Page 65 - 1964-09

P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E , W N l Ţ l - V A l
Stabilirea măsurilor pentru sporirea salariilor
C ITIŢI
şi îmbunătăţirea sistemului de salarizare
IN N U M Ă R U L
a învăţătorilor şi educatoarelor
D E AZI
In vederea aplicării prevederilor Ho- salarizare pentru vechime de la 10-20 anî
+ PAGINA TINERETULUI tărîrii Comitetului Central al P.M.R. şi s-a scindat în două : 10-15 şi 15-20 ani.
DE LA SATE a Consiliului de Miniştri din iunie a.c., Prin această reglementare se acordă o
(pag. 2-a) cu privire la majorarea salariilor la creştere şi după împlinirea a 15 ani
toate categoriile de salariaţi, au fost de vechime. Pînă acum creşterea sala­
+ Probleme educative ale
stabilite măsurile pentru sporirea — riului pentru vechime se făcea numai
muncii cu elevii elasei I în pri­ începînd de Ia 1 septembrie — a sa­ la împlinirea a 10 ani şi apoi a 20 de
mele săptămîni de şcoală (con­ lariilor învăţătorilor şi educatoarelor şi ani.
sultaţie pedagogică) ; îmbunătăţirea sistemului de salarizare a Majorarea salariilor corpului didactic
acestora. este încă o expresie a grijii partidului
+ Poşta literară Pentru învăţători şi educatoare se şi guvernului pentru îmbunătăţirea con­
(pag. 3-a) prevede o creştere medie a salariilor tinuă a condiţiilor de muncă şi de trai
* DE PESTE HOTARE tarifare dc 15,2 la sută. Procente mai ale slujitorilor şcolii. Munca pe tirîmul
(pag. 4-a) mari de creştere primeşte personalul învăţămîntuluî se bucură de o înaltă
didactic cu vechime îndelungată în în- apreciere în ţara noastră, profesia de
ANUL XVI NR. 3025 SIMBATA 19 SEPTEMBRIE 1964 4 pagînl, 20 bani văţămînt. Astfel, salariile tarifare ale învăţător şi educator al tinerei gene­
învăţătorilor cu o vechime de peste raţii a dobîndit un prestigiu înalt şi
15 ani în înviţămînt — care reprezin­ condiţii materiale din cc în cc maî
tă partea cea mai mare a acestei ca­ bune. învăţătorilor le sînt încredinţate
tegorii de salariaţi — cresc cu peste educaţia milioanelor de cetăţeni de mîi-
L U C R Ă R IL E A G R IC O L E 18 la sută. ne ai patriei, misiunea de a forma con­
Pentru a se asigura o retribuire mai
justă personalului didactic în funcţie structori capabil şi devotaţi ai socie­
de vechimea în învăţamînt, treapta de tăţii socialiste.
D E T O A M N Ă -L A N IV E L

A G R O T E H N I C Î N A L T • j r *1 T ^ SUCCESE ÎNSEMNATE

*
t b « n * ^
Din planul de măsuri al Consiliului Agricol Regional în În t r e c e r e a s o c ia l is t ă

Ne aflam în preajma începerii lucră­ vederea strângerii fără pierderi a re­ Măsuri eficiente- rect la concentrarea taninului, fapt care
rilor agricole de toamnă, una din cupele coltei sc va urmări îndeaproape stadiul a dus la reducerea consumului de abur
prin scăderea presiunii de la 2 atmosfe­
hotărîtoare în lupta pentru realizarea de coacere a culturilor. Recoltatul ca- re la 0,5 atmosfere. Mai mult decît atît,
dc producţii sporite la hectar. Con­ pitulelor de floarca-soarelui trebuie să rezultate bune această metodă asigură concentrarea ta­
comitent cu recoltarea culturilor târzii înceapă cînd seminţele au ajuns la ninului în mod ritmic, înlâturînd com­
se pun bazele producţiei viitoare dc coacerea în pîrgă, luîndu-se măsuri pen­ plet strangulările de producţie.
cereale prin executarea la un nivel a- tru treierarea lor cu combinele în lan. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii Fa­
Paralel cu recoltatul capitulelor sc vor Aceste măsuri, cît şi altele luate pe
grotelinic corespunzător a lucrărilor dc tăi* şi transporta tulpinclc pentru eli­ bricii chimice din Ornştie au desfăşurat parcurs, au permis muncitorilor din a-
pregătire a terenului, fertilizarea lui $i berarea terenului şi executarea arături­ o însufleţită întrecere pentru îndeplini­ ccastă secţie să dea dc la începutul anu­
însămînţarea culturilor în epoca op­ lor. Sfecla de zahăr, se va recolta pe rea înainte de termen a planului dc pro­ lui peste plan 21 tone tanin praf 100 la
timă. ducţie. sută, 77 tone oxid galben de fier, 63 to­
baza graficelor întocmite., asigurîndu-se
Pentru realizarea acestor obiective transportul ei în scurt timp dc la re­ Ţinînd cont de specificul de producţie ne oxid roşu de fier şi 10,5 tone piro-
conducerile unităţilor agricole jî con­ coltare pentru evitarea deprecierilor ca­ al fiecărei secţii, conducerea întreprinde­ luzită tratată.
siliile agricole raionale şi orăşeneşti litative. Coletcle şi frunzele trebuie rii, sub directa îndrumare a comitetului Rezultate bune în activitatea dc pro­
trebuie să ia o scrie de măsuri tehnice s'/iise şi însilozate. de partid, a iniţiat o serie de masuri ducţie au obţinut şi muncitorii din ca­
şi organizatorice. In primul rînd aten­ Cel mai marc volum dc lucrări este menite să asigure rezultate cît mai bu­ drul secţiei a 111-a metalurgică. Ei au a-
ţia trebuie îndreptată spre executarea necesar sa se execute la recoltarea po­ ne în munci. De exemplu, la secţia I s-a sigurat în permanenţă secţia mase plas­
arăturilor pe toate suprafeţele eliberate rumbului pentru boabe. Metoda de re­ trecut (a folosirea apei dc la turnul dc tice cu matriţe dc bună calitate, obţinind
care sînt destinate a fi însămînţate în coltare sc va alege ţinînd scama dc for­ răcire la spălarea oxizîlor de fier. Toto­ în acest fel economii Ia preţul de cost în
această toamna şi în primăvara anului ţele şi mijloacele existente în fiecare In v ecin ătatea b locu rilor turn din H u n ed o ara a fost dat in fo lo sin ţă an u l a ce sta un p un ct co m ercial dată s-a trecut la folosirea aburului dî- valoare de peste 1.200.000 lei.
viitor. Arăturile se vor executa numai gospodărie colectiva, urmărindu-se în Măsurile aplicate şi munca entuziastă
cu plugul în agregat cu grapa stelată, mod deosebit ca terenul să fie eliberat cît a oamenilor au făcut ca în 8 luni pla­
pregătirea patului germinativ făcînd*j-sc mai repede. Paralel cu recoltatul tre­ nul producţiei globale şi cel al produc­
cu cel puţin 10 zile înainte de înce­ buie asigurata predarea obligaţiilor con­ ţiei marfă să fie îndeplinit în propor­
perea semănatului. Este necesar ca în tractuale faţă dc stat şi păstrarea în R A I D ţie de 103,8 la sută şi respectiv 112,2 la
fiecare unitate agricolă să se stabileas­ condiţii corespunzătoare a producţiei. sută, realizîndu-se economii pe 7 luni în
că planuri dc fertilizare, prcvăzîndu-se Deosebit de important este ca Ia strîn- valoare de 2.649.000 lei. Rezultate ase­
aplicarea îngrăşămintelor cu prioritate gerea producţiei de cartofi să se asi­ Pentru a cunoaşte cum se prezintă şedintele gospodăriei colective din Vcţeî, trecute că n-au însilozat nimic. In ma­ mite chiar şi ceea ce nu s-a făcut. mănătoare s-au obţinut şi în prima ju­
la culturile tehnice şi la grădinile de gure sortarea lor şi depozitarea în bune situaţia însilozărilor în raionul Ilia, în aceeaşi zi, ne-a informat că gospo­ joritate, faptele dezminţeau situaţia. Ast­ Aşa stînd lucrurile, cifra de 2.100 mătate a lunii septembrie.
legume. Aplicarea amendamentelor cal- condiţii a cartofilor reţinuţi pentru redacţia ziarului nostru a întreprins zi­ dăria va însiloza peste 500 tone (deci fel, la Lăpuşnic se însilozaseră 200 tone. tone însilozate pc raion, cît arată si­ BEŞTELEIE IOAN
caroase pe solurile acide este, de aseme­ sămînţa. Recoltarea strugurilor şi fruc­ lele acestea un raid. Iată cîteva aspecte nu 236 cum e trecut în planul consi­ ia Cîmpuri, Bejan şi Bîrsău, de aseme­ tuaţia consiliului, nu mai poate con­ corespondent
nea, o acţiune importantă dc care de­ telor trebuie terminate în cel mult întîlnite cu acest prilej. liului), din care a realizat deja 300 nea colectiviştii au însilozat cantităţi stitui un punct de plecare în impulsio­
pinde sporirea producţiei agricole. 15-20 zile de la data începeri; acestei tone. însemnate. narea muncitor la însilozări. Cantita­
Mecanizatorii sînt chemaţi să asigure acţiuni. Este necesar ca în fiecare uni­ Acesta este doar un singur exemplu, Contrariul acestor exemple l-am în* Cert este însă că atît tovarăşii din con­ In fiecare zi
tea poate să fie mai mare sau mai mică.
executarea unor reparaţii de bună tate să se întocmească grafice de re­ 0 situaţie care nu însă asemenea nepotriviri între situaţia tîlnit Ia Curasada. La consiliul agricol
calitate Ia utilajul agricol, astfel îneît coltare, avîndu-se în vedere ca preda­ de Ia raion, pian şi realitate, sînt mai raional se ştie că această gospodărie co­ siliul agricol raional, cît şi tovarăşii din
tractoarele şi maşinile si poată lucra la rea produselor la beneficiari să sc facă reflectă realitatea multe... lectivă a însilozat, pînă in 15 septem­ Comitetul executiv al Sfatului popular cu planul depăşit
întreaga lor capacitate. In acest scop în termenle stabilite. Nu trebuie negli­ brie, 80 tone. In realitate însă, tocmai raional Ilia, nu au privit, pînă în pre­
trebuie ca brigăzile de tractoare să fie jată nici acţiunea de recoltare a legume­ Cum e şi firesc, prima dată ne-am aîci nu sc însilozaseră pînă la data de zent, cu răspunderea cuvenită asigura­ In cursul lunii august colectivul oţelă-
aorovizionate cu carburanţi, lubrifiant! lor, îndeosebi a tomatelor, rădăcinoa- oprit la Consiliul agricol raional llia. 0 dovedesc faptele 18 septembrie, nici o tonă. rea bazei furajere. Dacă ar fi făcut-o, rici electrice şi-a depăşit planul de pro­
şî piesele de schimb necesare, ncadmi- selor şi vărzoaselor, urmărindu-se valo­ Ştiam că aici trebuie să fie o situaţie Se pune întrebarea ; Cum s-a întoc­ cu siguranţă ca se sesizau de nereali- ducţie în fiecare zi. Ca urmare, la fine­
ţindu-se a se lucra cu semănători care rificarea integrală a producţiei pe bază a realizărilor din fiecare unitate socia­ Bazaţi pe cele aflate la consiliul agri­ mit situaţia de la consiliu şi pe cc tatca reflectată în situaţiile existente le lunii a înregistrat o depăşire de 7,65
au lipsă tuburi şi grape Ianţate. In ve­ dc contract. In acelaşi timp este nece­ listă şi ne propusesem să vizităm în­ col raional, cînd am ajuns la Boz, ne-am bază ? Inceresîndu-ne, am găsit şi răs­ şi luau măsuri pentru remedierea nea­ Ia sută.
derea reaPzării însămînţărilor la un sar să fie luate măsuri pentru însâmîn- deosebi gospodăriile colective care sînt adresat tovarăşului preşedinte al gospo­ punsul. Cei care au sarcina să infor­ junsurilor. In luna septembrie continuă să lucre­
înalt nivel agrotehnic se va asigura in­ ţarej a cel puţin 300 ha cu legume pen­ rămase în urmă, pentru a descoperi cau­ dăriei colective. meze consiliul agricol raional despre Timpul este destul de înaintat. De ze cu acelaşi elan. Plusul înscris pe
struire^ în cel mai scurt timp a tuturor tru producţia timpurie din primăvara zele. Intr-adevăr, la Consiliul agricol — Tovarăşe Manca, ce v-a împiedi­ lucrările agricole, sînt tovarăşii din co­ aceea, sc cere din partea consiliului a- grafic în primele 15 zile se ridi­
mecanizatorilor, brigadierilor de cîmp anului viitor. raional există o asemenea situaţie. Din cat de n-aţi început însilozările ? mitetele executive ale sfaturilor popu­ gricol raional, a comitetelor executive că la 1S7 tone oţel. La obţinerea
şi a mînuitorilor de maşini. Sarcini importante stau în faţa lu­ ea am notat gospodăriile care erau mai — ! ? 1 lare comunale. Se vede însă treaba că ale sfaturilor populare raional şi comu­ acestor succese au contribuit în mod
nale, o preocupare mai marc faţă dc în-
Amplasarea judicioasă a culturilor est# crătorilor din agricultură cu privire avansate şi pe cele care încă nici nu — De ce vă miraţi ? Ne interesează această sarcină este îndeplinită, de unii silozarea tuturor resurselor de furaje. deosebit echipele conduse de Vasiic
dc asemenea, o ^ problemă de rezol­ la asigurarea bazei furajere. Concomi­ începuseră însilozărilc. Printre acestea şi pc noi care-s jnotivcle de nu v-aţi tovarăşi, fără răspundere. De Ia Bră­ $i, bineînţeles, trebuie pusă lă punct Georgescu, Gheorghe Cordoncanu, Vio-
apucat încă să însilozaţî î
din urmă erau trecute G.A.C. Boz, Bc-
varea căreia depinde în mare măsură tent cu recoltatul trebuie asigurat — Noi ? — se aprinde repede pre­ nişca, Lăpuşnic, Roşcani şi alte sfaturi situaţia realizărilor care să oglindească rcl Balei şi Constantin Văleanu.
soarta producţiei. Culturile se vor am* jan, Cîmpuri, Lăpuşnic şi altele. şedintele. Cum n-am însilozat ? populare, nu se transmite nici o situa­ fidel realitatea de pe teren. C. GEORGESCU
Am consultat şi planul de desfăşu­
p’asa în funcţie dc cerinţele biologice transportul tuturor furajelor la fermele rare a însilozărilor din toamna aceasta. — Aşa ni s-a spus de la consiliu... ţie, pc cînd de Ia alte sfaturi popu­ R. BUDIN corespondent
soiurilor, pentru solurile intensive de animale, cîntărirea şi depozitarea In el este prevăzută viteza de însilozare «— Cum aşa ? intervine Liviu Arde­ lare cum este cel din Gurasada se trans­
î'ind rezervate terenurile cele mai fer­ în bune condiţii a nutreţurilor. Pc siptămîni. Pînă la 19 septembrie, lean, inginerul G.A.C. Doar eu, per­
tile.
Valorificînd din plin experienţa acu­ conform planului, trebuiau însilozate, sonal, am dat situaţia tovarăşului Mo-
O atentic deosebiră sc va acorda asi­ în raion, peste 4.000 tone furaje. Din raru, secretarul Sfatului popular al co­ EXPERIEN ŢA ÎNAINTATĂ, LARG RĂSPÎNDITĂ
gurării şi pregătirii seminţelor, orga- mulată pînă acum şi luînd măsuri teh­ situaţia amintită reieşea că s-au însilo- munei Brănişca.
nizindu-sr din timp schimburile nece­ nice şi organizatorice judicioase, colec­ zat doar 2.100 tone. De cc ? Nici unul — Ce să mai vorbim, spune preşe­
sare. In fiecare gospodărie colectivă şi tiviştii, lucrătorii din gospodăriile de din tovarăşii aflaţi la consiliul agricol dintele. Poftiţi să vedeţi ce am făcut...
de stat sc va avea erija ca întreaga can- stat şi mecanizatorii vor asigura strîn- raional n-au putut să dea vreo expli­ gada din Tîrnăviţa două gropi de siloz DIN PRIMELE TRIMESTRE PRODUCEM
L-am urmat pe preşedinte. La
bri­
titate^de sămînţa să fie condiţionată si gerea la timp şi fără pierderi a pro­ caţie.
tratata. Pentru organizarea loturilor so- Şi mai rău este faptul că planul con­ Se şi astupaseră. Aici erau însilozate
minecre sc vor rezerva cele mai bune duselor, punind totodată baze trai­ siliului agricol raional nu reflectă nici circa 70 tone furaje. O altă groapă de
terenuri şi seminţe cu o puritate bio- nice producţiei agricole din anul vii­ posibilităţile din raion (este cu mult 20 tone era pusă cu tăiţei de sfeclă şi LA CAPACITATEA NOMINALA PROIECTATA
Ioî»»c5 şi valoare culturală ridicată. lor, fapt ce va contribui la realizarea mai mic) şi nici ceea ce şi-au propus pleavă. La Boz, se lucra din plin la în-
Data începerii însămînţărilor prezin­ sarcinilor tic producţie care icvin uni­ gospodăriile colective să facă. Bunăoară, silozarea a încă 200 tone de porumb
tă mare importanţă pentru realizarea planul prevede că G.A.C. din Vcţel are şi alte plante furajere. întreprinderea dc materiale de con­ în timp cc secţia trecea prin metamor­ port reticular bătătoare dc plasă care
de recolte sporite. Ea se va stabili în tăţilor agricole socialiste din regiunea de însilozat 236 tone din caic a rea­ Am vizitat şi alte gospodării colec­ strucţii Bîrcca, construită în anii re­ foza proicct-rcalitatc, au fost trimişi asigură funcţionarea în mai bune con­
noastră. lizat 120. Tovarăşul Lazăr Gaşpar, pre­ tive care în situaţia de la raion erau gimului nostru, sc dezvoltă continuu. cei mai buni muncitori care urmau să diţii a instalaţiei şi contribuie la îm­
funcţie de condiţiile pedoclimatice ale
In planul ei de perspectivă a fost pre­ deservească noile agregate de înaltă teh­ bunătăţirea calităţii şî reducerea canti­
fiecărei unităţi, diferenţiat pe culturi
văzută construirea a două secţii noi : nicitate, precum şi maiştrii şi inginerii, tăţii de deşeuri. Cea de a treia inova­
şi soiuri. Executarea însămînţărilor Ia una dc vată minerală şi una dc cără­ la un schimb dc experienţă pe timp dc ţie a introdus un tip special de ven­
un nivel agrotehnic corespunzător se mizi termoizolatoare, care au intrat două luni cu muncitorii, maiştrii şi in­ tilator pentru recuperarea tuturor de­
de curînd în producţie. Produsele aces­ ginerii unor întreprinderi similare din şeurilor, In sfîrşit, cea de-a patra ino­
va urmări îndeaproape de către toţi
tor secţii sînt mult solicitate dc între­ ţara. Acolo au urmărit procesul de fa­ vaţie contribuie Ia îmbunătăţirea func­
specialiştii care lucrează în agricultură. prinderile industriale, de marile uzine bricaţie, şi-au însuşit tehnologia şi or­ ţionării ventilatoarelor de la camerele
Recoltarea culturilor de toamnă con­ şi combinate. ganizarea muncii pc brigăzi şi pc om- de sedimentare prin modificarea sis­
stituie una din lucrările căreia trebuie Muncitorii întreprinderii noastre nu întorşi la locurile de muncă, ei au par­ temului de cuplare motor-ventilator de
şi-au precupeţit eforturile pentru a da ticipat alături de ceilalţi muncitori şi la cuplaj fix la cuplaj elastic.
să i sc acorde cea mai mare importanţă. patriei într-un timp cît mat scurt pro­ de constructori, la montarea şi la pro­ Organizarea procesului de producţie
Realizarea acestei lucrări în bune con­ duse cît mai multe, de calitate superi­ bele de rodaj ale agregatelor, împărtă­ a stat de asemenea în centrul atenţiei
diţii depinde de asigurarea din timp şi oară şi la un preţ dc cost scăzut. Stră­ şind şi celorlalţi muncitori cunoştin­ noastre. S-au luat măsuri pentru reali­
pregătirea spaţiilor pentru depozitarea daniile lor au fost încununate de suc­ ţele acumulate cu ocazia schimbului de zarea unei alimentări ritmice a cuptoa­
ces. Astfel, prevederile graficului de experienţă. Acest lucru a făcut ca fie­ relor. Controlul dozării materiei prime
produselor şi dc organizarea folosirii ra­
intrare în funcţiune au fost resoectatc care muncitor, maistru şi inginer, si la alimentarea cuptoarelor se efectuea­
ţionale a mijloacelor dc transport. In la secţia de cărămizi termoizolatoare, cunoască mai amănunţit agregatele şi ză cu mult simţ de răspundere, ceea ce
iar Ia secţia de vată minerală au fost instalaţiile cu care aveau să lucreze, contribuie la mărirea producţiei de vată
mult depăşite. Această secţie produce precum şi procesul de fabricaţie. şi la îmbunătăţirea calităţii. In acelaşi
după două trimestre de funcţionare, la Din dorinţa de a da cît mai curînd timp aceasta măsură protejează agrega­
Instituirea Ordinului şi nivelul sarcinilor trimestrului VII, adică producţie la capacitatea nominală pro­ tele. Faptul că termenul de cinci luni
aproape la capacitatea nominală pro­ iectată a agregatelor, colectivul nostru de funcţionare prevăzut pînă la repa­
Medaliei „Pentru merite în iectată a utilajelor (care trebuie atinsă dc muncă a studiat cu toată atenţia raţia capitală a fost depăşit, pînă în
duoă 8 trimestre de funcţionare). procesul dc fabricaţie şi utilajele. Re­ prezent cu două săptămîni, (după
dezvoltarea Culturii Fizice" Succesul colectivului nostru de mun­ zultatul s-a concretizat în 4 inovaţii. Ing. GHEORGHE RESIGA
ca se datoreste îndrumării compctcnr Alături de măsurile luate pentru buna directorul întreprinderii
te a activităţii economice de către or­ funcţionare şi întreţinere a agregatelor,
Printr-un Decret al Consiliului dc ganizaţia de partid, măsurilor tehnieo- de organizarea judicioasă a procesului de materiale de construcţii
Stat s-a instituit Ordinul şi Medalia organizatorice aplicate în practică, pre­ dc producţie, aceste inovaţii ne-au a- Bîrcea
„Pentru merite în dezvoltarea Culturii cum şi entuziasmului muncitorilor în jutat să reducem considerabil timpul
Fizice* care sc conferă sportivilor, an­ frunte cu comuniştii. Deoarece colec­ de dare în funcţiune a agregatelor la ( C o n t i n u a r e In p a g . 3 - a )
trenorilor de sport, profesorilor de edu­ tivul nostru avea de stăoînit maşini şi capacitatea nominală. Prima inovaţie
caţie fizică, tehnicienilor şi cluburilor, utilaje noi, pe care trebuia să Ic ex­ constă în înlocuirea scoriei bazalticc ca
care obţin succese deosebite în activi­ ploateze raţional, conducerea întreprin­ materie primă cu steril dc flotaţic, La concret
tatea sportivă şi contribuie la dezvol­ derii. sub îndrumarea organizaţiei de ceea cc a condus la îmbunătăţirea indi­
tarea culturii fizice $i sportului în partid, şi-a îndreptar atenţia spr** ca­ cilor de funcţionare a cuptoarelor vană,
ţara noastră. lificarea oamenilor. Pentru n-şi însuşi precum şi la scăderea substanţială a pre­ Mai sînt unii tineri care obiş­
Ordinul are trei clase, iar Medalia Tractoriştii Ioan Marincaş şi Ioan Bande, cxecutînd arături pentru însămînţărilc dc toamnă, pc ogoarele gos­ tehnologia de fabricaţie, a cunoaşte ţului de cost. Prin cea de a doua ino­ nuiesc să-şi încrusteze numele pe
are două clase. podăriei colective din Balomir, raionul Orăştic. I chiar din prima zi cc au de făcut, încă vaţie s-a adaptat la sistemul de trans­ copaci, pe băng, pe garduri şi
tiduri.

sprijinul puternic al partidului şi sta­
La Expoziţia realizărilor economiei naţionale a R.P. Romîne tului nostru.
— Iată-I pe tovarăşul preşedinte —
exclamă deodată mai mulţi colectivişti
din Stoicăncşti, vizitatori ai expozi­
ţiei. Si, mtr-adevăr, o fotografie a-
E xistă în expoziţie un pavilion Ghidul, tovarăşa Simona Mihăilescu pavilion se văd şî machetele acestor nului central. Intr-o succesiune su­ de grîu, ştiulcţî dc porumb, nenumă­ flata în stand, surprinzînd un instan­
mic dar frecventat — pavilio­ explică : „Materialele, panourile, fo­ două unităţi importante. gestivă, pc o hartă, al cărei relief .\- rate alte produse. Exponatele sînt pri­ taneu din lanul de porumb al gospo­
nul metalelor neferoase şi rare. Vizi­ tografiile şi machetele prezentate aici Pc beza proiectelor dc sistematizare parc din îmbinarea unor fragmente vite cu interes. Cîţiva bucurcşteni dăriei din Stoicăncşti, are în prim
tatorii, mai ales cei tineri, zăbovesc ilustrează avîntul continuu al acestei elaborate dc institute dc proiectare dc trestie, sînt prezentate cîteva din „get-beget" — după cum mărturisesc plan pe tovarăşul Dumitru Tudosc,
mai mult aici pentru a cunoaşte o ramuri industriale în anii puterii popu­ — continuă ghidul — în uzinele aces­ etapele transformărilor înnoitoare ale — sc bucură că au desluşit înţelesul Erou al Muncii Socialiste. Bănăţenii
anumită categorie din bogăţiile sub­ lare. Iată, dc pildă, aceste panouri din tui sector — s-au reconstruit 25 de satului nostru. Se aprind cinci becuri atîtor iniţiale şi denumiri despre care recunosc într-o altă fotografie pc to­
solului patriei şi felul în care ele sc care rezultă cum a sporit producţia în secţii industriale, productivitatea mun­ luminînd locurile unde, în 1949, au au citit şi auzit. Etichetele mcnţionînd varăşul Viorcl Uibaru, dc asemenea
valorifici. sectorul dc prelucrare a metalelor ne­ cii a crc.'.cut dc peste 5 ori faţă dc luat fiinţă primele gospodării colec­ Erou al Muncii Socialiste, preşedintele
Fc lingă diferite mostre dc metale feroase la Combinatul chimico-mcta- anul 1948, iar ca urmare a dotării cu tive. O a doua scrie de becuri com­ HD — 206, 20S, 311, 405... puse pe colectivei din Lcnauhein. Şi dacă pen­
neferoase, vizitatorii întîlncsc aici lurgic Baia Mare, Uzina „Mctrom*4- noi instalaţii şi maşini, a ridicării pre­ pactă luminează o întreagă regiune : săculcţi plini cu boabe de porumb, tru economic dc spaţiu, lipsesc ima­
mostre ale aliajelor acestor metale, cum Braşov, Uzina dc cupru — Zlatna, gătirii tehnice a colectivelor care lu­ Dobrocea, prima colectivizată, în sînt lămuritoare. Ele afirmă extinde­ gini din alte numeroase gospodării
ar fi : bronz, zamac (aliaj al zincului Uzina „Laromet“-Bucureşti. Priviţi crează aici, în acelaşi număr dc uzi­ 1949. Şi tot aşa mereu luminile cu­ rea în cultura marc a hibrizilor dubli fruntaşe, printre care cele din Sînta-
cu aluminiu, magneziu şi cupru), alia­ acum această fotografic : este silueta ne care au fost preluate dc stat la prind alte regiuni, pînă acoperă în­ dc porumb, creaţi de institutele noa­ na, Ţibucani, Comana, le recunoaştem
je de antifricţiunc, dc lagăre, de lipit modernă, elegantă a noii secţii dc a- naţionalizare, producţia principalelor treaga ţara. Aflîndu-nc în pavilionul însă întîietatca în cifrele globale men­
ctc. Ele sînt produse la Uzina de me­ glomcrare de la Uzina dc zinc şi metale neferoase a sporit mult, la central, ne reamintim că tot aici a stre dc cercetări agricole, în scopul ţionate alături. In efortul continuu
tale şi aliaje neferoase Bucureşti. In plumb Copşa Mică. Tehnica avansată plumb, la cupru, la zinc. Paralel cu avut loc istorica sesiune extraordinară sporirii producţiei agricole, după cum spre consolidare şi belşug, gospodăriile
pavilion expun semifabricate din alu­ îşi spune cuvîntul şi aici, ca în toate creşterea cantitativă a producţiei, sc a Marii Adunări Naţionale din aprilie etichetele pc care stă scris „Bezostaia",
miniu, alamă şi cupru, Uzinele „Me- construcţiile industriale noi din ţară". acordă o deosebită atenţie îmbună­ 1962, care a consfinţit încheierea co­ „Triumph", „San Pastorc**, „B-301", colective din ţara noastră îşi dezvoltă
trom“-Braşov şi „Laromet“-Bucureşti. Pavilionul este bogat ilustrat. Alte tăţirii permanente a calităţii produ­ lectivizării agriculturii în întreaga menţionează cîteva din soiurile de permanent avuţia obştească. Fondul
Un mare interes manifestă vizitatorii fotografii înfăţişează mersul lucrărilor selor, dezvoltării activităţii dc cerce­ ţari. grîu nou introduse în producţie în a- lor de bază, principala sursă dc acu­
şi pentru o serie de metale rare, ex­ pe şantierul Uzinei de aluminiu — Sla­ tare ştiinţifică. In dreepta şi stînga hărţii, dovezi cclaşi scop. mulare, a crescut de la 531 de mili­ PASARELELE INTRE ELE:
trase în ultimii ani în ţară, folosite în V izitatorii expoziţiei recunosc In procesul dezvoltării şi consoli­ — Sa zburăm repede de. aîci, cad
radiotehnică şi electronică pentru se­ tina, un aspect al Uzinei de alumină uşor standul gospodăriilor co­ concrete a ceea ce înseamnă munca dării economice a gospodăriilor co­ oane în 1955, Ia peste opt miliarde ăştia ar fi în stare să ne încrusteze ji
miconductor! Şi redresorL în construcţie la Oradea. De altfel, în lective de la nivelul doi al pavilio­ înfrăţită pe ogorul colectivist: snop lective, ţărănimea a simţit permanent în 1963. pe noi...
Desen de V. M IHĂILESCU