naturale. Producţia de acesta suprafaţa ocupată cu lucernă a nivelul posibilităţilor.
preşedinte al Consiliului agricol regio­ lui, necfectuarca la timp şi de bună balanţele furajere, ţinîtvdu-se scama ca gricultură să stăpîneasca bine proble­ masă verde ce se realizează dc pe pa­ crescut cu 50 la sută faţă dc anul tre­ Există condiţii depline pentru ca în
nal, a subliniat faptul că datorită efor­ calitate a lucrărilor dc întreţinere şi acolo unde există posibilităţi să se asi­ mele cconomico-financiarc, să studieze jişti poate înregistra creşteri însemnate cut. acest an balanţele furajere întocmite în
turilor depuse dc către colectivişti, me­ de recoltat ctc. Unele deficienţe cau­ gure şi unele rezerve de nutreţuri. In căile şi metodele prin care se poate rea­ din punct de vedere cantitativ şi cali­ Sc mai practică însă obiceiul ca lucer­ fiecare gospodărie colectivă şi de stat să
canizatori, lucrătorii din gospodăriile zate de factori subiectivi se întiinesc acest scop este necesar ca atenţia să fie liza maximum de beneficiu cu mini­ tativ prin aplicarea în complex a mă­ na să se msămînţezc în culturi ascunse, fie echilibrate, crcîndu-se totodată po­
dc stat şi specialiştii din agricultură s-au şi în sectorul zootehnic. In primul rînd îndreptată spre terminarea recoltării mum dc cheltuieli. Specialiştii din agri­ surilor agrotehnice. O mare însemnătate fapt ce duce Ia diminuarea simţitoare a sibilităţi pentru asigurarea unor rezer­
înregistrat o seric de rezultate pozîtîve este vorba dc faptul că nu în toate tuturor resurselor de furaje şi transpor­ cultură nu trebuie să sc rezume numai prezintă organizarea raţională a păşuna- producţiei. In acest an la unităţile a- ve însemnate dc nutreţuri. In acest scop
pe calea sporirii producţiei agricole ve­ unităţile agricole există o preocupare tul acestora la fermele de animale. Este la simpla constatare a unor deficienţe tului. ingrăşarca şi aplicarea dc amenda­ gncolc care au insămînţat lucerna în este necesar să se ia măsuri pentru
getale şi animaliere, iar activitatea cco- susţinută pentru asigurarea unei bare bine totodată să se intensifice acţiunea în producţie, ci ci au datoria să dea un mente pe păşunile acide, combaterea cultură pură s-au obţinut 2—3 recolte. strîngcrca şi conservarea în bune con­
nomico-organizatorică şi financiară a furajere corespunzătoare şi pentru se­ de însilozarc a furajelor deoarece în sprijin substanţial conducerilor unităţi­ eroziunii solului, regenerarea covorului Dc asemenea, trifoiul, sparceta şi gliiz- diţii a tuturor resurselor dc furaje. In
unităţilor s-a îmbunătăţit simţitor. Dez­ lecţia riguroasă a animalelor. In nu­ această privinţă sc constată că exista o lor să ia măsurile corespunzătoare pen­ vegetal prin supraînsămînţări etc. deiul sînt plante furajere care asigură mod deosebit accentul trebuie pus pe
voltarea bazei ichnico-materialc şi în­ meroase gospodării colective controlul preocupare mai slabă din partea consi­ tru înlăturarea acestor lipsuri, aducîit- Pentru ca animalele să înregistreze realizarea dc producţii sporite, îndeo­ urgentarea acţiunilor de însilozarc, con-
cadrarea unităţilor cu specialişti sînt producţiei şi evidenţa montei şi a fă­ liilor dc conducere ale G.A.C. Pentru du-şi astfel o contribuţie tot mai mare sporuri în greutate cît mai mari şi să statîndu-sc că în numeroase gospodării
factori care au creat condiţii favora­ lirilor se ţin în mod defectuos, în a- realizarea sarcinilor stabilite în secto­ la ridicarea nivelului de conducere şi dea producţii dc lapte cît mai ridicate sebi în zona de dealuri. Ghizdciul tre­
buie cultivat pe terenuri calcaroase si­
bile pentru ridicarea continuă a nive­ ceste unităţi cxistînd o slabă preocu­ rul zootehnic, conducerile unităţilor a- de organizare a producţiei. trebuie să li se asigure raţii cît mai colective există uncie deficienţe în acea­
lului agriculturii regiunii noastre. La pare şi faţă dc recrutarea, permanenti­ gricole trebuie să se preocupe în mai complete, din care să nu lipsească nu­ tuate în panta cu o fertilitate mai scă­ stă privinţă.
aceasta a contribuit şi faptul că s-a îm­ zarea şi instruirea îngrijitorilor dc ani­ mare măsură de terminarea la timp a Prcocupiodu-se în continuare cu răs­ treţurile concentrate. In zona de dea­ zută, cvitîrdu-se însămînţarca lui pc te­
bunătăţit simţitor activitatea dc pla­ male. construcţiilor zootehnice, iar specialiş­ pundere dc perfecţionarea metodelor şi luri, principala plantă furajată a cărei renuri mecanizabilc.
nificare a muncii şi a producţiei, pla­ Succesele obţinute pînă acum de că­ tilor le revine sarcina să asigure intro­ a stilului de muncă, de găsirea unor for­ cultură trebuie extinsă este orzul de Pentru asigurarea suculentelor s-a
nurile întocmite în fiecare unitate a- ducerea şi aplicarea pe scară tot mai me noi dc atragere a specialiştilor la toamnă, care asigură obţinerea unor constatat a fi avantajoasă metoda cul­ Pe tocul 9
tre unităţile agricole fruntaşe trebuie
gricolă fiind aşezate pe baze reale, a- să constituie un punct de plecare spre largă a metodelor zootehnice avansate. rezolvarea diferitelor probleme legate cantităţi de proteină mai mari la ha. tivării porumbului siloz în amestec cu
vîndu-se în vedere condiţiile pedocli­ realizări tot mai bune. Trăgînd învă­ Recoltarea la timp a legumelor, fruc­ strîns de activitatea de producţie, de faţă dc porumb şi ovăz, el puţind fi floarea sonclui. Pc această calc la gos­
matice ale gospodăriilor colective şi dc ţămintele necesare din lipsurile cc au telor, a strugurilor şi realizarea planu­ introducerea şi aplicarea în pr.ctica a în întrecerea
stat. Valorificînd din plin condiţiile existat, trebuie stabilite asemenea mă­ metodelor agrozootehnice avansate, con­ folosit în hrana tuturor speciilor şi ca­ podăria colectivă din Drîmbar s-au pro­
lui la plantări dc viţă de vie, pomi şi
create, numeroase gospodării colective suri tehnice şi organizatorice îneît sa căpşuni sînt, dc asemenea, sarcini care siliile agricole, toţi specialiştii îşi vor tegoriilor de animale. Pozitiv în această dus peste 90.000 kg masă vegetativă la
şi de stat au reuşit să-şi realizeze cu sc asigure înfăptuirea în întregime a necesită că fie duic la îndeplinire în aduce o contribuţie tor mai însemnată direcţie este exemplul oferit de către ha. Nutreţul murat obţinut din aceste socialistă
succes sarcinile de producţie cc Ic-au mod exemplar. Efectuarea la timp a în­ G.A.C. din Gîrbova, unde an de an dc furaje este consumat cu plăcere dc către
revenit, ceea ce face să se întărească sarcinilor dc plan stabilite pentru anul tregului volum de lucrări agricole din la obţinerea dc producţii sporite şi la
convingerea că printr-o organizare c- viitor în agricultură. Raza realizării întărirea cconomico-organizatorică a pc suprafeţele repartizate culturii dc animale, floarea soarelui avînd un grad In cadrul lucrărilor şedinţei plenare
xemplară a muncii pot fi aplicate pe unor producţii sporite la hectar şi pe campania dc toamnă impune stabilirea unităţilor agricole socialiste. orz s-iu realizat, prin aplicarea între­ de digcstibilitate mai ridicat dccît po- un loc important l-a ocupat informa­
scară tot mai largă metodele agrozoo­ cap de animal se pune de pe acum. unor măsuri tehnice şi organizatorice rea prezentată de tov. ing. Nicolac Bc-
tehnice avansate, asigurindu-sc astfel După cum se ştie. executarea în mod cit mai chibzuite şi în cadrul staţiuni­ la, vicepreşedinte al Consiliului agricol
qbţincrca de rezultate din ce în cc corespunzător a lucrărilor de pregătire lor de maşini şi tractoare, mecanizatorii regional şi discuţiile unor participanţi
fiind chemaţi să asigure folosirea trac­
rtiai bune pe linia consolidării econo- a terenului favorizează în buna parte toarelor şi a maşinilor agricole la în­ privind felul cum s-a desfăşurat în­
mico-organizatorice a unităţilor agri­ eficienţa celorlalte măsuri agrotehnice, treaga lor capacitate. , v; Vi*# ‘ ‘ trecerea - socialistă între gospodării­
cole. Dc asemenea, în cei peste doi ani în special a îngrăşămintelor, lată dc cc le colective, brigăzi şi echipe, pre­
care au trecut dc la încheierea colec­ trebuie terminate în cel mai scurt timp Pentru ridicarea continuă a nivelului cum şi rezultatele obţinute în etapa dc
tivizării, G.A.C. au acumulat o expe­ arăturile pc toate suprafeţele eliberate agriculturii şi în vederea introducerii întrecere în campania agricolă de vară.
rienţă pozitivă în ceea cc priveşte re­ dc cereale păioasc, dc leguminoase şi în practică a metodelor agrozootehnice i i f f î t x w h P I R Sub îndrumarea permanentă a organi­
zolvarea cu competenţă a diferitelor unele culturi prăşitoarc timpurii. Faptul avansate va trebui ca de pc acum Sta­ zaţiilor dc partid, prin buna organizare
probleme strîns legate de activitatea de că porumbul se va coace cu întîrzicrc pc ţiunea experimentală agricolă din Gcoa- M i a întrecerii socialiste s-a realizat o mo­
producţie. unele suprafeţe repartizate pentru cul­ giu să organizeze un număr cit mai bilizare mai largă a colectiviştilor la
Cu toate acestea însă sc constată că tura griului, imuunc ca dc pe acum să marc de puncte de sprijin în cadrul muncă, în acest fel reuşindu-se să se în­
gospodăriilor colective.
există rezerve importante pentru creş­ se asigure pregătirea unor terenuri de registreze o sporire simţitoare a produc­
terea în continuare a producţiei la hec­ rezervă care sînt deja eliberate. O lu­ O atenţie deosebită este necesar să ţiei agricole vegetale şi animaliere.
tar şi pe cap dc animal. Aceste rezerve crare care sc con sută că a fost negli­ se acorde întăririi activităţii economice Luînd cuvîntul în cadrul plenarei,
sînt puse în evidenţă dc faptul că în jată în majoritatea gospodăriilor colec­ a unităţilor agricole. In acest scop dc tov. Nicolac Dorobanţii, preşedintele
condiţii de sol şi climă asemănătoare, tive este întreţinerea arăturilor de vară. marc importanţă este faptul ca în ca­ gospodăriei colective din Apoldul de Jos,
unele unităţi agricole obţin rezultate Din această cauză, terenul s-a îmburu- drul fiecărei gospodării colective să sc unitate care a ocupat locul I pc regiune
dc producţie diferite. Din realizările icnat, ceea cc trebuie să determine con­ asigure o folosire cit mai judicioasa a în întrecere, a împărtăşit din experienţa
înregistrate dc către gospodăriile colec­ ducerile unităţilor agricole să ia măsuri fondului dc zile muncă şi a fondurilor
tive şi dc stat fruntaşe se desprinde băneşti, constatîndu-se că în această şi realizările obţinute arătîud că la baza
concluzia că prin aplicarea întregului pentru discuirea suprafeţelor respecti­ direcţie mai există încă unele deficien­ tuturor succeselor înregistrate a stat
complex dc măsuri agrotehnice speci­ ve. astfel asigurîndu-se pregătirea pa­ ţe. La realizarea în mod exemplar a tu­ permanenta preocupare pentru organi­
fice fiecărei culturi se pot evita în mare tului germinativ cu cel puţin 10—15 turor lucrărilor agricole din campania zarea judicioasă a muncii, în vederea
măsură efectele negative ale condiţiilor zile înainte de semănat. Pentru realiza­ de toamnă sînt chemate să-şi aducă o înfăptuirii pas cu pas a obiectivelor în­
climatice asupra producţiei. Iată de cc rea unor producţii sporite la ha dc contribuţie sporită organizaţiile de scrise în planul de producţie. Luptînd
este necesar ca experienţa acestor uni­ partid din G.A.C., G.A.S. şi S.M.T. Aces­ zl de zi pentru traducerea în viaţă a
tăţi să fie larg popularizată şi însuşită marc importanţă este faptul ca să se tora le revine marca răspundere dc a în­ angajamentelor pc care şi Ic-au luat în
dc către toate gospodăriile colective şi stabilească o amplasare judicioasă a cul­ druma şi sprijini îndeaproape conducerile întrecerea socialistă, colectiviştii din ro-
dc stat. Realizarea de producţii sub turilor, să se organizeze loturi semin- unităţilor agricole în vederea înfăptui­ giunca noastră vor obţine rezultate tot
nivelul posibilităţilor dc către anumite rii tuturor sarcinilor stabilite în pla- mai bune, contribuind astfel la consoli­
unităţi se datoreşte unor factori su­ cîcrc şi să se întocmească planuri dc nurlie dc masuri tehnice şi organizato­ darea cconomico-organizatorică a uni­
biectivi cum ar fi : pregătirea unui pat fertilizare a terenului în fiecare gospo­ rice pentru campania agricolă dc ASPECT DIN [TIMPUL ŞEDINŢEI PLENARE A CONSILIULUI AGRICOL REGIONAL tăţilor socialiste din agricultură.
germîpativ necorespunzător, neîncadra- dărie colectivă. toamnă.
împrăştiat şi încorporat în sol o dată îngrăşămintelc chimice. Neavînd canti­ prin folosirea cît mai raţionala a în­
grăşămintelor organice, minerale şi
P e n t r u r i d i c a r e a c o n tsn m a cu arăturile. De aici se poate constata administreze o dată cu executarea ară­ verzi. Bineînţeles că n-au rămas în afara
tăţi suficiente de azotat pentru ca să-l
că la această gospodărie colectivă s-a
criticii nici uncie lipsuri care sc mani­
turilor, acesta sc foloseşte primăvara la
statornicit obiceiul ca îngrăşămintelc
organice să fie aplicate numai o dată culturile semănate în toamnă şi care au festă în această direcţie. S-a arătat bu­
cu arăturile de vară şi de toamnă, ast­ ieşit slab înfrăţite şi dezvoltate din iar- năoară că nu în toate gospodăriile co­
lective şi dc stat s-au asigurat bazine
n$. Azotatul se dă ca îngrăşămînt fa-
a f e r t i l i t ă ţ i i t e r e n u lu i La care culturi se aplică îngraşămin- zîal, cît mai timpuriu, în doze mo­ pentru colectarea urinei şi a mustului
fel eficienţa lor fiind mai ridicată.
dc grajd, că din cauza organizării defec­
derate dc cîtc 50-100 kg la ha. Perioa­
tele organice ? Iată o întrebare căreia
colectiviştii din Pianul dc Jos i-au da dc aplicare a azotatului arc o im­ tuoase a folosirii mijloacelor de trans­
port nu în toate unităţile sc fertilizează
portanţa deosebit dc nnre asupra pro­
Una din problemele căreia i i-a a- lor îndeosebi la culturile dc la care se stau calcule precise care au în vedere parată a superfosfatului şi a gunoiului găsit un răspuns corespunzător. In pri­ ducţiei. Iată o constatare practică din suprafeţele planificate. Apoi, s-a insis­
de grajd.
mul rînd, s-a asigurat posibilitatea ca
rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi de
cordat o deosebită atenţie în cadrul dis­ obţin cele mai mari sporuri dc produc­ producţie. Dar, important este ceea ce ccl puţin o dată la 2 ani să se ferti­ care se pot trage învăţăminte preţioa­ tat îndeosebi asupra modului dc folo­
cuţiilor şi materialelor prezentate la ţie şi deci o eficienţă economică cît O preocupare de seamă a existat şi lizeze o suprafaţă de 30 ha din cele 50 se. La G.A.C. din Pianul de Jos, în pri­ sire a îngrăşămintelor minerale, preci-
şedinţa plenara a fost utilizarea cît mai mai ridicată. In legătură cu aceasta 6-a făcut practic în această direcţie. De în ceea ce priveşte sporirea producţiei destinate pentru grădina de legume. măvara acestui an s-au aplicat pe 80 zîndii-$e că dacă în special azotatul nu
la bun început s-a ţinut seama dc fap­
raţională a îngrăşămintelor organice şi s-a constatat că producţii sporite ia de îngrăşăminte organice, folosindu-sc Apoi, în fiecare an se îngraşă întreaga de ha cultivate cu grîu cîtc 75—80 kg este aplicat la timpul potrivit el poate
minerale în vederea obţinerii unei efi- ha sc obţin atunci cînd sc iau măsuri tul că producţia de îngrăşăminte or­ în acest scop toat rezervele existente suprafaţa care se cultivă cu cartofi. azotat la ha, bineînţeles pe parcelele pc influenţa negativ asupra producţiei. Do
cienţe economice maxime. Dezvoltarea pentru Ingrăşarca corespunzătoare a te­ ganice şi cantităţile de îngrăşăminte în cadrul gospodăriei colective. In fie­ Pentru fertilizarea terenului ocupat cu care cultura ieşise mai slab din iarnă. asemenea, unii specialişti au împărtăşit
chimice primite prin repartiţie sînt li­
unei puternice industrii chimice şi creş­ renurilor, în raport cu planta premergă­ care an s-au adunat o parte din res­ grîu şi porumb rămîn disponibile îngră­ Pe o tarla alăturată, unde griul a avut din experienţa acumulată de unităţile
terea simţitoare a efectivelor de ani­ toare, cerinţelor soiurilor sau hibrizi­ mitate. S-au căutat atunci căile şi me­ turile de la culturile vegetale, îndeosebi şăminte ce pot fi aplicate pe 40-50 aceeaşi plantă premergătoare şi o vege­ în care-şi desfăşoară activitatea în le­
todele cele mai eficiente de utilizare a
male au creat condiţii depline pentru lor folosiţi, gradul dc fertilizare a so­ îngrăşămintelor. Potrivit calculelor fă­ pleava, care s-au depozitat în platforme ha. In această situaţie s-a căutat o so­ taţie mai bună, Ia gospodăria colecti­ gătura cu administrarea azotatului ca
fertilizarea an dc an a unor suprafeţe lurilor. unde au fost amestecate cu urină şi cu luţie pentru ca îngrăşămintelc organice vă din Pianul de Sus s-au aplicat cîte îngrăşămînt la cultura porumbului, a-
tot mai mari de teren, cunoscut fiind In urma experienţei acumulate colec­ cute, de la animalele proprietate ob­ superfosfat. Zăpada căzută peste plat­ să fie folosite cît mai raţional, reu- 150 kg azotat la ha. Diferenţa de pro­ ccasta făcîndu-se o dată cu semănatul
faptul ca pe această calc se asigură ri­ tiviştii din Pianul dc Jos au tras în­ ştească a G.A.C. se obţin anual circa forme şi urina au permis ca aceste res­ şindu-sc ca la unele culturi să sc obţină ducţie realizată de pc cele 2 tarlale a porumului cu maşina 2 S.C.P. 2.
dicarea capacităţii de producţie a so­ văţăminte preţioase în ceea cc priveşte 4.000 tone gunoi dc grajd. Pornind de turi vegetale să fermenteze bine, ast­ rezultate asemănătoare prin aplicarea fost cu cîteva sute de kg la ha mai Unele deficiente s-au constatat în le­
lului şi realizarea unor recolte sporite utilizarea în doze moderate, diferenţiat la ideea că la îndcmîna colectiviştilor fel obţinîndu-sc un îngrăşămînt valo­ a cite 6 tone gunoi la ha în loc de marc la G.A.C. din Pianul de Jos. gătură cu folosirea maşinilor de îm­
la hectar. Totuşi, date fiind posibili­ ros. După procedeul amintit s-au pre­ 30 tone cîtc sc administrează în mod Principala cauză care a dus la înregis­ prăştiat îngrăşăminte minerale aflate în
tăţile limitate de fertilizare a terenu­ gătit în anul trecut 120 tone îngră­ obişnuit. Cum s-a ajuns la acest re­ trarea acestui rezultat a fost faptul că dotarea S.M.T. Spre exemplu, la Ha­
lui, organizarea folosirii raţionale a în­ Din cuvîntul participanţilor şăminte organice, care încorporate în zultat ? Pc baza experienţelor efectuate la G.A.C. din Pianul dc Sus azotatul ţeg o maşină de acest fel a stat nefo-
grăşămintelor existente în fiecare uni­ sol au adus sporuri dc producţie aproa­ şi a realizărilor dc producţie obţinute s-a aplicat cu 30 zile mai tîrzîu, fapt cc losîtă din motive neîntemeiate timp d«
tate agricolă, prin întocmirea unor pla­ pe echivalente cu cele realizate prin s-a trecut la aplicarea îngrăşămintelor a favorizat şi&tăvirea griului şi deci mai multe zile. In afară dc aceasta, ea
nuri cit mai chibzuite de folosire a administrarea gunoiului de grajd. organice la cuib o dală cu plantarea diminuarea producţiei. »u-şi realizează zilnic productivitatea
gunoiului dc grajd, a urinei, superfos- dc la o tarla la alta, a îngrăşămintelor. sta posibilitatea ca să ridice simţitor Asigurarea transportului în cîmp a culturii de cartofi şi a altor legume. Pe baza experienţei acumulate şi în planificată deoarece conducerile G .A .C
fatului, azotatului, etc. constituie o In direcţia aplicării îngrăşămintelor conţinutul în materii fertilizante a îngrăşămintelor organice constituie o Cantitatea de îngrăşăminte folosită pen­ acest an s-au luat măsuri eficiente pen­ pe care le deserveşte nu sc îngrijesc
problemă dc mare însemnătate. Dc deosebit de importantă s-a dovedit a fi gunoiului de grajd, de cîţiva ani s-a problemă deosebit de importantă, dar tru fiecare cuib este de 150 grame. tru folosirea îngrăşămintelor. Astfel, pe dc alimentarea corespunzătoare a ma­
aceea rezolvarea ci trebuie să stea per­ cunoaşterea gradului dc fertilitate a fie­ trecut la practicarea metodei dc ames­ care poate fi rezolvată cu succes atun­ In acest mod se utilizează îndeosebi 25 ha s-au încorporat îngrăşăminte o şinii.'
manent în atenţia conducerilor uni­ cărei tarlale. Analiza chimică a solului tecare a acestui îngrăşămînt organic cu ci cînd munca este organizată în mod mrarţiţa sau gunoiul rezultat de Ia ani­ dată cu executarea arăturii dc vară, iar O altă problemă căreia i s-a acordat
tăţilor agricole şi a specialiştilor din a permis să sc cunoască precis ^ 11 n superfosfat. Metoda este cît se poate exemplar. Această acţiune este condi­ malele întreţinute în tabere de vară. alte 15 ha se fertilizează cu gunoi o atenţie deosebită a fost aplicarea a-
agricultura. In această direcţie în nu­ moment dat gradul dc aprovizionare a de simplă şi oferă o scrie de avantaje. ţionată în primul rînd de organizarea Pentru a-i spori eficienţa acestui îngră­ după recoltarea porumbului siloz. In
meroase gospodării colective şi de stat terenului cu substanţe nutritive nece­ Ea constă în faptul că gunoiul aflat folosirii cu chibzuinţă a mijloacelor dc şământ, el se amestecă în proporţii bine amestec cu gunoiul s-nu dat şi 7.000 mcndamcntelor pc terenurile acide. In
din regiunea noastră s-a acumulat o sare creşterii şi dezvoltării plantelor. în platforme este amestecat cu super- transport. La G.A.C. din Pianul de Jos stabilite cu ccnuşc, superfosfat şi azo­ kg superfosfat. In afară de acestea s-au această direcţie s-a criticat faptul că U
unele G.A.C., ca de pildă la Daia, a-
experienţă bogată, care merită să fie Fertilitatea solului sc schimbă însă an fosfat, fiind socotite cîte 200 kg su- sc reuşeşte ca în fiecare an să se uti­ tat de amoniu. mai încorporat sub brazdă o dată cu
cunoscută şi generalizată în fiecare uni­ de an datorită factorilor climatici şi perfosfat la 20 tone gunoi de grajd. In lizeze întreaga cantitate de îngrăşă­ arătura de vară 30 tone superfosfat. mcndamentelc calcaroase nu se aplică
în dozele stabilite în urma analizei chi­
tate agricolă. Pe baza cercetărilor ştiin­ lucrărilor agrotehnice aplicate culturi­ felul acesta se asigură o mai bună păs­ minte organice. In general există trei Un îngrâşămînt deosebit de valoros mice a solului, ceea ce, desigur, ca mic­
ţifice şi în urma experienţelor orga­ lor care ocupă terenurile respective. trare a îngrăşămintelor organice, deoa­ perioade dc bază cînd se asigură trans­ este urina şi mustul de bălegar. Pentru O altă cale eficientă pentru sporirea şorează eficacitatea lor.
nizate în cadrul gospodăriei colective Observaţiile făcute în fiecare an asu­ rece pierderile de azot din ele sînt re­ portul gunoiului în cimp. Gunoiul care ca cl să nu se piardă, la fiecare grajd fertilităţii solului o constituie extinde­
din Pianul de Jos, raionul Sebeş, ingi­ pra producţiilor realizate, cît şi faptul duse la minimum. Pc lingă cele arătate, rezultă de la animale în timpul iernii s-au construit bazine dc cîtc 1,5 tone. rea culturii leguminoaselor, îndeosebi a S-a scos apoi în evidenţă faptul că
nerul loan Lascu şf alţi participanţi la că s-a ţinut scama de părerea colecti­ de mare însemnătate este faptul că se este dus în cîmp şi depozitat în plat­ Pe plan local s-a făcut o cisterna cu mazării. care lasă în sol o cantitate în­ este necesar ca în această perioadă să
discuţii, au subliniat măsurile şi meto­ viştilor fruntaşi în lcgtaură cu compor­ realizează o economic însemnată de forme la capătul parcelelor pe care ur­ aiutorul căreia mustul şi urina sc trans­ tomnată de azot. In acest an de pc se urgenteze acţiunea de fertilizare a
tarlaua pc care griul a avut ca plantă
portă şi se împrăştie în cîmp. Iarna
dele eficace întreprinse şi aplicate în tarea pc fiecare parcelă de teren a cul­ zilc-muncă, prin aceea că supcrfosfatul mează a sc administra sub brazdă o premergătoare mazărea şi pe care s-au solului, constatîndu-se că în numeroase
turilor cc se însămînţcază în G.A.C. este transportat, împrăştiat şi admi­ dată cu efectuarea arăturilor de vară. acest îngrăşămînt se transportă pe su­ gospodării colective stau nefolosite cari­
vederea utilizării cît mai raţionale a nistrat în sol o dată cu gunoiul de prafeţele ocupate cu culturi furajere în aplicat cîtc 150 kg superfosfat s-a a ţ i însemnate dc îngrăşăminte orga­
au creat posibilitatea să se stabilească O altă parte din îngrăşăminte sînt
îngrăşămintelor organice şi minerale. o orientare precisă în ceea cc priveşte grai). In plus, repartizarea îngrăşămin­ transportate după terminarea însămîn- special la luccrnă şi trifoi, iar vara se realizat o producţie cu peste 700 kg nice şi minerale. Dc rezolvarea acestei
In primul rînd s-a arătat că punctul aplicarea măsurilor corespunzătoare (le telor pc fiecare tarla se poate face mai ţărllor dc primăvară şi înainte de în­ administrează pe parcele pe care s-au grîu la ha mai marc faţă de media rea­ probleme este necesar să sc preocupe cu
efectuat arături după eliberarea lor dc
de plecare în rezolvarea acestei proble­ amplasare judicioasă a culturilor şi de uniform. In cei 3 ani consecutivi de ceperea recoltării păioaselor, cînd vo­ cereale păioase. In felul acesta se obţin lizată pc gospodărie. toata răspunderea organizaţiile de par­
ridicare permanentă a capacităţii pro­ lumul lucrărilor în cîmp este mai re­ tid, ştiut fiind că dc ridicarea fertili­
me îl constituie necesitatea feitilizarii cînd sc aplică acest procedeu s-a ob­ sporuri însemnate de producţie dc pe In discuţiile purtate mulţi specialişti
ductive a solului. Sc vede deci că la dus. De asemenea, cantităţi mai mici
an de an a unor suprafeţe cît mai în­ baza acţiunilor întreprinse în privinţa servat ca producţiile sînt superioare faţă dc gunoi se transportă toamna înainte suprafeţele respective. s-au referit la măsurile ce trebuie luate tăţii solului depinde în măsură hotărâ­
cinse de tfien şi folosirea îngrăşăminte­ sporirii continue a fertilităţii terenului dc cele realizate prin administrarea se­ dc recoltarea prăşitoarelor, acesta fiind Cu multă chibzuinţă sînt folosite şi în vederea ridicării fertilităţii solului toare soarta producţiei agricole.