Page 67 - 1964-09

Pag. 3
Drumul socialismului
Nri 3025
mrW
PE SCURT

v * * * l A E M P A
I , — s \ , ^ r r t m m
jrtS ^frrţT 1 2 I I ® P DE LA CORESPONDENŢI

L f e a l •; r j _ " w " î — S/MBAtA 19 SEPTEMBRIE. 1964
Pf ff f f c O Colectivul dc muncă de la staţia dc cl amintim : „Mecanizarea împrăş-
tîcrîi cărbunilor pc grătarul elevatoru­
. 1. i—r * ' C.F.R. Vinţul dc Jos şi-a depăşit cu re­ lui", care aduce anual economii în va­
gularitate planul de producţie la princi­
palii indicatori. In luna august, planul dc loare de 48.000 Ici. „Dispozitiv pentru CINEMA nilor patriei — melodii din Moldova;
■ M E 3 5 ^ ! ! § § 14,30 Prietenii lui Do-re-mi ; 15,00
producţie a fost realizat în procent de schimbarea rulourilor la benzi" şi al­ Muzică din operete ; 15,30 Actualita­
tele.
147 la sută. Succese asemănătoare con­
DEVA ; Cei şapte magnifici — ci­ tea literară în ziarele şi revistele noa­
W lî lii IP P -«p m tinuă să obţină şi în luna septembrie. avi dus Ia uşurarea muncii fizice a lu­ Marcngo — cinematograful „Arta" ; tă dc formaţia condusă dc Paul Ghcn-
Inovaţiile realizate de Ioan Florescu
nematograful „Patria" ; Hoţul din San stre ; 15,45 Muzică uşoară interpreta­
V‘ (S -4 v jt ..« Lc*-»* ’ife-tsfcl
La realizările obţinute pînă în prezent
au contribuit în mod deosebit tovarăşii
maşinilor şi utilaiclor, la sporirea pro­
Vlad Petru, Abrudcan loan, Albu Mie­ crătorilor, la deservirea mai bună a PETROŞANI : Domnui Topaze — ci­ tzer ; 16,10 Muzică populară interpre­
nematograful „Republica" ; Pagini dc tată dc Magda Constautincscu şi Du­
rea, Mihoc Pavel, Irimie Ioan, Marian ductivităţii muncii. mitru Farcaş ; 16,30 Cînlecc ; 16,45
Dumitru şi alţii. C. BĂDUŢA istoric şi Romînia, orizont 64 — cine­
matograful ,,7 Noiembrie"; ALBA IU­ Scrisori din ţară ; 17,30 Emisiune mu­
I. APOLZAN E. DOBOŞ
LIA : Cum stăm tinere ? — cinema­ zicală dc la Moscova ; 18,05 Muzică
O Cantonierul Ioan Rusu de la dis­ © Lucrătorii de la sectorul de ex­ tograful „Victoria" ; Totul despre de estradă ; 18,30 Almanah ştiinţific;
18,55 Concert pentru oamenii muncii
trictul 1 Alba Iulia îsi execută cu multă ploatare Zlatna, al întreprinderii fores­ Eva — cinematograful „23 August" ; aflaţi la odihnă ; 19,40 Muzică de
conştiinciozitate serviciul. Sint multe tiere din Sebeş, îşi ridică necontenit ni­ SEBEŞ : Aventurile unui lînăr — ci­ dans.
cazurile cînd, controlînd cu atenţie velul profesional. Ei sînt sprijiniţi în­ nematograful „Progresul" ; Bătrîna
starea vagoanelor, a sesizat o scrie dc deaproape de inginerii şi tehnicienii în­ pianină — cinematograful „Sebeşul" ;
•' *r- • r-^SÎ; deficienţe care puteau să dăuneze la treprinderii, care lc arată concret cum ORĂŞTIE: Valea Vulturilor — cine­ TELEVIZIUNE
să-şi organizeze mai bine munca, cum
regularitatea circulaţiei. Acum cîteva
matograful „Patria" ; Cerul şi mocir­
l l i f i f e f * M - « O T zile fiind la cantonul nr. 416 a obser­ să folosească mai raţional mecanismele. la — cinematograful „Flacăra" ; LU-
Un număr destul dc mare dc muncitori
vat la trenul nr. 4656 un vagon care
avea un fus de osie aprins. Imediat a şi-au ridicat calificarea profesională la PENI : Rude de sînge — cinemato­ 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
graful „Cultural" : HAŢEG : Primul Năzdrăvăniile vulpii ; Pisica vrea să
luat măsuri pentru scoaterea lui din cursurile de îmbogăţire a cunoştinţelor reportaj — cinematograful „Popular"; mănîncc vulturi ; 9,45 Aventurile lui
circulaţie. In acest fel el a prevenit pro­ profesionale, cate au fost deschise în BRAD : O fi asta dragoste ? — cine­ Robin Hood (VII) : Will Stacojiul ;
ducerea unui eveniment dc calc ferată. cadrul sectorului. Astfel, în cursul a- matograful „St. roşie" ; SJMF.RÎA i 20,10 Transmisiune de la Expoziţia
E. NEAMŢU ccstuî an, aproape 30 de murtcitori au Călătorie în aprilie — cinematograful realizărilor economiei naţionale a R.P.
T. RÂZUŞ urmat cursul dc calificare pentru me­
A început un nou an şcolar. seriile de mecanic dc fierăstraie, funi- „Mureşul". Romînc ; 20,35 In faţa hărţii ; 20,45
Din primele trimestre După orele dc cursuri, elevii pri­ O Maistrul Ioan Florescu dc la Pre- culnrist, sortator. expeditor, iar majo­ Agenda celui dc-al Ill-lea Concurs şî
festival internaţional „Georgc Enes­
mesc cîteva minute dc odihnă.
Apoi intră din nou la clase pen­ paraţia cărbunilor din Petrila este un ritatea au urmat cursurile de ridicare RADIO cu" ; 21,05 Teatru în studio : „Prin­
tru a asimila noi cuaoştinţe. neobosit căutător al noului. El este au­ a calificării prof- ,'*nalc. ţesa cca urîta", dc Alan Alcxandcr
producem Ba capacitatea torul multor inovaţii eficace. Dintre I. FRUNZA PROGRAMUL 1 : 5,06 Emisiunea Milnc. Traducere şi adaptare pentru
cele mai importante inovaţii realizate
pentru sate ; 5,16 Cîntcce patriotice; televiziune dc Nicolac Minei ; 22,10
5,30 Lecţia de gimnastică ; 5,40 Me­ Cintă Jcan lacobcscu. In încheiere :
Buletin de ştiri. Sport, Buletin meteo­
nominală proiectată lodii populare ; 6,10 Valsuri ; 6,30 rologic.
Sfatul medicului : Bronşitele acute ;
privind ritmicitatea şi calitatea produc­ POSTA LITERARA 6,40 Muzici ; 6,45 Salut voios dc pio­ Buletin meteorologic
nier : 7,06 Muzică uşoara ; 8,00 Su­
(Urmare din pag. I-a) bază P.M.R., s-au dezbătut probleme marul presei centrale ; 8,06 Melodii
populare ; 8,50 Valsuri interpretate
calculele noastre acest termen va fi pre­ ţiei, reducerea preţului de cost, folo­ de fanfară ; 9,10 Melodii dc muzică PENTRU 24 ORE
lungit la aproximativ 30 de zile), este sirea judicioasă a celor 480 dc minute uşoară ; 9,40 Muzică populară ; 10,30 Vremea nestabilă cu cer mai mult
o dovada a eficientei măsurii amintite. ctc. Cu acest prilej, comuniştii Furca ION CATANA — Hunedoara. Cele prin cadenţă şî legănarea versurilor cu şiţi acest lucru. Povestirea nu e lipsită Muzică uşoara; 11,00 Muzică; 12,C3 noros ziua. Local vor cădea averse de
Bineînţeles ca la prelungirea terme­ Adalbcrt si Tordoi Arpad, au primit două poezii trimise „Mi-s dragă Hune­ doinele, gen prin excelenţă popular. de unele calităţi. Dovediţi înclinaţii spre Melodii populare interpretate dc Mă­ ploaie. Vîntul va sufla moderat din
nului de funcţionare au contribuit si sarcina să vegheze la exploatarea ra­ doara" şi „Ţara mea" sînt un elogiu a- Cităm : „Curge Cerna şi susură/ Apa acest gen. Insă ceea ce e mai principal ria Pctcr şi Stanciu Simion ; 12,20 nord-vest. Temperatura acrului staţio­
alte masuri. Dintre acestea trebuie a* ţională a agregatelor şi la asigurarea dus Hunedoarei şi ţării. Din poezii 6C curge, Munţii sună/ Curgc-n vale şi pă­ şi anume, configuraţia eroilor, e maî Sport ; 12,30 Al Ill-lca Festival inter­ nară, ziua v.i fi cuprinsă între 20 şî
mintitâ efectuarea unor remedieri fără condiţiilor de alimentare continuă a trunde/ Printre stînci a sale unde./ Curge puţin reuşită. Trebuia să vă aplecaţi mai naţional „Georgc Enescu" — 1964 ; 26 grade, iar noaptea între 10 şi 15
a opri funcţionarea cuptoarelor, ceea bun cărei or cu materie primă. De buna desprind cîteva versuri care vădesc emo­ apa şi se duce/ Doar un brad stă la răs­ mult asupra portretizării mai adîncitc 14,10 Din folclorul muzical al regiu­ grade.
ţie în exprimare şi o anumită putere de
cc Ic-a protejat de avarii, fără a stîn- întreţinere a agregatelor răspunde co­ cruce/ Cc dc mulţi ani a vegheat/ Cursul a eroului principal Rîureanu. Atenţie
jeni în acelaşi timp ciclul de produc­ munistul Huh Ioan de la atelierul de a crea stări lirice pline de robusteţe şi mai mare la cuvintele pe care lc folosiţi.
ţie. Buna organizare a sectorului de întreţinere ş.a.m.d. Periodic ei rapor­ optimism : Mai ieri, crai un punctuleţ, Ccrnei repetat/. Cerna toate cc văzuse/ Selectaţi cu mai multă grijă faptele ast­
întreţinere care a efectuat la timp veri­ tează biroului organizaţiei dc bază des­ /Pc harta vechiului judeţ. /Iar azi ceta­ Bradului bătrîn îi spuse/, Munţilor bă- fel ca eroii să nu fie puşi a face lucruri
ficările periodice, a contribuit de ase­ pre felul în care îşi îndeplinesc sarci­ te dc oţel în ţară/ Inii place. Mă mîn- trîni lc-a spus/ Despre lacrimi carc-au
menea la evitarea opririlor accidentale. nile şi rezultatele obţinute, venind cu dvesc cu tine iubită Hunedoara/" (Mi-c curs,/ Despre lacrimi dc urgie/ Ştie bra­ şi gesturi ce nu stau în natura lor. Fo­
propuneri concrete pentru îmbunătăţi­ dragă Hunedoara). încolo poeziile cu­ dul, Cerna ştie/ Ştiu şi munţii milenari/ losiţi prea multe regionalisme. Institutul Pedagogic sie Învăţători Deva
Factorul hotărîtor al succesului nos­ prind lucruri comune, lipsite de limpezi­ Dc scăpiui haini, avari,.
tru a fost, fără îndoială, conştiinciozi­ rea organizării muncii. ALEXANDRU ŢARALUNGÂ — Hu­
tatea cu care muncitorii şi-au însuşit Aplicarea măsurilor politice şi tehni- me şi expresie poetică. Cădeţi în expri­ Vă sfătuim şi pc dumneavoastră să ci­ nedoara. Reportajul „învăţătoarea şi
tehnologia de fabricaţie şi entuziasmul co-organizatorice arătate mai sus au mări simpliste, nepoetice, deşi suflul po­ tiţi cît mai multă poezie. noua viaţă din satul meu“ e mult prea Strada Gh. Gariţiu nr. 2, telefon 1446
cu care au aplicat în practică cele în­ fost încununate de succes. Planul pro­ eziei, tonul îl duceţi pînă la capăt. Vă VASILE HABA — Hunedoara. Din diluat. Dacă cele douăsprezece pagini dc
văţate. Acesta este rodul muncii poli­ ducţiei globale pc întreprindere în cele sfătuim să citiţi cît mai multă poezie, poezia trimisă rezultă că aveţi posibili­ manuscris ar fi fost condensate în cîteva
tice desfăşurate de organizaţia de bază 8 luni ce s-au scurs din acest an a să lucraţi cu mai multă atenţie asupra tăţi spre abordarea temelor din univer­ pagini, reportajul nu ar fi avut decît de
P.M.R. Faptul că în fiecare brigadă lu­ fost îndeplinit în proporţie de 139,2 la formei cît şi a conţinutului dc idei pe sul celor mici. Mai multă atenţie la cîştigat. Economia în scris c îr\ favoa­ ANUNŢA
crează membri şi candidaţi de partid, sută, iar planul producţiei marfa în care poezia vrea să-l releve. construcţia versului. Pe viitor să căutaţi rea lucrării şi aceasta în toate cazurile, >
a contribuit la stimularea avîntului în proporţie de 121,4 la sută. Productivi­ AURICA LASCU — Brad. Figura ma­ să scrieţi mai îngrijit, Cc se poate vedea din lucrare este că
întrecerea socialistă pentru îndeplinirea tatea muncii pe aceeaşi perioada a fost relui nostru poet, Mîhai Eminescu a NAViS VALER — Sebeş—Alba. După reuşiţi să vă exprimaţi cu destuii uşu­
şi depăşirea angajamentelor. La indicaţia realizată în proporţie dc 135,8 Ia sută. smuls accente de veneraţie şi slăvire cyin spuneţi în scrisoarea care însoţeş­ rinţă şi colorit. Dc asemenea, în anumi­ In ziua de 25 septembrie 1964, la orele 8, are Toc fa şcoala peda­
biroului organizaţiei de bază, comite­ iar preţul de cost a fost redus faţa de din partea multor scriitori, fie în ver­ te cele cîteva poezii vă aflaţi la prime­ te locuri insistaţi prea mult. Deci mai gogică „J. A. Komenschy" din Deva,
tul sindicatului şi conducerea adminis­ sarcinile de plan cu 181.000 Ici. suri, fie în proză. Exemple se pot da cît le încercări. Vă putem spune c5 se în­ mult laconism.
trativă au luat măsuri ca sarcinile de Aceste rezultate, la care muncitorii dc multe. După cum vedem din poezia c o n c u rsu l d e a d m ite re ta institutul
producţie, defalcate pe zile, să fie cu- din noile secţii au contribuit în mod trimisă redacţiei, aţi încercat şi dumnea­ trevăd unele speranţe, e adevărat, deo­ IOAN FILIMON, elev - Alba Iulia ;
noîcutc dc fiecare brigadă şi muncitor substanţial, ju mobilizat şi mai mult voastră să evocaţi figura marelui poet, camdată modeste. Din poezia „August" IOAN POP — Deva : IVANESCU AU­ p e d ag o g ic d e învăţători de 2 ani
în parte. In vederea îmbunătăţîririi con­ colectivul nostru şi avem convingerea bineînţeles cu mijloacele care v-au stat sc vede ca aţi citit mult, un lucru foar­ REL Orăştie; MUNTEANU MI-
tinue a organizării muncii, în cadrul că sfîrşitul anului ne va găsi cu rea­ la îndemînă. Versurile dovedesc că aţi te bun. Ni s-au părut mai izbutite ver­ RON — Că lan; ILIE MAGUREA-
adunărilor generale ale organizaţiei dc lizări dintre cele mai frumoase. făcut multe exerciţii şi ca aveţi o oare­ surile care redau ceva din atmosfera în­ NU, elev — Deva ; VASILE TOMA - La institui se primesc absolvenţi ai şcolii medii de cultură gene­
grozitoare a lagărelor de exterminare din
Haţeg ; VASILE HABRIC — Călan ;
care tehnică a construcţiei versului. Re­ Germania : Orchestrele cîntau, cîntau.../ IONESCU VICOL — Băiţa-Brad ; BOG­ rală cu examen de maturitate, fete şi băieţi în virstâ pînă la 27 ani îm­
pliniţi pînă în cursul anului 1964.
producem aici cele mai izbutite versuri In înserarea apocaliptică./ Tangou! mor­
IOSIF — Hunedoara; PAUL
DAN
din poezia intitulată „Evocare" : Tu, ti­ ţii lugubru suna./ Bărbaţi, femei şi copii/ HERTANU — Ghejar; PAULINA Concursul constă din următoarele probe :
IN T U R N E U tan al poeziei /Astrul slovei cc nu pie­ In scrum sc treceau/." Continuaţi să lu­ CRUSOVEANU — Hunedoara : versu­ © vizita medicală (eliminatorie) ;
re, /Cc lumini ai scos dîn umbre/ Şi-ai
cioplit vers din durere/. craţi cît mai mult pc manuscris. rile dumneavoastră nu dovedesc deocam­ © proba de aptitudini la muzică (eliminatorie) ;
Colectivul Teatrului naţional din Cra- ţa lor sala dc spectacole a casei dc cul­ CONSTANTIN SLABU — Cugir. Din­ MAXIMILIÂN SIVAN — Sebcş-Alba. dată posibilităţi dc a scrie poezie. Mai © limba şi literatura rominâ, scris şi oral ;
iova, aflat în turneu în regiunea Hune­ tură din Orăştie, au răsplătit cu vii a- tre bucăţile trimise (trei) nc-a reţinut In povestirea „Baraca" vreţi să redaţi cî­ încercaţi. Citiţi poezie clasică şi contem­ © aritmetica, scris şi oral ;
doara, a poposit zilele trecute în oraşul plauze colectivul teatrului crciovean mai mult atenţia poezia dc factură popu­ teva momente din ajunul insurecţiei ar­ porană. ® istoria Romîniei, oral.
Orăştie. Pe scena Casei de cultură de care, prin jocul firesc, plin de tinereţe, lară „Pe piscuri înalte". Procedeul ales mate dc Ia 23 August 1944. In parte reu­ GH. JURCA
aici, colectivul teatrului craiovcan a pre­ le-a oferit o seară plăcută, educativă şi este ingenios. Cerna, acest rîu caic ştie înscrierile se fac pînă în ziua de 25 septembrie a.c. orele 8 di­
zentat piesa „Zizi şi— formula ei dc via­ atit de multe, povesteşte despre vremuri mineaţa, înainte de inceperea concursului.
ţă", comedie în trei acte dc Sidonia Drl- odihnitoare. de restrişte ale haiducilor, despre stă- Pentru înscriere sînt necesare următoarele acte :
guşan, în regia lui Valentin Balogh. V1RG1L BETEA pmii haini, avar), despre codru ctc.
Spectatorii, care au umplut cu prezen­ corespondent Cum am maî spus, poezia seamănă © 3 fotografii tip buletin de identitate ;
© cerere de înscriere ;
i © diploma de maturitate în original ;
IN M ECI A M IC A L m © certificat de naştere (copie legalizată) ;
0 certificat de sănătate eliberat de spitalul unificat.'
Minerul Deva - Textila Sebeş l s , ... & Institutul asigură in timpul concursului cazare gratuita şi masă
>1 t . f :&■ : 1 p l contracost, iar în timpul anului asigură în limita posibilităţilor cămin
şi cantină prin bursele acordate.
Pe stadionul din Deva a avut loc joi tru a stăvili iureşul gazdelor. In schimb a apărării şi reduce din handicap : 2-1.
o întîlnire amicală de fotbal între echi­ localnicii ratează multe ocazii prin Be­ Tot cl în min. 62 prinde apărarea gazdă
pele Minerul din localitate şi Textila lea, Popescu şi Maraton. In min. 12 Ma­ pe picior greşit şi înscrie dintr-un unghi ;, â i i
Sebeş. Intîlnîrea a plăcut numeroşilor raton ratează o lovitură dc la 11 m. To­ dificil. După cinci minute Similie dc la
spectatori datorită fazelor frumoase de tuşi, în această repriză, gazdele înscriu oaspeţi înscrie un nou gol. Chiar în a-
fotbal create dc ambele echipe. Dc la două goluri prin Belea (min. 20) şi ICa- celaşi minut Neacşu aduce egalarea. Pî­ IM P O R T A N T !
oaspeţi o impresie deosebită a lăsat ju­ linin (min. 43), dîntr-o lovitură de la nă la sfirşitul meciului mai reţinem une­
cătorul Cuteanu, care în tot timpul me­ 11 m. Oaspeţii au şi ci ocazia să înscrie
ciului s-a dovedit a fi deosebit de eficace. în min. 14 şi 34 cînd Cuteanu şutează le faze destul de frumoase, dar nici una G o l a ş a
Lovitura dc începere o au oaspeţii. puternic. Alte ocazii ale oaspeţilor sînt din echipe nu a mai reuşit să înscrie. S -a prelungit pînă la 20 septembrie
Totuşi, în primul minut Belea dc la ratate de Burtea. S-au remarcat Cervcni, Kalinîn, Po­
gazde are ocazie de a înscrie dar ezită şi In partea a doua a întâlnirii oaspeţii pescu şi Neacşu de la gazde, Cuteanu, desfacerea cu mari reduceri de preţuri
Gavrilă reuşeşte să-l deposedeze. In joacă mai bine, încearcă mai mult poar­ Patraşcu şi Gavrilă dc la oaspeţi.
prima repriză localnicii domină mai ta apărată de Breser şi reuşesc să egale­ (20-30 la suta) a unor produse textile
mult, lucru ce face ca apărarea forma­ ze şi chiar să ia conducerea. Astfel, în IOAN SIMION
ţiei Textila să lupte din răsputeri pen­ min. 57 Cuteanu profită dc o greşeală corespondent Vedere exterioara a spitalului unificat din Cugir. şi de încălţăminte, specifice sezonului
de vară.
CONSULTAŢIE P E D A G O G I C A şcoală. lata de ce ne străduim să facem
cît mai evidente aceste lucruri care
ar părea mai degrabă „mărunţişuri" pe­ NU UITATI! Numai pînă la 20
dagogice, dar după care se poate aprecia
adevăratul pedagog. septembrie vă puteţi procura tricota je,
Probleme educative ale muncii cu eievii preocupat principalele probleme educa­
Pe tot parcursul acestui articol ne-au
tive pe care le pune munca cu elevii ţesături, confecţii, încălţăminte, galanterie,
în primele săptămîni dc şcoală (desi­
gur nu am reuşit să Ic marcăm măcar marochinărie moderne de bună calitate,
ciasei i în primele săptămîni de şcoala pc toate şi cu atît mai puţin să lc re­
zolvăm ?). înainte de a încheia, am vrea
să facem o subliniere care ni se pare în sortimente var iate, de sezon, cu preţuri
necesară (cel puţin aşa nc-a spus-o prac­
tica). Părinţii şi educatorii în goana
Tntrarca copilului în şcoală constituie Omul este curios dîn fire. Se naşte goana după performanţe instructive (un „formule miraculoase" prin caro în­ după performanţe instructive şi edu­ reduse.
un eveniment important în viaţa lui şi cu această curiozitate, căreia Pavlov i-a anumit număr de semne grafice învă­ văţătorii cu experienţă şi cu pricepere cative obişnuiesc să uite, uneori că la
în viaţa familiei, eveniment pregătit spus „reflex de orientare", iar unii psi­ ţate pînă la o anumită dată, un anu­ pedagogică realizează „minuni educa­ „start" s-a prezentat un omuleţ de 7
efectiv cu mult timp înainte. hologi au numit-o, în sens figurat, mit număr de operaţii aritmetice etc.), tive". Succesele dc moment nu trebuie ani, care pînă maî ieri batea mingea
Copilul care pînă la 15 septembrie sc „foame intelectuală". Multele întrebări pierdem din vedere aceste clemente e- insă să ne „îmbete". Mai c drum lung sau făcea toaleta păpuşii. $i uitîud de
juca nepăsător, fără griji, fără preocu­ pe caic ni le pune copilul sînt tocmai ducativc dc marc valoare. Nu trebuie pînă I3 convertirea acestor frumoase acestea, î! „aleargă" dc „pista" muncii
pări pentru ziua dc mîîne, este „inves­ manifestarea acestei curiozităţi. sa uităm că mai importantă decît pro­ manifestări în deprinderi şi mai ales didactice fără a sc întreba dacă con­
tit" Ia această dală cu titlul dc olcv. Intrarea în şcoală trebuie să constituie cesul de învăţare a scris-cititului şi a la cristalizarea lor în obişnuinţă. Şi a- diţia lui fizică sau cca psihică este aptă T R U S T U L M IN IE R D E V A
învestitura — făcuta în cadrul solemn pentru el o posibilitate sporită dc sa­ acestor deprinderi, este cultivarea Ia cest drum trebuie „bătătorit" de exer­ şi adaptată la o muncă intelectuală dc
şi festiv al primei zile dc şcoală — nu tisfacere a curiozităţii prin mijlocirea elevi a bucuriei de a şti să scrie şi să ciţii sistematice şi „luminat** de expli­ mai lungă durată. Ba mai mult, apărem
este lipsită de o anumită rezonanţă a- cărţii. Aşa trebuie înţeles şi realizat citească. Fără această trăire sufletească caţii clare, adică de o sistematică şi per­ contrariaţi şi supăraţi dacă după 2—3
fcctivă în sufletul copilului. Chipiul* procesul de introducere a copilului în procesul dc învăţare devine arid iar severentă muncă educativă. orc de muncă, copilul da semne de o- angajează pentru uzina de preparare
uniforma, ghiozdanul, cărţile, caietele lumea nouă a cărţilor, prin interme­ deprinderile sînt simple acte mecanice. „Ceasul naşterii copilului este şi cea­
şi celelalte „atribute" şcolăreşti, pre­ diul abecedarului. O altă problemă educativă dc mare sul începutului educaţiei sale — spunea boscala, fiind neatent. E bine să nu Teliuc:
uităm că deşi copilul a devenit elev,
cum şi noul „titlu" î! fac să crească în Dar procesul dc formare a deprin­ importanţă pedagogică este cca a for­ marele pedagog Pestalozzi — viind să deci, „om cu răspunderi", cl rămîne
proprii săi ochi. Pe de altă parte însă derilor de scris şi citit nu este simplu mării deprinderilor de muncă ordona­ sublinieze astfel importanţa educaţiei încă mult timp copil. Este un drept de
cresc şi cerinţele societăţii faţă de el, şi nici uşor dc realizat. El este format tă, de folosire economicoasă şi raţio­ pentru om. Şi nu e nici o exagerare în care nu este bine să-l privăm.
cerinţe exprimate prin intermediu) fa­ dintr-o scrie de elemente motorii, sen­ nală a rechizitelor şcolare şi de orga­ această afirmaţie 1 Iar dacă este vorba Copilăria cu farmecul şi frumuseţile |§f e le c tric ie n i;
miliei şi al şcolii. Numai că uneori a- zoriale şi intelectuale. nizare a locului dc muncă. Pentru a- dc copilul şcolar, procesul dc instrui­ ei ireversibile poate şi trebuie să ducă i§ su d o ri ;
ceastâ creştere depăşeşte limitele fires­ Aşa dc exemplu, formarea la elevul ecasta este necesar să formulăm încă re e dc neconceput fără preocupări casă bună cu „şcolăria", atunci cînd
cului, a posibilităţilor lui de copil, fapt de clasa I a intereselor de cunoaştere dîn primele zile cerinţe clare faţă de educative sistematice şî temeinice. Fără părinţii şi educatorii sînt raţionali $i strungari.
carc-i creează o scrie dc complexe su­ şi a sentimentelor intelectuale se ba­ elevi. Să nu uităm însă că nu tot ceea pregătirea terenului psihologic (aten­ ponderaţi în cerinţele lor faţă dc copil.
fleteşti. Cu o deosebită măiestrie lite­ zează pe cultivarea la acesta a curiozi­ ce este clar pentru noi este tot atît dc ţie, curiozitate, dorinţa dc a şti, dragos­ Insă acolo unde aceste cerinţe sînt e-
rară descrie st în acelaşi timp cu o pă­ tăţii pozitive, a dorinţei de a şti, a inte­ clar şi pentru elevi. De aceea, este ne­ te pentru carte, motivaţie superioară xageratc, unde ambiţia umbreşte ra­ Salarizarea se face conform H. C. M. nr. 1053
trunzătoare fineţe psihologică analizea­ resului pentru activitatea şcolară, pen- cesar să explicăm aceste cerinţe şi mai ctc.), inventarul intelectual se însuşeşte ţiunea, copilăria este strivită sub greu­
ză T. Arghezi în schiţa „Ab*s:^da>*ul" tru cărţi. Iar acestea, la rîivdul lor, sînt ales să le exemplificăm $i să demon­ cu greu de către copil, iar „mînuirea" tatea multiplelor sarcini şcolare prin
acest proces dc trecere la nouă viaţă condiţionate de formarea la elevul mic străm crea ce ar trebui să facă şi cum lui devine şi ca greoaie, cu eficienţă care părinţii şi educatorii vor să-l facă Se asigură locuinţă la Teliuc şî Hunedoara pentru
(căci pentru copil este o viaţa cu to­ a deprinderii de a urmări cu atenţie ex­ ar trebui. redusă. SH nu uităm următorul fapt im­ în timp record un „savant" — fie el fam ilişti, iar pentru cei necăsătoriţi la dorm itor
tul nouă). punerea sau povestirea învăţătorului, a O marc valoare educativă pentru e- portant : elevul va continua procesul şi în miniatură.
Reuşita acestei treceri depinde dc colegilor, 3 deprinderii de a lucra în Jcvii mici în specia), arc stimularea. Dar dc însuşire a cunoştinţelor şi de lărgi­ In urmă cu maî bine de două secole, comun.
priceperea cu care învăţătorii şi părin­ linişte, nestiugherind pc alţii, de a se valoarea acesteia este condiţionată de re a orizontului intelectual 8 sau 12 ani, gindjtorul francez J. J. Roussceu îndem­
ţii ştiu să sesizeze aspectele ci psiholo­ concentra un anumit timp asupra pro­ priceperea cu care o facem, de tactul mai bine zis o viaţă întreagă. Dar de­ na „Lăsaţi copiii să-şi trăiască copilă­
gice şi educative esenţiale şi să proce­ priei activităţi, de a lucra independent. nostru pedagogic. îndemnuri ca aces­ prinderile necesare însuşirii cunoştin­ ria !“. Inform aţii suplimentare se primesc de fa direcţia
deze cu tactul pedagogic cuvenit. Este puţin lucru să realizăm toate a- tea „Să vedem cine lucrează mai re­ ţelor (poziţia la scris, folosirea raţio­ îndemnul e actual şi azî.
In rîndurile cc vor urma, vom în­ cestca ? Dîn contră, este foarte mult pede şi mai bine „Cine stă mai fru­ nală a timpului, utilizarea raţională a Trustului m inier Deva şi <fe la sediul Uzinei de
ION DRĂGAN
cerca să insistăm tocmai asupra aces­ şi mai ales este esenţial ! Facem aces- mos în banca ? !“, „Cine ştie să iasă din rechizitelor etc.), se formează în clasa lector universitar preparare Teliuc.
tui lucru. to remarci, fiindcă de multe ori, în bancă fără gălăgie ? etc., sînt adevărate I şi mai ales în primele săptămîni de Timişoara